Scînteia, mai 1984 (Anul 53, nr. 12966-12991)

1984-05-01 / nr. 12966

PAGINA 4 SPECTACOLE FESTIV DEDICAT ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. a IlI-a) raţia poporului român de a trăi în linişte şi pace, este consacrată efor­turilor susţinute, acţiunilor şi iniţia­tivelor ţării noastre, ale preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu, pentru rezol­varea marilor probleme care con­fruntă omenirea. Cuvintul de pace al României, ascultat în atîtea fo­ruri internaţionale, cuvînt adresat lumii întregi, este rostit şi cu acest prilej. Scena este însufleţită de dansul şi cintecul popular. Formaţii artistice laureate ale Festivalului naţional „Cintarea României“ aduc in faţa spectatorilor creaţii folclorice de o mare frumuseţe şi vigoare, intrate în tradiţia spiritualităţii româneşti. Un adevărat legămint al unităţii de nezdruncinat a întregului nos­tru popor în jurul partidului, al secretarului său general este rostit în finalul spectacolului : „Acum, în Anul patruzeci / Al li­bertăţii şi mîndriei, / Spre strălu­cirea României, / Ne angajăm : / / Uniţi pe veci / Să dăm prin muncă nou avînt / Voinţei ferme de pro­gres ! / / Celui de-al treisprezecelea Congres / Să-i fie nimb şi legămint / Unirea-ntregului popor / Sub trico­lorul glorios. / Urmind Partidul Co­munist / In drumul ferm spre vii­tor. II In zi de mai, muncitoresc, / Un singur trup, noi toţi, poporul I Purtînd în inimi tricolorul, / Urcînd in plaiul românesc, / In unic crez şi legămint / Ne proclamăm cu glas vibrînd / Lumina muncii şi min­duna, / Supremul gind al ţării­­ntregi : I­I „Trăiască-n veci de veci, partidul ! / Trăiască Ceauşescu în veci ! / In veci trăiască România“. Corurile reunite interpretează „40 de ani de glorii“, una dintre pri­mele audiţii muzicale ale spectaco­lului. După încheierea spectacolului, pe scenă şi în sală răsună Imnul de luptă şi solidaritate al muncitorilor de pretutindeni, „Internaţionala". Urcind la masa prezidiului adună­rii, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, cu multă dragoste, buchete de flori, întreaga sală, artiştii şi spec­tatorii, scandează cu înflăcărare „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu — România“, „Ceauşescu şi poporul“, cuvinte dragi tuturor, simbol al dragostei neţărmurite a poporului faţă de patria noastră scumpă, faţă de partid şi conducătorul său încercat. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit artiştilor şi tuturor participanţilor la realiza­rea acestui emoţionant spectacol un frumos coş cu flori. ■k Spectacolul a fost realizat după un scenariu semnat de Nicolae Dragoş, Dan Verona, Mircea Florin Şandru. Regia artistică : Cornel Todea, Tudor Mărăscu. In spectacol au fost prezentate versuri de : Traian De­metrescu, Constantin Miile, Ionel Cosmei, Nicolae Dragoş, Aurel Fe­lea, Mircea Florin Şandru, Dan Ve­rona, Tiberiu Utan, Victor Tulbure. . Regia filmului : Mihăiţă Lupu, Va­­leriu Slobozeanu. Conducerea mu­zicală : Paul Urmuzescu. Muzica în primă audiţie : Dan Ardelean, Geor­ge Grigoriu, Ionel Tudor, Paul Ur­muzescu, Ion Cristinoiu. In spectacol au mai fost prezentate creaţii mu­zicale de : Ciprian Porumbescu, Filaret Barbu, Radu Paladi, Ionel Brătianu, Florin Comișel, Gheorghe Dumitrescu, Paraschiv Oprea, Matei Socor, Mauriciu Vescan, Anatol Vieru, Marius Ţeicu. Coregrafia : Oleg Danovschi, Gheorghe Baciu, Doina Andronache, Theodor Vasi­­lescu, Doina Georgescu. Scenogra­fia : Traian Niţescu, Dan Radu. Di­rijor : Sergiu Eremia. Ilustraţia mu­zicală : Lucian Ionescu. Costume : Elisabeta Benedec, Luana Drăgoies­­cu. Şi-au dat concursul actorii­­ Adela Mărculescu, Olga Delia Ma­­teescu, Rodica Mureşan, Cristina Deleanu, Costel Constantin, Mircea Albulescu, Silviu Stănculescu, Da­niel Tomescu, Gelu Niţu, Eugen Ungureanu, Mihai Dinvale, Doru Ana, George Oancea, Eugenia Maci, Eusebiu Ştefănescu, Petre Moraru, Gheorghe Motoi şi pionierii Victoriţa Mogoş şi Andrei Lupan. Au evoluat soliştii : Elvira Cîrje, Dorin Teodo­­rescu, Ionel Voineag, Liliana Ciulei, Madeleine Vasilescu, Gheorghe Bod­­narciuc, Laura Mărgelatu. La reuşita­­i­­f­e­i spectacolului şi-au a­dus, de aseme­nea, contribuţia : orchestra Operei Române, corurile Filarmonicii „George Enescu“, Radioteleviziunii Române, Ansamblul artistic „Doina“ al Armatei , Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ al U.G.S.R., An­samblul artistic al Uniunii Tineretu­lui Comunist, colectivele de balet ale Liceului de artă „George Enescu“, orchestra populară a Formaţiei ar­tistice „Ciocirlia“ a Ministerului de Interne, corurile Regionalei de Căi Ferate Bucureşti, întreprinderilor „23 August“, „Semănătoarea“, „A­­versa“, corul Regimentului de gardă. Fanfara reprezentativă a Armatei, fanfara clubului I.T.B., formaţiile de dansuri populare ale întreprinderi­lor : „23 August“, „Republica“, „Vul­can“, „I.M.M.R. Griviţa Roşie“, „13 Decembrie 1918“, „Autobuzul“, „Elec­tronica industrială“, „Semănătoarea“, „Automatica“, I.C.S.I.T.E.E., U.R.A.C. , I.T.B., Direcţia de telecomunicaţii a municipiului Bucureşti, Transport urban Cluj-Napoca, „Industria sti­­clei“-Turda, „Reconstrucţia“-Pia­­tra Neamţ, „Fibre sintetice“ Săvi­­neşti, „Electroputere“ şi „Oltcit“ — Craiova, Clubului tineretului din Turda, Casei de cultură din Corabia şi Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti Suceava, pionieri şi şoimi ai patriei de la Liceul de artă „George Enescu“, şcoale generale nr. 5, 134, 179, 180, Grădiniţa nr. 248, Casa centrală a pionierilor şi şoimi­lor patriei, Casa pionierilor şi şoi­milor patriei din sectorul 5 al Capi­talei. SANTEIA - marți 1 mai 1984 MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. I) lupta­ pentru eliberare socială şi na­ţională, pentru socialism, afirmin­­du-şi înaltele calităţi de revoluţio­nar şi înflăcărat patriot. Aceste simţăminte şi-au găsit o vi­brantă expresie în primirea entu­ziastă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu la sosirea la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară consa­crată zilei de 1 Mai. ...Ora 17:00. De-a lungul frumoasei esplanade a parcului, precum şi pe platoul din faţa palatului se aflau mii de bucureşteni, care au aclamat, cu însufleţire, pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă. Coruri reunite in­terpretau îndrăgitul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România“. Tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, cu emoţie, cu cele mai alese sentimente de dragoste şi pre­ţuire, buchete de flori. Cu aceeaşi însufleţire au fost în­­tîmpinaţi la intrarea în sală to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru. Participanţii la adunare au scandat neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — pace !“. In uralele şi ovaţiile celor pre­zenţi, în prezidiul adunării au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Lina Ciobanu, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Alexandrina Găinuşe, Manea Mânescu, Paul Niculescu, Constantin Olteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Radulescu, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Ştefan Bîrlea, Marin Enache, Petru Enache, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Ion Radu, Ion Stoian, Ioan Totu, Ion Ursu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu, Constantin Radu, Gheorghe Stoica. In prezidiu au luat loc, de aseme­nea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ile­galitate, conducători ai unor între­prinderi şi institute de cercetări, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, reprezentanţi ai ştiinţei şi culturii, oameni ai muncii din Capitală. In sală se aflau membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din în­treprinderi şi instituţii bucureştene. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, co­respondenţi ai presei străine, invitaţi de peste hotare. ...Sala este împodobită sărbă­toreşte. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapelele partidului şi statului. Este înscrisă urarea : „Trăiască Partidul Comu­nist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Se află înscrise, de ase­menea, urările „Trăiască patria noastră liberă şi independentă, Re­publica Socialistă România !“, „Tră­iască unitatea de nezdruncinat a în­tregului nostru popor in cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste !“. Dîndu-se glas gîndurilor şi simţă­­mintelor pe care cetăţenii patriei le reafirmă şi în această zi sărbătoreas­că, pe mari eşarfe sunt înscrise cu­vintele mereu vii în conştiinţa na­ţiunii : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „România — Ceauşescu — pace !“. Sunt adresa­te înflăcărate urări : „Trăiască eroica noastră clasă muncitoare !“, „Tră­iască ţărănimea patriei noastre !“, „Trăiască intelectualitatea patriei noastre !“. Pe fundalul scenei se află înscrisă urarea : „Trăiască 1 Mai, Ziua soli­darităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni !“ De o parte şi de alta a scenei erau marcate cele două evenimente : „45 de ani de la marile de­monstraţii antifasciste şi antirăzboi­nice din România“ şi „40 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncito­resc“. A fost intonat Imnul de Stat al Re­publicii Socialiste România. Deschizînd adunarea populară, to­varăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Exprimînd gindurile şi simţăminte­le comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din Capitală, îngăduiţi-ne ca, în numele participanţilor la adunarea populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai, să adresăm, din toată ini­ma, în semn de fierbinte dragoste şi neţărmurită preţuire, un vibrant şi călduros omagiu celui mai iubit fiu al poporului român, conducătorul clarvăzător al partidului şi statului nostru, personalitate proeminentă a lumii politice contemporane, mili­tant revoluţionar consecvent şi lup­tător neobosit pentru cauza generală a socialismului, păcii şi progresului în întreaga lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In aceste momente sărbătoreşti, de cinstire a glorioaselor tradiţii de luptă ale clasei muncitoare, împreu­nă cu întreaga ţară, vă exprimăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai alese sentimen­te de gratitudine şi recunoştinţă şi mulţumirile noastre fierbinţi pentru eroica dumneavoastră activitate re­voluţionară consacrată, de peste o jumătate de secol, împlinirii celor mai înalte aspiraţii de dreptate, in­dependenţă şi prosperitate ale po­porului, afirmării strălucite a pres­tigiului României socialiste în lume, promovării prieteniei, colaborării şi păcii între toate popoarele. Cu înaltă stimă şi preţuire salutăm prezenţa la adunarea noastră a to­varăşei Elena Ceauşescu, militant de seamă al partidului, eminent om de ştiinţă, care îşi consacră întreaga activitate propăşirii necontenite a patriei, afirmării valorilor ştiinţei şi progresului in lume. Adresăm un călduros salut celor­lalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului care iau parte la adunare. Salutăm de asemenea pe membrii corpului diplomatic şi invitaţii de peste hotare care participă la adu­narea noastră. La marea sărbătoare a muncii, vă raportăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii mun­cii din Capitală au realizat în bune condiţii sarcinile de plan pe primele 4 luni ale acestui an, obţinînd supli­mentar o producţie de 1,1 miliarde lei. In agricultură s-au încheiat lu­crările pentru această perioadă şi sunt create condiţiile necesare pentru obţinerea unor producţii record la toate culturile. Exprimindu-vă, şi de această dată, cu profund respect, cele mai alese mulţumiri, împreună cu întreaga noastră recunoştinţă, pentru spriji­nul generos şi permanent pe care-l acordaţi Organizaţiei de partid a Capitalei, vă încredinţăm, mult sti­mate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom face totul pentru a întîmpina cu noi şi remarcabile succese cea de-a 40-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XIII-lea al partidului. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Adunarea populară consacrată zi­lei de 1 Mai s-a încheiat într-o at­mosferă de mare sărbătoare, ce ex­primă unitatea de neclintit a între­gului nostru popor în jurul Parti­dului Comunist Român, al secreta­rului său general, de numele căruia se leagă toate marile realizări ob­ţinute de România socialistă în anii de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea partidului şi sta­tului nostru. Participanţii la adunare au scan­dat cu însufleţire, minute în şir, „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — Româ­nia, stima noastră şi minciuna !“. Se regăseşte, în aceste emoţionante manifestări, hotărîrea fermă a clasei muncitoare, a ţărănimii, intelectuali­tăţii, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, fără deosebire de na­ţionalitate, de a munci intens, cu tot devotamentul, pentru a întîmpina cu realizări tot mai mari cea de-a 40-a aniversare a libertăţii noastre şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului. In continuare a avut loc un fru­mos spectacol festiv dedicat zilei de 1 Mai. După încheierea spectacolului, mai mulţi pionieri şi şoimi ai patriei au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu. Din nou întreaga sală ovaţionează, aclamă îndelung pentru partid şi se­cretarul său general. In această atmosferă de pu­ternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului părăsesc sala, parcurgind apoi pe jos aleea princi­pală a Parcului Tineretului. Pe întregul traseu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întimpinaţi de mii de bucureşteni cu sentimente de aleasă stimă şi bucurie. Locuitorii Capitalei — bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici — prezenţi la această nouă intilnire cu conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, dau ex­presie sentimentelor lor de dragoste şi profundă recunoştinţă pentru tot ce a făcut şi face tovarăşul Nicolae Ceauşescu în scopul propăşirii necontenite a patriei noastre, al creş­terii bunăstării întregii naţiuni. Se scandează minute in şir, cu în­flăcărare, „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, stima noastră şi min­duna „Ceauşescu — pace­­“. Nu­meroase formaţii artistice interpre­tează cîntece dedicate partidului şi secretarului său general, patriei so­cialiste. Tineri şi tinere exprimă prin vers, melodie şi dans bucuria tuturor cetă­ţenilor ţării de a trăi şi munci liberi şi fericiţi în patria noastră socialistă. Din mulţime se desprind numeroşi şoimi ai patriei, pionieri, utecişti, oameni ai muncii, oferind, cu dra­goste şi stimă, flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, care răspund cu căldură acestor entuziaste manifes­tări. Ca o încununare a acestor mo­mente de intensă bucurie, pe platoul de la ieşirea din parc se formează o mare horă, în care sunt invitaţi să se prindă tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, întreaga desfăşurare a acestei mari adunări populare dedicate zilei de 1 Mai a pus pregnant în lumină uni­tatea strinsă, indestructibilă a po­porului în jurul partidului şi al se­cretarului său general, unitate ce dă forţă şi trăinicie orînduirii noastre socialiste. Omagiind tradiţionala sărbătoare a zilei de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră şi-au exprimat hotă­­rârea de a înfăptui exemplar, şi în viitor, politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de a ac­ţiona în continuare cu eforturi spo­rite pentru dezvoltarea economico­­socială a patriei, pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii sale naţionale, pentru a contribui la realizarea aspiraţiilor de libertate, colaborare şi pace ale întregii ome­niri. CUVlNTUL TOVARĂŞULUI MANEA MÂNESCU (Urmare din pag. a III-ai ţiile de partid, să acţioneze cu fer­mitate pentru aplicarea tuturor mă­surilor stabilite privind reducerea cheltuielilor materiale, a consumuri­lor specifice de materii prime, com­bustibili şi energie, pentru recupera­rea şi valorificarea superioară a tu­turor resurselor. O atenţie deosebită trebuie să acordăm în continuare perfecţionă­rii conducerii şi organizării vieţii economico-sociale, aplicării inte­grale şi cu fermitate a noului meca­nism economico-financiar, bunei funcţionări a organismelor democra­tice de conducere in toate domeniile de activitate. Pe fondul dezvoltării continue a bazei materiale a societăţii se in­tensifică, la scară naţională, preo­cupările pentru progresul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, pentru perfecţionarea muncii politice şi ideologice, pentru educarea patrio­tică şi revoluţionară a tinerei gene­raţii, domenii de importanţă vitală în formarea şi afirmarea personali­tăţii umane, a omului nou, construc­tor conştient al socialismului şi co­munismului. Poporul român întîmpină eveni­mentele istorice din acest an jubi­liar cu hotărîrea fermă de a acţiona cu abnegaţie şi dăruire patriotică pentru înfăptuirea neabătută a po­liticii interne şi externe a partidu­lui şi statului, însufleţit de puterni­cul exemplu al muncii şi vieţii ma­relui erou naţional, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre. (Aplauze puternice ; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !"). Stimaţi tovarăşi, România socialistă, pe baza obiec­tivelor stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, a orientărilor şi indicaţii­lor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, promotorul strălucit al politicii ex­terne româneşti, personalitate proe­minentă a lumii contemporane, a desfăşurat şi desfăşoară o vastă ac­tivitate consacrată dezvoltării co­laborării şi asigurării păcii intre popoare, participării active la solu­ţionarea marilor probleme ale vieţii internaţionale. Partidul şi statul nostru acţio­nează cu fermitate şi principialitate pentru dezvoltarea largă a colaboră­rii şi prieteniei cu toate ţările so­cialiste şi, în primul rind, cu ţările vecine. Totodată, România intensi­fică relaţiile multilaterale cu ţările din Balcani, cu ţările în curs de dez­voltare şi nealiniate, cu ţările capi­taliste, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. La baza politicii noastre externe situăm ferm principiile egalităţii în drep­turi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, renun­ţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa, respectării dreptului sacru al fiecărui popor de a se dezvolta liber şi independent. Partidul şi statul nostru, întregul popor dau o înaltă apreciere iniţia­tivelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, strălucitei activităţi des­făşurate pe plan internaţional, care se bucură de o deosebită preţuire în rîndurile opiniei publice mondiale. Un larg ecou îl au demersurile în­treprinse de preşedintele României pentru edificarea unui climat de în­credere şi securitate în Europa şi în întreaga lume, pentru soluţionarea politică, pe calea tratativelor, a tu­turor diferendelor dintre state, pen­tru respectarea justiţiei internaţio­nale. România consideră că oprirea cursei înarmărilor și trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezar­mare nucleară, constituie problema fundamentală a epocii contempora­ne. Țara noastră militează cu fer­mitate pentru oprirea amplasării pe continentul nostru a rachetelor nu­cleare americane, precum şi a apli­cării contramăsurilor anunţate de Uniunea Sovietică, pentru reluarea tratativelor de la Geneva şi realiza­rea unui acord privind eliminarea completă a rachetelor cu rază medie de acţiune din Europa. In acest sens, România s-a adresat direct ce­lor două state, ţărilor pe teritoriul cărora urmează să se amplaseze aceste rachete, tuturor ţărilor euro­pene, precum şi Canadei, pentru a acţiona împreună în scopul opririi cursei înarmărilor nucleare, pentru salvgardarea păcii mondiale. (Puter­nice aplauze , se scandează „Dezar­mare — pace !“). Poporul nostru, alăturindu-se ac­tiv puternicelor mişcări pentru pace din Europa şi de pe alte continente, acţionează în direcţia unirii şi mai puternice a eforturilor tuturor po­poarelor pentru dezarmare şi secu­ritate, pentru îmbunătăţirea clima­tului vieţii internaţionale. România a prezentat numeroase propuneri şi acţionează perseverent pentru o nouă ordine economică in­ternaţională, justă şi echitabilă, care să asigure progresul tuturor popoare­lor şi, in primul rînd, al celor râ­mase in urmă din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale, ca rezultat al îndelungatei dominaţii imperialiste, colonialiste şi neocolo­­nialiste, întregul nostru partid şi popor, România socialistă vor întări şi in viitor conlucrarea cu partidele co­muniste şi muncitoreşti, cu partidele socialiste şi social-democrate, cu partidele şi personalităţile politice care se pronunţă pentru progres şi pace, cu forţele democratice şi pro­gresiste de pretutindeni, pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie, a păcii, înţelegerii şi colaborării tu­turor naţiunilor ! Poporul român adresează, cu ocazia zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii, tu­turor popoarelor lumii un călduros salut şi o înflăcărată chemare la unirea eforturilor pentru triumful idealurilor nobile ale păcii, libertăţii şi demnităţii umane, ale democra­ţiei, independenţei şi progresului! (Vii aplauze). — Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua unităţii şi frăţiei muncitorilor de pretutindeni ! (Aplauze, urale). Trăiască Partidul Comunist Ro­mân, in frunte cu secretarul său ge­neral, preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu . (Aplauze îndelungate, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“). Trăiască România, trăiască har­nicul şi talentatul popor român, con­structor al societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate ! Trăiască unitatea întregului nos­tru popor în cadrul Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste ! (Vii aplauze i se scandează „Ceauşescu şi poporul !“). Trăiască solidaritatea şi colabo­rarea între partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate ţările socia­liste, intre toate forţele revoluţionare progresiste, democratice şi antiimpe­­rialiste ! Trăiască lupta unită a tuturor popoarelor lumii împotriva războiu­lui, pentru apărarea păcii pe plane­n­ta noastră ! (Aplauze, urale prelun­gite , se scandează îndelung „Ceaușescu — pace !“). Adunări festive în localităţile reşedinţă de judeţ Ziua de 1 Mai, dată sărbătoreas­că a muncii, a frăţiei şi solidarităţii internaţionale, a fost întîmpinată, prin tradiţie, în întreaga ţară, sub semnul efortului creator, al dorinţei de a consemna succese de prestigiu in cronica întrecerii socialiste. Rezul­tatele înregistrate în realizarea pla­nului de dezvoltare economico-socială a ţării, a sarcinilor pe acest an şi pe întregul cincinal constituie expre­sia vie, convingătoare a abnegaţiei cu care clasa noastră muncitoare, întregul popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dau viaţă programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră şi înaintare spre comunism. Sărbătoarea de 1 Mai a evidenţiat, ca de fiecare dată, bogatul bilanţ de realizări dobîndite de oamenii mun­cii de la oraşe şi sate, români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi, sub conducerea partidului comunist, in anii luminoşi ai socialismului, ai prefacerilor intervenite în toate sec­toarele activităţii economice şi so­ciale, în viaţa şi munca tuturor ce­tăţenilor României socialiste, cu deosebire în perioada ce a urmat Congresului al IX-lea al partidului, cea mai dinamică şi fertilă in înfăp­tuiri, denumită cu îndreptăţire „Epoca Nicolae Ceauşescu“. In localităţile reşedinţă dle judeţ au avut loc adunări festive de­­dicate zilei de 1 Mai, la care au participat reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, ai organizaţii­lor de masă şi obşteşti, oameni ai muncii de diferite profesii. Despre semnificaţia sărbătoririi Zi­lei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc au vorbit pri­mii secretari şi secretari ai comi­tetelor judeţene de partid, care au prezentat pe larg succesele obţinute de colectivele muncitoreşti din în­treaga ţară în înfăptuirea sarcinilor de plan,­in toate domeniile de acti­vitate. Vorbitorii au evidenţiat deosebita însemnătate politică a marilor de­monstraţii antifasciste şi antirăzboi­nice de la 1 Mai 1939, rolul Frontu­lui Unic Muncitoresc în organiza­rea, sub directa conducere a Parti­dului Comunist Român, a luptelor purtate cu eroism de clasa munci­toare, de toate forţele progresiste din ţară. A fost pusă în lumină contribuţia remarcabilă adusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tînăr şi înflăcă­rat comunist, militant revoluţionar, la organizarea şi desfăşurarea aces­tor importante acţiuni politice de masă vizind înfăptuirea aspiraţiilor de dreptate socială şi libertate ale poporului român, asigurarea inde­pendenţei şi suveranităţii patriei. S-a subliniat faptul că alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de alţi militanţi ai partidului s-a aflat tovarăşa Elena Ceauşescu, a cărei activitate s-a remarcat prin atitudi­ne fermă, revoluţionară, pusă în slujba înfăptuirii aspiraţiilor de libertate socială şi naţională ale poporului nostru. Reliefînd dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste, adună­rile au dat expresie preţuirii de care se bucură vasta activitate teo­retică şi practică a secretarului ge­neral al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele căruia sînt nemijlocit legate toate marile iz­­binzi dobîndite de poporul român în ultimele decenii. Vorbitorii au reafirmat deplina adeziune a tuturor oamenilor mun­cii din ţara noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — la politica internă şi ex­ternă a partidului şi statului, hotă­rîrea lor neabătută de a înfăptui exemplar obiectivele cuprinse d­in Programul partidului, de a-şi adu­ce, prin activitatea lor plină de dă­ruire, întreaga contribuţie la ridi­carea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Intr-o atmosferă vibrantă, de pro­fund patriotism, participanţii la a­­dunări au adresat COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI CO­MUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU telegrame în care se dă glas sentimentelor de profundă dragoste, de adincă recu­­noştinţe ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate, ale întregului popor român faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, pentru activi­tatea sa neobosită consacrată pro­păşirii naţiunii noastre, mersului ei înainte pe drumul socialismului şi comunismului, al păcii şi progresu­lui. In telegrame sunt subliniate min­dria şi admiraţia tuturor fiilor ţării faţă de gîndirea cutezătoare şi for­ţa novatoare a secretarului general al partidului, rolul său determinant în obţinerea succeselor remarcabile în dezvoltarea economico-socială a patriei, în ridicarea continuă a nive­lului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc. Este evidenţiată, in acelaşi timp, preţuirea şi depli­na aprobare faţă de acţiunile şi ini­ţiativele tovarăşului Nicolae Ceauşescu avînd drept scop soluţio­narea constructivă şi durabilă a ma­rilor probleme ale lumii contempo­rane, înfăptuirea idealurilor de pace, prietenie şi colaborare ale popoare­lor, făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In telegrame se exprimă angaja­mentul tuturor oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul ţării de a nu precupeţi nici un efort pentru a tra­duce în viaţă orientările şi indica­ţiile date de secretarul general al partidului, pentru a obţine noi suc­cese in intimpinarea marilor eveni­mente ale acestui an — a 40-a ani­versare a revoluţiei de eliberare so­cială şi naţională, antifascistă şi an­­tiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului. (Urmare din pag. I) intr-un an cu vibrante semnificaţii: este anul glorios cînd se împlinesc patru decenii de la Revoluţia de e­­liberare socială şi naţională, anti­fascistă şi antiimperialistă şi este anul celui de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, eveni­ment de seamă în viaţa politică şi socială a ţării, ale cărui hotă­­rîri vor deschide noi perspective dezvoltării multilaterale, socialiste a patriei. Omagiind munca, omagiem tena­cele şi necurmatul efort depus de aproape patru decenii de către milioanele de oameni care, aici, pe pămîntul de la Carpaţi şi Dunăre, umăr la umăr în co­loanele istoriei, umăr la umăr în coloanele socialismului victo­rios, au schimbat faţa ţârii, au confirmat, prin neasemuite fapte de muncă, forţa şi profunzimea spiritului revoluţionar, a patriotis­mului. Cei patruzeci de ani sunt cei mai rodnici din cartea milenară a patriei — iar printre ei, strălu­citori, cei mai strălucitori, anii care s-au scurs de la Congre­sul al IX-lea al partidului. Epoca Ceauşescu. * Omagiind munca, munca înfrăţi­tă, omagiem unitatea muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, a tuturor celor care, zi şi noapte, dedică forţei şi măreţiei României socia­liste întreaga lor putere creatoa­re. Unitatea revoluţionară de azi a celor ce muncesc este încununa­rea, pe o treaptă nouă, superioa­ră a unităţii dintotdeauna a celor ce muncesc, unitate făurită şi ci­mentată în lupta pentru împlinirea marilor idealuri sociale şi naţiona­le, pentru fericirea poporului. Uniţi ca unul singur în jurul partidului, al secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu - omul care întruchipează toate certitudi­nile poporului, voinţa de mai bine, hotărîrea de a face totul pentru înflorirea patriei — cei ce muncesc fac din unitatea lor de gînd şi de faptă cheia de boltă a tuturor în­făptuirilor de azi şi de mîine. Omagiind munca, omagiem stră­dania întregului popor pentru a traduce in viaţă hotărîrile Con­gresului al XII-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale ale partidului, voinţa tuturor şi a fiecăruia de a-şi aduce partea de contribuţie la îndeplini­rea marilor obiective stabilite de partid, de secretarul său general pentru actuala etapă de dezvolta­re , folosirea intensivă a bazei tehnico-materiale, creşterea mai puternică a produsului social, a venitului naţional, realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii. Omagiind munca, ne exprimăm solidaritatea militantă cu cei ce muncesc în lumea întreagă, hotă­rîrea de a întări prietenia şi co­laborarea cu ţările socialiste, de a lărgi relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, de a extinde relaţiile reciproc avantajoase cu toate ţă­rile lumii ; ne exprimăm hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort in lupta pentru o lume mai bună şi mai dreaptă pe planeta noastră. Omagiind munca, ne exprimăm hotărirea de a milita pentru păs­trarea bunului celui mai de preţ al popoarelor, pacea­­ de a lupta pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la înfăptuirea dezarmării, în primul rînd a dezarmării nuclea­re, asigurarea securităţii şi păcii in Europa şi in întreaga lume, de a lupta pentru o lume fără arme, pentru un cer senin, pentru o ome­nire eliberată de spectrul unei ca­tastrofe nucleare. Ziua Intîiului de Mai 1964, zi de multiple şi ample semnificaţii, scrie cu lumină şi cu flori, in văzduhul proaspăt, semnele bucuriei unui popor In anul 40 al libertăţii sale, în anul Congresului al XIII-lea al partidului. DE ZIUA MUNCII

Next