Scînteia, iulie 1984 (Anul 53, nr. 13018-13043)

1984-07-03 / nr. 13019

SCINTEIA — marţi 3 iulie 1984 în Colecţia „Din gîndirea filozofică a preşedintelui României“ a apărut volumul : NICOLAE CEAUŞESCU Rolul conştiinţei înaintate în construirea societăţii socialiste EDITURA POLITICA Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Odată cu festivităţile de încheiere a anului şcolar in invătâmintul pri­mar­­şi gimnazial şi sărbătorirea „Zilei pionierilor“ în întreaga ţară a fost marcată „Ziua învăţătorului-­ prin organizarea de adunări festive in municipii, oraşe şi centre de co­mună. Asemenea adunări au avut loc şi la nivelul centrelor universi­tare. Desfăşurîndu-se sub semnul mari­lor evenimente ale acestui an — cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al partidului , aceste a­­dunări au pus în evidenţă realizările obţinute în procesul instructiv-edu­­cativ, al pregătirii tinerei generaţii pentru muncă, şi viaţă, al educării comuniste, revoluţionare a preşco­larilor, elevilor şi studenţilor. Tot­odată, adunările au reliefat bilanţul fructuos in ridicarea nivelului cali­tativ si a eficientei procesului de învăţămint, în integrarea acestuia cu cercetarea, producţia si viaţa so­cială, in pregătirea forţei de muncă necesare dezvoltării multilaterale a patriei. In această zi de sărbătoare, Minis­terul Educaţiei si Invătămîntului a conferit numeroase titluri de ,,evi­denţiat", ca apreciere a activităţii cadrelor didactice ce s-au distins in activitatea instructiv-educativă si so­­cial-obştească. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm şi angajare patriotică, par­ticipanţii la adunările festive au adresat Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, personal to­varăşului NICOLAE CEAUŞESCU, telegrame în care, în numele tuturor­­ slujitorilor şcolii şi al tineretului studios, aduc conducătorului partidu­lui şi statului nostru calde mulţu­miri pentru orientarea nouă, revolu­ţionară dată şcolii româneşti, dez­voltarea acesteia in strinsă legătură cu producţia şi cercetarea, cu ritmul înalt al progresului economic şi so­cial al ţării, pentru grija părinteas­că faţă de asigurarea unor condiţii optime tuturor tinerilor de a se for­ma ca oameni noi, devotaţi patriei, partidului şi poporului, cauzei socia­lismului şi comunismului în Româ­nia. In telegrame se exprimă deplina adeziune faţă de Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la reale­gerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, la al XlII-Iea Congres al partidului, hotărîre care răspunde dorinţei fier­binţi a tuturor oamenilor muncii din învăţămint, a tineretului studios de a avea in fruntea partidului şi sta­tului pe cel mai iubit fiu al poporu­lui român, conducător clarvăzător, personalitate proeminentă a lumii contemporane, chezăşia obţinerii in viitor a unor mari si hotăritoare iz­­bînzi în edificarea societăţii socialis­te multilateral dezvoltate în Româ­nia, în ridicarea patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Prin conţinutul telegramelor, par­ticipanţii dau glas, de asemenea, sentimentelor de aleasă stimă şi pre­ţuire faţă de exemplara activitate desfăşurată de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, ale Cărei strălucite calităţi de eminent om politic şi savant de renume mon­dial contribuie la ridicarea şcolii ro­mâneşti pe trepte calitativ superioa­re, spre remarcabile realizări în domeniul ştiinţei, puse în slujba pro­gresului şi prosperităţii poporului român. Cu acest prilej, se subliniază în telegrame, oamenii muncii din învă­ţămint îşi reafirmă ataşamentul pro­fund la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotă­rirea fermă de a milita cu consec­venţă şi responsabilitate comunistă pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor ce revin învăţămîntului din documentele Congresului al XII-lea si Conferinţei Naţionale ale P.C.R., de a pregăti cadre de înaltă compe­tenţă, de a spori aportul şcolii la în­făptuirea Programului partidului de înfăptuire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate si înaintare a tării spre comunism. In încheierea adunărilor festive, au avut loc bogate programe artis­tice. (Agerpres) vremea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru intervalul 3 iulie, ora 21 — 6 iulie, ora 21, în ţară . Vremea va fi în general instabilă, îndeosebi în prima parte a intervalului. Cerul va fi temporar no­­ros. Vor cădea ploi locale, care vor avea mai ales caracter de aversă în­soţite de descărcări electrice. In zona de munte la altitudinea de peste 1 800 metri precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă, condiţii de grindină şi pe alocuri cantităţile de precipitaţii chiar pot depăşi 20 litri pe metru pătrat în 24 de ore. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări locale predominînd din sectorul nordic, îndeosebi în jumătatea de est a ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar cele maxime între 17 şi 27 de grade, pe alocuri mai ridicate la sfîrşitul inter­valului. La Bucureşti , Vremea va fi în general instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi care vor avea şi caracter de aversă şi se vor sem­nala descărcări electrice mai ales în primele zile. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări­ de scurtă durată. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 14 grade, iar cele maxime între 25 și 28 de grade, mai coborâte în pri­mele zile. Telegramă Cu prilejul învestirii Guvernului de unitate naţională din Liban, to­varăşul Constantin Dăscălescu, prim­­ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a adresat­­o te­legramă de felicitare primului mi­nistru Rashid Karame. In telegramă se subliniază că Republica Socialistă România se pronunţă consecvent pentru o largă reconciliere a tuturor forţelor politice din Liban, pentru asigurarea independenţei, suveranii­­tăţii, integrităţii şi unităţii terito­riale ale acestei ţări, pentru retra­gerea necondiţionată şi urgentă a Israelului din Liban. Totodată, este exprimată convin­gerea că, prin eforturile comune ale celor două guverne, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Româ­nia şi Liban se vor dezvolta con­tinuu. ANIUL 4© Al LBii^TATER­­ NOASTEI, ANUL UNICID ÎMPOGUANITl ÎNFĂPTUIRI FAPTE, REALIZĂRI DE PE ÎNTREG CUPRINSUL PATRIEI ■ Constructorii de locuinţe din judeţul Mehedinţi au predat la cheie, de la începutul anului şi pină în prezent, 810 apartamente. Ele se adaugă celor peste 23 000 apartamente înălţate în localităţile judeţului în anii construcţiei socia­liste şi cu deosebire după Con­gresul al IX-lea al partidului. ■ Prin generalizarea unor soluţii tehnologice în vederea creşterii pro­ductivităţii muncii şi valorificării su­perioare a materialelor refolosibile, la întreprinderea mecanică „Islaz" din Alexandria, în perioada care a trecut din acest an, s-au realizat suplimentar piese de schimb și e­­chipamente pentru agricultură în valoare de 1,6 milioane lei. ■ Colectivul de muncă al Antre­prizei nr. 1 Oradea s-a angajat să predea, în cinstea zilei de 23 Au­gust, în avans cu aproape trei luni, noul spital cu 700 de paturi din mu­nicipiu­ de pe Crişul Repede. Im­punătorul edificiu dispune de secţii şi laboratoare, specializate, înzestra­te cu aparatură modernă, precum şi de o policlinică pentru 1 200 con­sultaţii pe zi. ■ Cadrele didactice şi cercetă­torii de la Facultatea de construc­ţii din Timişoara au pus la punct noi tehnologii pentru realizarea de elemente de beton armat şi pre­­comprimat a căror utilizare pe şan­tierele de construcţii contribuie la reducerea­­ consumului de oţel şi de ciment. ■ Avînd de executat un volum de investiţii în valoare de 2,6 mi­liarde lei, cu 8 la sută mai mare decit în anul trecut, constructorii din judeţul Harghita lucrează în ritm susţinut la realizarea unor noi şi importante obiective industriale, precum şi la finalizarea edificiilor social-culturale din noile zone cen­trale ale oraşelor Miercurea-Ciuc şi Topliţa. ■ Oamenii muncii din întreprin­derile judeţului Suceava utilizează în procesele tehnologice de fabri­caţie importante cantităţi de ma­teriale refolosibile d­in unităţile constructoare de maşini, peste 55 la sută din materia primă necesa­ră turnării pieselor din oţel şi fon­tă o reprezintă materialele refolo­sibile. De asemenea, în unităţile industriei uşoare s-a realizat, în perioada care a trecut din acest an, din materiale refolosibile pro­prii, o producţie fizică suplimenta­ră în valoare de 7,4 milioane lei. ■ Pe noua platformă de produc­ţie a întreprinderii judeţene de le­gume şi fructe Vîlcea a fost dată în exploatare o nouă capacitate. Este vorba de o linie tehnologică pen­tru fabricarea gemurilor şi dulceţu­­rilor din fructe, precum şi a conser­velor din legume, cu o capacitate zilnică de peste 20 tone. ■ Pe lingă preocuparea de în­grijire a sănătăţii, personalul me­dical de la Spitalul municipal O­­dorheiu Secuiesc face şi dovada unui remarcabil spirit gospodăresc. Astfel, prin eforturi proprii, el a reuşit să reamenajeze o veche clă­dire şi să o doteze cu tot ce este necesar pentru tratarea a 20 de su­ferinzi de boli dermatologice. ■ în cadrul staţiei de epurare a apelor uzate din municipiul Boto­şani a fost pusă în funcţiune o in­stalaţie de producere a biogazului, care va duce la importante econo­mii de combustibil. O instalaţie si­milară a fost pusă în funcţiune şi la Dorohoi, iar alte instalaţii avînd acelaşi scop vor fi date în funcţiu­ne in oraşele Săveni şi Darabani. ■ Activitatea de recuperare a materialelor refolosibile se desfă­şoară intens şi în municipiul Brăila. Sub îndrumarea deputaţilor, cetăţe­nii organizează astfel de acţiuni pe colective obşteşti. Un exemplu concludent oferă circumscripţia e­­lectorală nr. 62. De la începutul anului, aici au fost colectate din gospodăriile populaţiei 10 260 kg de materiale refolosibile. ■ Pe rîul Crasna, între localităţi­le Moftinu Mic şi Ghilvaci din ju­deţul Satu Mare, s-a dat în folosinţă un nou pod de beton lung de a­­proape 100 de metri. Spre deose­bire de vechiul pod de lemn, peste care nu se putea trece cu în­cărcături m­ai mari de 3,5 tone, noul pod rutier asigură, pe un traseu mai scurt, transportul de mărfuri din localităţile din jur spre Satu Mare sau Cărei şi un sens invers şi cu autovehicule de mare tonaj. ■ In cadrul programului de auto­­aprovizionare, în judeţul Mureş au fost organizate peste 30 de gospo­dării săteşti model, fiecare deţinînd cel puţin 3-5 vaci cu lapte, iar unele cu peste 10 vaci. De remar­cat că în cursul acestui an, numă­rul gospodăriilor de acest fel va ajunge la peste 100. ■ Iniţiind ample acţiuni de mun­că patriotică, membrii Organizaţiei democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Bihor au contribuit, în pe­rioada care a trecut din acest an, la reintroducerea în circuitul eco­nomic productiv a unor importante cantităţi de materiale refolosibile: peste 23 900 tone oţel, 3 058 tone fontă, 117 tone cupru, 128 tone a­­lamă, 266 tone bronz, 48 tone plumb, 201 tone aluminiu, 2 700 tone hîrtie şi cartoane, 130 tone textile, 74 tone mase plastice şi altele. Intr-un cuvînt, materiale in­­sumînd aproape 77 milioane lei. ■ In oraşul-staţiune Sovata au ■fost construite, în ultimii ani, peste 1 000 de apartamente confortabile, pe harta localităţii apărînd cartie­rele „Eminescu" şi „Griviţa". Tot­odată, pentru turiştii români şi străini au fost construite, din anul 1965 şi pînă în prezent, modernele hoteluri „Sovata", „Aluniş", „Fă­get" şi „Brădet". GORJ Repere ale dezvoltării economice şi sociale De la un judeţ lipsit altădată de industrie­. Gorjul şi-a , făurit, cu deosebire în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, o structu­ră economică moder­nă, a cărei coloană de rezistenţă o consti­tuie industria extrac­tivă şi energetică. Iată o comparaţie edifica­toare : dacă în 1950, în întreaga tară s-au extras 811 000 tone lignit, în 1983, numai în Gorj s-a produs o cantitate de peste 30 de ori mai mare. Gorjul se inscrie astăzi în constelaţia marilor realizări ale socialismului, cu o­­biective industriale de primă însemnătate : puternicele mine si cariere de la Rovinari, Motru şi­ Jilţ ; termo­centralele de la Rovi­nari şi Jilţ ; sistemul hidroenergetic Cerna — Motru — Tismana ; marile combinate si uzine din Tirgu Jiu ; schelele petroliere de la Ţicleni si Stoina, dotate cu utilaje şi tehnologii de inaltă productivitate. Pe baza uriaşului potenţial tehnic şi uman de care dispu­ne. Gorjul are sarci­na de a asigura in a­­cest an economiei na­ţionale peste 41 mili­oane tone cărbune, 12 478 000 MWh ener­gie electrică, peste 1.4 milioane tone ţiţei, 2.6 milioane tone ci­ment, 8 600 tone benzi transportoare de cau­ciuc, o mare diversi­tate de maşini-unelte şi alte produse nece­sare economiei naţio­nale. Expresia socială cea mai concludentă a drumului parcurs de acest judeţ în ultimii ani o constituie per­manentul proces de înflorire şi moderni­zare a localităţilor, creşterea continuă a calităţii vieţii oame­nilor, înscrisă pe co­ordonatele progresu­lui şi civilizaţiei. Ima­ginea de ,,ultimă oră“ surprinsă in munici­piul Tirgu JIU este edificatoare pentru e­­fervescenţa acestui proces. Numai în 1984, zestrea social-edili­­tară a municipiului se va întregi cu peste 1 000 de apartamente confortabile, cu noi magazine şi complexe comerciale, artere stra­dale, noi unităţi so­ciale, care îi conferă atributele unei moder­ne şi prospere reşe­dinţe de judeţ. (Du­mitru Prună, cores­pondentul „Scînteii“), locuinţe moderne, confortabile în centrul municipiului Tirgu Jiu Foto : S. Cristian Chezăşia împlinirilor socialiste de azi şi de miine ale patriei (Urmare din pag. I) deplină satisfacţie şi înălţătoare sentimente de mindrie patriotică de către toţi participanţii la ple­nara Comitetului Central al parti­dului. Plenara a adoptat în unani­mitate o hotărâre prin care işi în­suşeşte propunerea Comitetului Po­litic Executiv, exprimindu-şi depli­na convingere că „dă glas dragos­tei cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurat de între­gul nostru popor, că aceasta con­stituie un factor de întărire a uni­tăţii şi coeziunii partidului, a în­crederii şi adeziunii întregului po­por la politica internă şi interna­ţională a partidului şi statului nos­tru, la înfăptuirea exemplară a ho­­tărîrilor istorice ce vor fi adoptate de Congresul al XIII-lea al Parti­dului Comunist Român“. Propunerea privind realegerea, la Congresul al XIII-lea, a tovară­şului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de secretar general al partidului va fi dezbătută în adu­nările generale ale tuturor organi­zaţiilor de partid din întreprin­deri, instituţii, unităţi agricole, in toate conferinţele organizaţiilor de partid comunale, orăşeneşti, muni­cipale şi judeţene. Cu încrederea totală în adevărul că realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului este garanţia sigură a progresului necontenit al României socialiste, că toţi oamenii muncii din patria noastră, fără deosebire de naţio­nalitate, vor păşi în continuare, cu aceeaşi consecvenţă şi acelaşi spi­rit revoluţionar, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi plenara Co­mitetului Central al Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socia­liste au dat expresie, în nu­mele întregului popor român, adeziunii depline faţă de propu­nerea de înaltă reînvestire — su­prema chezăşie a viitorului nos­tru comunist. Pe ce se în­temeiază proiectarea acestui vii­tor ? In primul rînd, pe rea­lizările de pînă acum. Pe măre­ţele înfăptuiri din cei 40 de ani de viaţă nouă, pe tot ce s-a clădit în patria noastră în cele aproape două decenii de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea parti­dului şi statului. Ţara, poporul pornesc pe un drum nou de mun­că, mîndrindu-se cu o puter­nică bază tehnico-materială, o industrie modernă, dotată la ni­velul tehnicii mondiale, cu re­zultate bune în agricultură, in ştiinţă, în învăţămint si cultură. România are, în prezent, o puter­nică clasă muncitoare, care si-a în­suşit, intr-o perioadă relativ scur­tă, cele mai noi cunoştinţe profe­sionale şi tehnice. Are muncitori, tehnicieni, ingineri în stare să rea­lizeze maşini şi utilaje moderne ; practic, nu există ramură de acti­vitate în care industria românească să nu se poată angaja să producă maşini şi utilaje dintre cele mai perfecţionate. Şi are o ţărănime nouă, care dovedeşte prin întrea­ga sa activitate că ştie să aplice cu bune rezultate cuceririle ştiin­ţei agricole. S-a format, In ţara noastră, o intelectualitate tehnică şi ştiinţifică temeinic pregătită, care stăpîneşte cele mai avansate cuceriri ale stiintei si tehnicii mo­derne. Programele de viitor se înteme­iază, asadar, pe existenta unui pu­ternic potential uman si material. Dar sarcinile pentru 1985 si îndeo­sebi cele pentru perioada 1986—1990 sunt mari. Se prevede ca, la capă­tul cincinalului care urmează, în 1990, producţia industrială-marfă să fie mai mare, faţă de 1985, cu 33 la sută ; producţia netă cu 61 la sută ; producţia agricolă cu 29 la sută ; venitul naţional cu 44 la sută ; activitatea de comerţ exte­rior cu 40 la sută. Pentru ca aceste sarcini să fie îndeplinite, va trebui să se muncească mai mult, mai bine iai vederea lărgirii bazei ener­getica si de materii prime. Şi va trebui,­ în acelaşi timp, să fie exem­plar înfăptuite programul de iri­gaţii, de îmbunătăţiri funciare, toate măsurile tehnice, economice, organizatorice şi sociale cerute de noua revoluţie agrară. „De fapt, impreună, aceste două grupe de probleme, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă esenţialul „ factorii determinanţi pentru dez­voltarea tuturor celorlalte ramuri de activitate“. Totodată, va trebui să se acţioneze şi mai bine pen­­t­tru îndeplinirea prevederilor pri­vind producţia fizică în întreprin­derile industriale şi, îndeosebi,­ producţia pentru export. Toate a­­cestea sunt sarcini cantitative, dar lor li se adaugă şi importante ce­rinţe de ordin calitativ. Secretarul general al partidului a subliniat cu claritate necesitatea asigurării competitivităţii tuturor produselor româneşti. Din această perspectivă, realizările din indus­trie trebuie să fie cel puţin la nivelul celor obţinute pe plan mon­dial. Mai mult, să avem un anumit procent de produse de vîrf, cu care să obţinem întâietatea în lume. Aceasta este o problemă fundamentală pe care industria românească este chemată s-o solu­ţioneze. Fără îndoială că în aceas­tă întrecere cu lumea vor cîntări puternic înfăptuirile privind creş­terea productivităţii muncii, pre­văzută să depăşească, în 1990, cu cel puţin 60 la sută nivelul din 1985, sporirea eficienţei economice, asigurarea rentabilităţii fiecărei întreprinderi, fiecărui produs, va­lorificarea superioară a resurselor materiale şi umane ale ţării. Tabloul pe care aceste documen­te istorice îl prefigurează pentru viitor acordă un loc deosebit de important ştiinţei, într-un moment în care, pe plan mondial, se con­turează o nouă revoluţie teh­­nico-ştiinţifică, menită să producă mari transformări în structura in­dustrială şi economică, în dezvol­tarea societăţii omeneşti, întreaga omenire păşeşte intr-o nouă etapă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi poporul român este chemat de partid, de secretarul său general să se angajeze cu toată hotărirea în cunoaşterea profundă a tainelor naturii, să pună cele mai înalte cunoştinţe ştiinţifice in slujba bu­năstării sale, a făuririi celei mai drepte societăţi din lume — socie­tatea socialistă şi comunistă. Aşa cum pe drept cuvint arăta tovară­şul Nicolae Ceauşescu, „numai cine înţelege că trebuie să-şi con­sacre toate forţele dezvoltării şti­inţei, tehnicii,­­ cunoaşterii în ge­neral a tainelor naturii, cine înţe­lege că trebuie să-şi consacre în­treaga energie si muncă pentru progres si bunăstare, acela va o­­cupa totdeauna un loc demn şi va beneficia de cuceririle ştiinţei si civilizaţiei“. Semnificativ este si faptul că, într-un moment in care se prefi­gurează viitorul ţării, partidul, secretarul său general cer cu tărie să se acţioneze si mai puternic pentru perfecţionarea activităţii organelor de conducere demo­cratică, pentru lărgirea demo­craţiei muncitoreşti, revoluţio­nare, însuşi modul în care­ au fost adoptate aceste documente, dezbaterea lor in Plenara C.C. al P.C.R., in parlamentul economic al tării, in plenarele Consiliului Na­tional al F.D.U.S. si Comitetului Central al C.D.U.S. reprezintă o dovadă concludentă că în societa­tea românească cele mai importan­te probleme ale prezentului si viito­rului sint hotărîte intr-un cadru larg. De fapt, sint hotărîte îm­preună cu întregul partid, cu în­tregul popor. Pentru că, asa cum a stabilit Plenara C.C. al P.C.R., întregul partid, întregul popor vor dezbate orientările si directivele principale ale dezvoltării patriei noastre pină în 1990 şi, în perspecti­vă, pină în anul 2000. Astfel de dez­bateri constituie expresia cea mai puternică a democraţiei noastre revoluţionare, a faptului că întrea­ga politică internă şi externă este opera tuturor comuniştilor, a tu­turor oamenilor muncii din patria noastră. Muncind fără preget, acţionînd strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în a cărei rein­­vestire în fruntea Partidului Co­munist Român toţi fiii patriei văd garanţia îndeplinirii exemplare a hotărîrilor adoptate, avînd depli­nă încredere în capacitatea sa de muncă, în forţa sa de creaţie, po­porul român păşeşte cu demnitate spre viitorul de aur pe care l-au visat înaintaşii — viitorul comu­nist. Casa de Economii şi Consemna­­tiuni pune la dispoziţia populaţiei o formă avantajoasă de a econo­misi în mod constant o sumă de bani chiar la locul de muncă . De­punerile prin virament pe bază de consimtămint scris. Depunerile se pot efectua, la ale­gere, pe libretul de economii pre­ferat sau in contul curent personal. Prin folosirea acestei, forme de economisire se asigură efectuarea sistematică a depunerilor lunar sau chenzim­al, fără ca depunătorul să se deplaseze de fiecare dată la uni­tatea C.E.C., aceste operaţii fiind efectuate de întreprinderea sau de instituţia la care acesta işi desfă­şoară activitatea. Cei care doresc să utilizeze a­­ceastă formă de economisire tre­buie să completeze un formular prin care să solicite unităţii Socia­liste la care lucrează să li se de- DE LA C. E. C. până la C.E.C. parţial sau total re­tribuţia sau orice alte drepturi pe care le primesc. Formularele res­pective se găsesc la ghişeele C.E.C. din întreprinderi ori instituții sau la oricare unitate C.E.C. și se pun la dispoziția depunătorilor gratuit. Sumele consimţite să fie depuse la C.E.C. sunt inscrise în libretul de economii la ghişeul C.E.C. din întreprindere sau la unitatea C.E.C. unde s-au virat sumele respective, înscrierea în contul curent perso­nal a sumelor virate se efectuează în mod automat de unitatea C.E.C. la care este deschis contul. Sumele consimţite a fi depuse cu regularitate la C.E.C. se pot­ modi­fica în sensul majorării sau micşo­rării acestora. De asemenea, depu­nătorul poate oricînd să dispună anularea consimţământului dat, fără nici o motivare. De reţinut că depunătorii care folosesc această formă de econo­misire beneficiază de toate drep­turile şi avantajele generale acor­date de Casa de Economii şi­ Con­­semnaţiuni şi anume : garanţia statului asupra sumelor depuse, economiile putind fi retrase ori­­cind ; păstrarea secretului privind numele depunătorilor, ale titulari­lor şi operaţiile efectuate ; scuti­rea de impozite şi taxe a depune­rilor, cîştigurilor si dobinzilor ; do­­binzi si cîştiguri in bani; obiecte si excursii in străinătate ; dreptul de a împuternici alte persoane să dispună de sumele păstrate la C.E.C. ; dreptul de condiţionare a restituirii depunerilor ; dreptul de a introduce dispoziție testamentară asupra sumelor depuse : impres­criptibilitatea depunerilor, a do­binzilor si ciştig­ilor. cinema • Ca-n filme : VICTORIA (16 28 79) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18, 20. MO­DERN (23 71 01) — 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Mama — 9, 10,45. Haiducii — 12,43; 14,45; 16,45; 19. DOINA (16 35 38). • Speranța : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • întoarcerea Vlasinilor : BUZEȘTI (50 43 58) — 15, 17; 19. • B.D. la munte şi la mare : DACIA (50 35 94) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Eu, tu şi Ovidiu : LIRA (31 71 71) — 16, 18;15; 20,30. • Scopul şi mijloacele : DRUMUL SĂRII (31 23 13) — 15,30; 17,30; 19,30. • Runda 6 : FLOREASCA (33 29 71) — 9, 11; 13; 15,30; 17,45; 20. • Buletin de Bucureşti : VIITORUL (11 48 03) — 15,30; 17,30; 19,30. • Şapte băieţi şi o ştrengăriţă : MIORIŢA (14 27 14) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Capcana mercenarilor : FLACARA (20 33 40) — 15,30; 17,30; 19,30. • Secretul lui Bachus : PROGRE­SUL (23 94 10) — 16, 18, 20. • Legenda: SCALA (11 03 72) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, BUCU­REȘTI (15 61 54) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Locotenent Cristina : PATRIA (11 86 25) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, FEROVIAR — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20, la grădină — 21,30. • Omul care a închis orașul : UNION (13 49 04) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18, 20. • A opta minune a lumii : CO­TROCENI (49 48 48) — 15; 17,15; 19,30. • Lovitura fulgerătoare : VOLGA (79 71 26) — 9, 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20.15. ARTA (2131 86) — 9, 11; 13, 15; 17,15; 19,30; la grădină — 20,45. • Legenda statuetelor Chang : POPULAR (3115 17) — 15; 17,15; 19,30. • Șatra: MUNCA (21 50 97) — 15; 17,15; 19,30. • Madame Sans Gene : LUCEAFĂ­RUL (15 87 67) — 9; 10,45; 12,30; 14,15; 16; 18, 20. • Căderea imperiului roman : CA­PITOL (16 29 17) — 9; 12,30; 16, 19. • Yankei­ : FESTIVAL (15 63 84) — 9; 12; 16; 19, EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, GLORIA (47 46 75) — 9; 12; 16; 19. 0 Avertismentul: CENTRAL (14 12 24) — 9; 11,30; 14, 16; 19. • Legenda călărețului singuratic : SALA MICA A PALATULUI — 17,15; 20, GRIVIȚA (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20, AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, TO­MIS (21 49 46) — 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20, la grădină — 21,15. 0 Camionul de cursă lungă : FE­RENTARI (80 49 85) — 15,30; 17,30; 19,30. • Strada Hanovra : PACEA (60 30 85) — 15,30; 17,30; 19,30. 0 Polițist sau delincvent : STUDIO (59 53 15) — 10, 12; 14, 16; 18, 20, COSMOS (27 54 95) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30. • Cineva ca tine : CULTURAL (83 50 13) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20.15. • Cobra se întoarce : FLAMURA (85 77 12) — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Vizita la domiciliu : GRĂDINA MODERN (23 71 01) — 21. • Cactus Jack : GRĂDINA LIRA (31 71 71) — 20,45. • Cuscrii : GRADINA LUCEAFĂ­RUL (15 87 67) — 21. • Acel blestemat tren blindat : GRA­DINA CAPITOL (16 29 17) — 21. • Par si impar : GRĂDINA GLORIA (47 46 75) — 21,15. • Martorul stie mai mult : PARC HOTEL (17 08 58) — 21. PAGINA 5 Cronica zile» Luni, tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, primarul general al Ca­pitalei, a avut o întrevedere cu Tizirai Annas Gwata, primarul ora­şului Harare, capitala Republicii Zimbabwe, care face o vizită în ţara noastră. A fost prezent Nicholas T. Mukanganga, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zimbabwe la Bucureşti. A avut loc un schimb de informaţii privind modul de orga­nizare şi activitatea economică, so­­cial-culturală şi edilitar-gospodă­­rească a celor două municipii. (Agerpres) Roadele spiritului gospodăresc Printr-o telegramă adresată tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, colectivul de oameni ai muncii de la Combinatul pentru producerea şi industriali­zarea cărnii de porc Timiș raportea­ză îndeplinirea și depășirea tuturor indicatorilor de plan pe primul se­mestru al acestui an. Colectivul combinatului se anga­jează ca și în viitor, pe temeiul rea­lizărilor de pină acum, beneficiind de o puternică bază tehnico-mate­­rială, să realizeze exemplar sarcinile sporite ce-i revin, în deplină con­cordanță cu programul de dezvolta­re continuă a agriculturii noastre socialiste. t­e 15.00 Telex 15.05 Festivalul artei şi creaţiei stu­denţeşti 15.30 Desene animate (color) 15.40 Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea României“ 16.00 Universul femeilor 16.30 închiderea programului 20.00 Telejurnal (parţial color) # Sub semnul anului­ jubiliar 20.20 Actualitatea în economie • Se­ceriş ’84. Organizare exemplară, mobilizare generală la recoltarea cerealelor şi semănatul culturilor succesive 20,30 Pace pe pâmînt. Muzică uşoară 20,50 Ctitorii cu care ne mîndrim . • Porţile de Fier — porţile luminii 21,10 Teatru TV. „Credit pentru o spe­ranţă“-de Dumitru Dem Ionaşcu (color). Premieră pe ţară. In dis­tribuţie : Boris Ciornei, N. I­u­­chian Botez, Ica Matache, Tora Vasilescu, Ion Lupu, Nicolae Ilies­cu, Nicolae Gheorghe, Dumitru Drăcea, Constantin Cojocaru, Cor­nel Dumitraş, Regia artistică : Constantin Dicu 22.20 Telejurnal (parțial color) 22.30 închiderea programului Ştiri sportive LUPTE. La concursul internaţio­nal de lupte libere, desfăşurat in oraşul polonez Lodz, sportivii români au obţinut trei victorii, prin Gheor­­ghe Neagoe, Aurel Neagu şi Traian Marinescu, în finala categoriei 48 kg. Gheorghe Neagoe l-a învins pe po­lonezul Wiatiysk­iw Olejnik, iar in cea de la categoria 57 kg Aurel Neagu l-a întrecut pe campionul iranian Nouri Siavash. La categoria 62 kg, Traian Marinescu a cîştigat, finala disputată în compania lui Ahmed Rezaehagi (Iran). La întreceri au participat 105 concurenţi din şase ţări. ŞAH, în runda a 9-a a turneului internaţional de şah rezervat maes­­trelor, de la Piotrkow Tribunalski (Polonia), tânăra maestră româncă Smaranda Boicu a ciştigat la polo­neza Jad­wiga Szimanska. Lider al clasamentului se menţine Smaranda Boicu (România) cu 6.5 puncte, ur­mată de Lechner (Polonia) 5 puncte (1), Gere (Iugoslavia), Plaszinska (Polonia) cite 5 puncte etc. In turneul marilor maestre, cu o rundă înainte de încheierea întrece­rii, pe primele locuri ale clasamen­tului se află Liu Siulan (R. P. Chi­neză) și Lidia Semenova (U.R.S.S.) cu cite 7,5 puncte, urmate de Elisa­­beta Polihroniade (România) și La­risa Muhnik (U.R.S.S.) cite 6 puncte. teatre • Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, Ateneul Român) : Concert coral-instrumental : Corul Filarmoni­cii „George Enescu“, orchestra de coarde — 19. (Muzeul de Artă al R.S.R.) : Laureaţi ai concursurilor in­ternaţionale : Cristina Niculescu, pian — 18. • Opera Română (13 18 57) : Rigo­letto — 18. 0 Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) : Mobilă şi durere — 19. 0 Teatrul satiric-muzical „C. Tăna­­se“ (15 56 78, Grădina Boema) : Bel­mondo al II-lea — 19,30­ (Grădina Cărăbuş) : Minispectacol divertis­ment şi film — 20,30. 0 Teatrul „Ţăndărică“ (15 23 77, Gră­dina Cişmigiu) : şoricelul şi păpuşa — li. (Şcoala Generală 174) : Nu vor­biţi în timpul spectacolului — 19,30. • Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) : Intre caftan şi smoking — 18,30. • Ansamblul „Rapsodia română“ (13 13 00) : Bucuroşi de oaspeţi — 18,30.

Next