Scînteia, mai 1984 (Anul 53, nr. 12966-12991)
1984-05-01 / nr. 12966
PAGINA 4 SPECTACOLE FESTIV DEDICAT ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. a IlI-a) raţia poporului român de a trăi în linişte şi pace, este consacrată eforturilor susţinute, acţiunilor şi iniţiativelor ţării noastre, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pentru rezolvarea marilor probleme care confruntă omenirea. Cuvintul de pace al României, ascultat în atîtea foruri internaţionale, cuvînt adresat lumii întregi, este rostit şi cu acest prilej. Scena este însufleţită de dansul şi cintecul popular. Formaţii artistice laureate ale Festivalului naţional „Cintarea României“ aduc in faţa spectatorilor creaţii folclorice de o mare frumuseţe şi vigoare, intrate în tradiţia spiritualităţii româneşti. Un adevărat legămint al unităţii de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului, al secretarului său general este rostit în finalul spectacolului : „Acum, în Anul patruzeci / Al libertăţii şi mîndriei, / Spre strălucirea României, / Ne angajăm : / / Uniţi pe veci / Să dăm prin muncă nou avînt / Voinţei ferme de progres ! / / Celui de-al treisprezecelea Congres / Să-i fie nimb şi legămint / Unirea-ntregului popor / Sub tricolorul glorios. / Urmind Partidul Comunist / In drumul ferm spre viitor. II In zi de mai, muncitoresc, / Un singur trup, noi toţi, poporul I Purtînd în inimi tricolorul, / Urcînd in plaiul românesc, / In unic crez şi legămint / Ne proclamăm cu glas vibrînd / Lumina muncii şi minduna, / Supremul gind al ţăriintregi : II „Trăiască-n veci de veci, partidul ! / Trăiască Ceauşescu în veci ! / In veci trăiască România“. Corurile reunite interpretează „40 de ani de glorii“, una dintre primele audiţii muzicale ale spectacolului. După încheierea spectacolului, pe scenă şi în sală răsună Imnul de luptă şi solidaritate al muncitorilor de pretutindeni, „Internaţionala". Urcind la masa prezidiului adunării, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, cu multă dragoste, buchete de flori, întreaga sală, artiştii şi spectatorii, scandează cu înflăcărare „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu — România“, „Ceauşescu şi poporul“, cuvinte dragi tuturor, simbol al dragostei neţărmurite a poporului faţă de patria noastră scumpă, faţă de partid şi conducătorul său încercat. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit artiştilor şi tuturor participanţilor la realizarea acestui emoţionant spectacol un frumos coş cu flori. ■k Spectacolul a fost realizat după un scenariu semnat de Nicolae Dragoş, Dan Verona, Mircea Florin Şandru. Regia artistică : Cornel Todea, Tudor Mărăscu. In spectacol au fost prezentate versuri de : Traian Demetrescu, Constantin Miile, Ionel Cosmei, Nicolae Dragoş, Aurel Felea, Mircea Florin Şandru, Dan Verona, Tiberiu Utan, Victor Tulbure. . Regia filmului : Mihăiţă Lupu, Valeriu Slobozeanu. Conducerea muzicală : Paul Urmuzescu. Muzica în primă audiţie : Dan Ardelean, George Grigoriu, Ionel Tudor, Paul Urmuzescu, Ion Cristinoiu. In spectacol au mai fost prezentate creaţii muzicale de : Ciprian Porumbescu, Filaret Barbu, Radu Paladi, Ionel Brătianu, Florin Comișel, Gheorghe Dumitrescu, Paraschiv Oprea, Matei Socor, Mauriciu Vescan, Anatol Vieru, Marius Ţeicu. Coregrafia : Oleg Danovschi, Gheorghe Baciu, Doina Andronache, Theodor Vasilescu, Doina Georgescu. Scenografia : Traian Niţescu, Dan Radu. Dirijor : Sergiu Eremia. Ilustraţia muzicală : Lucian Ionescu. Costume : Elisabeta Benedec, Luana Drăgoiescu. Şi-au dat concursul actorii Adela Mărculescu, Olga Delia Mateescu, Rodica Mureşan, Cristina Deleanu, Costel Constantin, Mircea Albulescu, Silviu Stănculescu, Daniel Tomescu, Gelu Niţu, Eugen Ungureanu, Mihai Dinvale, Doru Ana, George Oancea, Eugenia Maci, Eusebiu Ştefănescu, Petre Moraru, Gheorghe Motoi şi pionierii Victoriţa Mogoş şi Andrei Lupan. Au evoluat soliştii : Elvira Cîrje, Dorin Teodorescu, Ionel Voineag, Liliana Ciulei, Madeleine Vasilescu, Gheorghe Bodnarciuc, Laura Mărgelatu. La reuşitaifei spectacolului şi-au adus, de asemenea, contribuţia : orchestra Operei Române, corurile Filarmonicii „George Enescu“, Radioteleviziunii Române, Ansamblul artistic „Doina“ al Armatei , Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ al U.G.S.R., Ansamblul artistic al Uniunii Tineretului Comunist, colectivele de balet ale Liceului de artă „George Enescu“, orchestra populară a Formaţiei artistice „Ciocirlia“ a Ministerului de Interne, corurile Regionalei de Căi Ferate Bucureşti, întreprinderilor „23 August“, „Semănătoarea“, „Aversa“, corul Regimentului de gardă. Fanfara reprezentativă a Armatei, fanfara clubului I.T.B., formaţiile de dansuri populare ale întreprinderilor : „23 August“, „Republica“, „Vulcan“, „I.M.M.R. Griviţa Roşie“, „13 Decembrie 1918“, „Autobuzul“, „Electronica industrială“, „Semănătoarea“, „Automatica“, I.C.S.I.T.E.E., U.R.A.C. , I.T.B., Direcţia de telecomunicaţii a municipiului Bucureşti, Transport urban Cluj-Napoca, „Industria sticlei“-Turda, „Reconstrucţia“-Piatra Neamţ, „Fibre sintetice“ Săvineşti, „Electroputere“ şi „Oltcit“ — Craiova, Clubului tineretului din Turda, Casei de cultură din Corabia şi Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti Suceava, pionieri şi şoimi ai patriei de la Liceul de artă „George Enescu“, şcoale generale nr. 5, 134, 179, 180, Grădiniţa nr. 248, Casa centrală a pionierilor şi şoimilor patriei, Casa pionierilor şi şoimilor patriei din sectorul 5 al Capitalei. SANTEIA - marți 1 mai 1984 MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. I) lupta pentru eliberare socială şi naţională, pentru socialism, afirmindu-şi înaltele calităţi de revoluţionar şi înflăcărat patriot. Aceste simţăminte şi-au găsit o vibrantă expresie în primirea entuziastă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu la sosirea la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară consacrată zilei de 1 Mai. ...Ora 17:00. De-a lungul frumoasei esplanade a parcului, precum şi pe platoul din faţa palatului se aflau mii de bucureşteni, care au aclamat, cu însufleţire, pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă. Coruri reunite interpretau îndrăgitul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România“. Tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, cu emoţie, cu cele mai alese sentimente de dragoste şi preţuire, buchete de flori. Cu aceeaşi însufleţire au fost întîmpinaţi la intrarea în sală tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru. Participanţii la adunare au scandat neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — pace !“. In uralele şi ovaţiile celor prezenţi, în prezidiul adunării au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Lina Ciobanu, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Alexandrina Găinuşe, Manea Mânescu, Paul Niculescu, Constantin Olteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Radulescu, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Ştefan Bîrlea, Marin Enache, Petru Enache, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Ion Radu, Ion Stoian, Ioan Totu, Ion Ursu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu, Constantin Radu, Gheorghe Stoica. In prezidiu au luat loc, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai unor întreprinderi şi institute de cercetări, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, reprezentanţi ai ştiinţei şi culturii, oameni ai muncii din Capitală. In sală se aflau membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine, invitaţi de peste hotare. ...Sala este împodobită sărbătoreşte. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapelele partidului şi statului. Este înscrisă urarea : „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Se află înscrise, de asemenea, urările „Trăiască patria noastră liberă şi independentă, Republica Socialistă România !“, „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor in cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste !“. Dîndu-se glas gîndurilor şi simţămintelor pe care cetăţenii patriei le reafirmă şi în această zi sărbătorească, pe mari eşarfe sunt înscrise cuvintele mereu vii în conştiinţa naţiunii : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „România — Ceauşescu — pace !“. Sunt adresate înflăcărate urări : „Trăiască eroica noastră clasă muncitoare !“, „Trăiască ţărănimea patriei noastre !“, „Trăiască intelectualitatea patriei noastre !“. Pe fundalul scenei se află înscrisă urarea : „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni !“ De o parte şi de alta a scenei erau marcate cele două evenimente : „45 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice din România“ şi „40 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc“. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Deschizînd adunarea populară, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Exprimînd gindurile şi simţămintele comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din Capitală, îngăduiţi-ne ca, în numele participanţilor la adunarea populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai, să adresăm, din toată inima, în semn de fierbinte dragoste şi neţărmurită preţuire, un vibrant şi călduros omagiu celui mai iubit fiu al poporului român, conducătorul clarvăzător al partidului şi statului nostru, personalitate proeminentă a lumii politice contemporane, militant revoluţionar consecvent şi luptător neobosit pentru cauza generală a socialismului, păcii şi progresului în întreaga lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In aceste momente sărbătoreşti, de cinstire a glorioaselor tradiţii de luptă ale clasei muncitoare, împreună cu întreaga ţară, vă exprimăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai alese sentimente de gratitudine şi recunoştinţă şi mulţumirile noastre fierbinţi pentru eroica dumneavoastră activitate revoluţionară consacrată, de peste o jumătate de secol, împlinirii celor mai înalte aspiraţii de dreptate, independenţă şi prosperitate ale poporului, afirmării strălucite a prestigiului României socialiste în lume, promovării prieteniei, colaborării şi păcii între toate popoarele. Cu înaltă stimă şi preţuire salutăm prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu, militant de seamă al partidului, eminent om de ştiinţă, care îşi consacră întreaga activitate propăşirii necontenite a patriei, afirmării valorilor ştiinţei şi progresului in lume. Adresăm un călduros salut celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului care iau parte la adunare. Salutăm de asemenea pe membrii corpului diplomatic şi invitaţii de peste hotare care participă la adunarea noastră. La marea sărbătoare a muncii, vă raportăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii din Capitală au realizat în bune condiţii sarcinile de plan pe primele 4 luni ale acestui an, obţinînd suplimentar o producţie de 1,1 miliarde lei. In agricultură s-au încheiat lucrările pentru această perioadă şi sunt create condiţiile necesare pentru obţinerea unor producţii record la toate culturile. Exprimindu-vă, şi de această dată, cu profund respect, cele mai alese mulţumiri, împreună cu întreaga noastră recunoştinţă, pentru sprijinul generos şi permanent pe care-l acordaţi Organizaţiei de partid a Capitalei, vă încredinţăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom face totul pentru a întîmpina cu noi şi remarcabile succese cea de-a 40-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XIII-lea al partidului. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Adunarea populară consacrată zilei de 1 Mai s-a încheiat într-o atmosferă de mare sărbătoare, ce exprimă unitatea de neclintit a întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, de numele căruia se leagă toate marile realizări obţinute de România socialistă în anii de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea partidului şi statului nostru. Participanţii la adunare au scandat cu însufleţire, minute în şir, „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna !“. Se regăseşte, în aceste emoţionante manifestări, hotărîrea fermă a clasei muncitoare, a ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, de a munci intens, cu tot devotamentul, pentru a întîmpina cu realizări tot mai mari cea de-a 40-a aniversare a libertăţii noastre şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului. In continuare a avut loc un frumos spectacol festiv dedicat zilei de 1 Mai. După încheierea spectacolului, mai mulţi pionieri şi şoimi ai patriei au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu. Din nou întreaga sală ovaţionează, aclamă îndelung pentru partid şi secretarul său general. In această atmosferă de puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului părăsesc sala, parcurgind apoi pe jos aleea principală a Parcului Tineretului. Pe întregul traseu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întimpinaţi de mii de bucureşteni cu sentimente de aleasă stimă şi bucurie. Locuitorii Capitalei — bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici — prezenţi la această nouă intilnire cu conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, dau expresie sentimentelor lor de dragoste şi profundă recunoştinţă pentru tot ce a făcut şi face tovarăşul Nicolae Ceauşescu în scopul propăşirii necontenite a patriei noastre, al creşterii bunăstării întregii naţiuni. Se scandează minute in şir, cu înflăcărare, „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, stima noastră şi minduna „Ceauşescu — pace“. Numeroase formaţii artistice interpretează cîntece dedicate partidului şi secretarului său general, patriei socialiste. Tineri şi tinere exprimă prin vers, melodie şi dans bucuria tuturor cetăţenilor ţării de a trăi şi munci liberi şi fericiţi în patria noastră socialistă. Din mulţime se desprind numeroşi şoimi ai patriei, pionieri, utecişti, oameni ai muncii, oferind, cu dragoste şi stimă, flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, care răspund cu căldură acestor entuziaste manifestări. Ca o încununare a acestor momente de intensă bucurie, pe platoul de la ieşirea din parc se formează o mare horă, în care sunt invitaţi să se prindă tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, întreaga desfăşurare a acestei mari adunări populare dedicate zilei de 1 Mai a pus pregnant în lumină unitatea strinsă, indestructibilă a poporului în jurul partidului şi al secretarului său general, unitate ce dă forţă şi trăinicie orînduirii noastre socialiste. Omagiind tradiţionala sărbătoare a zilei de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră şi-au exprimat hotărârea de a înfăptui exemplar, şi în viitor, politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de a acţiona în continuare cu eforturi sporite pentru dezvoltarea economicosocială a patriei, pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii sale naţionale, pentru a contribui la realizarea aspiraţiilor de libertate, colaborare şi pace ale întregii omeniri. CUVlNTUL TOVARĂŞULUI MANEA MÂNESCU (Urmare din pag. a III-ai ţiile de partid, să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea tuturor măsurilor stabilite privind reducerea cheltuielilor materiale, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie, pentru recuperarea şi valorificarea superioară a tuturor resurselor. O atenţie deosebită trebuie să acordăm în continuare perfecţionării conducerii şi organizării vieţii economico-sociale, aplicării integrale şi cu fermitate a noului mecanism economico-financiar, bunei funcţionări a organismelor democratice de conducere in toate domeniile de activitate. Pe fondul dezvoltării continue a bazei materiale a societăţii se intensifică, la scară naţională, preocupările pentru progresul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, pentru perfecţionarea muncii politice şi ideologice, pentru educarea patriotică şi revoluţionară a tinerei generaţii, domenii de importanţă vitală în formarea şi afirmarea personalităţii umane, a omului nou, constructor conştient al socialismului şi comunismului. Poporul român întîmpină evenimentele istorice din acest an jubiliar cu hotărîrea fermă de a acţiona cu abnegaţie şi dăruire patriotică pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului, însufleţit de puternicul exemplu al muncii şi vieţii marelui erou naţional, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre. (Aplauze puternice ; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !"). Stimaţi tovarăşi, România socialistă, pe baza obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, promotorul strălucit al politicii externe româneşti, personalitate proeminentă a lumii contemporane, a desfăşurat şi desfăşoară o vastă activitate consacrată dezvoltării colaborării şi asigurării păcii intre popoare, participării active la soluţionarea marilor probleme ale vieţii internaţionale. Partidul şi statul nostru acţionează cu fermitate şi principialitate pentru dezvoltarea largă a colaborării şi prieteniei cu toate ţările socialiste şi, în primul rind, cu ţările vecine. Totodată, România intensifică relaţiile multilaterale cu ţările din Balcani, cu ţările în curs de dezvoltare şi nealiniate, cu ţările capitaliste, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. La baza politicii noastre externe situăm ferm principiile egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa, respectării dreptului sacru al fiecărui popor de a se dezvolta liber şi independent. Partidul şi statul nostru, întregul popor dau o înaltă apreciere iniţiativelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, strălucitei activităţi desfăşurate pe plan internaţional, care se bucură de o deosebită preţuire în rîndurile opiniei publice mondiale. Un larg ecou îl au demersurile întreprinse de preşedintele României pentru edificarea unui climat de încredere şi securitate în Europa şi în întreaga lume, pentru soluţionarea politică, pe calea tratativelor, a tuturor diferendelor dintre state, pentru respectarea justiţiei internaţionale. România consideră că oprirea cursei înarmărilor și trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmare nucleară, constituie problema fundamentală a epocii contemporane. Țara noastră militează cu fermitate pentru oprirea amplasării pe continentul nostru a rachetelor nucleare americane, precum şi a aplicării contramăsurilor anunţate de Uniunea Sovietică, pentru reluarea tratativelor de la Geneva şi realizarea unui acord privind eliminarea completă a rachetelor cu rază medie de acţiune din Europa. In acest sens, România s-a adresat direct celor două state, ţărilor pe teritoriul cărora urmează să se amplaseze aceste rachete, tuturor ţărilor europene, precum şi Canadei, pentru a acţiona împreună în scopul opririi cursei înarmărilor nucleare, pentru salvgardarea păcii mondiale. (Puternice aplauze , se scandează „Dezarmare — pace !“). Poporul nostru, alăturindu-se activ puternicelor mişcări pentru pace din Europa şi de pe alte continente, acţionează în direcţia unirii şi mai puternice a eforturilor tuturor popoarelor pentru dezarmare şi securitate, pentru îmbunătăţirea climatului vieţii internaţionale. România a prezentat numeroase propuneri şi acţionează perseverent pentru o nouă ordine economică internaţională, justă şi echitabilă, care să asigure progresul tuturor popoarelor şi, in primul rînd, al celor râmase in urmă din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale, ca rezultat al îndelungatei dominaţii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, întregul nostru partid şi popor, România socialistă vor întări şi in viitor conlucrarea cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu partidele socialiste şi social-democrate, cu partidele şi personalităţile politice care se pronunţă pentru progres şi pace, cu forţele democratice şi progresiste de pretutindeni, pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie, a păcii, înţelegerii şi colaborării tuturor naţiunilor ! Poporul român adresează, cu ocazia zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, tuturor popoarelor lumii un călduros salut şi o înflăcărată chemare la unirea eforturilor pentru triumful idealurilor nobile ale păcii, libertăţii şi demnităţii umane, ale democraţiei, independenţei şi progresului! (Vii aplauze). — Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii şi frăţiei muncitorilor de pretutindeni ! (Aplauze, urale). Trăiască Partidul Comunist Român, in frunte cu secretarul său general, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu . (Aplauze îndelungate, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“). Trăiască România, trăiască harnicul şi talentatul popor român, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate ! Trăiască unitatea întregului nostru popor în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste ! (Vii aplauze i se scandează „Ceauşescu şi poporul !“). Trăiască solidaritatea şi colaborarea între partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate ţările socialiste, intre toate forţele revoluţionare progresiste, democratice şi antiimperialiste ! Trăiască lupta unită a tuturor popoarelor lumii împotriva războiului, pentru apărarea păcii pe planenta noastră ! (Aplauze, urale prelungite , se scandează îndelung „Ceaușescu — pace !“). Adunări festive în localităţile reşedinţă de judeţ Ziua de 1 Mai, dată sărbătorească a muncii, a frăţiei şi solidarităţii internaţionale, a fost întîmpinată, prin tradiţie, în întreaga ţară, sub semnul efortului creator, al dorinţei de a consemna succese de prestigiu in cronica întrecerii socialiste. Rezultatele înregistrate în realizarea planului de dezvoltare economico-socială a ţării, a sarcinilor pe acest an şi pe întregul cincinal constituie expresia vie, convingătoare a abnegaţiei cu care clasa noastră muncitoare, întregul popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dau viaţă programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră şi înaintare spre comunism. Sărbătoarea de 1 Mai a evidenţiat, ca de fiecare dată, bogatul bilanţ de realizări dobîndite de oamenii muncii de la oraşe şi sate, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, sub conducerea partidului comunist, in anii luminoşi ai socialismului, ai prefacerilor intervenite în toate sectoarele activităţii economice şi sociale, în viaţa şi munca tuturor cetăţenilor României socialiste, cu deosebire în perioada ce a urmat Congresului al IX-lea al partidului, cea mai dinamică şi fertilă in înfăptuiri, denumită cu îndreptăţire „Epoca Nicolae Ceauşescu“. In localităţile reşedinţă dle judeţ au avut loc adunări festive dedicate zilei de 1 Mai, la care au participat reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni ai muncii de diferite profesii. Despre semnificaţia sărbătoririi Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc au vorbit primii secretari şi secretari ai comitetelor judeţene de partid, care au prezentat pe larg succesele obţinute de colectivele muncitoreşti din întreaga ţară în înfăptuirea sarcinilor de plan,in toate domeniile de activitate. Vorbitorii au evidenţiat deosebita însemnătate politică a marilor demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, rolul Frontului Unic Muncitoresc în organizarea, sub directa conducere a Partidului Comunist Român, a luptelor purtate cu eroism de clasa muncitoare, de toate forţele progresiste din ţară. A fost pusă în lumină contribuţia remarcabilă adusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tînăr şi înflăcărat comunist, militant revoluţionar, la organizarea şi desfăşurarea acestor importante acţiuni politice de masă vizind înfăptuirea aspiraţiilor de dreptate socială şi libertate ale poporului român, asigurarea independenţei şi suveranităţii patriei. S-a subliniat faptul că alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de alţi militanţi ai partidului s-a aflat tovarăşa Elena Ceauşescu, a cărei activitate s-a remarcat prin atitudine fermă, revoluţionară, pusă în slujba înfăptuirii aspiraţiilor de libertate socială şi naţională ale poporului nostru. Reliefînd dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste, adunările au dat expresie preţuirii de care se bucură vasta activitate teoretică şi practică a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele căruia sînt nemijlocit legate toate marile izbinzi dobîndite de poporul român în ultimele decenii. Vorbitorii au reafirmat deplina adeziune a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la politica internă şi externă a partidului şi statului, hotărîrea lor neabătută de a înfăptui exemplar obiectivele cuprinse din Programul partidului, de a-şi aduce, prin activitatea lor plină de dăruire, întreaga contribuţie la ridicarea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Intr-o atmosferă vibrantă, de profund patriotism, participanţii la adunări au adresat COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU telegrame în care se dă glas sentimentelor de profundă dragoste, de adincă recunoştinţe ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate, ale întregului popor român faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, pentru activitatea sa neobosită consacrată propăşirii naţiunii noastre, mersului ei înainte pe drumul socialismului şi comunismului, al păcii şi progresului. In telegrame sunt subliniate mindria şi admiraţia tuturor fiilor ţării faţă de gîndirea cutezătoare şi forţa novatoare a secretarului general al partidului, rolul său determinant în obţinerea succeselor remarcabile în dezvoltarea economico-socială a patriei, în ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc. Este evidenţiată, in acelaşi timp, preţuirea şi deplina aprobare faţă de acţiunile şi iniţiativele tovarăşului Nicolae Ceauşescu avînd drept scop soluţionarea constructivă şi durabilă a marilor probleme ale lumii contemporane, înfăptuirea idealurilor de pace, prietenie şi colaborare ale popoarelor, făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In telegrame se exprimă angajamentul tuturor oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul ţării de a nu precupeţi nici un efort pentru a traduce în viaţă orientările şi indicaţiile date de secretarul general al partidului, pentru a obţine noi succese in intimpinarea marilor evenimente ale acestui an — a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului. (Urmare din pag. I) intr-un an cu vibrante semnificaţii: este anul glorios cînd se împlinesc patru decenii de la Revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi este anul celui de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, eveniment de seamă în viaţa politică şi socială a ţării, ale cărui hotărîri vor deschide noi perspective dezvoltării multilaterale, socialiste a patriei. Omagiind munca, omagiem tenacele şi necurmatul efort depus de aproape patru decenii de către milioanele de oameni care, aici, pe pămîntul de la Carpaţi şi Dunăre, umăr la umăr în coloanele istoriei, umăr la umăr în coloanele socialismului victorios, au schimbat faţa ţârii, au confirmat, prin neasemuite fapte de muncă, forţa şi profunzimea spiritului revoluţionar, a patriotismului. Cei patruzeci de ani sunt cei mai rodnici din cartea milenară a patriei — iar printre ei, strălucitori, cei mai strălucitori, anii care s-au scurs de la Congresul al IX-lea al partidului. Epoca Ceauşescu. * Omagiind munca, munca înfrăţită, omagiem unitatea muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, a tuturor celor care, zi şi noapte, dedică forţei şi măreţiei României socialiste întreaga lor putere creatoare. Unitatea revoluţionară de azi a celor ce muncesc este încununarea, pe o treaptă nouă, superioară a unităţii dintotdeauna a celor ce muncesc, unitate făurită şi cimentată în lupta pentru împlinirea marilor idealuri sociale şi naţionale, pentru fericirea poporului. Uniţi ca unul singur în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu - omul care întruchipează toate certitudinile poporului, voinţa de mai bine, hotărîrea de a face totul pentru înflorirea patriei — cei ce muncesc fac din unitatea lor de gînd şi de faptă cheia de boltă a tuturor înfăptuirilor de azi şi de mîine. Omagiind munca, omagiem strădania întregului popor pentru a traduce in viaţă hotărîrile Congresului al XII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, voinţa tuturor şi a fiecăruia de a-şi aduce partea de contribuţie la îndeplinirea marilor obiective stabilite de partid, de secretarul său general pentru actuala etapă de dezvoltare , folosirea intensivă a bazei tehnico-materiale, creşterea mai puternică a produsului social, a venitului naţional, realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii. Omagiind munca, ne exprimăm solidaritatea militantă cu cei ce muncesc în lumea întreagă, hotărîrea de a întări prietenia şi colaborarea cu ţările socialiste, de a lărgi relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, de a extinde relaţiile reciproc avantajoase cu toate ţările lumii ; ne exprimăm hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort in lupta pentru o lume mai bună şi mai dreaptă pe planeta noastră. Omagiind munca, ne exprimăm hotărirea de a milita pentru păstrarea bunului celui mai de preţ al popoarelor, pacea de a lupta pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la înfăptuirea dezarmării, în primul rînd a dezarmării nucleare, asigurarea securităţii şi păcii in Europa şi in întreaga lume, de a lupta pentru o lume fără arme, pentru un cer senin, pentru o omenire eliberată de spectrul unei catastrofe nucleare. Ziua Intîiului de Mai 1964, zi de multiple şi ample semnificaţii, scrie cu lumină şi cu flori, in văzduhul proaspăt, semnele bucuriei unui popor In anul 40 al libertăţii sale, în anul Congresului al XIII-lea al partidului. DE ZIUA MUNCII