Scînteia, ianuarie 1986 (Anul 55, nr. 13487-13512)

1986-01-03 / nr. 13487

SCINTEIA — vineri 3 ianuarie 1986 Excelenţei Sale Domnului ALPHONS EGLI Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA­T Alegerea dumneavoastră in funcţia de preşedinte al Confederaţiei Elve­ţiene imi oferă un plăcut prilej de a vă adresa felicitările mele cordiale, pre­cum şi cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate şi progres poporului elveţian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST LUXEMBURGHEZ Dragi tovarăși, Cu prilejul celei de-a 65-a aniversări a creării Partidului Comunist Luxemburghez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, vă adresăm dumneavoastră, tuturor militanţilor partidului, calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese in activitatea consacrată apărării intereselor fundamentale ale oamenilor muncii din Luxemburg, împlinirii aspiraţiilor lor de bunăstare, pace şi socialism. Ne exprimăm convingerea că bunele relaţii de conlucrare şi solidaritate militantă dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Luxembur­ghez vor continua să se dezvolte şi in viitor, iot interesul întăririi relaţiilor dintre popoarele şi ţările noastre, al cauzei păcii, securităţii şi colaborării în Europa şi in întreaga lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN tv 20,00 Telejurnal 20,20 Actualitatea in economie. De­but ’88 in economia ţării. Ras­­punzind chemărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al partidului , din primele zile — amplă mobilizare pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan 20,35 Cadran mondial (color). România şi problemele lumii contempo­rane 20:50 Pagini celebre din muzica româ­nească şi universala (color). Enescu, Mozart, Strauss 21,05 Serial ştiinţific (color). Civiliza­ţia metalului. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor austra­liene. Episodul 1 21:30 Călătorind de-a lungul Dunării albastre (color). Turnuri de ieri, turnuri de azi. Reportaj 21.50 Telejurnal 22.00 închiderea programului v­remea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru Intervalul 3 ianuarie, ora 20 — 1 ia­nuarie, ora 20. In ţară : Vreme in ge­neral închisă. Îndeosebi In vestul, cen­trul şi nordul ţârii, unde pe alocuri vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de ploaie, In restul teritoriului, burniţă şi ploaie, izolat. VIntul va su­fla slab pinâ la moderat. Temperatura, in creştere uşoară, la Începutul In­tervalului, apoi In scădere, va fi cu­prinsă, noaptea, intre minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele, ziua, intre zero şi 10 grade. Ceaţă locală. Izolat, con­diţii favorabile poleiului. In Bucu­reşti : Vremea va fi în general În­chisă, cu ceaţă dimineaţa şi seara. Tendinţă de burniţă sau ploaie slabă. Vîntul va sufla slab pinâ la moderat. Temperaturile minime vor oscila intre zero şi 3 grade, iar maximele intre 4 şi 7 grade. c­inema • Racolarea : SCALA (11 03 72) — 8; .11; 13; 15; 17;15; 18,30,­ EXCELSIOR (63 49 45) — 8; 0;;13; 15;. 17; 19, GLO­RIA (47 46 75) — 9; 11; IS; 15; 17; 19 • Promisiuni : VICTORIA (16 28 79) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, FERENTARI (80 49 85) — 15; 17; 19 • Căsătorie cu repetiție : DACIA (50 35 94) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, TIM­PURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Bădăranii : COTROCENI (49 48 48) — 15; 17; 19 • Sper să ne mai vedem : CULTU­RAL (83 50 13) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, STUDIO (59 53 15) — 9,30; 12; 14,30; 16,45; 19 • Alice : PATRIA (11 86 25) — 8; 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19 • Aventurile maimuței Nuky — 9; 11; 13; 15, Paşi spre lună — 17; 19 : DOINA (16 35 38) • Noaptea Iguanei : CAPITOL (16 29 17) — 9; 11;30; 14; 16;30; 19 • Al nouălea fecior : FEROVIAR (30 51 40) — 9; 9; 13; 15; 17; 19 • Toamna bobocilor: Iarna boboci­lor : BUZEȘTI (50 43 58) — 15; 18 • Prințesa Tana : DRUMUL SĂRII (31 28 13) — 15; 17; 19 • Joe limonadă : FLOREASCA (33 29 71) — 9; 1l; 13; 15; 17; 19 • Trenul de Kraljevo­­ CIULEŞTI (17 55 46) — 9; 1l; 13; 15; 17; 19, VOLGA (79 71 26) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Ali-Baba şi cei 40 de hoţi : AURO­RA (33 04 66) — 9; 12; 13;30; 18;30 • Stigmatul : POPULAR (35 15 17) — 15; 17; 19 • Spectacol la „Miraj“ : MUNCA (21 50 97) — 15; 17; 19 • Fata fără zestre : COSMOS (27 51 95) — 9; 12; 15; 18, ARTA (21 31 86) — 9; 12; 15; 18 • Lungul drum către sine : VIITO­RUL (10 87 40) - 15; 17; 19 • Intilnire de gradul III : LUCEA­FĂRUL (15 87 67) — 9; 12; 15,30; 18,30 • Avertismentul : FESTIVAL (15 63 84) — 8; 11,30; 14; 16,30; 19, ME­LODIA (11 13 49) — 9; 12; 15; 18, FLA­MURA (85 77 12) — 11,30; 14; 16,30; 19 • Contrabandiștii din Santa Lucia : UNION (13 4904) - 9; 11; 13; 15; 17; 19, PACEA (71 30 85) - 15; 17; 19, FLACARA (20 33 40) — 14,30; 16,30; 18,30 • Zică ce vor zice : LIRA (31 71 71) — 15; 17; 19 • Descoperirea lul TU : PROGRESUL (23 94 16) — 15; 17; 19 • Cei șapte fantastici : LUMINA (14 74 16) — 9; 0; 13; 15; 17; 19 teatre • Teatrul Naţional (14 71 71, sala mică) : A douăsprezecea noapte — 17­ (sala Atelier) : Act veneţian — 17,30 • Opera Română (13 18 57) : Bărbie­rul din Sevilla — 18 • Teatrul de Operetă (14 80 11) : Mam'zelle Nitouche — 18 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala Schitu Magureanu, 14 75 46) : O, ce zile frumoase ! — 17,30; (sala Grădina Icoanei, 11 95 44) : O zi de odihnă — 17,30 • Teatrul Mic (14 70 81) : Diavolul şi bunul Dumnezeu — 16 • Teatrul de comedie (16 64 80) : Pe­­ţitoarea — 17,30 • Teatrul „C. I. Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Scapino — 17,30 ; (sala Studio) : Craii de curtea veche — 18 • Teatrul Giulești (sala Majestic, 14 72 34) : Nu, eu nu regret nimic — 17 ; Jocuri crude — 18 ; (sala Giu­lești, 18 01 85) ; Milionarul sărac — 18 • Teatrul satiric-muzical „C. Ta­­ nase“ (sala Savoy, 15 58 78) : Bel­ mondo al II-lea — 18 ; (sala Victoria, 50 58 65) : Frumosul din pădurea ză­păcită — 18 • Ansamblul „Rapsodia română* (13 13 00) : La popasul drumeţiei — 18 • Circul Globus (10 41 95) : La circ ca-n filme — 18 INFORMAŢII SPORTIVE FOTBAL. Turneul internaţional de fotbal pentru juniori de la Tel Aviv a revenit echipei Suediei, care a învins in finală cu scorul de 2—1 (0—1) formaţia Israelului. In meciul pentru locul trei, echipa României a întrecut cu scorul de 2—0 selecţio­nata Ungariei, in partida pentru locu­rile 5—6, reprezentativa Elveţiei a dispus cu 5—3 (după executarea lo­viturilor de la 11 m) de formaţia Ciprului. HANDBAL. Turneul internaţional masculin de handbal de la Berlin s-a încheiat cu victoria formaţiei Dynamo Berlin, care a întrecut în finală, cu 20—15, selecţionata Bucu­­reştiului. In semifinale, handbaliştii bucureşteni ciştigaseră cu 17—15 in faţa formaţiei sovietice MAI Mosco­va, iar Dynamo Berlin dispusese cu 16—10 de Leipzig. Iată rezultatele înregistrate in ce­lelalte meciuri pentru clasament : pentru locul 3 : MAI Moscova — Leipzig 8—7 ; pentru locul 5 : Alge­ria — Sofia 10—9 ; pentru locul 7 : Paris — Lokomotiv Trnava 10—9. HOCHEI. Echipa Austriei s-a cla­sat pe primul loc in turneul inter­naţional de hochei pe gheaţă de la St. Gervais, urmată de selecţionate­le Franţei şi României. Iată rezul­tatele tehnice ale competiţiei : Aus­tria —Franţa 7—2 ; Austria — Româ­nia 8—0 ; Franţa — România 8—2; CROS. Cea de-a 61-a ediţie a con­cursului internaţional de cros ce se desfăşoară in noaptea Anului Nou pe străzile oraşului Sao Paulo s-a În­cheiat cu victoria atletului brazilian Jose Joao da Silva, cronometrat pe distanţa de 12,640 km cu timpul de 36’48”98/100. In virstă de 30 de ani, Jose Joao da Silva a mai ciştigat această tradiţională cursă la ediţia din 1980. Pe locurile următoare s-au situat Rolando Vera (Ecuador) — 37’37”02/100 şi Atlanto Domingues (Brazilia) — 37’42”31/100. In proba feminină a terminat În­vingătoare pentru a cincea oară con­secutiv sportiva portugheză Rosa Mota — 43’, urmată de Carmen Oli­veira (Brazilia) — 44’08”. La startul întrecerii au fost prezenţi peste 8 000 de concurenţi. VOLEI. La Shanghai s-a disputat al doilea meci amical de volei femi­nin dintre reprezentativa R.P. Chi­neze şi o selecţionată mondială. Voleibalistele din R.P. Chineză au terminat din nou învingătoare, de data aceasta cu scorul de 3—2 (15—11, 12—15, 15—12, 10-15, 15-13). In pri­mul joc, desfăşurat la Beijing, echi­pa R.P. Chineze ciştigase cu 3—1. TENIS Tradiţionalul „Turneu al campionilor“ la tenis se va desfăşura între 13 şi 19 ianuarie la „Madison Square Garden“ din New York cu participarea primilor 16 jucători din clasamentul final al „Marelui Pre­miu“. Aceştia sunt : Ivan Lendl (Ce­hoslovacia), John McEnroe (S.U.A.), Mats Wilander (Suedia), Stefan Edberg (Suedia), Boris Becker (R.F. Germania), Jimmy Connors (S.U.A.), Yannick Noah (Franța), Anders Jan-vd (Suedia), Johan F­'ok (S.U.A.), Joakim Nystroem (Suedia), Tim Mayotte (S.U.A.), Tomas Smid (Cehoslovacia), Miloslav Me­’r (Ce­hoslovacia), Henri Leconte (Franţa), Brad Gilbert (S.U.A.), Paul Anna­­cone (S.U.A.). Din primele zile ale noului cincinal IMPORTANTE SUCCESE ÎN PRODUCŢIE Din primele zile ale noului an, primul an al celui de-al optulea cincinal, colectivele de oameni ai mun­cii din întreprinderile cu „foc continuu", puternic mo­bilizate de inflăcăratele îndemnuri ale secretarului ge­neral al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresate întregii naţiuni in Me­sajul de Anul Nou, au obţinut importante succese in producţie­. Veştile sosite la redacţie atestă, cu puterea de convingere a faptelor, deplina angajare a oameni­lor muncii pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de plan, pentru utilizarea cu înaltă eficienţă a resurselor tehnice şi materiale. Pretutindeni se acţionează cu fer­mitate şi răspundere pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale actualului cincinal, in care se pune un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă a întregii activităţi, pe realizarea unei calităţi noi, superioare a muncii şi vieţii poporului nostru. ENERGETICIENII PORŢILE DE FIER I ŞI II. Pri­mele doua zile ale anului 1986 i-au găsit, ca de obicei, la datorie pe energeticienii de la Porţile de Fier I. In momentul cind s-au scurs ulti­mele secunde din 1985, dispecerul de serviciu, inginerul Nicolae Trăilescu, a notat in registrul de pe masa ca­binei de comandă această cifră : 5 242 600 000 kWh. Este producţia pe care a realizat-o hidrocentrala Por­ţile de Fier I în 1985. In această cantitate de energie electrică se in­clud şi cele 348 milioane kWh pro­ducţie suplimentară obţinută in anul care s-a încheiat. In zilele de 1 şi 2 ianuarie, hidrocentrala Porţile de Fier I a produs 27 milioane kWh energie electrică. Si la Porţile de Fier II, cele 5 turbine date in exploatare pină acum au funcţionat fără întrerupere, la întreaga lor capacitate. Fiecare schimb şi-a încheiat activitatea cu realizări notabile. In cele două zile din noul an, hidrocentrala Porţile de Fier II a pulsat în sistemul energe­tic naţional 4 200 000 kWh energie electrică. Constructorii şi montorii de aici sunt hotăriţi să devanseze pu­nerea in funcţiune a următoarelor trei turbine. (Virgil Tătarul. MINTIA-DEVA. De la bornele „stelei de pe Mureş“, cum este de­numită termocentrala Mintia-Deva, s-au pulsat neîntrerupt însemnate cantităţi de energie electrică şi in primele două zile ale anului, adău­­gîndu-se celor aproape 500 milioane kWh energie electrică produsă in anul trecut peste prevederi. In toate schimburile, turele conduse de ingi­nerii Eugen Mărculeţ, Ion Bulea şi Emeric Kovács şi-au făcut pe deplin datoria. Aflaţi la posturile lor, ener­­geticienii au asigurat intr-un deplin climat de ordine şi disciplină func­ţionarea la întreaga capacitate a celor 5 grupuri energetice aflate in funcţiune. In acelaşi timp, echipele de meseriaşi conduse de inginerii Ion Breaz, Lucian Sucigan şi Ion Drînc au muncit neîntrerupt la efec­tuarea unor lucrări de revizii şi re­paraţii de cea mai bună calitate. (Sabin Cerbu), MUREŞ. Si energeticienii de pe cele trei platforme ale întreprinde­rii „Electrocentrale“-Mureş s-au aflat, in zilele de 1 şi 2 ianuarie, in haine de lucru. La Iernut, Fintineie şi Tirnăveni s-au produs, in primele două zile din acest an, 39 milioane kWh energie electrică, cu 2 milioane kWh mai mult decit prevederile pla­nului. Demn de subliniat este că acest spor de producţie a fost rea­lizat în condiţiile diminuării consu­murilor specifice. (Gheorghe Giur­g­giu). PETROLIŞTII ARAD. Noaptea Anului nou a găsit la datorie şi colectivul munci­toresc de la Schela de producţie petrolieră Pecica. încă din primele ore ale lui 1986, aici s-a acţionat cu inurta răspundere pentru înfăptuirea programelor stabilite in vederea realizării sarcinilor de plan, întreg personalul de supraveghere a între­gului fond de sonde aflate in func­ţiune, sub conducerea ing. Gheorghe Budişan, directorul schelei, a muncit cu abnegaţie, reuşind să raporteze incă din prima zi importante depăşiri de producţie. Astfel, au fost extrase suplimentar 15 tone ţiţei şi 109 000 Nmc gaze. Faptele de muncă ale petroliştilor de la Pecica vorbesc prin ele insele de hotărirea întregului colectiv de a fi la înălţimea marilor răspunderi încă din primele ore ale noului an şi, totodată, ale noului cincinal. (Tristan Mihuţa). BACAU. Pentru petroliştu­l trustu­lui de foraj-extracţie Moineşti, noap­tea de Anul nou, ca şi primele două zile din 1986 au fost marcate prin­­tr-o activitate intensă şi rodnică. Toate sondele aflate in funcţiune au lucrat la potenţialul normal, iar oa­menii, prezenţi la posturi, şi-au făcut pe deplin datoria. În cadrul schelei de producţie petrolieră Zemeş, toate cele 40 de formaţii de producţie, in­tervenţie şi reparaţii au depus efor­turi susţinute pentru îndeplinirea sarcinilor de plan chiar din prima zi a lunii ianuarie. La rindul lor, petro­liştii din cadrul schelelor de extrac­ţie Modirzău şi Comăneşti au început probele de producţie la noile sonde de pe zăcămintele de la Taşbuga şi Ghelinţa. Sondorii din cadrul sche­lei de foraj Comăneşti au început lu­crările de foraj la alte patru sonde care vor fi predate producţiei in acest prim an al noului cincinal. (Gheorghe Baltă). VIDELE. Oamenii muncii de la Schela de producţie petrolieră Vi­dele, aflaţi la datorie în zilele de 1 şi 2 ianuarie, au asigurat funcţio­narea la parametri superiori a în­tregului parc de sonde. O activitate rodnică au desfăşurat formaţiile de intervenţie conduse de maiştrii Şte­fan Popescu şi Badea Rădoi. Dintre numeroasele fapte de muncă petre­cute aici am reţinut punerea in funcţiune, înainte de termen, a unei noi sonde. De asemenea, au fost fi­nalizate, cu 42 ore mai devreme, re­paraţiile capitale la o altă sondă. Cu cele mai bune rezultate in activi­tatea productivă s-au înscris, in or­dine, brigăzile petroliere 7, 8, 5 şi 1. (Stan Ştefan). TIMIŞ. Printre colectivele munci­toreşti din judeţul Timiş aflate la datorie din primele ore ale noului an s-a numărat şi cel al petroliştilor din cadrul Schelei de producţie Şan­­dra. Avind creată o puternică bază materială încă din cincinalul recent încheiat — numai in anul 1985 parcul de exploatare a crescut cu încă 27 de sonde noi — petroliştii timişeni au păşit in primul an al actualului cin­cinal cu hotărirea fermă de a se si­tua in primele rinduri ale bătăliei pentru dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime a ţării, realizin­­du-şi integral sarcinile de plan. Prin aplicarea unor operaţii geologo-teh­­nologice adecvate şi menţinerea in stare de funcţionare la parametrii proiectaţi a tuturor instalaţiilor pro­ductive, in zilele de 1 şi 2 ianuarie a fost realizată o producţie medie zilnică de ţiţei cu peste 150 de tone mai mare faţă de cea înregistrată in prima parte a anului trecut. (Cezar Ioana). SIDERURGIŞTII GALAŢI. In noaptea de Anul nou, oamenii muncii de pe marea platfor­mă siderurgică gălăţeană s-au aflat la posturile lor. Intr-un cadru de muncă însufleţită, cocsarii din schim­bul I au produs peste prevederile de plan 75 tone cocs metalurgic de cea mai bună calitate. La rindul lor, oa­menii muncii de la furnalul nr. 4 au produs suplimentar 55 tone fontă lichidă, de care au beneficiat, pe fluxul siderurgic, oţelarii de la oţe­­lăria LD nr. 1, care s-au situat şi ei la înălţime, realizind peste sarci­nile de plan 70 tone oţel. In primele două zile ale lunii ia­nuarie 1986, siderurgiştii gălăţeni au raportat depăşirea planului cu 459 tone cocs metalurgic, 300 tone fontă lichidă, 415 tone oţel, 320 tone sle­­buri, 360 tone tablă groasă, 155 tone tablă subţire. (Ştefan D­mitriu), HUNEDOARA. Pe platformele coc­­seriei, furnalelor, oţelăriilor şi lami­noarelor din Combinatul siderurgic Hunedoara munca n-a contenit nici o clipă in zilele de început de An nou 1986. Aflaţi la datorie, harni­cii siderurgişti ai Hunedoarei, cu­noscuţi in ţară şi peste hotare pentru calitatea metalului şi­­a laminatelor ce se produc, au muncit cu şi mai multă dăruire şi hotârire pentru ca în acest început de an şi cincinal să obţină realizări de prestigiu. Prin minuirea cu pricepere a complexelor instalaţii şi utilaje, prin măiestria şi competenţa lor profesională, ei au produs peste prevederi 35 tone cocs metalurgic, 165 tone fontă, 400 tone oţel şi­ 300 tone laminate finite. (Sabin Cerbu), REŞIŢA. Primele două zile ale noului an au reprezentat şi pentru oamenii muncii din cetatea cu foc continuu a Reşiţei o nouă şi elocventă probă dezangajare patriotică, de devo­tament şi dăruire exemplară in mun­că, expresie a hotărîrii nestrămutate a metalurgiştilor de aici de a reali­za integral sarcinile ce Ie revin din istoricele hotăriri adoptate de Con­gresul al XIlI-lea al partidului, din insufleţitoarele îndemnuri cuprinse in Mesajul de Anul Nou adresat între­gului nostru popor de secretarul ge­neral al partidului, preşedintele Re­publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cele două zile s-au realizat peste prevederi 200 tone de oţel, 200 tone fontă, 50 tone cocs metalurgic şi circa 500 tone laminate. (Ion D. Cucu). CIMPIA TURZII. Colectivul de la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii a început noul cincinal pu­ternic mobilizat de sarcinile stabilite de conducerea partidului privind ac­centuarea laturilor calitative ale pro­ducţiei. Oţelarii, care trebuie să rea­lizeze in­ acest an, faţă de 1985, cu 27 la sută mai mult oţel de înaltă ca­litate pentru programele prioritare ale economiei naţionale, au asigurat din primele ore ale inceputului de an funcţionarea la capacitate a cup­toarelor electrice şi a celorlalte in­stalaţii. Astfel, in zilele de 1 şi 2 ianuarie 1986, colectivele conduse de Ioan Taloş, Marin Moldovan, Ştefan Copindean, Gheorghe Deac şi alţi maiştri şi prim-topitori, au produs 240 tone mai mult decit realizările medii pe două zile din luna decem­brie a anului trecut. Oţelul realizat la început de an face parte din noile mărci de înaltă calitate, la elabora­rea lor folosindu-se tehnologii mo­derne. (Marin Oprea). CHIMIŞTII PITEŞTI. La Combinatul petrochi­mic din Piteşti, unde producţia nu încetează niciodată, zilele de 1 şi 2 ianuarie au fost marcate de o acti­vitate intensă, rodnică. Pregătind cu grijă şi un amănunt, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, lansarea in fabricaţie a noilor produse, petrochi­­miştii piteşteni au înregistrat peste plan, intre altele, 125 tone polietilenă, 60 tone acrilonitril, 75 tone negru de fum şi 25 tone etilbenzen. In aceste două zile s-au livrat partenerilor ex­terni şi primele cantităţi de produse petrochimice : 100 tone polietilenă şi 80 tone acrilonitril. In secţia de poli­etilenă, condusă de inginerul Gheor­ghe Iordache, s-au aflat la datorie cu întregul efectiv formaţiile ingine­rilor Adrian Răducanu, Constantin Dumitru şi Gheorghe Rizea. Munca a fost bine organizată şi instalaţiile au funcţionat din plin. In fabricaţie a fost lansat un nou sortiment de polietilenă pentru fabricarea unor piese turnate. (Gheorghe Cirstea), RM. VILCEA. Semne bune anul­are şi pentru colectivele de oameni ai muncii de la Combinatul chimic Rimnicu Vilcea. In dimineaţa zilei de 1 ianuarie, la secţia electroliză IV a fost pusă in funcţiune ultima ca­pacitate pentru producerea de sodă caustică fapt ce a contribuit la de­păşirea sarcinilor de plan la sorti­mentul respectiv, in primele două zile, cu 150 tone. Importante sporuri de producţie s-au înregistrat şi la alte numeroase sortimente, fabricin­­du-se peste prevederile planului, in cele două zile: 50 tone hipoclorit de sodiu, 45 tone PVC, 300 tone clor lichid, 50 tone solvenţi cloruraţi. (Ion Stanciu), SLOBOZIA. Pe platforma Combi­natului de îngrăşăminte chimice Slobozia, Anul nou 1988 a fost in­­tîmpinat de operatori, maiştri şi specialişti cu încredere şi optimism, toţi fiind la datorie. Primele şarje ale anului 1986 au consemnat reali­zarea unor producţii record : 1 500 tone amoniac, 1 700 tone uree, 500 tone azotat, 1 200 tone îngrăşăminte lichide şi 1 500 metri cubi de argon. Totodată, zorii primei zile ai noului an au găsit gata pentru a fi expe­diate partenerilor externi peste 2 700 de tone îngrăşăminte chimice. (Mi­­hai Vişoiu). CIMENTIŞTII BRAŞOV. In primele două zile ale noului an, cimentiştii din Hoghiz s-au aflat, ca întotdeauna, la dato­rie. Asigurind o funcţionare irepro­şabilă a tuturor utilajelor şi bene­ficiind de efectele unor măsuri ini­ţiate cu puţin timp in urmă, cum ar fi raţionalizarea transportului de materii prime, şi darea in exploatare a staţiei de preconcasare a calcaru­lui, ei au reuşit să obţină in acest mod cea mai înaltă productivitate fizică, concretizată in realizarea su­plimentară a unei cantităţi de 2 000 tone ciment de cea mai bună cali­tate, din care 1000 tone au şi fost expediate spre portul Constanţa cu destinaţia export. Un alt element e­­senţial il constituie faptul că pro­ducţia realizată in cele două zile s-a obţinut cu cel mai scăzut con­sum de combustibil din istoria com­binatului, datorită funcţionării şi în­treţinerii ireproşabile a tuturor uti­lajelor şi instalaţiilor.­­Nicolae Mo­canul, TlRGU JIU. Colectivul de mun­citori, ingineri şi tehnicieni ai Com­binatului de lianţi şi azbociment din Tirgu Jiu a păşit în noul cin­cinal sub semnul hotărîrii de a înfăptui exemplar sarcinile ce-i revin din hotăririle Congresului al XlII-lea al partidului. Primele zile ale începutului de an au însemnat şi primele succese in muncă. Ac­­ţionînd in spirit de înaltă ordine şi disciplină, cimentiştii gorjeni — din rindul cărora s-au remarcat forma­ţiile de lucru conduse de comuniştii Nicolae Năstăsescu, Gheorghe Pop­­pescu, Ion Ciochină şi Constantin Coica — au asigurat funcţionarea în bune condiţii a utilajelor din fluxul celor 9 linii tehnologice, fapt con­cretizat in producerea peste plan, in zilele de 1 şi 2 ianuarie, a 300 tone ciment şi peste 200 tone clincher. (Dumitru Prună). NEAMŢ. In noaptea de Revelion, la fabrica de ciment Taşca, judeţul Neamţ, a lucrat schimbul condus de Ioan Iulian, care ne-a spus : — Este o adevărată bucurie să începi un an şi un cincinal aşa cum l-am început noi. Ora zero ne-a găsit cu ambele lnii de fabricaţie lucrînd din plin, producînd ciment de calitate superioară, destinat con­strucţiilor hidroenergetice. Frumoasele performanţe calitative cu care cimentiştii de la Taşca au debutat in noul cincinal sint com­pletate şi de altele de ordin canti­tativ. In primele două zile ale lui 1986, aici s-au produs, peste preve­derile graficului de producţie, 980 tone de ciment (Constantin Bla­gov­ici). RENI. Printre destoinicii cimen­­tişti de la Fieni, deţinători ai înal­tului titlu de Erou al Muncii So­cialiste, care s-au aflat în primele două zile ale noului an d­in faţa cuptoarelor, la morile de ciment cuptoare de var sau in sectorul de expediţie, s-au numărat Constantin Albulescu, Mihai Ghinoiu, Ion Iancu, Ion Butoiu, Emilian Istrătescu, Ion Catană, Nicolae Oprea — muncitori fruntaşi intr-o unitate de frunte a industriei cimentului din tara noas­tră, împreună cu formaţiile de lu­cru din care fac parte, au asigurat funcţionarea ireproşabilă a utilajelor şi instalaţiilor, ceea ce a condus la înscrierea in grafice a unor realizări remarcabile : 1 000 tone clincher, 70 tone var şi 2 000 metri pătraţi plăci din azbociment peste preve­deri. (Gheorghe Manea). LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu dobindă şi cistiguri ieşite ciştigătoare la tra­gerea la sorţi din trim. IV.1985 Ciştigurile se acordă integral titu­larilor libretelor de­­economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîştigului, dacă soldul mediu tri­mestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîștigului, se acordă un ciștig de 10 ori mai mare decit sol­dul mediu trimestrial al libretului. Libretele cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de cistig. gl fs , Sf |s 5$ : E U £~ J = 3 « — 'S» a Z» .15­0­0 * i 1 1968542 50 000 1 5554115 50 008 1 849589 40 000 1 5521428 40 008 1 6859088 40 009 1 6134963 30 000 1 5401669 30 000 1 5544761­­ 80 000 1 4504739 30 000 1 5687573 20 000 1 4795997 20 000 1 110937 20 000 1 2960­09 20 000 1 1025840 20 000 1 2508944 20 000 Terminația numărului libretului ciștigător 70 89070 10 000 70 06998 10 000 70 90095 10 000 70 82983 1 000 70 38748 5 000 70 23914 3 000 70 96832 3 000 70 51626 5 000 692 4258 2 000 692 5183 2 000 692 6634 2 000 692 4831 2 000 692 0890 2 090­ 692 9284 1 000 692 7638 1 000 692 4808 1 000 692 7719 1 000 6920 463 500 6920 769 500 20 643 cîștiguri In valoare totală de lei : 20 918 000 PAGINA 3 ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII SUDAN Excelenţei Sale General ABDUL RAHMAN MOHAMED HASSAN SWAR AL DAHAB Preşedintele Consiliului Militar de Tranziţie al Republicii Sudan KHARTUM Cea de-a XXX-a aniversare a proclamării independenţei naţionale a Re­publicii Sudan imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, progres şi prospe­ritate poporului sudanez prieten. Exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare tot mai mare, spre binele popoarelor român şi sudanez, al păcii şi înţelegerii in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România La 1 ianuarie, po­porul sudanez a mar­cat împlinirea a trei decenii de la memora­bilul act al proclamă­rii independenţei na­ţionale a statului. Su­danul, statul cu cea mai mare suprafaţă din Africa, are o în­tindere de peste 2 500 000 kmp şi o populaţie de aproxi­mativ 16 milioane de locuitori, care se ocu­pă cu agricultura şi creşterea animalelor. Principala bogăţie a ţârii o constituie bum­bacul Acesta formea­ză o adevărată rezer­vaţie a „aurului alb“ in cea mai importan­tă zonă agricolă — „Gezira", asigurind o producţie anuală de peste 100 000 tone şi plasînd Sudanul pe locul al doilea in lume la exportul de bum­bac. Tara de la con­fluenţa Nilului Alb cu Nilul Albastru dispu­ne, de asemenea, de importante resurse de minereu de fier, man­gan, cupru, zinc, aur, crom şi petrol, pre­ocupările pentru valo­rificarea acestora în­tensificîndu-se în anii aceştia. In anii care au tre­cut de la proclamarea independenţei, Suda­nul a înregistrat im­portanţi paşi pe ca­lea lichidării înapoie­rii moştenite din tre­cut ş­i a valorificării într-o măsură tot mai mare a bogatelor sale resurse naturale. Au fost puse bazele unei industrii proprii, s-au extins suprafeţele a­­gricole, au fost înăl­ţate mai multe baraje şi s-a creat o largă reţea de canale de irigaţie. De curind, la Khartum, a avut loc inaugurarea unei noi fabrici, care, alături de marele complex textil din acelaşi oraş, este menită să asigu­re prelucrarea, la un nivel superior, a cum­­bacului. Aşa cum au declarat reprezentanţii noilor autorităţi insta­late In aprilie 1985, guvernul sudanez con­sideră că sporirea pro­ducţiei agricole rămi­­ne o prioritate a eco­nomiei naţionale, cu atit mai mult cu cit se impune înlăturarea efectelor deosebit de grele ale secetei din ultimii ani. In acelaşi timp a fost reafirma­tă linia bazării pe for­ţele proprii ca o nece­sitate pentru depăşi­rea crizei economice. Animat de senti­mente de caldă prie­tenie şi solidaritate faţă de popoarele Africii, faţă de toate ţările care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, po­porul român urmăreş­te cu interes şi sim­patie realizările obţi­nute de tînărul stat african. Intre Româ­nia şi Sudan au avut loc multiple contacte la cele mai diferite niveluri, s-au sta­tornicit relaţii de prie­tenie şi colaborare, întemeiate pe deplina egalitate In drepturi, neamestec in treburi­le interne şi avantaj reciproc, care cunosc un curs mereu ascen­dent. Extinderea şi adincirea acestei con­lucrări corespund pe deplin Intereselor ce­lor două ţări şi po­poare, constituind, tot­odată,­­o contribuie la cauza păcii şi înţele­gerii internaţionale. ADMINISTRAȚIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ Numerele extrase la tragerea extraordinară loto a Revelionului din 1 ianuarie 1986 FAZA I FAZA A II-a EXTRAGEREA I : 14 31 81 62 32 70 5­0 50 67 EXTRAGEREA A ÎI-a:; 20 64 51 10 76 78 4 38 1­25 EXTRAGEREA A IXI-a; 90 25 58 86 69 83 54 64 17 8 EXTRAGEREA A IV-a: 45 88 31 3 21 49 42 67 60 68 EXTRAGEREA A V-a : 64 6 30 22 27 29 49 90 15 14 EXTRAGEREA A VI-a: 4 70 62 50 45 54 69 25 46 41 EXTRAGEREA A VII-a: 53 69 56 19 13 22 86 75 67 30 EXTRAGEREA A VIII-a : 42 90 85 51 76 2 41 55 79 12 EXTRAGEREA A IX-a : 9 46 Bl 20 27 80 61­­ 57 11 EXTRAGEREA A X-a : 56 58 84 15 82 30 38 87 26 47 LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu ciştiguri ieşite ciştigăitoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV 1985 R£ Terminaţiile numerelor Procentul 2 libretelor de cîştiguri ciştigătoare 1 046 250% 2 829 200 % 3 360 100 % 4 399 50% 5 328 25 % 8 384 25 % 1 238 25% 8 342 25 % 9 393 25% 1 10 160 25% 11 207 25% 12 649 25% 13 605 25%­­ 14 409 25% 15 698 25% Calcularea și înscrierea câștigurilor în librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. FAZA A V-1 EXTRAGEREA A Xl-a : 11 21 15 32 9 79 89 71 64 23 EXTRAGEREA A Xll-a; 47 62 6 88 3 9 45 65 14 80 61 FOND TOTAL DE CÎȘTIGURI: 12 907 929 lei. LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor CJE.C. ieşite ciştigă­toare la tragerea la sorţi lunară din 31 decembrie 1985 Câştigurile întregi revin obligaţiu­nilor de 200 de lei. în valoarea ciş­­tigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite ciş­­tigătoare. Plata cistianiilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La detinatiuile C.E.C. din seriile J000001 —099999 care au numerele cu­rente cuprinse intre 81—200 la con­fruntarea cu lista oficială, primul aero­­de la serie nu se ia în con­siderare.' = 2 § ua~ «s ÎS £-= să If IIt « *1 » If 1 99843 32 50 000 I 1 15610 198 50 000 1 94319 III 50 (IDO 1 34852 95­­ 50 000 1 16064 158 „ 41) uuo 1 17741 133 40 000 1 12810 83 40 000 1 40870 M 40 000 1 02769 127 40 000 1 39620 125 30 000 I 18487 108 30 000 1 . 05189 168 30 000 1 13885 136 30 000 1 59112 131 30 000 I 13558 137 30 000 * 21309 91 20­­TOO 1 «*294 98 . 20 000 1 ’9398 69 20 000 1 Q8BH 73 20 000­­ 18101 01 20 000 J I ’8498 114 20 000 1 95232 B2 20 000 W 5 -Is— -țî - » ti 6 r ■ £­­ £ ; • , W 100 176 19 10 000 100 417 132 5 000 100 971 Ua§1- 3 000 100 814 51 3 000 1 000 36 108 1 000 1 000 8 125 1000 1 000 CU.' 174 1 000 1 000 USD 70 1 903 1 000 05 51 800 1 000 13 99 600 1 nmn 45 149­ 800 1 000 (83, 142 600 ■ I 000 64 163 800 1 000 T1 43 800 1 000 19 68 800 1 001) (9) 198 800 1 000 39 137 800 18 422 TOTAL : 14 020 000

Next