Scînteia, iulie 1984 (Anul 53, nr. 13018-13043)
1984-07-03 / nr. 13019
SCINTEIA — marţi 3 iulie 1984 în Colecţia „Din gîndirea filozofică a preşedintelui României“ a apărut volumul : NICOLAE CEAUŞESCU Rolul conştiinţei înaintate în construirea societăţii socialiste EDITURA POLITICA Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ Odată cu festivităţile de încheiere a anului şcolar in invătâmintul primarşi gimnazial şi sărbătorirea „Zilei pionierilor“ în întreaga ţară a fost marcată „Ziua învăţătorului- prin organizarea de adunări festive in municipii, oraşe şi centre de comună. Asemenea adunări au avut loc şi la nivelul centrelor universitare. Desfăşurîndu-se sub semnul marilor evenimente ale acestui an — cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al partidului , aceste adunări au pus în evidenţă realizările obţinute în procesul instructiv-educativ, al pregătirii tinerei generaţii pentru muncă, şi viaţă, al educării comuniste, revoluţionare a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor. Totodată, adunările au reliefat bilanţul fructuos in ridicarea nivelului calitativ si a eficientei procesului de învăţămint, în integrarea acestuia cu cercetarea, producţia si viaţa socială, in pregătirea forţei de muncă necesare dezvoltării multilaterale a patriei. In această zi de sărbătoare, Ministerul Educaţiei si Invătămîntului a conferit numeroase titluri de ,,evidenţiat", ca apreciere a activităţii cadrelor didactice ce s-au distins in activitatea instructiv-educativă si social-obştească. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm şi angajare patriotică, participanţii la adunările festive au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, telegrame în care, în numele tuturor slujitorilor şcolii şi al tineretului studios, aduc conducătorului partidului şi statului nostru calde mulţumiri pentru orientarea nouă, revoluţionară dată şcolii româneşti, dezvoltarea acesteia in strinsă legătură cu producţia şi cercetarea, cu ritmul înalt al progresului economic şi social al ţării, pentru grija părintească faţă de asigurarea unor condiţii optime tuturor tinerilor de a se forma ca oameni noi, devotaţi patriei, partidului şi poporului, cauzei socialismului şi comunismului în România. In telegrame se exprimă deplina adeziune faţă de Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de secretar general al Partidului Comunist Român, la al XlII-Iea Congres al partidului, hotărîre care răspunde dorinţei fierbinţi a tuturor oamenilor muncii din învăţămint, a tineretului studios de a avea in fruntea partidului şi statului pe cel mai iubit fiu al poporului român, conducător clarvăzător, personalitate proeminentă a lumii contemporane, chezăşia obţinerii in viitor a unor mari si hotăritoare izbînzi în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, în ridicarea patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Prin conţinutul telegramelor, participanţii dau glas, de asemenea, sentimentelor de aleasă stimă şi preţuire faţă de exemplara activitate desfăşurată de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, ale Cărei strălucite calităţi de eminent om politic şi savant de renume mondial contribuie la ridicarea şcolii româneşti pe trepte calitativ superioare, spre remarcabile realizări în domeniul ştiinţei, puse în slujba progresului şi prosperităţii poporului român. Cu acest prilej, se subliniază în telegrame, oamenii muncii din învăţămint îşi reafirmă ataşamentul profund la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărirea fermă de a milita cu consecvenţă şi responsabilitate comunistă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce revin învăţămîntului din documentele Congresului al XII-lea si Conferinţei Naţionale ale P.C.R., de a pregăti cadre de înaltă competenţă, de a spori aportul şcolii la înfăptuirea Programului partidului de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate si înaintare a tării spre comunism. In încheierea adunărilor festive, au avut loc bogate programe artistice. (Agerpres) vremea Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică timpul probabil pentru intervalul 3 iulie, ora 21 — 6 iulie, ora 21, în ţară . Vremea va fi în general instabilă, îndeosebi în prima parte a intervalului. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale, care vor avea mai ales caracter de aversă însoţite de descărcări electrice. In zona de munte la altitudinea de peste 1 800 metri precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă, condiţii de grindină şi pe alocuri cantităţile de precipitaţii chiar pot depăşi 20 litri pe metru pătrat în 24 de ore. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări locale predominînd din sectorul nordic, îndeosebi în jumătatea de est a ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar cele maxime între 17 şi 27 de grade, pe alocuri mai ridicate la sfîrşitul intervalului. La Bucureşti , Vremea va fi în general instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi care vor avea şi caracter de aversă şi se vor semnala descărcări electrice mai ales în primele zile. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări de scurtă durată. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 14 grade, iar cele maxime între 25 și 28 de grade, mai coborâte în primele zile. Telegramă Cu prilejul învestirii Guvernului de unitate naţională din Liban, tovarăşul Constantin Dăscălescu, primministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a adresato telegramă de felicitare primului ministru Rashid Karame. In telegramă se subliniază că Republica Socialistă România se pronunţă consecvent pentru o largă reconciliere a tuturor forţelor politice din Liban, pentru asigurarea independenţei, suveraniităţii, integrităţii şi unităţii teritoriale ale acestei ţări, pentru retragerea necondiţionată şi urgentă a Israelului din Liban. Totodată, este exprimată convingerea că, prin eforturile comune ale celor două guverne, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Liban se vor dezvolta continuu. ANIUL 4© Al LBii^TATER NOASTEI, ANUL UNICID ÎMPOGUANITl ÎNFĂPTUIRI FAPTE, REALIZĂRI DE PE ÎNTREG CUPRINSUL PATRIEI ■ Constructorii de locuinţe din judeţul Mehedinţi au predat la cheie, de la începutul anului şi pină în prezent, 810 apartamente. Ele se adaugă celor peste 23 000 apartamente înălţate în localităţile judeţului în anii construcţiei socialiste şi cu deosebire după Congresul al IX-lea al partidului. ■ Prin generalizarea unor soluţii tehnologice în vederea creşterii productivităţii muncii şi valorificării superioare a materialelor refolosibile, la întreprinderea mecanică „Islaz" din Alexandria, în perioada care a trecut din acest an, s-au realizat suplimentar piese de schimb și echipamente pentru agricultură în valoare de 1,6 milioane lei. ■ Colectivul de muncă al Antreprizei nr. 1 Oradea s-a angajat să predea, în cinstea zilei de 23 August, în avans cu aproape trei luni, noul spital cu 700 de paturi din municipiu de pe Crişul Repede. Impunătorul edificiu dispune de secţii şi laboratoare, specializate, înzestrate cu aparatură modernă, precum şi de o policlinică pentru 1 200 consultaţii pe zi. ■ Cadrele didactice şi cercetătorii de la Facultatea de construcţii din Timişoara au pus la punct noi tehnologii pentru realizarea de elemente de beton armat şi precomprimat a căror utilizare pe şantierele de construcţii contribuie la reducerea consumului de oţel şi de ciment. ■ Avînd de executat un volum de investiţii în valoare de 2,6 miliarde lei, cu 8 la sută mai mare decit în anul trecut, constructorii din judeţul Harghita lucrează în ritm susţinut la realizarea unor noi şi importante obiective industriale, precum şi la finalizarea edificiilor social-culturale din noile zone centrale ale oraşelor Miercurea-Ciuc şi Topliţa. ■ Oamenii muncii din întreprinderile judeţului Suceava utilizează în procesele tehnologice de fabricaţie importante cantităţi de materiale refolosibile din unităţile constructoare de maşini, peste 55 la sută din materia primă necesară turnării pieselor din oţel şi fontă o reprezintă materialele refolosibile. De asemenea, în unităţile industriei uşoare s-a realizat, în perioada care a trecut din acest an, din materiale refolosibile proprii, o producţie fizică suplimentară în valoare de 7,4 milioane lei. ■ Pe noua platformă de producţie a întreprinderii judeţene de legume şi fructe Vîlcea a fost dată în exploatare o nouă capacitate. Este vorba de o linie tehnologică pentru fabricarea gemurilor şi dulceţurilor din fructe, precum şi a conservelor din legume, cu o capacitate zilnică de peste 20 tone. ■ Pe lingă preocuparea de îngrijire a sănătăţii, personalul medical de la Spitalul municipal Odorheiu Secuiesc face şi dovada unui remarcabil spirit gospodăresc. Astfel, prin eforturi proprii, el a reuşit să reamenajeze o veche clădire şi să o doteze cu tot ce este necesar pentru tratarea a 20 de suferinzi de boli dermatologice. ■ în cadrul staţiei de epurare a apelor uzate din municipiul Botoşani a fost pusă în funcţiune o instalaţie de producere a biogazului, care va duce la importante economii de combustibil. O instalaţie similară a fost pusă în funcţiune şi la Dorohoi, iar alte instalaţii avînd acelaşi scop vor fi date în funcţiune in oraşele Săveni şi Darabani. ■ Activitatea de recuperare a materialelor refolosibile se desfăşoară intens şi în municipiul Brăila. Sub îndrumarea deputaţilor, cetăţenii organizează astfel de acţiuni pe colective obşteşti. Un exemplu concludent oferă circumscripţia electorală nr. 62. De la începutul anului, aici au fost colectate din gospodăriile populaţiei 10 260 kg de materiale refolosibile. ■ Pe rîul Crasna, între localităţile Moftinu Mic şi Ghilvaci din judeţul Satu Mare, s-a dat în folosinţă un nou pod de beton lung de aproape 100 de metri. Spre deosebire de vechiul pod de lemn, peste care nu se putea trece cu încărcături mai mari de 3,5 tone, noul pod rutier asigură, pe un traseu mai scurt, transportul de mărfuri din localităţile din jur spre Satu Mare sau Cărei şi un sens invers şi cu autovehicule de mare tonaj. ■ In cadrul programului de autoaprovizionare, în judeţul Mureş au fost organizate peste 30 de gospodării săteşti model, fiecare deţinînd cel puţin 3-5 vaci cu lapte, iar unele cu peste 10 vaci. De remarcat că în cursul acestui an, numărul gospodăriilor de acest fel va ajunge la peste 100. ■ Iniţiind ample acţiuni de muncă patriotică, membrii Organizaţiei democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Bihor au contribuit, în perioada care a trecut din acest an, la reintroducerea în circuitul economic productiv a unor importante cantităţi de materiale refolosibile: peste 23 900 tone oţel, 3 058 tone fontă, 117 tone cupru, 128 tone alamă, 266 tone bronz, 48 tone plumb, 201 tone aluminiu, 2 700 tone hîrtie şi cartoane, 130 tone textile, 74 tone mase plastice şi altele. Intr-un cuvînt, materiale insumînd aproape 77 milioane lei. ■ In oraşul-staţiune Sovata au ■fost construite, în ultimii ani, peste 1 000 de apartamente confortabile, pe harta localităţii apărînd cartierele „Eminescu" şi „Griviţa". Totodată, pentru turiştii români şi străini au fost construite, din anul 1965 şi pînă în prezent, modernele hoteluri „Sovata", „Aluniş", „Făget" şi „Brădet". GORJ Repere ale dezvoltării economice şi sociale De la un judeţ lipsit altădată de industrie. Gorjul şi-a , făurit, cu deosebire în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, o structură economică modernă, a cărei coloană de rezistenţă o constituie industria extractivă şi energetică. Iată o comparaţie edificatoare : dacă în 1950, în întreaga tară s-au extras 811 000 tone lignit, în 1983, numai în Gorj s-a produs o cantitate de peste 30 de ori mai mare. Gorjul se inscrie astăzi în constelaţia marilor realizări ale socialismului, cu obiective industriale de primă însemnătate : puternicele mine si cariere de la Rovinari, Motru şi Jilţ ; termocentralele de la Rovinari şi Jilţ ; sistemul hidroenergetic Cerna — Motru — Tismana ; marile combinate si uzine din Tirgu Jiu ; schelele petroliere de la Ţicleni si Stoina, dotate cu utilaje şi tehnologii de inaltă productivitate. Pe baza uriaşului potenţial tehnic şi uman de care dispune. Gorjul are sarcina de a asigura in acest an economiei naţionale peste 41 milioane tone cărbune, 12 478 000 MWh energie electrică, peste 1.4 milioane tone ţiţei, 2.6 milioane tone ciment, 8 600 tone benzi transportoare de cauciuc, o mare diversitate de maşini-unelte şi alte produse necesare economiei naţionale. Expresia socială cea mai concludentă a drumului parcurs de acest judeţ în ultimii ani o constituie permanentul proces de înflorire şi modernizare a localităţilor, creşterea continuă a calităţii vieţii oamenilor, înscrisă pe coordonatele progresului şi civilizaţiei. Imaginea de ,,ultimă oră“ surprinsă in municipiul Tirgu JIU este edificatoare pentru efervescenţa acestui proces. Numai în 1984, zestrea social-edilitară a municipiului se va întregi cu peste 1 000 de apartamente confortabile, cu noi magazine şi complexe comerciale, artere stradale, noi unităţi sociale, care îi conferă atributele unei moderne şi prospere reşedinţe de judeţ. (Dumitru Prună, corespondentul „Scînteii“), locuinţe moderne, confortabile în centrul municipiului Tirgu Jiu Foto : S. Cristian Chezăşia împlinirilor socialiste de azi şi de miine ale patriei (Urmare din pag. I) deplină satisfacţie şi înălţătoare sentimente de mindrie patriotică de către toţi participanţii la plenara Comitetului Central al partidului. Plenara a adoptat în unanimitate o hotărâre prin care işi însuşeşte propunerea Comitetului Politic Executiv, exprimindu-şi deplina convingere că „dă glas dragostei cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurat de întregul nostru popor, că aceasta constituie un factor de întărire a unităţii şi coeziunii partidului, a încrederii şi adeziunii întregului popor la politica internă şi internaţională a partidului şi statului nostru, la înfăptuirea exemplară a hotărîrilor istorice ce vor fi adoptate de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român“. Propunerea privind realegerea, la Congresul al XIII-lea, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de secretar general al partidului va fi dezbătută în adunările generale ale tuturor organizaţiilor de partid din întreprinderi, instituţii, unităţi agricole, in toate conferinţele organizaţiilor de partid comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene. Cu încrederea totală în adevărul că realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului este garanţia sigură a progresului necontenit al României socialiste, că toţi oamenii muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, vor păşi în continuare, cu aceeaşi consecvenţă şi acelaşi spirit revoluţionar, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi plenara Comitetului Central al Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste au dat expresie, în numele întregului popor român, adeziunii depline faţă de propunerea de înaltă reînvestire — suprema chezăşie a viitorului nostru comunist. Pe ce se întemeiază proiectarea acestui viitor ? In primul rînd, pe realizările de pînă acum. Pe măreţele înfăptuiri din cei 40 de ani de viaţă nouă, pe tot ce s-a clădit în patria noastră în cele aproape două decenii de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află în fruntea partidului şi statului. Ţara, poporul pornesc pe un drum nou de muncă, mîndrindu-se cu o puternică bază tehnico-materială, o industrie modernă, dotată la nivelul tehnicii mondiale, cu rezultate bune în agricultură, in ştiinţă, în învăţămint si cultură. România are, în prezent, o puternică clasă muncitoare, care si-a însuşit, intr-o perioadă relativ scurtă, cele mai noi cunoştinţe profesionale şi tehnice. Are muncitori, tehnicieni, ingineri în stare să realizeze maşini şi utilaje moderne ; practic, nu există ramură de activitate în care industria românească să nu se poată angaja să producă maşini şi utilaje dintre cele mai perfecţionate. Şi are o ţărănime nouă, care dovedeşte prin întreaga sa activitate că ştie să aplice cu bune rezultate cuceririle ştiinţei agricole. S-a format, In ţara noastră, o intelectualitate tehnică şi ştiinţifică temeinic pregătită, care stăpîneşte cele mai avansate cuceriri ale stiintei si tehnicii moderne. Programele de viitor se întemeiază, asadar, pe existenta unui puternic potential uman si material. Dar sarcinile pentru 1985 si îndeosebi cele pentru perioada 1986—1990 sunt mari. Se prevede ca, la capătul cincinalului care urmează, în 1990, producţia industrială-marfă să fie mai mare, faţă de 1985, cu 33 la sută ; producţia netă cu 61 la sută ; producţia agricolă cu 29 la sută ; venitul naţional cu 44 la sută ; activitatea de comerţ exterior cu 40 la sută. Pentru ca aceste sarcini să fie îndeplinite, va trebui să se muncească mai mult, mai bine iai vederea lărgirii bazei energetica si de materii prime. Şi va trebui, în acelaşi timp, să fie exemplar înfăptuite programul de irigaţii, de îmbunătăţiri funciare, toate măsurile tehnice, economice, organizatorice şi sociale cerute de noua revoluţie agrară. „De fapt, impreună, aceste două grupe de probleme, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă esenţialul „ factorii determinanţi pentru dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri de activitate“. Totodată, va trebui să se acţioneze şi mai bine penttru îndeplinirea prevederilor privind producţia fizică în întreprinderile industriale şi, îndeosebi, producţia pentru export. Toate acestea sunt sarcini cantitative, dar lor li se adaugă şi importante cerinţe de ordin calitativ. Secretarul general al partidului a subliniat cu claritate necesitatea asigurării competitivităţii tuturor produselor româneşti. Din această perspectivă, realizările din industrie trebuie să fie cel puţin la nivelul celor obţinute pe plan mondial. Mai mult, să avem un anumit procent de produse de vîrf, cu care să obţinem întâietatea în lume. Aceasta este o problemă fundamentală pe care industria românească este chemată s-o soluţioneze. Fără îndoială că în această întrecere cu lumea vor cîntări puternic înfăptuirile privind creşterea productivităţii muncii, prevăzută să depăşească, în 1990, cu cel puţin 60 la sută nivelul din 1985, sporirea eficienţei economice, asigurarea rentabilităţii fiecărei întreprinderi, fiecărui produs, valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane ale ţării. Tabloul pe care aceste documente istorice îl prefigurează pentru viitor acordă un loc deosebit de important ştiinţei, într-un moment în care, pe plan mondial, se conturează o nouă revoluţie tehnico-ştiinţifică, menită să producă mari transformări în structura industrială şi economică, în dezvoltarea societăţii omeneşti, întreaga omenire păşeşte intr-o nouă etapă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi poporul român este chemat de partid, de secretarul său general să se angajeze cu toată hotărirea în cunoaşterea profundă a tainelor naturii, să pună cele mai înalte cunoştinţe ştiinţifice in slujba bunăstării sale, a făuririi celei mai drepte societăţi din lume — societatea socialistă şi comunistă. Aşa cum pe drept cuvint arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „numai cine înţelege că trebuie să-şi consacre toate forţele dezvoltării ştiinţei, tehnicii, cunoaşterii în general a tainelor naturii, cine înţelege că trebuie să-şi consacre întreaga energie si muncă pentru progres si bunăstare, acela va ocupa totdeauna un loc demn şi va beneficia de cuceririle ştiinţei si civilizaţiei“. Semnificativ este si faptul că, într-un moment in care se prefigurează viitorul ţării, partidul, secretarul său general cer cu tărie să se acţioneze si mai puternic pentru perfecţionarea activităţii organelor de conducere democratică, pentru lărgirea democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, însuşi modul în care au fost adoptate aceste documente, dezbaterea lor in Plenara C.C. al P.C.R., in parlamentul economic al tării, in plenarele Consiliului National al F.D.U.S. si Comitetului Central al C.D.U.S. reprezintă o dovadă concludentă că în societatea românească cele mai importante probleme ale prezentului si viitorului sint hotărîte intr-un cadru larg. De fapt, sint hotărîte împreună cu întregul partid, cu întregul popor. Pentru că, asa cum a stabilit Plenara C.C. al P.C.R., întregul partid, întregul popor vor dezbate orientările si directivele principale ale dezvoltării patriei noastre pină în 1990 şi, în perspectivă, pină în anul 2000. Astfel de dezbateri constituie expresia cea mai puternică a democraţiei noastre revoluţionare, a faptului că întreaga politică internă şi externă este opera tuturor comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră. Muncind fără preget, acţionînd strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în a cărei reinvestire în fruntea Partidului Comunist Român toţi fiii patriei văd garanţia îndeplinirii exemplare a hotărîrilor adoptate, avînd deplină încredere în capacitatea sa de muncă, în forţa sa de creaţie, poporul român păşeşte cu demnitate spre viitorul de aur pe care l-au visat înaintaşii — viitorul comunist. Casa de Economii şi Consemnatiuni pune la dispoziţia populaţiei o formă avantajoasă de a economisi în mod constant o sumă de bani chiar la locul de muncă . Depunerile prin virament pe bază de consimtămint scris. Depunerile se pot efectua, la alegere, pe libretul de economii preferat sau in contul curent personal. Prin folosirea acestei, forme de economisire se asigură efectuarea sistematică a depunerilor lunar sau chenzimal, fără ca depunătorul să se deplaseze de fiecare dată la unitatea C.E.C., aceste operaţii fiind efectuate de întreprinderea sau de instituţia la care acesta işi desfăşoară activitatea. Cei care doresc să utilizeze această formă de economisire trebuie să completeze un formular prin care să solicite unităţii Socialiste la care lucrează să li se de- DE LA C. E. C. până la C.E.C. parţial sau total retribuţia sau orice alte drepturi pe care le primesc. Formularele respective se găsesc la ghişeele C.E.C. din întreprinderi ori instituții sau la oricare unitate C.E.C. și se pun la dispoziția depunătorilor gratuit. Sumele consimţite să fie depuse la C.E.C. sunt inscrise în libretul de economii la ghişeul C.E.C. din întreprindere sau la unitatea C.E.C. unde s-au virat sumele respective, înscrierea în contul curent personal a sumelor virate se efectuează în mod automat de unitatea C.E.C. la care este deschis contul. Sumele consimţite a fi depuse cu regularitate la C.E.C. se pot modifica în sensul majorării sau micşorării acestora. De asemenea, depunătorul poate oricînd să dispună anularea consimţământului dat, fără nici o motivare. De reţinut că depunătorii care folosesc această formă de economisire beneficiază de toate drepturile şi avantajele generale acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi anume : garanţia statului asupra sumelor depuse, economiile putind fi retrase oricind ; păstrarea secretului privind numele depunătorilor, ale titularilor şi operaţiile efectuate ; scutirea de impozite şi taxe a depunerilor, cîştigurilor si dobinzilor ; dobinzi si cîştiguri in bani; obiecte si excursii in străinătate ; dreptul de a împuternici alte persoane să dispună de sumele păstrate la C.E.C. ; dreptul de condiţionare a restituirii depunerilor ; dreptul de a introduce dispoziție testamentară asupra sumelor depuse : imprescriptibilitatea depunerilor, a dobinzilor si ciştigilor. cinema • Ca-n filme : VICTORIA (16 28 79) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18, 20. MODERN (23 71 01) — 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Mama — 9, 10,45. Haiducii — 12,43; 14,45; 16,45; 19. DOINA (16 35 38). • Speranța : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • întoarcerea Vlasinilor : BUZEȘTI (50 43 58) — 15, 17; 19. • B.D. la munte şi la mare : DACIA (50 35 94) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Eu, tu şi Ovidiu : LIRA (31 71 71) — 16, 18;15; 20,30. • Scopul şi mijloacele : DRUMUL SĂRII (31 23 13) — 15,30; 17,30; 19,30. • Runda 6 : FLOREASCA (33 29 71) — 9, 11; 13; 15,30; 17,45; 20. • Buletin de Bucureşti : VIITORUL (11 48 03) — 15,30; 17,30; 19,30. • Şapte băieţi şi o ştrengăriţă : MIORIŢA (14 27 14) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Capcana mercenarilor : FLACARA (20 33 40) — 15,30; 17,30; 19,30. • Secretul lui Bachus : PROGRESUL (23 94 10) — 16, 18, 20. • Legenda: SCALA (11 03 72) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, BUCUREȘTI (15 61 54) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Locotenent Cristina : PATRIA (11 86 25) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, FEROVIAR — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20, la grădină — 21,30. • Omul care a închis orașul : UNION (13 49 04) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18, 20. • A opta minune a lumii : COTROCENI (49 48 48) — 15; 17,15; 19,30. • Lovitura fulgerătoare : VOLGA (79 71 26) — 9, 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20.15. ARTA (2131 86) — 9, 11; 13, 15; 17,15; 19,30; la grădină — 20,45. • Legenda statuetelor Chang : POPULAR (3115 17) — 15; 17,15; 19,30. • Șatra: MUNCA (21 50 97) — 15; 17,15; 19,30. • Madame Sans Gene : LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 9; 10,45; 12,30; 14,15; 16; 18, 20. • Căderea imperiului roman : CAPITOL (16 29 17) — 9; 12,30; 16, 19. • Yankei : FESTIVAL (15 63 84) — 9; 12; 16; 19, EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, GLORIA (47 46 75) — 9; 12; 16; 19. 0 Avertismentul: CENTRAL (14 12 24) — 9; 11,30; 14, 16; 19. • Legenda călărețului singuratic : SALA MICA A PALATULUI — 17,15; 20, GRIVIȚA (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20, AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20, TOMIS (21 49 46) — 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20, la grădină — 21,15. 0 Camionul de cursă lungă : FERENTARI (80 49 85) — 15,30; 17,30; 19,30. • Strada Hanovra : PACEA (60 30 85) — 15,30; 17,30; 19,30. 0 Polițist sau delincvent : STUDIO (59 53 15) — 10, 12; 14, 16; 18, 20, COSMOS (27 54 95) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30. • Cineva ca tine : CULTURAL (83 50 13) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20.15. • Cobra se întoarce : FLAMURA (85 77 12) — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Vizita la domiciliu : GRĂDINA MODERN (23 71 01) — 21. • Cactus Jack : GRĂDINA LIRA (31 71 71) — 20,45. • Cuscrii : GRADINA LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 21. • Acel blestemat tren blindat : GRADINA CAPITOL (16 29 17) — 21. • Par si impar : GRĂDINA GLORIA (47 46 75) — 21,15. • Martorul stie mai mult : PARC HOTEL (17 08 58) — 21. PAGINA 5 Cronica zile» Luni, tovarăşul Gheorghe Pană, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, primarul general al Capitalei, a avut o întrevedere cu Tizirai Annas Gwata, primarul oraşului Harare, capitala Republicii Zimbabwe, care face o vizită în ţara noastră. A fost prezent Nicholas T. Mukanganga, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zimbabwe la Bucureşti. A avut loc un schimb de informaţii privind modul de organizare şi activitatea economică, social-culturală şi edilitar-gospodărească a celor două municipii. (Agerpres) Roadele spiritului gospodăresc Printr-o telegramă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, colectivul de oameni ai muncii de la Combinatul pentru producerea şi industrializarea cărnii de porc Timiș raportează îndeplinirea și depășirea tuturor indicatorilor de plan pe primul semestru al acestui an. Colectivul combinatului se angajează ca și în viitor, pe temeiul realizărilor de pină acum, beneficiind de o puternică bază tehnico-materială, să realizeze exemplar sarcinile sporite ce-i revin, în deplină concordanță cu programul de dezvoltare continuă a agriculturii noastre socialiste. te 15.00 Telex 15.05 Festivalul artei şi creaţiei studenţeşti 15.30 Desene animate (color) 15.40 Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea României“ 16.00 Universul femeilor 16.30 închiderea programului 20.00 Telejurnal (parţial color) # Sub semnul anului jubiliar 20.20 Actualitatea în economie • Seceriş ’84. Organizare exemplară, mobilizare generală la recoltarea cerealelor şi semănatul culturilor succesive 20,30 Pace pe pâmînt. Muzică uşoară 20,50 Ctitorii cu care ne mîndrim . • Porţile de Fier — porţile luminii 21,10 Teatru TV. „Credit pentru o speranţă“-de Dumitru Dem Ionaşcu (color). Premieră pe ţară. In distribuţie : Boris Ciornei, N. Iuchian Botez, Ica Matache, Tora Vasilescu, Ion Lupu, Nicolae Iliescu, Nicolae Gheorghe, Dumitru Drăcea, Constantin Cojocaru, Cornel Dumitraş, Regia artistică : Constantin Dicu 22.20 Telejurnal (parțial color) 22.30 închiderea programului Ştiri sportive LUPTE. La concursul internaţional de lupte libere, desfăşurat in oraşul polonez Lodz, sportivii români au obţinut trei victorii, prin Gheorghe Neagoe, Aurel Neagu şi Traian Marinescu, în finala categoriei 48 kg. Gheorghe Neagoe l-a învins pe polonezul Wiatiyskiw Olejnik, iar in cea de la categoria 57 kg Aurel Neagu l-a întrecut pe campionul iranian Nouri Siavash. La categoria 62 kg, Traian Marinescu a cîştigat, finala disputată în compania lui Ahmed Rezaehagi (Iran). La întreceri au participat 105 concurenţi din şase ţări. ŞAH, în runda a 9-a a turneului internaţional de şah rezervat maestrelor, de la Piotrkow Tribunalski (Polonia), tânăra maestră româncă Smaranda Boicu a ciştigat la poloneza Jadwiga Szimanska. Lider al clasamentului se menţine Smaranda Boicu (România) cu 6.5 puncte, urmată de Lechner (Polonia) 5 puncte (1), Gere (Iugoslavia), Plaszinska (Polonia) cite 5 puncte etc. In turneul marilor maestre, cu o rundă înainte de încheierea întrecerii, pe primele locuri ale clasamentului se află Liu Siulan (R. P. Chineză) și Lidia Semenova (U.R.S.S.) cu cite 7,5 puncte, urmate de Elisabeta Polihroniade (România) și Larisa Muhnik (U.R.S.S.) cite 6 puncte. teatre • Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, Ateneul Român) : Concert coral-instrumental : Corul Filarmonicii „George Enescu“, orchestra de coarde — 19. (Muzeul de Artă al R.S.R.) : Laureaţi ai concursurilor internaţionale : Cristina Niculescu, pian — 18. • Opera Română (13 18 57) : Rigoletto — 18. 0 Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) : Mobilă şi durere — 19. 0 Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (15 56 78, Grădina Boema) : Belmondo al II-lea — 19,30 (Grădina Cărăbuş) : Minispectacol divertisment şi film — 20,30. 0 Teatrul „Ţăndărică“ (15 23 77, Grădina Cişmigiu) : şoricelul şi păpuşa — li. (Şcoala Generală 174) : Nu vorbiţi în timpul spectacolului — 19,30. • Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) : Intre caftan şi smoking — 18,30. • Ansamblul „Rapsodia română“ (13 13 00) : Bucuroşi de oaspeţi — 18,30.