Scînteia, decembrie 1983 (Anul 52, nr. 12837-12863)
1983-12-01 / nr. 12837
SCINT El A - joi 1 decembrie 1983 ideea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu potrivit căreia o societate pentru popor nu poate fi edificată decât prin popor stă la baza întregului sistem al democraţiei noastre socialiste. Ea exprimă însăşi forţa noii unităţi moral-politice, calitativ, superioare, făurite în aceşti ani sub conducerea partidului. Poporul nostru, liber şi stăpîn pe propria-i soartă, adevărat făuritor de istorie, este participant activ la conducerea întregii noastre societăţi. Această participare la conducere, profund democratică, profund revoluţionară, îşi găseşte o vie expresie în amplul dialog al partidului cu ţara, puternic intensificat în anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Democraţia muncitorească, revoluţionară se dovedeşte a fi o formă superioară de conducere a societăţii, puternică expresie a deplinei unităţi a întregului nostru popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este o idee-forţă pe care, din diferitele unghiuri ale practicii lor social-politice, o argumentează participanţii la ancheta noastră. — M-am întrebat nu o dată — ne spune Ana Pop, muncitoare la întreprinderea „Mondiala“ din Satu Mare — cum s-ar înfăţişa societatea noastră fără tineri. Ar fi, desigur, ca o casă fără copii, ca o şcoală fără elevi, ca o ţară în care toţi oamenii sunt bătrîni. Adică ar fi fără viitor. Istoria ne-a învăţat că toate marile noastre înfăptuiri s-au bucurat de participarea tuturor generaţiilor. Pentru că a fost nevoie de strădaniile tuturor generaţiilor. Şi mai e ceva : tinerii vin cu un suflu nou, cu idei noi, care ne dau şi noua, celor mai puţin tineri, un mai mare avînt in muncă. — Una dintre realităţile profunde ale societăţii noastre — subliniază studenta Sorina Corfiţa, de la Institutul de petrol şi gaze din Ploieşti — este puternica unitate a întregului nostru popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este o unitate a tuturor claselor şi categoriilor sociale. A tuturor fiilor patriei, fără deosebire de naţionalitate. Şi a tuturor vîrstelor, a tuturor generaţiilor ţării. Cu toţii, tineri şi vîrstnici, participăm împreună, în strinsă unitate, pentru ca toate problemele edificării noii societăţi să-şi găsească soluţionarea cea mai bună, pentru ca patria noastră să urce pe trepte tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei socialiste. „E scris pe tricolor Unire“. Desigur, sunt mulţi factori politici, economici, sociali care determină aceste noi realităţi. Ne vom referi însă, acum, la unul singur , accesul larg la învăţătură, la cultură, de care se bucură ,întregul nostru popir... Ştiinţa, invăţămintul, cultura — pătrunzind în toate casele, devenind bunuri ale tuturor fiilor ţării, fără deosebire de naţionalitate — au o contribuţie fundamentală la grăbirea istoriei. — Noul pătrunde puternic în şcoală — ne spune profesorul emerit dr. Rodica Alexandru, directoarea liceului „Ştefan cel Mare“ din Suceava. Liceul nostru are un nume ce reînvie, din trecutul luptelor pentru unire, pentru unitate, ecoul unor fapte de nepieritor eroism. Suntem mindri de acest nume şi îl cinstim aşa cum se cuvine, prin muncă, prin învăţătură. Elevii noştri se pregătesc insă pentru viitor şi acest viitor stăruie puternic în toate preocupările noastre. Ei vor fi muncitori, tehnicieni, ingineri, cercetători ştiinţifici. Vor munci în uzine moderne, vor lucra cu maşini, cu aparate din ce în ce mai perfecţionate, vor concepe roboţi industriali pe care îi vor înzestra cu inteligenţă. Uniţi sub faldurile tricolorului, la chemarea partidului, învăţăm, muncim pentru a construi România viitoare, aşa cum au visat-o înaintaşii. — Răspunderile noastre ? — — se întreabă un elev. Nicolae Dima, din anul III al Liceului agroindustrial din Brăila. Ele sunt pe măsura timpului socialist al ţării. Am fost întrebat de ce, într-o vreme în care tineretul se arată pasionat de tehnica cea mai avansată, în epoca zborurilor cosmice, eu am decis să mă fac agricultor. Sunt multe lucruri de spus. Jin să vă asigur că am venit intr-un liceu agricol nu pentru că eu, fiu de ţăran, n-aş fi atras de tehnică. Am venit aici, în această şcoală, tocmai pentru că, fiu de ţăran fiind, ştiu câtă nevoie de tehnică este în agricultură. Fără agricultori destoinici, pricepuţi ţara n-ar putea merge înainte. Mai ales fără agricultori cu o concepţie nouă, înaintată despre această profesie străveche, care să-şi întemeieze activitatea pe criterii ştiinţifice. Noua unitate a ţării este unitatea muncitorilor, a ţăranilor şi a intelectualilor. Ţara are de toţi nevoie, cu toţii să învăţăm, să muncim în aşa fel incit să fim demni de măreţia ei. Accesul larg la cultură, asigurat azi tuturor fiilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, deschide noi orizonturi personalităţii umane, contribuie la afirmarea gîndirii şi acţiunii revoluţionare. — După cel de-al IX-lea Congres, subliniază G. Trif, director în Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, beneficiind de climatul nou, fertil al societăţii noastre socialiste, cultura şi arta românească au înregistrat mari progrese. Literatura, muzica, artele plastice au fost puternic ancorate în viaţa socială. Au fost conferite ensuri noi, profunde valorilor tradiţionale, in timp ce valorile făurite in aceşti ani au dobâdit o influenţă tot mai mare asupra conştiinţelor. Dezvoltarea democraţiei socialiste a asigurat nu numai egalitatea între oameni, în cadrul unor relaţii economice şi sociale echitabile, ci şi accesul liber la cultură, la artă. Democraţia a făcut să răsune puternic în creaţia culturală glasul maselor populare. Din ce în ce mai mult cultura a devenit un factor activ de educare revoluţionară a maselor, a tineretului. Un astfel de glas este cel al Silviei Olteanu, solistă de muzică populară, laureată cu premiul I la ultima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României,“. — Sînt fericită — ne spune talentata interpretă a cîntecului popular — că eu, strungăriţă la cooperativa „Metalul“ din Tîrgu Mureş, am reuşit să obţin un premiu în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“. îmi place să muncesc şi să-mi fac bine meseria. Dar îmi place să şi evit ; am avut posibilitatea, ca atîţia alţi tineri din ţară, să urmez şcoala populară de artă, să-mi cultiv vocea. Am descoperit, în satele din judeţul Mureş, cîntece de o extraordinară frumuseţe. Folclorul este un arc peste timp, prin care eroismul din trecut reînvie în sufletele noastre. Cultura, în general, deschisă azi tuturor fiilor patriei, este un factor ce contribuie cu putere la unitatea poporului. E scris pe tricolor Unirea şi sub faldurile sale ne adunăm laolaltă, români, şi, împreună cu ei, toţi cei re care istoria i-a adus pe pămînturile de la Carpaţi : maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi — vorbind limbi diferite, dar înţelegîndu-ne in limba unică a muncii pentru tară. — Unitatea dintre români şi naţionalităţile conlocuitoare — ne spune Iuliu Fejeş, secretarul Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din vastul proces istoric care este construirea socialismului şi comunismului in România se întemeiază, indubitabil, pe egalitate. O egalitate reală — ilustrată, printre altele, de, ritmul înalt al creşterii forţelor de producţie în judeţele rămase în urmă, printre care şi judeţe locuite de naţionalităţi , ilustrată prin participarea tuturor la viaţa politică, la organizarea şi conducerea societăţii , prin înflorirea invăţămintului şi culturii in limbile naţionalităţilor. Cum se vede, dincolo de proclamarea principiului egalităţii se află realitatea de neclintit a faptelor. — La temelia unităţii noastre, a tuturor, se află în chip fresc, raţional, egalitatea economică. Afirmaţia aparţine Ecatrinei Brise, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R.,care continuă : Bucurîndu-se — ca şi alte zone înapoiate odinioară — de o atenţie deosebită din partea partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, judeţul nostru a cunoscut, în ultimul deceniu, ritmuri de creştere net superioare celor înregistrate pe ţară. Unitatea tuturor locuitorilor României este unitatea unui popor animat de aceleaşi năzuinţe, unit sub faldurile aceluiaşi drapel. ...Patria Română are aproape 23 de milioane de fii şi fiice. Români şi de alte naţionalităţi stau ca un singur om uniţi in jurul partidului, al secretarului său general. Poporul, liber şi stăpîn pe propria-i soartă, conduce, decide, înfăptuieşte E scris pe tricolor Unirea şi aşa cum de milenii poporul a fost unit in voinţa de a trăi intr-un singur trup de tarai la fel ,a fost unit in voinţa de a-şi apăra pămîntul strămoşesc, in voinţa de a trăi in pace şi în înţelegere cu toate popoarele. Pe treapta socialistă a devenirii noastre istorice, politica externă a partidului şi statului constituie o vibrantă expresie a unităţii de granit a poporului român ; ea este materializarea voinţei întregului popor, exprimă pe deplin năzuinţele sale. Şi eu fac politica externă a României, şi toţi tovarăşii mei de muncă, miile şi miile de oameni de aici, de la Întreprinderea de autoturisme Piteşti, şi toţi concetăţenii mei — ne spune maistrul Coriolan Iliescu. Partidul şi statul nostru, marele nostru conducător, om politic de seamă al lumii contemporane, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, militează cu perseverenţă pentru pace şi colaborare, pentru independenţă şi suveranitate, promovează politica înţelegerii între toate statele lumii, indiferent de mărimea lor, indiferent de orînduirea socială. Acţiunea hotărîtă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru oprirea cursei înarmărilor nucleare, a instalării de noi rachete în Europă concomitent cu distrugerea celor existente, pentru revenirea la masa tratativelor se bucură de un larg ecou în întreaga lume, prilejuiește încă o dată manifestări ale profundei stime de care se bucură întotdeauna demersul internaţional al României, al preşedintelui ei. — Politica externă a României socialiste este politica întregului popor român, care ştie că ea este dreaptă, lucidă, raţională — subliniază şi dr. docent Cornel Ciugudeanu din Tirgu Mureş. Ea găseşte un larg ecou pentru că răspunde aspiraţiilor vitale ale tuturor celor ce vor să-şi făurească existenţa, viitorul în condiţii de pace şi demnitate, fără ameninţarea holocaustului pe care l-ar reprezenta un nou război mondial. — Am acostat în multe porturi ale lumii — ne relatează Iuliu Ciolacu, comandantul navei „Paşcani“. Afiind că suntem români, cetăţeni simpli din Africa sau America de Sud, din Asia ne spun întotdeauna cu chipul luminos : România — Ceauşescu — Peace sau Paix sau Paz. Pe toate meridianele, pe toate paralelele globului, numerre ţării noastre şi al conducătorului ei sunt asociate cu însăşi voinţa de pace a oamenilor, cu voinţa de dialog, de înţelegere intra popoare. De la şefi de state la muncitori, de la ţărani la laureaţi ai Premiului Nobel, oamenii ştiu că România şi Ceauşescu reprezintă un simbol al speranţei, o voinţă tenace in acţiunea de apărare a păcii. Vocaţia României socialiste - vocaţia păcii, colaborării şi prieteniei E scris pe tricolor Unire — iar drapelul larg desfăşurat al patriei înseamnă el însuşi „unire in cuget şi-n simţiri“, este el însuşi semn înalt şi nobil al unităţii de acţiune a românilor. Cînd spunem „patria“, cind spunem „poporul român“, cînd spunem „unirea“ gîndim drapelul roşu, ■galben şi albastru, pentru veşnicie desfăşurat peste pămînturile patriei. Iată avidurile poleiului Gheorghe Tomozei, un fragment dintr-o amplă meditaţie asupra patriei . Sînt trei culorile steagului românilor, după cum trei au a fost în 1600 şi 1918 moşiile unite sub un singur steag. Trei culori, trei ţări româneşti — o pecete unică şi ea pe înscrisurile timpului. Parafă pe un hrisov cu gigante conture de ţară. Şi unde ? In Alba Iulia, unde cerul albastru a vibrat ani după ani peste spice grele, galbene, de aur şi peşte, nezărit, sîngele unor viteji. Horea, Cloşca şi Crişan : un martir pentru fiecare culoare a steagului românesc. Pentru fiecare din noi — culoarea unică a culorilor cu străluciri și străvezimi întrepătrunse din steagul nostru. Clipa, fiecare, cînd ochii ni se intîlnesc (totdeauna ca pentru întîiaoară) cu steagul românesc e o clipă solemnă. Statura ni se înalţă şi ne integrăm întregii istorii a tricolorului. Deci a ţării. Iar „clipa solemnă“ de care ne vorbeşte poetul se prelungeşte in alte clipe solemne cind „toţi ca unii“ vibrăm din întreaga fiinţa noastră , cind ascultăm imnul naţional, minutele cinci la o ceremonie, într-o zi de sărbătoare răsună acordurile triumfale ale Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. La Deva stăm de vorbă cu două preţuite sportive, ale căror performanţe au făcut ca imnul patriei să răsune pe numeroase meridiane ale lumii. — Eu, Lavinia Agache... — ... şi cu mine, Ecaterina Szabó... — Cel mai frumos, moment, cel mai cald minut este acela cind pe catarg se înalţă drapelul României şi răsună Imnul de Stat. Atunci sint emoţionată şi mă gîndesc că sint şi eu o parte a patriei şi sint mîndră. — Cind răsună imnul, eu mă gîndesc cu emoţie la fiecare vers. Parcă văd scris mare pe drapelul care urcă pe catarg : „e scris pe tricolor unire“... Despre solemnitatea jurămîntului în faţa patriei ne vorbeşte şi caporalul Petre Turcuş, din una din unităţile Diviziei „Mărăşeşti“ : „ Solemnă şi unică este clipa Jurămîntului, supremul legământ al iubirii de ţară. Ea stăruie şi acum în mintea şi în inima mea, aşa cum va stărui în întreaga mea viaţă. Am jurat să fim întotdeauna scut neclintit unităţii şi independenţei patriei, a României care s-a împlinit atunci, la 1 Decembrie 1918, trecînd în fapte visarea şi lupta de veacuri a poporului. ...O familie de aproape 23 de milioane de oameni işi construieşte viitorul călăuzită de marele partid al comuniştilor, de gîndirea şi acţiunea revoluţionară, profund novatoare, ştiinţifică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu acţionind cu spirit revoluţionar pentru dezvoltarea continuă în libertate, independenţă şi unitate a României socialiste. — Conducătorul partidului şi statului nostru, personalitate de seamă a lumii politice contemporane — ne declară Anghel Mircea Dan, preşedintele CAP, din comuna Grindu, judeţul Ialomiţa , conduce cu mină sigură destinele naţiunii noastre socialiste , aplicînd adevărurile generale ale socialismului ştiinţific la condiţiile concrete ale României, dînd soluţii originale, deosebit de fertile problemelor pe care le ridică practica şn teoria construcţiei socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este omul în jurul căruia se află strins unit întregul nostru popor, este simbolul inait, însufleţitor al mersului nostru înainte, al unităţii noastre de neclintit. Aşa gîndeşte unul dintre milioanele de cetăţeni ai patriei , ca el gîndesc toţi. Pentru toţi, NICOLAE CEAUŞESCU înseamnă certitudini, înseamnă unitatea în idealuri socialiste şi in muncă eroică, înseamnă victorie pe drumul făuririi societăţii comuniste. Pagini realizate de Silviu ACHIM George-Radu CHIROVICI Adrian VASILESCU cu sprijinul corespondenţilor „Scinteii" Ilustraţie ,de Sandu Cristian „Ceauşescu şi Poporul, Patria şi Tricolorul“ PAGINA 3 E scris pe tricolor Unire şi a fost scris din veci de veci, Cu veşnicia se măsoară voinţa de a fi întregi. Am fost cu toţii una-n vreme, la bucurii şi la dureri, Sintem cu toţii una astăzi cînd socialiste primăveri Au încărcat cu mari victorii înalt destinul românesc, Cînd faldurile tricolore izbînda vieţii o vestesc. Ni-e călăuză Ceauşescu, uniţi în cuget şi-n simţiri In jurul său noi vom cunoaşte mereu mai ample împliniri. Aici,, unde-i stăpîn poporul, unde unirea e stăpînă, Vom ridica pe culmi mai-nalte, ca unul, Patria Română!