Scînteia, martie 1985 (Anul 54, nr. 13225-13252)

1985-03-01 / nr. 13225

PAGINA 2 în întîmpinarea alegerilor de la 17 martie , deviză ile manei izvorită din mare conştiinţă muncitorească: TĂRII-CIT MAI MULT PETROL! Petroliştii au făcut in perioada care a trecut din acest an eforturi deosebite pentru depăşirea , greutăţilor pricinuite de iarna aspră şi îndeplinirea în cit mai bune condiţii a sarcinilor de plan. Răspunzînd insufleţitoarelor chemări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la inalta tribună a celui de-al III-lea Congres al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, dorind să întîmpine alegerile de deputaţi de la 17 martie cu realizări de prestigiu în producţie, petro­liştii au muncit fără preget, cu deplină angajare mun­citorească, zi şi noapte, pe orice vreme, pentru a da ţării cît mai mult ţiţei, contribuind în felul acesta la asigurarea bazei de materii prime şi resurse energe­tice necesare în această perioadă. Iarna, după cum se ştie, este un anotimp mai dificil pentru munca petroliştilor, cere un efort deosebit pentru menţinerea în stare de funcţionare a tuturor sondelor şi instalaţiilor de transport al ţiţeiului şi ga­­­zelor naturale. Cu atît mai mult în condiţiile acestei ierni cu ninsori abundente şi temperaturi scăzute a trebuit să se desfăşoare o activitate şi mai susţinută pentru atingerea parametrilor prevăzuţi de exploata­re­a zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale. Numeroase schele şi brigăzi de producţie, raportînd importante depăşiri de plan, confirmă eficienţa măsurilor luate pentru întărirea echipelor de intervenţii la sonde, pentru întreţinerea şi repararea corespunzătoare a utilajelor şi instalaţiilor.. Din amplul şi impresionantul tablou al muncii pe­troliştilor, în ancheta de azi a „Scînteii“ ne vom re­feri laa activitatea cîtorva colective muncitoreşti, la măsurile ce se impun a fi luate, în continuare, pentru sporirea producţiei de ţiţei, nete în producţie a sondelor, fiecare oră ciştigată echivalînd cu o însem­nată creştere a producţiei de ţiţei. In altă ordine de idei, doresc să mai spun că, pentru a stimula creşterea debitului sondelor, în­­cel mult două săptămîni vom pune în funcţiune o nouă capacitate pen­tru injectarea apei sărate în zăcă­minte. Iar pe parcursul întregului an vom aplica cu 110 mai multe măsuri geologo-tehnologice decât în anul trecut, care vor asigura o creştere a producţiei cu peste 6 600 tone ţiţei. Ce alte măsuri se iau pentru spo­rirea producţiei? Un program special privind execuţia reparaţiilor capitale la 6 sonde se află în momentul de faţă în curs de aplicare. în felul acesta, se va asigura creşterea sub­stanţială a debitului fiecărei sonde ...Era spre miezul nopţii cînd la dispeceratul schelei s-a comunicat o situaţie cu totul neobişnuită : din cauza gerului aspru a stagnat aproa­pe in întregime activitatea sondelor din sectorul Bustuchin. Se solicitau de urgenţă forţe suplimentare, me­canice şi umane. „Nu a trebuit să stăm pe gînduri pentru a înţelege gravitatea acestei situaţii, ne-a rela­tat tehnicianul Gheorghe Scurtu, cel care recepţionase apelul. Sectorul Bustuchin asigură zilnic un milion metri cubi gaze naturale, adică aproape jumătate din producţia schelei, şi o însemnată cantitate de ţiţei. Am luat imediat legătura cu şefii brigăzilor şi formaţiilor de in­tervenţie pentru a organiza acţiu­nea de întrajutorare“. Au răspuns fără nici o ezitare acestei chemări cei mai buni son­dori şi operatori din brigăzile I şi II Ţicleni, VI­I Bîlteni, muncitori de la atelierul transporturi, în frunte cu maiştrii Matei Ungureanu, Ion Mircea şi Pantelimon Bălănoiu, care s-au deplasat imediat la faţa locului cu utilaje şi piese de schimb. Alături de întregul colectiv al brigăzii V Bustuchin, aceşti oameni minunaţi au acţionat ore­in şir, sfidînd aspri­mea gerului, pentru dezafectarea parcului de sonde, a conductelor în­gheţate şi a celorlalte instalaţii pe­troliere, reuşind ca, pînă în zorii zi­lei, să repună în funcţiune impor­tantele capacităţi de producţie din această zonă. „Este doar una din numeroasele situaţii de forţă majoră cu care ne-am confruntat in această iarnă grea şi care pun în evidenţă Capacitatea de mobilizare a colecti­vului nostru, hotărîrea sa de a nu-şi precupeţi eforturile pentru a asigura fluxul neîntrerupt al producţiei de ţiţei şi gaze — ne spune Constantin Chiliban, secretarul comitetului de partid al schelei. Evident, condiţiile de iarnă continuă să ne creeze greutăţi. Dar putem spune că a cres­cut considerabil operativitatea in Intervenţii, că am dobîndit chiar o anumită experienţă in biruirea vitre­giilor naturii“. Cuvintele secretaru­lui de partid au acoperire în fapte. Asigurînd exploatarea cu indici su­periori a parcului de, sonde, petroliş­tii de la Ţicleni realizează şi depă­şesc zilnic, incepind cu data de 8 fe­bruarie, planul la producţia de ţiţei, extrăgînd mai mult cu 35 tone­ pe zi faţă de luna ianuarie şi cu aproape 100 tone mai mult faţă de media zil­nică înregistrată în 1984. „Ştim bine în parte. Specialiştii brigăzilor de intervenţie îşi organizează la rîndul lor munca şi gospodăresc în aşa fel baza tehnico-materială incit să poată fi prezenţi acolo şi atunci cînd este nevoie de ei pentru repunerea cit mai grabnică în funcţiune a sonde­lor inactive. — O atenţie deosebită acordăm în­tăririi ordinii şi disciplinei, răspun­derii în îndeplinirea sarcinilor zil­nice — precizează maistrul Ion Vlăs­­ceanu, secretarul comitetului de partid. Este una din „rezervele“ mari de creştere a producţiei şi noi acţio­năm prin întreaga muncă organiza­torică şi politico-educativă pentru punerea ei deplină în valoare. (Gheorghe Manea, corespondentul „Scîntei­i“), cită nevoie are ţara de „aurul ne­gru“ pe care-l scoatem din adîncuri — ne spunea maistrul Ion Dincă, coordonatorul brigăzii I — Ţicleni. De aceea, ne-am propus ca, în acest an, să extragem mai mult ţiţei ca în 1984. Şi iată că reuşim chiar şi în condiţiile grele ale acestei ierni. Odată cu efectuarea unor reparaţii şi probe de producţie de bună cali­tate, punem accent pe extinderea tehnologiilor noi şi executarea unui mare număr de operaţii geologo-teh­nologice. In brigada noastră am trecut la experimentarea injecţiei cu soluţii micelare, procedeu tehnologic modern, prin care preconizăm să sporim producţia zilnică cu cel puţin 10 tone ţiţei pe fiecare sondă“. Munca plină de dăruire a petroliş­tilor de la Ţicleni se evidenţiază în aceste zile de iarnă şi prin aplicarea unui amplu program de măsuri speciale pentru creşterea pro­ducţiei de ţiţei şi gaze. Intre al­tele, ei şi-au propus : aplicarea a peste 1 000 măsuri geologo-tehnolo­gice în scopul intensificării ritmului de extracţie şi creşterii afluxului de ţiţei în sonde ; creşterea cu 0,5 la sută a Coeficientului de utilizare a sondelor în exploatare, prin reduce­rea timpului la lucrările de interven­ţie, reparaţii capitale şi probe de producţie. Pe această bază, odată cu recuperarea integrală a restanţelor, colectivul schelei acţionează ferm pentru depăşirea producţiei fizice pe anul în curs cu peste 1 000 tone ţi­ţei şi 10 milioane metri cubi gaze naturale. (Dumitru Prună, corespon­dentul „Scînteîi“). Schela de producţie Ţicleni Cantităţi suplimentare de ţiţei în fiecare zi Realizarea şi depăşirea planului prin acţiuni ferme, imediate Un punct de vedere al Ministerului Petrolului îndeplinirea sarcinii de maximă răspundere muncitorească, patrioti­că ce revine petroliştilor, şi anume de a da ţării cît mai mult ţiţei şi gaze naturale, reprezintă o condiţie hotârîtoare pentru desfăşurarea nor­mală a activităţii productive în toa­te domeniile şi ramurile economiei naţionale. Iată de ce am solicitat to­varăşului inginer Constantin Aldes­­cu, directorul Direcţiei de coordona­re a producţiei de ţiţei şi gaze na­turale din cadrul Ministerului Petro­lului, cîteva precizări în legătură cu măsurile şi acţiunile întreprinse pentru depăşirea greutăţilor prici­nuite de condiţiile atmosferice nefa­vorabile şi sporirea ritmului de ex­tracţie. — Sunt petrolist de aproape 30 de ani, dar mărturisesc cu sinceritate că nu am cunoscut o iarnă atît de aspră. In aceste condiţii, in perioada care a trecut de la începutul anului, mai bine de 600 de sonde au fost afectate de timpul neprielnic, lucră­rile de Intervenţii fiind şi ele mult Îngreunate. Totodată, s-au întîmpi­­nat mari dificultăţi în efectuarea probelor de producţie la sondele noi. Cele mai afectate au fost unităţile din zonele de activitate ale trustu­rilor Bolintin, Arad, Moineşti. Cu toate aceste greutăţi pricinuite de vreme, petroliştii dintr-o serie de unităţi au reuşit să menţină produc­ţiile la nivelul planului. Totuşi, în numeroase schele s-au acumulat restanţe destul de mari. Mai exact, după două luni, la nivelul ministe­rului se înregistrează o restanţă de 14 la sută faţă de plan. Tocmai de aceea, în ultima perioadă s-au luat o serie de măsuri energice, care să asigure într-o primă etapă îndepli­nirea planului de producţie şi apoi recuperarea restanţelor.­­ Pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, a sarcinilor stabi­lite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., conducerea ministe­rului a stabilit un program concret de acţiune prin aplicarea căruia toa­te cele peste 600 de sonde afectate de timpul nefavorabil, cu un poten­ţial de peste 1 200 tone ţiţei pe zi, vor fi repuse în funcţiune pînă la 15 martie. Printre altele s-au luat măsuri pentru mărirea duratei de funcţionare a sondelor între două intervenţii, reducerea timpului de executare a lucrărilor de intervenţii, optimizarea regimului tehnologic de funcţionare a sondelor, mărirea ca­pacităţii de extracţie la sondele in pompaj, extinderea metodei de ex­ploatare prin gaz-lift cu supape di­ferenţiate. Totodată, în vederea in­tensificării afluxului de ţiţei al son­delor, în ultima perioadă se execu­tă un volum mai mare de lucrări speciale, cum ar fi : fisurări hidrau­lice, acidizări, tratamente cu sub­stanţe tensioactive, retrageri şi adi­ţionări la stratele superioare, com­baterea viiturilor de nisip. O acţiu­ne de mare importanţă pentru creş­terea producţiei de ţiţei se referă la introducerea în exploatare a pompelor de extracţie cu cilindri lungi, ceea ce va conduce la mări­rea duratei de funcţionare a sonde­lor. Din experimentările făcute re­zultă că aceste pompe asigură func­ţionarea neîntreruptă a sondelor chiar pînă la 120 de zile, în loc de 20—30 de zile cit durează o pompă obişnui­tă. De asemenea, folosirea pe scară mai largă a pistoanelor metalizate şi a supapelor din carburi metalice, extinderea utilizării pompelor cu că­măşi nitrurate, cromate şi iononitru­­rate vor determina mărirea duratei de funcţionare a sondelor intre două Printre altele, la recenta adunare generală a oamenilor muncii de la Schela de producţie petrolieră Valea Mare — Găeşti, şeful de brigadă Ion Marinescu a prezentat concluziile u­­nei minuţioase analize efectuate la fiecare sondă în parte, pe baza unor măsurători şi observaţii zilnice. Cu ce scop? Pentru a demonstra că bri­gada sa dispune de condiţiile nece­sare sporirii producţiei de ţiţei în perioada imediat următoare şi recu­perării restanţelor determinate de oprirea unui mare număr de sonde din cauza zăpezii şi gerului din lu­nile ianuarie şi februarie. Asemenea studii aveau la înde­­mină şi ceilalţi şefi de brigadă. Şi aceasta deoarece toţi oamenii muncii din cadrul schelei caută in ultimul timp soluţii pentru recuperarea in­tegrală a restanţelor pînă la sfirşitul lunii aprilie. — La ora actuală sunt în funcţiune toate sondele care s-au oprit in luna ianuarie — ne precizează directorul tehnic al schelei, ing. Ştefan Vişi­­nescu. Ar mai fi de reţinut că am intensificat procesul de injecţie cu interveniţii. Şi aş vrea să precizez că s-au luat măsuri concrete pentru executarea acestor piese într-un timp cît mai scurt şi utilizarea lor in producţie. Pentru mărirea factorului de recu­perare a ţiţeiului din zăcăminte vor fi săpate, echipate şi puse în func­ţiune 1 100 sonde de reacţie, indesi­­re şi injecţie. In acelaşi timp, se vor realiza lucrări de extindere a proce­selor de recuperare la 69 de zăcă­minte. La schela de producţie Cle­­jani, brigada Bălăria, de pildă, vor fi trecute în combustie subterană încă 15 panouri, iar pe zăcămîntul Videle, prin creşterea capacităţii de comprimare a aerului — încă 5 pa­nouri. Importante sporuri de pro­ducţie se vor obţine şi la zăcămin­tele Oteşti, Virteju, Oprişeneşti, Preajba, Independenţa, Suplacu de Barcă­u prin creşterea volumului de aer injectat şi a numărului de sonde cu combustie subterană. In fine, prin aplicarea programu­lui de măsuri stabilit urmează ca, încă din luna martie, planul de pro­ducţie să fie depăşit cu 14 000 tone ţiţei şi, deci, să se recupereze o par­te din restanţele acumulate în pri­ma parte a anului. Toţi petroliştii sînt ferm hotărîţi să muncească în aşa fel incit să întîmpine alegerile de deputaţi de la 17 martie cu re­zultate cit mai bune în producţie, să răspundă îndemnurilor însufleţi­­toare ale secretarului general al par­tidului de a da ţării cît mai mult ţiţei, apă sărată pe cel mai important ză­­cămînt al unităţii noastre, că am extins acest procedeu şi la alte sonde, precum şi faptul că am pus in funcţiune 3 sonde noi. Pe această bază, producţia a crescut faţă de acum o lună de site cu 100 tone pe zi, dar această realizare constituie numai o etapă spre­ ceea ce ne-am prosc­s să înfăptuim. Ce se poate spune despre preocu­pările actuale ale petroliştilor de la Valea Mare? In aceste zile se exe­cută probele de producţie la alte două sonde noi. Stadiul lucrărilor arată un avans faţă de grafice de circa 5 zile, pe care sondorii l-au obţinut printr-o bună pregătire a fiecărei operaţii. Efectul ? Prin pu­nerea în funcţiune mai devreme a sondelor noi se va obţine un spor de producţie de 60 tone ţiţei. — In acest an vom obţine 42 700 tone ţiţei numai din sondele noi — ne-a spus ing. Marius Velescu, şeful compartimentului geologic. Intre for­maţiile noastre de lucru se desfă­şoară o adevărată întrecere în ce priveşte scurtarea timpului de pa­ Scheta de producţie Valea Mare — Găeşti Producţia-în continuă creştere SANTEIA - vineri 1 martie 1985 MUNCITORI ŞI SPECIALIŞTI DIN INDUSTRIA PETROLULUI! ! Răspunzînd insufleţitoarelor chemări ale tovarăşu- i lui Nicolae Ceauşescu, în întîmpinarea alegerilor de­­ deputaţi de la 17 martie, munciţi cu toată hotărîrea, în-­­ tr-un spirit de ordine şi înaltă răspundere, pentru a­­ extrage zilnic cantităţi sporite de ţiţei, contribuind în­­ felul acesta la asigurarea bazei de materii prime şi­­ resurse energetice a ţării!­­ Campania agricolă de primăvară - temeinic pregătită! EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR SĂ FIE LARG GENERALIZATĂ în unităţi agricole din judeţul Constanţa RECOLTE MARI DE PORM prin respectarea riguroasă a normelor agrotehnice Oamenii muncii din agricultura ju­deţului Constanţa şi-au propus să obţină, în acest an, recolte mari la toate culturile. In acţiunile pe care le întreprind acum în vederea în­deplinirii angajamentelor asumate, ei se călăuzesc după îndemnurile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea pe proble­mele agriculturii din decembrie anul trecut. Referitor la posibilitatea rea­lizării producţiilor mari prevăzute in planul pe 1985, secretarul general al partidului aducea drept argument rezultatele obţinute de multe unităţi agricole. Şi în judeţul Constanţa sunt unităţi agricole care au realizat re­colte mari, in timp ce în altele, ni­velul acestora a fost cu mult sub po­sibilităţi. Edificatoare în această privinţă sunt rezultatele cooperati­velor agricole din consiliul agroin­dustrial Cogealac. Pe ansamblul a­cestui consiliu, producţia medie de porumb pe cele 3 902 hectare culti­vate a fost de 9 027 kg boabe la hec­tar, recoltă care depăşeşte cu peste 2 000 kg prevederile de plan. Şi tre­buie subliniat faptul că unităţile a­­gricole respective sunt situate în nord, în zona a II-a de fertilitate. Da, sunt rezultate bune. Numai că intre cele patru cooperative agricole din acest consiliu agroindustrial care beneficiază de aceleaşi condiţii de climă şi sol au existat diferenţe in ce priveşte nivelul recoltelor. Astfel, în timp ce cooperativa agricolă din Rîmnic a obţinut pe o suprafaţă de 1 357 hectare cîte 10 083 kg porumb boabe la hectar, cooperativa agricolă Fîntînele, vecină de hotar, a realizat pe 1 441 hectare numai 6 950 kg la hectar. De ce asemenea diferenţe ? Tovarăşul Ştefan Ursu, inginerul­­şef al consiliului agroindustrial, ne-a spus : „In unităţile agricole care fac parte din consiliul agroindustrial Cogealac a sporit, an de an, nivelul recoltei de porumb, mai exact de la 5 000 kg la hectar în 1980 s-a ajuns la 9 027 kg porumb boabe la hectar în anul trecut. Explicaţia este sim­plă : respectarea întocmai a tehno­logiilor stabilite. La elaborarea lor s-a avut în vedere faptul că în ca­drul asolamentului, datorită unui număr restrîns de culturi, suntem­ obligaţi să cultivăm 60 la sută din suprafaţă cu porumb după porumb. Ca regulă generală, ogoarele de­­toamnă se execută pe întreaga su­prafaţă, se aleg cei mai productivi hibrizi şi se asigură o densitate op­timă, de cel puţin 60 000 plante re­­coltabile la hectar. Diferenţele de recoltă sunt determinate de măsura în care au fost respectate sau nu unele verigi ale tehnologiei despre care, cel mai bine, poate să vă vor­bească specialiştii din aceste uni­tăţi“. Iată ce ne-au spus ei. Vasile Moacă, inginer-şef la C.A.P. Rîmnic : „La noi, începînd din 1980, aceleaşi formaţii de cooperatori şi mecanizatori lucrează un acord glo­bal aceeaşi suprafaţă cultivată cu porumb. La capătul solelor, pe o tăbliţă, e scris numele membrilor formaţiei, hibridul cultivat şi pro­ducţia prevăzută la hectar. Oamenii cunosc, de asemenea, ce seminţe de buruieni există în sol pentru a in­terveni cu lucrări manuale, in cazu­rile în care erbicidarea nu a avut efect complet, denivelările terenu­lui, element de mare însemnătate la executarea corectă a udărilor, mare parte din suprafaţă fiind amenajată pentru irigarea prin brazde. In funcţie de calitatea lucrărilor, pro­ducţiile au diferit şi în cooperativa noastră, ajungînd pînă la 13 000 kg boabe la hectar, pe cele 500 hectare ale fermei conduse de ing. Aurel Laudoniu care a efectuat patru udări. Consider că și noi avem încă rezerve de sporire a recoltei. Ferma fruntașă a realizat densitatea pre­văzută de 70 000 plante la hectar, în timp ce altele au avut o mare ne­­uniformitate a plantelor pe rînd“. Despre cauzele care au determinat ca la C.A.P. Fîntînele recolta de porumb să fie cu 3 133 kg mai mică decit la vecini ne-a vorbit Romulus Băsceanu, inginerul-şef al unităţii . „Toate lucrările trebuie efectuate la timp şi de bună calitate. Cînd este vorba de asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare a culturilor nu trebuie să faci economii greşit înţe­lese. Or, din acest punct de vedere, consiliul de conducere şi contabilii noştri au fost foarte zgirciţi cînd a fost vorba de procurarea erbicide­­lor, astfel încît lipsa acută a braţe­lor de muncă, în perioada de vară, la întreţinerea culturilor, n-a putut fi suplinită de către sectorul de chi­mizare decit pe jumătate. Tot din a­­celeaşi motive de „economie“ la cheltuielile de producţie, ingrăşă­­mintele chimice au fost admi­nistrate doar în proporţie de 70—80 la sută din necesar. La toate acestea mai adăugăm faptul că s-a „economisit“ şi apa pentru irigat. Noi am acordat toată atenţia irigării celor 250 hectare cu legume, culturi socotite a fi foarte rentabile, iar porumbul a fost udat cînd s-a putut, efectuîndu-se două sau maxi­mum trei udări, iar în unele cazuri lucrarea nu a fost de bună calitate. Puteam obţine o recoltă mai mare ? Da ! Pe o solă de 110 hectare la ferma condusă de Pavel Crişu, unde terenul a fost bine fertilizat cu în­grăşăminte naturale şi s-au efectuat trei udări prin brazde, producţia a fost de 15 000 kg ştiuleţi la hectar. Ne-am convins că în condiţiile de irigare de care dispunem trebuie să facem „grădinărie“ pe întreaga su­prafaţă, nu numai pe terenurile afec­tate legumiculturii. Ca urmare, eli­­minînd lipsurile din anul trecut şi învăţînd, în special de la vecini, ne-am propus ca în acest an pe jumătate din suprafaţa cultivată cu porumb, adică pe 650 hectare, să obţinem 20 000 kg ştiuleţi la hectar“. Specialiştii consiliului agroindus­trial ne-au spus că la cursurile în­­văţămîntului agrozootehnic a fost popularizată pe larg experienţa coo­perativei agricole din Rîmnic. In acest an, în cooperativele agri­cole din consiliul agroindustrial Cogealac vor fi cultivate 9 300 hectare cu porumb, din care pe 7 960 hectare s-a prevăzut să se rea­lizeze 20 000 kg ştiuleţi la hectar. In acest scop, au şi fost fertilizate cu îngrăşăminte naturale, ca la grădină, aproape 1 500 hectare. întreaga su­prafaţă este arată din toamnă, sunt asigurate îngrăşămintele chimice şi erbicidele necesare. S-au luat, de asemenea, măsuri de permanentizare pe solele respective a cooperatorilor care lucrează la irigat, pentru co­interesarea lor în vederea executării unor lucrări de calitate bună. Există şi sămînţă din cel mai productiv hibrid — F 420. Insă pentru eşalo-Ani de-a rîndul, după bilanţul fie­cărei culturi, ne-am pus întrebarea : oare noi, cei din Oporelu, nu am putea obţine recolte asemănătoare cu cele realizate la Scorniceşti ? în­trebări asemănătoare şi le-au pus şi ni le-au pus nouă, specialiştilor, membrii cooperativei noastre. Pe bună dreptate, unii spuneau : „Pă­mîntul e asemănător cu al vecinilor, oamenii la fel de harnici, de ini­moşi şi săritori. Trebuie să-i ajun­gem din urmă“. Despre floarea-soarelui, de exem­plu, la care mă voi referi in cele ce urmează, se spune că este o plantă care nu poate da recolte prea mari. Noi obţinusem, totuşi, 2 500 kg la narea lucrărilor de recoltare este ne­cesar ca, pentru 20—25 la sută din suprafaţă, să se asigure şi sămînţă din hibrizii timpurii. Sînt măsuri bune care, aplicate cu răspundere, vor contribui ca în acest an să se realizeze recolte mult mai mari, la nivelul celei realizate la C.A.P. Rîmnic. George MIHAESCU corespondentul „Scînteii hectar. Am constatat că se poate mai mult. Şi ne-am ambiţionat, mai bine zis ne-am organizat forţele in mod exemplar pentru cultura anului 1984. Recunosc, la mijloc a fost vorba şi de înfăptuirea unei hotărîri a biroului de coordonare al consiliului agroin­dustrial de a apropia nivelul produc­ţiilor unităţilor componente de acela atins la C.A.P. Scorniceşti. Ca atare, am aplicat strict tehno­logia bine verificată la vecini. Pe suprafaţa prevăzută acestei culturi am identificat solele cu aciditate scăzută, pe care am administrat la hectar cîte 3—4 tone amendamente, mai exact carbonat de calciu. De ase­menea, am efectuat o fertilizare în funcţie de cartarea agrochimică. Pe întreaga suprafaţă de 340 hectare, am administrat, din toamnă, cîte 80 kg fosfor şi 100 kg sare potasiu — substanţă activă — la hectar. Tere­nul fiind cultivat înainte cu păioase, l-am arat din vreme la adîncimea de 30—32 cm, ceea ce a facilitat în pri­măvară pregătirea lui ca la carte. Cu acest prilej au mai fost încorporate 300 kg îngrăşăminte complexe la hectar. Inaintea însămînţării am e­­fectuat erbicidarea. Ne-am orientat, nu întîmplător, asupra soiurilor Felix şi Fundulea- 59. Acestea au o mare capacitate de producţie, întreaga cantitate de să­­mînţă a fost aleasă „la masă“. La însăminţare am asigurat o densitate de 72 000 seminţe, pentru a fi recol­­tabile 58 000—60 000 plante la hec­tar. In timpul vegetaţiei au fost a­­plicate trei praşile mecanice, două manuale. Prin acest complex de acţiuni am reuşit să ne situăm printre cele şase unităţi din consiliul agroindustrial de care aparţinem, ce au obţinut o producţie medie de peste 3 000 kg floarea-soarelui la hectar. Mai exact, cooperativa noastră agricolă a strîns, în medie de pe cele 340 hectare ocu­pate cu această cultură, cîte 3 340 kg la hectar. Ne-am propus ca în acest an să obţinem şi mai mult. Avem şi posibilităţi şi experienţă.­ întrea­ga suprafaţă a fost arată adine, iar în cursul iernii am fertilizat supra­feţe mari. Vrem să demonstrăm că la floarea-soarelui pot fi obţinute, în mod constant, recolte mari. Ing. Marin COSTEA preşedintele C.A.P. Oporelu, judeţul Olt La C.A.P. Oporelu, judeţul Olt APLICAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE un punct de reper pentru producţii record la floar Lucrări de sezon în livezile Staţiunii de cercetări pentru pomicultură Focşani Foto : D. Constantinescu \ OAMENI Al MUNCII DE PE OGOARE! J j Pentru obţinerea de recolte record in acest an, ac- j \ ţionaţi de pe acum, cu dăruire şi pricepere, printr-o e- \ | xemplară organizare a muncii, pentru pregătirea în cele j J mai bune condiţii a campaniei agricole de primăvară, j j pentru realizarea la termen optim și de calitate a tu- \ \ turor lucrărilor agricole! \ EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE ŢIŢEI Cifrele din graficul alăturat, rela­tările corespondenţilor noştri aflaţi în aceste zile în mijlocul petrolişti­lor confirmă eforturile cu totul de­osebite, iniţiativele şi abnegaţia, dîr­­zenia şi bărbăţia exemplare ale a­­cestor bravi muncitori hotărîţi să dea ţării, aşa cum le-a cerut secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu­ mai mult pe­trol şi gaze naturale. In cele două luni care au trecut din acest an hotărîtor pentru reali­zarea actualului cincinal s-au obţinut fără îndoială o serie de rezultate bune în producţie. Dar tot atît de adevărat este faptul că există încă mari rezerve nepuse in valoare pen­tru sporirea producţiei de ţiţei şi gaze naturale. In pofida condiţiilor neprielnice cu care încă se confrun­tă petroliştii, în toate unităţile şi schelele de producţie sunt create pre­mise tehnice şi organizatorice, există un valoros detaşament de muncitori şi specialişti, care pot asigura, prin­tr-o organizare superioară a produc­ţiei şi a muncii, printr-o deplină or­dine şi disciplină, sporirea substan­ţială a extracţiei de ţiţei. Iată de ce este imperios necesar ca organele şi organizaţiile de partid din schelele de producţie şi trusturi de foraj şi extracţie să acţioneze cu toată hotă­­rîrea pentru mobilizarea exemplară a tuturor factorilor la realizarea cu maximum de operativitate a tuturor măsurilor stabilite. Numărul mare de sonde inactive ce aşteaptă interven­ţiile specialiştilor, sporirea opera­ţiilor care să conducă la creşterea factorului de recuperare, scurtarea termenului de punere in producţie a sondelor noi, întărirea ordinii şi dis­ciplinei — iată numai cîteva din di­recţiile de acţiune care vor asigura sporirea producţiei de ţiţei. Angaja­mentele asumate de toate colectivele de petrolişti în întîmpinarea alegeri­lor de deputaţi de la 17 martie con­stituie un factor dinamizator al acti­vităţii de producţie. Grupaj realizat de Petre CRI­STEA (în tone) Trusturile de foraj 1—25 1­25 Diferenţa ţi producţie ianuarie februarie Bolintin 162 259 157 132 - 5 127 Tîrgu Jiu 93 981 95 508 +1 527 Arad 80 528 79 048 -1 480 Piteşti 113 160 116 922 +3 762 Boldeşti 128 224 128 924 + 700­ Moineşti 87 437 86 813 — 624

Next