Scînteia, iulie 1985 (Anul 54, nr. 13330-13355)
1985-07-02 / nr. 13330
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anu!UV Nr. 13 330 Prima ediţie Marti 2 iulie 1985 4 PAGINI - 50 BANI Pe un front larg cu toate masacole şi tonele la RECOLTAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA CEREALELOR! Ne aflăm în luna iulie, lună de vîrf la recoltarea cerealelor păioase întrucât este de strins recolta de pe o suprafaţă de aproximativ 2,5 milioane de hectare. Tot acum se însăminţează culturile duble şi continuă lucrările de întreţinere la plantele prăşitoare. Iată de ce, in această perioadă foarte aglomerată pentru agricultori, organizarea temeinică a muncii şi rezolvarea operativă a problemelor zilnice care se ivesc trebuie să constituie principala preocupare a organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare şi organelor agricole, a cadrelor de conducere şi specialiştilor din unităţile agricole. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi din informaţiile transmise de corespondenţii noştri judeţeni rezultă că, peste tot acolo unde cerealele păioase au dat în copt, lucrările de recoltare avansează repede. Intrucît ne aflăm la începutul lunii iulie să aruncăm o privire asupra rezultatelor de pînă acum, să consemnăm cîteva din concluziile desprinse din activitatea desfăşurată, în principal la recoltarea orzului, şi să vedem care sunt priorităţile zilelor care urmează. Pînă în seara zilei de 30 iunie, orzul a fost strins de pe 323 715 hectare, reprezentînd 56 la sută din suprafaţa cultivată. Unităţile agricole din unele judeţe — Olt, Argeş, Mehedinţi, precum şi cele din sectorul agricol Ilfov — au încheiat această lucrare, iar in altele este secerat orzul de pe ultimele suprafeţe. De menţionat că, IN ACESTE ZILE, ARIA RECOLTĂRII OREZULUI S-A EXTINS ŞI ÎN UNELE JUDEŢE DIN TRANSILVANIA. De asemenea, în unele judeţe din sudul ţării se lucrează intens la recoltarea griului, lucrare efectuată pînă la începutul acestei săptămini pe aproape 100 000 hectare. In judeţul Olt a ÎostEStrînsă recolta de ^ griu In proporţie de 38 la raia, In judeţul Dolj — 25 la sută, iar. In • judeţul Teleorman—14 la sută. Aşadar, volumul lucrărilor de executat la recoltarea, transportul şi depozitarea cerealelor păioase este încă foarte mare, ceea ce impune ca, incepînd din aceste zile, să se lucreze cu viteze sporite. Cu toată răspunderea trebuie să se înţeleagă că de acum, pretutindeni unde cerealele păioase au ajuns la maturitate, orice întârziere înseamnă pierderi de recoltă care nu pot fi admise sub nici un motiv. Printr-o folosire raţională a fiecărei ore bune de lucru şi utilizarea la întreaga capacitate a combinelor şi celorlalte utilaje, în cel mai scurt timp recolta de grîu şi orz să ajungă în magazii, unde să fie depozitată şi conservată cu grijă. Pentru ca în zilele următoare să se realizeze ritmuri înalte la recoltare, esenţial este ca activitatea mecanizatorilor să fie temeinic organizată, astfel incit TOATE COMBINELE SA LUCREZE ZI DE ZI, ORA DE ORA, CU RANDAMENT SPORIT. După cum se ştie, ploile din ultima perioadă a lunii iunie au îngreunat desfăşurarea campaniei de recoltare a cerealelor păioase. Dar şi în aceste condiţii, prin identificarea operativă a lanurilor zvîntate şi organizarea unor acţiuni de întrajutorare cu combine intre ferme şi unităţi agricole, lucrările s-au putut desfăşura în condiţii bune. N-ar fi exclus ca şi în luna iulie timpul să se menţină instabil. In asemenea condiţii se impune ca experienţa acumulată la recoltarea, transportul şi depozitarea orzului să fie extinsă şi aplicată la grîu, principala cultură cerealieră care va trebui strînsă, în fiecare judeţ, în funcţie de zona în care se află, în maximum zece zile. De cea mai mare însemnătate în această privinţă este organizarea temeinică a muncii mecanizatorilor şi combinerilor, înlăturarea operativă a defecţiunilor care apar la utilaje prin asigurarea pieselor de schihb şi intervenţia neîntîrziată a mecanicilor de pe atelierele mobile. Tot atît de importantă este şi ORGANIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTRAJUTORARE în sensul trimiterii combinelor din fermele şi unităţile agricole care au terminat recoltarea în cele în care există un volum mai mare de lucrări de executat. Condiţiile climatice din acest an au determinat ca în unele zone cerealele păioase să aibă o talie mai redusă, iar în altele, ultimele ploi au cauzat căderea lanurilor. In asemenea condiţii se impune ca, alături de combine, LA RECOLTAREA CEREALELOR PAIOASE SA FIE ORGANIZATE ECHIPE DE SECERĂTORI ŞI COSAŞI. Este necesar ca activitatea acestora să fie astfel organizată pentru a se lucra repede şi bine, iar din recoltă să nu se piardă nici un spic, nici un bob. Din aceste zile, o dată cu începerea recoltării griului, se va intensifica şi transportul produselor. Printr-o temeinică organizare a muncii, livrarea cerealelor la bazele de recepţie să fie corelată strîns cu secerişul. Aceasta presupune folosirea intensă a mijloacelor de transport, reducerea cu mai mult cu putinţă a timpului de descărcare la bazele de recepţie. De asemenea, COACEREA NEUNIFORMA A UNOR LANURI FACE NECESARA CONDIŢIONAREA PRODUCŢIEI OBŢINUTE PRIN SOLARIZARE PE PLATFORMELE SPECIAL AMENAJATE. In silozuri şi magazii să ajungă numai produse uscate, spre a se asigura buna lor păstrare şi evita orice pierdere. Avînd în vedere că cerealele păioase au dat un copt pe mari suprafeţe, se impune ca printr-o temeinică organizare a muncii mecanizatorilor, prin folosirea intensă a combinelor şi a mijloacelor de transport să se asigure ritmuri superioare la recoltarea şi depozitarea cerealelor. Recoltarea orzului pe terenurile cooperativei agricole de producţie Cireşu, judeţul Brăila Foto: Corneliu Ifrim RECUPERAREA RECONDITIONAREA REFOLOSIREA In ultimul an, la Olteniţa au fost organizate mai multe acţiuni care s-au soldat cu colectarea unor mari cantităţi de materiale refolosibile atît din unităţi economice şi instituţii, cit şi din gospodăriile populaţiei. Cea mai amplă şi mai eficientă dintre acestea a avut loc in primăvara acestui an cind, între 18 şi 25 martie, s-a organizat „Săptămîna colectării şi recuperării materialelor refolosibile“. Cantităţile de fier vechi, de metale neferoase, hîrtie, textile, mase plastice şi altele, colectate în această săptămînă din gospodăriile populaţiei, au fost mai mari decît intr-un întreg semestru din anul trecut. Tot în această primăvară, o acţiune similară s-a desfăşurat în întreprinderi şi instituţii, in unităţi comerciale şi prestatoare de servicii pentru populaţie, iar pentru a ajuta fabrica de conserve din localitate, o altă acţiune a avut drept obiectiv colectarea de sticle şi borcane. In ceea ce priveşte modul de organizare a acţiunii din 30 iunie, Comitetul executiv al Consiliului popular al oraşului Olteniţa, studiind cu atenţie relatările ziarului nostru din 15 şi 25 iunie, despre programul de măsuri şi, respectiv, despre modul de organizare şi desfăşurare a zilei record din 23 iunie de la Rimnicu Sărat — unde se desfăşoară o amplă acţiune de colectare a materialelor refolosibile, la iniţiativa „Scînteii" şi a Consiliului popular al judeţului Buzău — a elaborat şi adoptat, la rîndu-i, un plan asemănător, minuţios şi concret. Dis-de-dimineaţă, împreună cu primarul Olteniţei, tovarăşul Victor Cojoacă, am făcut un „tur de orizont“ pe la toate punctele dinainte stabilite pe circumscripţiile electorale ale oraşului, unde îşî dăduseră întîlnire echipele special constituite, căruţele şi tractoarele cu cite două şi trei remorci fiecare. Nu lipsea nici un om din cei nominalizaţi, erau prezente toate căruţele existente în oraş. Şi acţiunea a început. In faţa porţilor, în locuri anume amenajate in preajma blocurilor, cetăţenii şi-au scos tot ce le prisoseşte in gospodărie, sortîndu-le pe categorii de materiale refolosibile: fier vechi, textile, hîrtie şi altele. Pe strada Dunărea, in dreptul caselor cu numărul 69 şi 71, o mare cantitate de fier vechi, textile, cioburi de sticlă. Le-au scos din propriile gospodării fraţii Nicolae şi Dumitru Ionescu, primul muncitor la Şantierul naval, al doilea la Fabrica de nutreţuri combinate, amîndoi stimaţi la locurile de muncă, în cartier. Ne spune Nicolae Ionescu : — Modul in care a început să se facă şi aici colectarea materialelor refolosibile este deosebit de avantajos. Şi pentru noi, care nu mai suntem nevoiţi să batem drumul pînă la centrul de recuperare, dar şi pentru centrul de recuperare însuşi, care îşi sporeşte şi îşi organizează mai bine propria activitate. Personal, consider că orice acţiune ca aceea de astăzi este un mare cîştig pentru economia naţională, pentru noi toţi. Aceleaşi gînduri pătrunse de un înalt spirit civic ne-au împărtăşit şi Ştefan Paniţa, vicepreşedintele consiliului popular orăşenesc, care veghea ca fluxul incărcare-descărcare să se desfăşoare fără întrerupere, şi inginerul Sabin Berbescu, de la Şantierul naval, deputat în circumscripţia 18, pe care l-am întâlnit pe teren, împreună cu echipele, şi Nicolae Mirică, directorul liceului „Alexandru Sahia“, şi electricianul Costică Rodică SIMIONESCU Petre POPA Corneliu CÂRLAN Fotografii: Eugen Dichiseanu (Continuare în pag. a II-a) NIMIC SĂ NU SE PIARDĂ! TOTUL SĂ FIE RECIRCULAT ŞI REFOLOSIT IN ECONOMIE. O invitaţie de la „Am urmărit acţiunea de la Rimnicu Sărat, veniţi să cunoaşteţi şi preocupările noastre“ Aşa suna invitaţia pe care a adresat-o redacţiei noastre, telefonic, miercuri 26 iunie, tovarăşul Victor Cojoacă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa, primarul localităţii. Am răspuns acestei invitaţii şi am fost prezenţi atît înainte, cit şi în ziua de 30 iunie cînd aici s-a organizat o amplă acţiune de colectare a materialelor refolosibile din gospodăriile populaţiei. Organizare bună, realizări pe măsură 30 iunie 1985 . la centrul de colectare din Olteniţa se descarcă materialele refolosibile strînse în aceeaşi zi din gospodăriile populaţiei IN PAGINA A ll-A : Relatări ale corespondenţilor „Scînteii“ despre mersul lucrărilor în judeţele Buzău şi Brăila IN INDUSTRIA CAPITALEI Prima instalaţie de producere a sticlei optice In cadrul Institutului de cercetări şi proiectări tehnologice pentru sticlă şi ceramică fină din Bucureşti a fost elaborată, după o tehnologie proprie, intr-o instalaţie de mare capacitate, prima şarjă de sticlă optică. Acest fapt marchează o premieră tehnică deosebită pe plan naţional, ţara noastră înscriindu-se acum printre puţinii producători industriali de sticlă optică din lume. Trebuie remarcat că întreaga instalaţie de producere a sticlei optice realizată numai cu utilaje româneşti este complet automatizată, fiind dotată şi cu un calculator de proces care asigură conducerea întregului flux tehnologic. Analizele au dovedit că sticla optică de fabricaţie românească se înscrie, prin performanţele tehnice pe care le are, în formele şi standardele internaționale. (Dan Constantin). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Guineea-Bissau Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, pe Alexandre Carvalho, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea-Bissau in ţara noastră. (Continuare in pagina a II-a). Municipiul Zalău, ca de altfel toate localităţile patriei, a cunoscut în ultimii douăzeci de ani o puternică dezvoltare urbanistică. In fotografia , noul centru civic Fotó : Ionel David "1965„ DOPA DECENII PE LA COMCRESUL AL K-LEA AI PASTDHILPl y.98S,rf ANI DE MĂREŢE ÎMPLINIRI SOCIALISTE Fii ai aceleiaşi patrii liberi şi egali ...In dimineaţa miezului de vară, iată, ne aflăm trei oameni care străbatem străzile frumosului oraş Tîrgu Secuiesc : metodicul, cumpănitul primar Becsek Anton, tinăra şi energica secretară a comitetului orăşenesc de partid,Fio, reh feina Moldovan, rşi reporterul care-şi umple carnetiţrieudate, cu fapte, cu nume de oameni, cu intimplări. Străzile sîunt îngrijite, curate. Clădirile vechi, restaurate, bine întreţinute se armonizează cu blocurile noi trainice, luminoase, desfăşurate un număr din ce în ce mai mare în toate zonele oraşului. — Pînă in 1965 la Tîrgu Secuiesc încă nu se înălţase nici unul din aceste blocuri noi, ne spune primarul. în prezent numărul locuinţelor noi totalizează 4 800 apartamente. De fapt tot ce s-a întemeiat nou, trainic şi frumos la Tirgu Secuiesc îşi are începutul într-o zi din iunie 1967 cînd, în cadrul unei vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-a pus temelia întregii dezvoltări economice şi sociale a oraşului. Atunci s-a hotărît înfiinţarea aici, la noi, a primei platforme industriale din judeţ, în cadrul căreia fiinţează astăzi întreprinderi constructoare de maşini, electrotehnice, ale industriei de confecţii, prelucrării lemnului şi alimentare, cu o producţie de 2,5 miliarde lei în 1985. — Unele din produsele noastre de azi reprezintă unicate in economia naţională, iar altele sint cunoscute — prin calitatea lor — in zeci de ţări ale lumîi, adăugă secretara comitetului orăşenesc de partid, Florentina Moldovan. — înainte vreme, locuitorii noştri plecau în alte oraşe in căutare de lucru, completează primarul Becsek Anton. Acum putem noi primi oameni care să lucreze aici. Puternica dezvoltare economică a creat posibilităţi egale tuturor. De muncă, de învăţătură, de viaţă. Muncim laolaltă în spiritul omeniei şi al frăţiei. In anii „Epocii Ceauşescu“ au fost create în Covasna 43 000 noi locuri de muncă. Exemplul nu e singular intre judeţele ţării. Pornindu-se de la concepţia partidului nostru că temelia soluţionării juste a problemei naţionale o constituie asigurarea egalităţii pe plan economic, în aceeaşi perioadă numărul locurilor de muncă a sporit cu cite 50 000 la Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, cu 60 000 la Satu Mare, cu 70 000 la Harghita. Cite existenţe, umane atrase în circuitul făuririi valorilor, al creativităţii, al înaltei profesionalizări ! Cite orizonturi deschise către creaţie, către împlinire, către desăvîrşire întreaga ţară a făcut mari eforturi de investiţii. Dacă pe ansamblul economiei româneşti volumul investiţiilor este de 4,2 ori mai mare decit in 1965, in judeţul Bistriţa-Năsăud fondurile investiţiilor sporesc de 12 ori, in Covasna — de 14 ori, in Sălaj — de 10 ori, în Satu Mare — de peste 5 ori. Aceste importante fonduri s-au materializat în dezvoltări ample, în obiective industriale moderne, de înaltă tehnicitate. ...Sunt patru oameni pe care-i afli adesea împreună în Puieștii Vasluiului, îi adună la un loc treburile care nu sunt nici puţine, nici uşoare. Pe aici, prin inima podişului moldovenesc, păminturile nu sunt dintre cele mai bune, iar dealurile au fost puternic erodate. Petru Iacob, preşedintele cooperativei, inginerul Sălii Martin, directorul S.M.A.-ului, Constantin Niculescu, preşedintele consiliului agroindustrial, şi agronomul Petru Scurtu sînt patru dintre oamenii care luptă aici, la Puieşti, pentru a smulge pămîntului roade cit mai bogate. „A smulge“ este chiar verbul cel mai potrivit pentru aceste dealuri cu pante repezi şi peste care cad ploi puţine, afirmă inginerul Sălii Martin. Cîndva se credea că tractoarele nu se vor putea căţăra pe aceste povîrnişuri. Dar maşinile noastre sînt bune şi mecanizatorii noştri sînt harnici şi pricepuţi. — Ni s-a spus că vă aflaţi aici patru oameni pe care vă adună adesea la un loc tocmai dificultăţile acestei munci... — .nu numai dificultăţile — acestea trec — ci mai cu seamă prietenia — care rămîne, statornică. In 1973 cînd am ienit prin aceste locuri din Ardealul meu, după ce am terminat facultatea din Cluj-Napoca, am fost repartizat la S.M.A.-ul din comuna „Alexandru Vlahuţă“. Se pare că acolo am dobîndit rezultate bune şi tocmai de aceea, în 1977, mi s-a încredinţat sarcina de director la S.M.A. Puieşti unde condiţiile sunt mult mai grele. Am înţeles că trebuie să-mi fac datoria unde este cel mai mult nevoie de mine. Partidul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu acordă o mare şi permanentă atenţie creşterii producţiei agricole. Acesta a fost gindul cu care am venit la Puieşti. Aici, în bătălia pentru recolte, ne-am împrietenit noi, cei patru. Şi, de fapt, m-am legat strins de toţi coope-Gh. ATANASIU (Continuare in pag. a IlI-a) O STRĂLUCITĂ REALITATE A „EPOCII CEAUŞESCU“ PACEA, VOINȚA SUPREMĂ A ÎNTREGULUI POPOR ROMAN In pagina a IlI-a : Relatări de la adunările populare pentru pace care au avut loc la Sibiu, Drobeta-Turnu Severin si Birlad. Oameni cu două meserii La Combinatul siderurgic din Galati, aproape 5 000 de oameni stăpinesc şi o a doua meserie...’ Faptul il aflăm In vecinătatea şarjelor de oţel. El face parte din realitatea vetrei de metal fierbinte de aici. Oameni cu două meserii... Electricieni care, la nevoie, pun mina şi pe cleştele de sudură şi viceversa. Strungari care au deprins şi secretele rabotezei şi sabotori care ii pot concura pe strungari, pe terenul meseriei lor. Lăcătuşi care au calificare şi de betonist şi invers. Iar enumerarea ar putea continua. Dacă ne oprim aici o facem, bineînţeles, cu o motivaţie : In locul acesta, unde aproape cinci mii de muncitori au „un buzunar" calificarea pentru cite două meseri, expresia uzuală „a învăţa non-stop“ generează, firesc, asemenea fapte înregistrate de statistica profesională. Să transcriem pentru cititor, numai in acest an — in puternica citadelă muncitorească ce a început să producă după anul 1965 — aproape patruzeci de mii de oameni ai muncii urmează cursurile de perfecţionare a pregătirii in meseria lor. La invăţămtntul seral şi fără frecvenţă sunt cuprinşi alci peste 1 800. Numai in amfiteatrele facultăţilor iau loc, in fiecare seară, in jur de 700 de oameni. Cine sint aceştia? înainte de toate, sunt oamenii care fac otelul „de Galaţi“. Sunt autorii perfor- în fapt, o semnificaţie muantelor pe care cetatea de foc de la Dunăre le-a trecut la activul său in mai puţin de două decenii de cînd şi-a conectat uriaşa sa forţă productivă riurilor de metal fierbinte ale ţării. (In convertizoarele gălăţene s-au născut pînă in prezent circa 400 noi mărci de oţeluri). Aceşti oameni, care învaţă, non-stop, au realizat oţelul şi apoi tabla navală pentru partea de rezistenţă a vapoarelor, produs omologat de ultraexigentele registre navale. Tot aceşti oameni, care învaţă necontenit, fabrică In mod curent tabla cu destinaţia industria electrotehnică, sortiment pe care puţini in lume se încumetă să-l facă, tabla pentru tablierele podurilor ce se construiesc peste Dunăre, pentru autoturismele româneşti „Dacia“ şi „Oltcit“, pentru echipamentele centralelor nuclearo-electrice. Intr-un cuvint, sunt aceşti oameni — cu o calificare ori cu mai multe calificări — parte din cei peste 3 milioane de oameni cu cit a sporit personalul muncitor din industrie în ultimele două decenii. Ei nu au cunoscut nici o pauză de învăţătură in toţi aceşti ani. Ei sunt cei care in numai 60 de zile realizează întreaga producţie industrială a ţării din anul Congresului al IX-lea al partidului, înălţimile — a devenit o axiomă — se cuceresc cu efort. Performanţele profesionale — cu muncă şi învăţătură. Iar acei care se străduie să descifreze tainele celei de-a doua ori a treia meserie fac parte, neîndoios, din rindul oamenilor înzestraţi cu vocaţia deschizătorilor de drumuri. Ille TANASACHE