Scînteia, aprilie 1986 (Anul 55, nr. 13563-13588)
1986-04-01 / nr. 13563
SCl NT El A —* marti I aprilie 1986 ^Invitaţie la un schimb de experienţă privind creşterea eficienţei economice în unităţile agricole: CIT COSTĂ PRODUCŢIA PE CARE O REALIZEAZĂ COOPERATIVA AGRICOLĂ ? ® In continuarea analizei privind preocuparea cadrelor de conducere, a specialiştilor şi a aparatului financiar-contabil din unităţile agricole de a asigura o eficienţă înaltă producţiei agricole, publicăm în numărul de azi măsurile preconizate pentru redresarea situaţiei economice a cooperativei agricole din Mălureni, judeţul Argeş, aducînd, totodată, în discuţie insuşi modul în care sunt fundamentate aceste programe in unele cooperative agricole. Redresare economică efectivă, concretă, nu „redresarea11 planurilor de la un an la altul ta să poată reflecta în orice moment şi pe orice fază a procesului de producţie gradul de efectuare a cheltuielilor. • Strins legat de perfecţionarea sistemului informational trebuie avută inn vedere si obligativitatea instituirii unei evidente primare la nivelul formaţiilor de lucru, care angajează culturile sau animalele in acord global, pentru a se putea compara în orice moment nivelul cheltuielilor făcute pentru executarea lucrărilor cu cele stabilite în haremuri, incit, în cazul fiecărei culturi şi fiecărei categorii de animale, să se obţină rezultate financiare pozitive. Această cerinţă aduce în discuţie însăşi obligativitatea implicării mai mult a economistului in procesul de fundamentare si urmărire a executării planului, pentru a se elimina cu desăvîrșire acele neconcordante între cheltuielile prevăzute în fisele tehnologice a culturilor sau categoriilor de animale si cele care se realizează efectiv. • Intrucît multe din cheltuielile neeconomicoase soldate cu pierderi se înregistrează la anumite investiţii, este de datoria organelor agricole centrale să stabilească o metodologie clară de urmărire a eficienţei cheltuielilor pentru realizarea investiţiilor. Pe bună dreptate cadrele de conducere şi Specialiştii din agricultură aduc numeroase critici actualului sistem de realizare a investiţiilor în care proiectantul gîndeşte lucrarea, constructorul o execută, banca creditează, iar beneficiarului i se cere doar să realizeze indicatorii de producţie si de eficientă. • In legătură cu modul în care sunt instruite cadrele din aparatul contabil si financiar, din discuţiile avute cu mai multe cadre de conducere si economişti rezultă că această pregătire se rezumă mai mult la aspectele ce privesc tehnica de contabilizare si sunt extrem de rare situaţiile în care se analizează concret modul în care trebuie urmărită eficienta economică, experienţa bună în acest domeniu, in asa fel îneît să se înlăture situaţiile în care cadrele contabile se rezumă doar la rolul de a înregistra fenomenele fără a gîndi economic sau a veni cu soluţii care să pună în valoare posibilităţile de reducere a costurilor, posibilităţile de sporire a veniturilor şi eficienţei producţiei. • Atrage atenţia pe de altă parte faptul că nu în puţine locuri sunt descompletate posturile de economişti de fermă sau de -contabili-şefii Ar trebui ca la nivelul orgarnelor agricole jude-Ţe tene şi centrale să fie întreprinse acţiuni pentru depistarea unor asemenea cadre cu pregătire corespunzătoare, pentru că ele există. In fond, învăţămîntul nostru a pregătit de-a lungul anilor un mare număr de economişti. Problematica vizînd creşterea eficienţei economice in unităţile agricole, îndeosebi în cooperativele agricole, este, desigur, complexă, diferită de la o zonă la alta şi chiar de la o unitate la alta şi, tocmai de aceea, aşa cum menţionam la începutul anchetei noastre, publicată în ziarul de duminică, 30 martie, invităm cadrele de conducere din unităţile agricole cu rezultate remarcabile, specialiştii şi în mod deosebit economiştii să-şi împărtăşească experienţa, să-şi expună punctele de vedere, sugestiile şi propunerile lor. Florea CEAUŞESCU Iosif POP Problema cea mai importantă care se pune în cazul cooperativei agricole din Mălureni, ca şi al altora aflate într-o asemenea situaţie deficitară, este ca eforturile de muncă şi financiare să fie îndreptate spre acele sectoare care, în condiţiile date, să asigure punerea în valoare a tuturor resurselor de care dispun. Aceasta presupune o analiză permanentă si amănunţită a situaţiei producţiei, promovarea unei gindiri economice sănătoase in rindul cadrelor de conducere si specialiştilor pentru a le da posibilitatea acestora de a-şi forma o imagine clară şi exactă asupra a ceea ce înseamnă corelaţia directă intre nivelul producţiei — costul acesteia — beneficiu. Deficienţele existente în acest sens trebuie înlăturate cu desăvîrşire pentru a asigura pretutindeni o eficienţă maximă investiţiilor ce se fac pentru sporirea producţiei agricole. Tocmai în această idee au fost gîndite programele ce s-au cerut a fi elaborate in vederea redresării situaţiei economico-financiare a cooperativelor agricole slab dezvoltate. Cercetări la serviciul de specialitate al Direcţiei agricole a judeţului Argeş modul in care sunt puse in evidentă si urmărite aspectele privind evoluţia situaţiei economice a diferitelor unităţi. Da, există aşa ceva, există programe de redresare. Faptul dacă este bine că ele sunt întocmite pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă nu-l discutăm acum. Aducem în discuţie insă modul în care sunt fundamentate programele, precum si modul în care sunt urmărite si realizate practic măsurile cuprinse în aceste programe. Ce prevede, bunăoară, programul întocmit,anul trecut pentru redresarea cooperativei din Mălureni ? Notăm exact din conţinutul acestui program, încopciat alături de altele în dosarul aflat la''direcţia agricolă : reducerea cheltuielilor de producţie cu 286 000 lei ; înfiinţarea tmrturiu-‘percării din care să se realizeze un beneficiu de 60 000 lei ; organizarea unei "secţii de cărămizi care să sporească cu 100 000 lei beneficiul cooperativei. Revenim la "discuţia avută cu cadrele de conducere ale cooperativei agricole din Mălureni, unde punem exact aceeaşi întrebare : ce măsuri s-au stabilit pentru a asigura redresarea situaţiei economice a acestei unităţi ? Ni se vorbeşte despre... intenţia (deci nu despre o hotărire cuprinsă intr-un plan) de a organiza o cărămidărie. Contabilul-şef este însă foarte pornit împotriva acestei idei (invoţînd motive greu de înţeles şi de acceptat), deşi, culmea, în programul de redresare, întocmit împreună cu factorii răspunzători din cadrul consiliului agroindustrial, se specifică faptul că de înfăptuirea acestei măsuri răspunde contabilul-şef. Cert este că pînă acum nu s-a făcut nimic, iar contabilul-şef rămine ferm pe poziţia iniţială , nu ! Asupra înfiinţării ciupercăriei nu au existat divergenţe de opinii, dar nici nu a avut cineva intenţia să treacă la materializarea ei. Cert este însă că ea a dispărut chiar ca idee din gindirea acestor oameni. Ne oprim cu exemplificările, întrucît măsurile preconizate pentru reducerea cheltuielilor s-au constituit în fapt în adevărate canale de scurgere a acestora pînă mult sub limita admisibilă a eficientei. In legătură cu situaţia prezentată sint de presupus două explicaţii. întîi de toate, cei nominalizaţi să răspundă de aplicarea măsurilor de redresare economică a cooperativei agricole nu şi-au îndeplinit sarcinile încredinţate. Presupunere care naşte la rindul ei citeva întrebări : cum au Ar mai fi de adus în discuţie însuşi modul în care cadrele de conducere, şefii de fermă, aparatul contabil-financiar in primul rînd urmăresc, analizează si corectează pe parcurs măsurile care să ducă la cresterea eficientei economice. Relatam la începutul anchetei noastre despre felul in care conducerea cooperativei agricole din Petresti urmăreste si analizează in permanentă situaţia producţiei, evoluţia cheltuielilor si a costurilor. La Mălureni, zadarnic încercăm să aflăm măcar despre odiscuţie în care să fi fost analizate problemele de fond ale activităţii economicofinanciare a cooperativei. Aceasta explică de fapt lipsa unei fundamentări serioase în alegerea căilor care să asigure progresul economic al acestei unităţi. In loc să fie preconizate măsuri de revitalizare a sectorului pomicol şi a celui zootehnic, care dispun de cele mai mari resurse de dezvoltare, s-a apelat, la măsuri derizorii, lipsite de substanţă şi deci fără puterea de a influenţa pozitiv dezvoltarea de ansamblu a cooperativei agricole. Este un adevăr care îndeamnă nu numai la meditaţie, ci mai ales la măsuri judicioase de natură să propulseze activitatea acestei cooperative pe drumul progresului, al unei înalte productivităţi şi eficiente. Ce anume probleme se cer rezolvate pentru promovarea unei urmărit şi controlat cadrele de la direcţia agricolă şi in primul rind de la consiliul agroindustrial infiptuirea obiectivelor prevăzute i? ; cum au acţionat pentru rezolvarea problemelor ce s-au ridicat în înfăptuirea acestor măsuri ? ; ce măsuri s-au luat pe parcurs, cînd s-a constatat că nu se trece la materializarea investiţiilor preconizate ? O a doua presupunere este că măsurile propuse nu sunt viabile, nu, există condiţii pentru îndeplinirea lor. Aceasta dă naştere la alte întrebări : pe ce bază au fost fundamentate măsurile de redresare ? ; în ce perspectivă au fost gîndite şi pe ce temei ? ; • cei care le-au elaborat chiar să nu fi cunoscut posibilităţilereale de aici ? Situaţia pune în evidenţă o problemă de fond care depăşeşte cadrul cooperativei din Mălureni, şi aimine aceea a seriozităţii şi temeiniciei cu care sunt elaborate laceste programe de redresare, a răspunderii cu care se trece la înfăptuirea lor, a eficienţei controlului asupra îndeplinirii lor. Am răsfoit la întimplare cîteva asemenea programe şi de la prima privire ne-am dat seama de modul superficial în care au fost întocmite de formalismul care se ascunde în spatele unei idei care ar trebui să devină dominantă în dezvoltarea oricărei unităţi agricole. Am putea spune chiar că din acest punct de vedere se constată chiar o slăbire a exigenţei faţă de modul în care sunt gindite şi fundamentate programele de redresare a cooperativelor agricole, gindiri economice sănătoase în rindul tuturor cadrelor de conducere din agricultură, specialiştilor şi cu deosebire în rindul aparatului financiar-contabil din agricultură ? Notăm în cele ce urmează, foarte sumar, cîteva din învăţămintele, din opiniile unor cadre din agricultură. • Primul lucru ce trebuie făcut este să se instituie in practica tuturor conducerilor unităţilor agricole regula de a analiza in mod sistematic si aprofundat, la perioadei clar sta- bilite, pe faze ale procesului de producţie, pe culturi, pe fiecare produs în parte. toffc. operaţiiile care tin de evolutia cheltuielilor, de eficienta economică a întregii activităţi. In această ordine de idei se cer aduse chiar unele perfecţionări sistemului informaţional, astfel încît aces Pregătirea economică a cadrelor de conducere, sistemul informaţional cer perfecţionări structurale Cercetarea în colectiv, prin afirmarea inteligenţei tehnice proprii In prezent, la întreprinderea „Steaua roşie“ din Fieni se realizează peste 1 500 tipuri de becuri destinate tuturor ramurilor economiei naţionale, precum şi exportului. Peste 90 la sută din producţia executată este, din punct de vedere calitativ, la nivel mondial. Sînt rezultate de excepţie, care demonstrează că, datorită calităţii si fiabilităţii, becurile cu marca „Selum“ s-au impus de multi ani pe piaţa externă, chiar si în ţări cu bogată tradiţie in acest domeniu. Ce stă la temelia acestor rezultate ? Ne răspunde tovarăşul Gheorghe Banu, directorul întreprinderii : — Dacă în momentul de faţă peste 60 la sută din producţia noastră se exportă, dacă becurile sunt intens solicitate pe piaţa engleză şi americană, acest lucru se datorează întregului colectiv — adică muncitorilor, maiştrilor si inginerilor care — vă rog să subliniaţi — sunt deopotrivă cercetători si realizatori ai produselor. — Deopotrivă cercetători si realizatori este o metaforă ? — Nu, nu ! Fără metafore. Este, fără exagerare, aşa cum am spus. In procesul de concepţie, cercetare şi proiectare în domeniul becurilor nu a existat şi nici nu există un institut de specialitate. Cu riscul de a fi consideraţi lipsiţi de modestie, trebuie să spun că noi, la Fieni, n-am cumpărat şi nu cumpărăm nici o tehnologie, nu am primit nici un proiect sau altă documentație. într-un cuvînt, nu am apelat si nu am primit inteligentă tehnică din afară. Am gîndit, am căutat, am testat singuri si, de abia după ce am avut certitudinea că ideile propuse sînt eficiente, ne-am apucat de treabă. — Cu ce forţe ? — Cu forţele întregului colectiv. In ce mod ? In treacăt fie spus, confecţionarea unui bec este considerată simplă. Nu este nici foarte complicată, dar cel mai simplu bec are un filament prelucrat şi controlat sub microscop, cu diametre mai mici decît cele ale unui fir de păr. In componenta lui intră electrozi pe care cu viteza „de săgeată“ se sudează filamentul Un bec mai presupune şi măiestria sticlarilor ce plămădesc, e drept, cu ajutorul maşinilor, globurile de sticlă, dar mai presupune multe altele Pe scurt, pentru realizarea unui bec sunt necesare bogate cunoştinţe profesionale, fineţe şi multă migală. Dar să revin la întrebarea dumneavoastră. Pentru început, am constituit colective din care făceau parte cei mai pricepuţi, cei mai harnici şi plini de iniţiativă muncitori, tehnicieni şi ingineri. Aceasta, pentru început. Intenţionăm, pe viitor, ca fiecare inginer să devină realmente un cercetător. Altfel spus, să nu fie legat strict numai de problemele curente, ci să se ocupe, deopotrivă, si de cele de largă perspectivă. Este un obiectiv căruia îi consacrăm toate forţele. De altfel, am si stabilit ca, in continuare, activitatea de cercetare să se desfăşoare direct în atelierele şi secţiile de producţie. Urmărim ca în această acţiune să fie cuprinşi toţi oamenii muncii pentru ca activitatea de cercetare să nu se desfăşoare în cadrul unui „club“ închis, ci, dimpotrivă, să fie deschisă oricui demonstrează prin fapte că este preocupat de noul, de modernizarea producţiei şi a fabricaţiei. — Despre rezultatele concrete ale acestei orientări ce ne puteţi spune ? — Foarte multe. Notaţi numai atît. Inginerii Maria Stoleru si Miladin Simonovici au pus la punct o nouă tehnologie privind utilizarea benzilor din otel nichelate în locul firelor de nichel aduse din import. Muncitorii Ion Ionescu și Gheorghe Matei au realizat noi „familii“ de lămpi cu descărcări de gaze. Tehnicianul Constantin Milicescu a pus la punct „seria“ de becuri oglindate pentru export. Da, nu este uşor, dar nici foarte complicat să produci la cel mai bun nivel mondial fără să imporţi inteligenţă de la nimeni, dacă inteligenţa lucrează în hala de producţie, dacă lîngă muncitor se află mereu inginerul, cercetătorul şi dacă se tinde ca un număr mereu mai mare de muncitori să devină și creatori, inovatori, cercetători — fără ghilimele. Gheorghe IONITA O idee si valoarea ei în judeţul Mureş s-a încheiat însămînţarea sfeclei de zahăr Prin organizarea exemplară a muncii mecanizatorilor şi cooperatorilor, care să asigure, conform programului judeţean, obţinerea a cel puţin 50 000 kg sfeclă de zahăr la hectar de jumătate din suprafaţa cultivată, oamenii muncii din agricultura judeţului Mureş raportează încheierea însămînţării acestei plante tehnice pe toate cele 12 100 hectare planificate. Acum, ţinînd seama de condiţiile climatice prielnice, specialiştii şi mecanizatorii au pregătit operativ toate maşinile şi utilajele necesare declanşării neîntîrziate a însămînţării porumbului. (Gheorghe Giurgiu, corespondentul „Scînteii“). La C.A.P. Unirea, la semănat au fost concentrate forţe însemnate, dar ritmul lucrărilor poate spori mult în intensitate De cîteva luni, la întreprinderea de osii şi boghiuri din Balş — una dintre cele mai mari unităţi constructoare de maşini din judeţul Olt — se înregistrează un progres semnificativ în ce priveşte îndeplinirea indicatorilor economici. Concret, în primele două luni ale anului prevederile de plan au fost depăşite la producţia-marfă cu 6,2 milioane lei, la producţia netă cu 1,1 milioane lei, iar la productivitatea muncii cu 1,6 la sută. Dacă se au in vedere şi rezultatele obţinute în luna martie, se estimează că valoarea producţieimarfă realizate în primul trimestru din acest an va fi cu 21 milioane lei superioară prevederilor planului. Practic, în luna martie planul la producţia fizică a fost îndeplinit, obţinîndu-se depăşiri la citeva dintre sortimentele de bază, între care 250 tone oţel, 30 osii, 10 boghiuri. Care este „pulsul“ producţiei în aceste zile ? Tovarăşul Constantin Nicu, directorul întreprinderii, ne-a precizat că s-au întreprins măsuri energice pentru ca, în continuare, planul să fie realizat integral la toţi indicatorii, şi, în cel mai scurt timp, să fie recuperate restanţele la producţia fizică din primul trimestru. „Dacă în urmă cu citva timp — aprecia interlocutorul — nu obţineam mai mult de 300 tone de oţel pe zi, în ultima decadă a lunii martie producţia zilnică a fost de 550—600 tone oţel , de asemenea, la osii, producţia zilnică a fost dublată, fabricîndu-se peste prevederi 30—40. psii. Folosesc şi acest prilej pentru a aduce din partea colectivului de oameni ai muncii din unitatea noastră cele mai sincere şi călduroase mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pentru sprijinul direct pe care ni l-a acordat in vederea redresării situaţiei şi realizării planului potrivit prevederilor stabilite. Ţin să precizez că acţionăm cu cea mai mare exigenţă pentru aplicarea măsurilor complexe cuprinse în programul de dezvoltare şi modernizare a producţiei adoptat, program care are ca principale obiective realizarea ritmică, la toate sortimentele, şi la un nivel calitativ superior a producţiei fizice, sporirea mai puternică a productivităţii muncii, reducerea mai substanţială a consumurilor de energie electrică, materii prime şi materiale, creşterea mai accentuată a eficienţei economice“. In programul menţionat, acţiunile concrete, pentru finalizarea cărora sunt folosite toate resursele tehnice şi mobilizate toate forţele umane din întreprindere, se grupează pe cîteva domenii principale. Astfel, în vederea atingerii capacităţii finale la producţia de oţel lichid, la oţelărie eforturile sunt îndreptate spre punerea în funcţiune a foarfecii de debitat şi compactat fier vechi, inclusiv mecanizarea aferentă, realizarea instalaţiei de degazare a oţelului sub vid, executarea transportoarelor cu bandă şi alimentare vibrante, integrarea in fluxul productiv a două maşini de şarjat. La turnătorie, acţiunea de modernizare include finalizarea instalaţiei de turnare centrifugală, extinderea tehnologiei de execuţie a miezurilor cu răşini turanice, reorganizarea fluxului de transportat piese în atelierul de curăţătorie după turnare-dezbatere, prin introducerea în linie a unei maşini de sablat, reorganizarea fluxului tehnologic la curăţătorie prin debitarea reţelelor şi maselotelor pe instalaţii specializate cu flacără oxigaz şi curăţirea pieselor în poziţie verticală pe instalaţii de mare productivitate. Tot aici se acţionează pentru realizarea unei linii de turnat piese mici cu o capacitate de 1 000 tone pe an, pentru mecanizarea operaţiilor de stocare şi transport al lianţilor de formare, pentru modernizarea cuptoarelor de tratament termic şi a liniilor de turnare I şi II. De altfel, la oţelărie şi turnătorie, acţiunea de modernizare se află într-un stadiu avansat. Practic, programul stabilit a inclus o parte din obiectivele ce se aflau în fază de finalizare, precum şi altele noi, menite să asigure condiţii pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, pentru sporirea productivităţii muncii in ritmurile prevăzute. Se cuvine adăugat totodată că, acţionindu-se potrivit programului stabilit, s-a realizat o colaborare mai intensă cu furnizorii de echipamente, concretizată în modernizarea strungurilor Carusel cu comandă numerică si altor maşini-unelte. Este demn de relevat că muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprindere sunt angajaţi activ in acest amplu program de revigorare a producţiei, iar rezultatele sunt deosebit de concludente în activitatea de zi cu zi. Cîteva exemple sunt edificatoare : introducerea pe flux, la forja de osii şi roţi, a unei instalaţii de debitare automată cu flacără a capetelor de osii, prin contribuţia tehnicianului Gheorghe Hîrcă ; reducerea adaosurilor de prelucrare prin îmbunătăţirea tehnologiilor de forjare a roţilor fabricate pentru export prin punerea în practică a unei soluţii tehnologice ingenioase, iniţiate de tehnicianul Ştefan Bondrea, şi altele. In cadrul oţelăriei electrice, formaţiile de lucru de la cuptoarele 1—3, printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, şi-au depăşit sarcinile de plan aferente perioadei în curs, realizînd pînă la 28 martie o producţie suplimentară de peste 1 200 tone oţel. O contribuţie deosebită la obţinerea acestui rezultat au avut oţelarii Gheorghe Mitran, Florea Nisip, Ion Meleagă, Gheorghe Roşianu şi Costel Gheorghe. La atelierul pentru prelucrarea roţilor, în această perioadă au fost strunnite suplimentar peste 700 de roţi, iar săptămina 24—29 martie a fost declarată „săptămînă de producţie record“, colectivul condus de maistrul Nicolae Marian angajindu-se să realizeze suplimentar 200 roţi necesare pentru finalizarea a 72 boghiuri. In esenţă, se poate aprecia că la întreprinderea de osii si boghiuri din Balş s-a realizat — prin rezultatele superioare obţinute în luna martie — un adevărat reviriment, că aici există condiţii pentru îndeplinirea ritimică şi integrală a tuturor indicatorilor de plan, pentru recuperarea grabnică a restanţelor înregistrate la unele sortimente şi chiar pentru depăşirea prevederilor. Acesta este de altfel angajamentul de onoare al oamenilor muncii din această importantă unitate industrială. Cu toţii sunt hotăriţi să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului pe acest an. In mod evident, eforturile colectivului pentru înfăptuirea programului de dezvoltare şi modernizare a producţiei, pentru îndeplinirea riguroasă a sarcinilor de Plan trebuie sprijinite în continuare de furnizorii de materiale şi utilaje, de toţi factorii care au răspunderi în acest domeniu. Mihai GRIGOROŞCUŢA corespondentul „Scînteii" LA ÎNTREPRINDEREA DE OSII ŞI BOGHIURI DIN BALŞ Măsuri energice pentru realizarea sarcinilor de plan si recuperarea restantelor la unele sortimente PAGINA 3 Fapte ce pot fi cuprinse într-un singur cuvînt: RĂSPUNDERE! (uormare din pag. I) departe decit la C.A.P. Unirea, unitate vecină cu C.A.P. Dichiseni, pînă la ora 12, cu două semănători nu se trăseseră decit două" brazde. ..Sintem la început — se justifica Eugen Milea, șeful fermei. Pînă ne organizăm...“. Este de prisos să continuăm cu „argumentele“, întrucît ele nu fac, decît să întărească părerea că în unele locuri nu s-a înțeles necesitatea eliminării oricărei întîrzieri a semănatului. Important este că în alte locuri asemenea manifestări de pasivitate și-au găsit riposta cuvenită. Inginerulsef al C.A.P. Gîldău nu a folosit primele zile bune de lucru, întîrziind însămîntarea sfeclei de zahăr, fată de celelalte cooperative agricole din consiliul agroindustrial, Jegălia. Firesc, conducerea consiliului agroindustrial i-a întocmit referat de sancţionare. Bineînţeles, aceasta se impunea, dar la semănat întîrzierea nu mai poate fi recuperată. De aceea, esenţial este ca printr-un control riguros al tuturor celor repartizaţi să conducă şi să îndrume activitatea, asemenea situaţii să fie evitate, iar semănatul fiecărei culturi să înceapă la momentul optim. Combustibilul asigurat ritmic, fără întîrziere Investigaţiile întreprinse în mai multe unităţi agricole au surprins în diferite ipostaze o situaţie care trebuie să-şi găsească o soluţionare rapidă din partea factorilor de resort. Vineri şi simbătă am găsit, începind cu ora 12, mai multe tractoare trase la capătul parcelelor, îşi încetaseră activitatea. Motivul? Lipsa motorinei. La S.M.A. Roseti, directorul unităţii, Dumitru Şerban, ne spune. ..Ca să lucrăm cu toate forţele prevăzute în campanie ne trebuie zilnic 10 tone de motorină. Dar nu am primit mai mult de 6 tone. De luni va trebui să intrăm în lucru cu toate cele 42 de semănători pentru prăşitoare, ceea ce impune să avem asigurat întreg necesarul de combustibil“. Practic, toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din judeţ se aflau în aceeaşi situaţie. Or, evoluţia vremii reclamă ca la semănat să nu se piardă acum nici o clipă bună de lucru. „De lunea trecută, temperatura aerului a crescut brusc — ne spunea Marin Chiriac, directorul S.M.A. Jegălia. In numai cîtevazile pămîntul,s-a uscat pe adîncimea stratului de semănat. Orice zi de întîrziere înseamnă de acum, pierderea umidităţii din sol, cu toate consecinţele ce decurg de aici pentru ritmul şi calitatea lucrărilor. Şi, din păcate, nu putem lucra cu toate forţele, deoarece motorina ni se asigură cu tîrniţa“. Am adus această stare de lucruri la cunoştinţa factorilor de răspundere ai comitetului judeţean de partid. „Intr-adevăr, cotele de motorină repartizate de Ministerul Agriculturii judeţului Călăraşi pentru a doua jumătate a lunii martie s-au situat sub cerinţele determinate de condiţiile de lucru pe care le-am avut — aflăm de la tovarăşul Nicolae Zainea, secretar al comitetului judeţean de partid. Intrucît In perioada 1—20 aprilie avem de semănat peste 210 000 hectare, este absolut necesar ca Ministerul Agriculturii să recalculeze cotele de motorină alocate judeţului Călăraşi, astfel îneît să putem realiza zilnic o viteză la semănat de 15—17 mii hectare. Or, pentru aceasta avem nevoie de 375—400 tone de motorină pe zi. Se ridică şi o altă problemă. Deoarece cel mai mare volum de lucrări din luna aprilie trebuie realizat pînă la data de 20, este nevoie ca si, cea mai mare parte din cotele de motorină repartizate să ni se asigure in primele două decade ale acestei luni“, merită să faci semănatul ca lumea. — Și unde merge treaba mai bine? — La I.A.S. Pietroiu. Acolo mă duc să mă mai relaxez... Il lăsăm pe primar cu treburile şi gîndurile lui şi trecem în „baltă“, pe terenurile I.A.S. Pietroiu. Aici nu ne trebuie mult timp să ne dăm seama ce anume determină „relaxarea“ primarului. Oamenii sunt la datorie, cu toate forţele, bine organizaţi. Pe directorul întreprinderii, tovarăşul Ştefan Poienaru, l-am găsit la ferma nr. 1. Discuta cu Ionel Vlad, şeful fermei. Am înţeles că nu era prea mulţumit. Constatase că agregatele de la pregătirea terenului mobilizau solul pe o adîncime prea mare, ceea ce provoacă pierderea apei din patul germinativ. Pe loc, grapelecu discuri au fost reglate corespunzător, reducîndu-se unghiul de atac de la 10 la 6 cm adîncime. „Nu ne permitem nici un rabat de la calitatea semănatului — ne spune directorul. Pentru noi este un lucru verificat că 70 la sută din producţie la culturile prăşitoare depinde de respectarea tuturor normelor la semănat. Or, aceasta este treaba noastră, a mecanizatorilor şi a specialiştilor“. Am reţinut şi două măsuri care se aplică aici, ca de altfel în toate unităţile agricole din judeţ, pentru a se asigura o calitate înaltă la semănat. La toate tractoarele care lucrează la semănat s-au montat dispozitive pentru blocarea vitezelor, astfel incit acestea nu pot înainta decît cu viteza întîi. Apoi s-a interzis să se lucreze cu două sau mai multe semănători una după alta. Pentru a se spori răspunderea mecanizatorilor, fiecare execută semănatul pe cîte o parcelă, pe care realizează toate lucrările pînă la recoltare. Exigenţă sporită pentru calitatea semănatului ! Şeful fermei 3 a C.A.P. Dichiseni, Ion Gheorghe, şi directorul Trustului judeţean Călăraşi al S.M.A., Constantin Șandru, controlează dacă prin semănat se, asigură densitatea stabilită Calitatea semănatului asigură 70 la sută din producţie Pe primarul comunei Borcea l-am prins, cum se spune, intre două drumuri. Venea din „baltă“, unde sunt terenurile celor trei întreprinderi agricole de stat din comună, şi mergea pe „terasă“, unde se află pămintul celor două cooperative agricole. — Sunt multe de rezolvat acum, de nu ştii unde să te împărţi. — De unul singur... — Scuzaţi că vă întrerup, nici vorbă de unul singur! La noi, toţi membrii biroului comitetului comunal de partid sint zi si noapte in unităţi, la punctele de lucru. Eu încerc să rezolv ceea ce ei nu pot. In plus, răspund personal de C.A.P. Borcea II. care in ultimii ani ne-a creat cele mai serioase greutăţi. — Dar înainte de a fi ■ ales primar aţi fost preşedintele acestei cooperative agricole, care dădea tonul producţiilor ridicate — 10—12 tone de porumb boabe stas la hectar — nu numai în judeţ, ci şi în ţară. — Este adevărat şi vrem ca în acest an această unitate să depăşească producţiile de atunci. De aceea, urmărim ca semănatul să se facă la timp şi de cea mai bună calitate. Dar să nu uităm un factor esenţial — irigaţiile. Atunci, cind era vremea udatului, tot satul se muta la cîmp. Motopompele mergeau ziua, şi mai ales noaptea. Anul trecut însă, pe o secetă acută, motopompele mai mult au stat din cauza lipsei de motorină. Anul ăsta, dacă irigaţiile vor merge din plin, comuna noastră, care are aproape 35 000 hectare teren arabil — cu un judeţ de deal — poate da o producţie agricolă globală de un miliard de lei. Este un obiectiv pentru care Iniţiative menite să sporească mult ritmul de lucru Pe parcursul documentării noastre am avut prilejul să consemnăm o serie de iniţiative întreprinse de Trustul S.M.A. Călăraşi, care au o largă sferă de aplicabilitate, determinind creşterea substanţială a ritmului de executare a lucrărilor. Am solicitat tovarășului Constantin Sandru, directorul trustului, să le prezinte pe scurt. • Printr-o modificare ce nu comportă nici o cheltuială la releul si alternatorul tractoarelor fără baterii s-a creat posibilitatea ca acestea să aibă lumină. In felul acesta au fost pregătite 650 de tractoare pentru a lucra în schimbul doi la pregătirea terenului, ceea ce înseamnă sporirea ritmului stabilit la această lucrare cu 30—35 la sută. • Pentru 295 tractoare A — 1800 au fost alcătuite agregate complexe, constituite din plug, disc, lamă nivelatoare și trei corpuri de grape reglabile, care la o singură trecere lasă terenul gata pregătit pentru semănat. Aceste, agregate .vor fi folosite în luna aprilie pe cele 20 000 hectare semănate in toamnă cu furaje pentru masăi verde, care trebuie întoarse si semănate cu porumb intr-un timp foarte scurt. • In cadrul trustului judetean al S.M.A. a fost pus la punct un dispozitiv de pornire a tractoarelor si a combinelor cu aer comprimat. Folosirea acestuia determină eliminarea timpului de mers in gol al tractoarelor, care in lipsa bateriilor însumează peste patru ore pe zi la un tractor. Rezultă o mare economie de combustibil şi prelungirea vieţii tractoarelor. Pentru generalizarea dispozitivului este nevoie ca Ministerul Agriculturii să urgenteze omologarea lui şi să asigure fondurile necesare. Aurel PAPACIUC Mihai DUMITRESCU Fotografii : A. Papadiuc