Scînteia, septembrie 1986 (Anul 55, nr. 13694-13718)

1986-09-02 / nr. 13694

PAGINA 2 PUTERNICĂ AFIRMARE A DEMOCRAŢIEI MUNCITOREŞTI REVOLUŢIONARE Iniţiative şi acţiuni pentru perfecţionarea stilului şi metodelor de conducere colectivă în întreprinderi Răspunderi precise pentru fiecare membru al consiliului oamenilor muncii Organismele democraţiei noastre muncitoreşti — adunarea generală a oamenilor muncii, consiliul oameni­lor muncii — oferă fiecărui membru al colectivului posibilitatea să parti­cipe activ, în calitatea sa de pro­prietar, producător şi beneficiar, atit la luarea deciziilor, cit şi la aplica­rea lor în viaţă. Prin lege, consiliile oamenilor muncii au rolul de a con­duce in mod direct întreaga activita­te productivă din unităţile economice, de a mobiliza pe toţi membrii săi la luarea hotărîrilor, la găsirea celor mai bune soluţii pentru gospodări­rea cu maximă eficienţă a părţii din avuţia naţională încredinţată de so­cietate spre administrare. Oamenii muncii, prin reprezentan­ţii lor, au astfel posibilitatea să par­ticipe efectiv la conducerea întregii activităţi din unitatea în care lu­crează. Spun acest lucru din proprie experienţă. De mai mulţi ani sunt membru al consiliului oamenilor muncii din cadrul Combinatului me­talurgic Tulcea , li reprezint în a­­cest organism democratic pe oţelarii din secţiile de producere a feroalia­jelor. In această calitate, nu va-am mulţumit niciodată să particip la şe­dinţe ca simplu spectator. Cu cîteva zile înainte de şedinţă discut cu oa­menii din secţii, le cer părerea asu­pra problemelor pe care urmează să le analizăm. Oţelarii mă cunosc foar­te bine, şi adesea vin ei cu propu­neri, îmi solicită să discut în consi­liu despre anumite probleme, propun soluţii pentru îmbunătăţirea activi­tăţii la diferite locuri de muncă. In felul acesta, muncitorii şi specialiştii se implică direct în soluţionarea unor probleme. Aşa, de exemplu, am analizat de curînd, în consiliul oa­menilor muncii, modul cum sunt fo­losite cuptoarele pentru producerea siliciului tehnic, înainte de această analiză. Împreună cu şeful secţiei, am organizat o discuţie cu toţi oţe­­larii care lucrează la cuptoarele res­pective. Am ajuns astfel la concluzia că trebuie schimbată tehnologia de lucru. S-au făcut propuneri con­crete pentru aplicarea unor noi teh­nologii, pe care le-am prezentat con­siliului oamenilor muncii. Cadrele tehnice cu munci de răspundere din combinat au analizat fiecare propu­nere in parte si s-a ales varianta op­timă, pe care o aplicăm in­ prezent. Efectul ? Randamentul pe fiecare cuptor a sporit cu aproape 20 la sută. In citeva luni am realizat o producţie suplimentară de siliciu tehnic de peste 600 tone, folosind în cea mai mare parte materii prime recuperate. Este doar o formă de manifestare concretă a democraţiei muncitoreşti în unitatea noastră. Fiecare membru al consiliului este repartizat să răs­pundă de o secţie sau un atelier. Pe lingă obligaţia pe care o are de a se implica permanent în soluţiona­rea problemelor cu care se confrun­tă colectivul respectiv, el informea­ză oamenii muncii cu toate hotărî­­rile luate in consiliu, le cere păre­rea, iar atunci cînd participă la dez­bateri vorbeşte în numele lor. Pen­tru a-i atrage mai mult pe oamenii muncii la actul conducerii, există o evidenţă strictă a tuturor propuneri­lor făcute, se răspunde operativ la ele, iar ca o regulă instituită în co­lectivul nostru, cel care a propus, în funcţie de pregătirea pe care o are, participă efectiv la materializarea soluţiilor stabilite. Consider că rolul oamenilor mun­cii direct productivi în consiliul oa­menilor muncii ar putea să sporeas­că şi mai mult dacă nu s-ar mani­festa uneori formalism cu prilejul alegerii acestora. Sînt unii membri care, timp de un an, nu participă în ampla operă de o deosebită va­loare teoretică şi practică a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, un loc im­portant îl ocupă concepţia potrivit căreia partidul nostru conduce so­cietatea nn administrativ, birocratic, ci împreună cu clasa muncitoare, cu întregul popor. In spiritul acestei cerinţe fundamentale, partidul a desfăşurat o amplă activitate pen­tru crearea cadrului corespunzător şi a formelor de participare nemijlo­cită a tuturor oamenilor muncii la conducerea activităţii economice şi sociale. Rolul primordial în această privinţă, în declanşarea unui proces cu largi deschideri, l-a avut şi-l are secretarul general al partidului, care, prin analiza ştiinţifică a reali­tăţilor noastre, prin viziunea sa cu­tezătoare, a închegat o concepţia profund originală cu privire la par­ticiparea maselor la conducere, a elaborat teze şi idei care au deter­minat formarea unui cadru eficient pentru buna desfăşurare a activită­ţii in toate domeniile. In acest sens, măsura iniţiată, ca secretarul organizaţiei de partid să îndeplinească şi funcţia de preşedinte al consiliului oamenilor muncii, s-a dovedit a fi de o excepţională în­semnătate pentru integrarea orga­nizaţiei de partid în activitatea eco­nomică şi socială, pentru creşterea rolului ei conducător, pentru buna funcţionare a organismelor auto­­conducerii muncitoreşti. Aşa cum o arată experienţa de pină acum, organizaţia de partid, da­torită prezenţei secretarului său in fruntea­­ consiliului oamenilor mun­cii, a înregistrat un important salt valoric, calitativ, de substanţă, al ac­tivităţii sale. Fiind introduşi acum in intimitatea desfăşurării proceselor economice pe care le cunoaştem din interior, putîndu-le determina cursul, sesizăm mult mai lesne şi la timpul potrivit dereglările şi discon­tinuităţile ce apar, acţionind la obiect, pe filiera organizaţiilor de partid, la dezbateri, nu au nici un fel de opinie. De aceea, propun ca in aces­te cazuri, respectivii reprezentanţi să fie revocaţi din funcţie şi să fie­­înlocuiţi cu oameni competenţi. De asemenea, este prea mare numărul „senatorilor“ de drept în consiliu (mă refer la şefii unor birouri şi servicii), iar al oamenilor din sec­ţiile productive este prea mic. De aceea, cred că e nevoie să se revadă norma de reprezentare a acestora. In ceea ce priveşte buna desfăşurare a adunărilor generale, propun ca mi­nisterele şi centralele să trimită la adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile din subordine nu­mai cadre de conducere capabile să hotărască operativ, nu funcţionari care doar înregistrează propunerile. Dumitru CHIROI, oţeler la Combinatul metalurgic Tulcea, membru al consiliului oamenilor muncii Dispunând de datele oferite de sistemul informaţional al întreprin­derii, de rezultatele investigaţiilor efectuate de consiliul de control muncitoresc, am constatat, într-una din primele luni ale acestui an, o încetinire a activităţii de producţie, care s-ar fi putut solda cu neînde­­plinirea planului la principalii săi indicatori. Am organizat de indată o analiză comună a comitetului de partid şi consiliului oamenilor mun­cii pentru a constata cauzele apa­riţiei acestei­­ situaţii şi a lua mă­suri in consecinţă. De la bun început a fost evitat paralelismul, fiind adoptate măsuri distincte pen­tru organizaţia de partid şi pentru consiliul oamenilor muncii. Rezulta­tul a fost că, in luna respectivă, în­treprinderea a raportat Îndeplinirea integrală a planului. Investirea secretarului organizaţiei de partid cu funcţia de preşedinte al consiliului oamenilor muncii a creat, de asemenea, o premisă favorabilă exercitării dreptului de control direct asupra felului în care conducerea tehnico-administrativă aplică linia partidului, control care in acest fel a devenit mai concret, mai cuprin­zător şi eficient. Un exemplu con­cludent îl constituie consecvenţa cu care organizaţia de partid din uni­tatea noastră controlează modul în care comuniştii onorează sarci­nile ce le revin din obiectivele sta­bilite in comun de către comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii pe linia acţiunii de moderni­zare a producţiei şi perfecţionare a organizării muncii. Dată fiind am­ploarea acestei acţiuni, nu ne-am li­mitat numai la a cere cadrelor de conducere, membrilor consiliului să prezinte rapoarte sau informări în faţa comitetului de partid, ci am cerut şi organizaţiilor de bază să sprijine şi să controleze la faţa locului desfăşurarea acestei acţiuni, ceea ce a avut ca efect obţinerea în cele opt luni ale acestui an, pe seama creşterii productivităţii mun­cii, a unui spor de producţie de peste 5,5 milioane lei. Prin prezenţa secretarului de partid, in fruntea acestui organism al autoconducerii muncitoreşti exis­tă posibilitatea de a imprima o vi­ziune politică responsabilă, crea­toare, de factură revoluţionară in rindul cadrelor de conducere, aju­­tind la formarea şi dezvoltarea lor ca oameni politici. Practicile proprii muncii de partid ne-au ajutat să in­troducem metode de lucru bazate pe forţa argumentelor, să elaborăm de­cizii de calitate, să asigurăm o ma­ximă eficienţă şi finalitate fiecărei măsuri. Expresia implicării organice a muncii de partid in activitatea con­siliului oamenilor muncii se regă­seşte in îndeplinirea şi depăşirea in cele opt luni din acest an a tuturor indicatorilor de plan, in fermitatea colectivului nostru de a nu precu­peţi nici un efort pentru realizarea sarcinilor ce ii revin in acest cinci­nal. Dumitru OPRESCU, secretar al comitetului de partid, preşedinte al consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea de reparaţii utilaj electric, automatizări şi radiocomunicaţii din Cimpina (Urmare din pag. I) bugetul propriu, să-şi asigure veni­turile şi, pe această bază, cheltuielile necesare producţiei, să aibă o efi­cienţă şi un beneficiu maxim, pre­­dînd societăţii, in mod corespunză­tor, atit ceea ce s-a cheltuit pen­tru unitatea respectivă, cit şi partea corespunzătoare pentru dezvoltarea generală a societăţii“. Analiza făcută cu acest prilej de secretarul general al partidului a pus în evidenţă, desigur, necesitatea îm­bunătăţirii in continuare a noului mecanism economic, dar in primul rind a creşterii mai puternice a răs­punderii consiliilor de conducere, a cadrelor, a tuturor oamenilor muncii în calitate de proprietari, producă­tori şi beneficiari. Concluzia care se desprinde de aici este, credem, cit se poate de clară: în ansamblul de­mocraţiei noastre economice, orga­nele de conducere colectivă — atit prin componenta lor, cit şi prin pîr­­ghiile de care dispun — îşi pot exer­cita cu bune rezultate atribuţiile ce le revin. Rezultatele obţinute depind însă de activitatea concretă a oame­nilor, a organizaţiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii şi bi­rourilor lor executive, în general a organelor de conducere colectivă. Este necesar deci ca un loc cen­tral în procesul de adîncire şi per­fecţionare a democraţiei muncitoreşti revoluţionare să îl deţină ridicarea nivelului de conştiinţă al oamenilor, a gradului lor de competenţă profe­sională. Experienţa practică dovedeş­te că rezultatele obţinute în produc­ţie sunt cu atit mai bune cu cit şi participarea oamenilor muncii la ela­borarea şi aplicarea deciziilor este mai activă, mai competentă. Fiecare om al muncii este chemat aşadar să işi perfecţioneze necontenit cunoş­tinţele, să îşi ridice permanent nive­lul pregătirii profesionale şi politi­­co-ideologice, astfel incit să poată­­participa activ, creator, eficient la procesul complex de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te, la înaintarea ţării pe noi culmi de progres şi civilizaţie. In activitatea fiecărui consiliu al oamenilor muncii, de-a lungul ani­lor, s-au afirmat o serie de expe­rienţe deosebite, iniţiative muncito­reşti din a căror largă generalizare s-a obţinut o Îmbunătăţire continuă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor de conducere colectivă, s-a asigurat o participare largă a mun­citorilor şi specialiștilor la înfăptui­rea exemplară a sarcinilor economi- Implicarea organică, eficientă a muncii de partid în activitatea economico-socială Intreprinderea „Automatica" din Capitală. Se lucrează la un nou lot de panouri pentru o nouă cameră de comandă, subansamblu care va echipa o instalaţie complexă care va fi livrată la export Foto : S. Cristian Pentru servicii mai bine executate - meseriaşi mai bine pregătiţi In cadrul celui de-al III-lea Congres al oamenilor muncii, larg fo­rum democratic, ce se prefigurează ca un eveniment cu profunde sem­nificaţii în toate domeniile vieţii social-politice şi economice din ţara noastră, urmează să fie analizată şi activitatea ce se desfăşoară de către cooperaţie. Este o expresie a atenţiei şi însemnătăţii ce se acordă uni­tăţilor din acest sector, modului în care îşi îndeplinesc ele importantele îndatoriri ce le revin, în­ special în dezvoltarea serviciilor, a micii in­dustrii, în producţia bunurilor de consum şi asigurarea schimbului echi­librat de produse între sat şi oraş. Astfel, conturînd programul amplu al puternicei dezvoltări economico-sociale a ţării pentru perioada actualului cincinal, Congresul al XIII-lea al P.C.R. a stabilit sarcini deosebit de mobilizatoare pentru dezvoltarea serviciilor către populaţie — compo­nentă importantă a creşterii continue a calităţii vieţii întregului popor. Pentru perioada 1986—1990 se prevede creşterea prestărilor de servicii pentru populaţie intr-un ritm mediu anual de 12,3 la sută, ajungindu-se ca volumul acestora să fie în 1990 cu aproape 80 la sută mai mare faţă de 1985. In această direcţie un rol esenţial revine cooperaţiei meşteşu­găreşti — in mediul urban — şi cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, adică unităţilor din sistemul CENTROCOOP d­in mediul rural. Ca in orice domeniu de activitate, o condiţie principală a îndeplinirii sarcinilor şi obiectivelor stabilite constă in asigurarea cadrelor, a me­seriaşilor. Şi în privinţa meşteşuga­rilor sunt pe deplin valabile indica­ţiile prevăzute în documentele de partid în legătură cu calificarea, cu pregătirea profesională care tre­buie să fie stăruitoare şi continuă. De altfel, in „Programul special pri­vind dezvoltarea serviciilor la sate în anii 1986—1990“ s-a stabilit obli­gaţia cooperaţiei de producţie, achi­ziţie şi desfacere a mărfurilor şi a celorlalte organe cu atribuţii in acest domeniu de a asigura creşterea unor noi eşaloane de meseriaşi policalifi­­caţi, bine pregătiţi, de a atrage ti­nerii dornici să înveţe astfel de me­serii. Modul în care sunt îndeplinite aceste prevederi constituie tema an­chetei de faţă, întreprinse în jude­ţul Teleorman. „Cînd vorbim despre rea­lizări vorbim despre oame­nii care le obţin". -„Desi­­gur, pentru Îndeplinirea importan­telor sarcini ce ne revin in le­gătură cu sporirea serviciilor pen­tru populaţie prezintă însemnătate şi asigurarea condiţiilor tehnico­­materiale. Dar, în marea majoritate a meseriilor, decisivă este formarea şi pregătirea cadrelor — ne spunea tovarăşul Nicolae Bălan, preşedintele UJECOOP-Teleorman. Există o rela­ţie directă pe care vreau să o subli­niez : cu cit dispunem de meşteri mai bine pregătiţi, stăpîni pe mese­ria lor, conştiincioşi, cu cit atitudi­nea corectă faţă de solicitanţi se îm­bină mai bine cu un profesionalism demn, cu atit indicatorii de plan in această privinţă se realizează mai uşor, mai bine, mai eficient. In ca­drul UJECOOP­ Teleorman lucrează de 1100 de lucrători ce exercită zeci de meserii necesare satelor (65­ de profile, răspîndite în circa 900 secţii), străduindu-se să obţină re­zultate din ce in ce mai bune, să în­deplinească în cele mai bune condi­ţii indicatorul „prestări“ — sporit cu aproape 25 la sută în comparaţie cu anul trecut — prin creşterea ca­litativă şi cantitativă a muncii“. Deşi după asemenea preocupări şi date s-ar părea că prestările se rea­lizează la un nivel ridicat în toate cele 83 de comune teleormănene, in realitate aprecierea este valabilă nu­mai pentru unele dintre ele, cum ar fi Furculeşti, Drăgăneşti-Vlaşca, Bu­­zescu, Mavrodin, Bujoreni, in timp ce in alte localităţi serviciile sint mai restrinse, cu mult sub nomenclato­rul minim de profile prevăzut. De unde şi situarea judeţului în rindul acelora cu o pondere încă redusă a serviciilor şi producţiei de industria mică pe locuitor. Acestea sunt, de fapt, efectele unui mod de abordare a sarcinilor care, acum, este pe cale a fi depăşit. Optica este radical schimbată. In perspectiva anului 1990, trebuie să se ajungă, în baza solicitărilor popu­laţiei rurale, a cerinţelor de ridicare a gradului de civilizaţie a satului, la o triplare a actualului volum de prestări. Calea principală de reali­zare a acestui obiectiv este creşterea numărului de meseriaşi (cu peste 200 pe an), stabilizarea acestora in mediul rural şi ridicarea permanentă a calificării, a conştiinţei şi conştiin­ciozităţii lor profesionale. O primă condiţie din care decurg multe : stabili­tatea secţiilor şi a lucrăto­rilor. Cunoscută in judeţ pentru numeroşii săi meşteşugari este co­muna Mavrodin. Locuitorilor de aici li se oferă — numai de către coope­raţie, in afara celorlalţi prestatori — o gamă largă de servicii, cuprinse în 24 de secţii, rentabile, puse bine „pe picioare“. Alături de prestă­rile tradiţionale — lăcătuşăria, brutăria, „sărăţele“ (o aprecia­tă specialitate culinară locală) — s-au înmulţit unităţile moderne, re­clamate de actualul standard al lo­calităţii : atelier de depanat radio­­televizoare, atelier de artă decorati­vă, coafură, sifonării etc. In privinţa calificării meseriaşilor şi a calităţii lucrărilor, stimulativă este „comcu­renţa* ce se creează in unele sectoa­re, dat fiind că in comună activează şi numeroşi lucrători ai cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperativei agricole şi consiliului popular. Din aceleaşi motive, atunci cînd se preconizează să-şi lărgească oferta, trimiţînd spre calificare cîţiva viitori meseriaşi (ca, de pildă, depanatori aparate de uz casnic, dogari, cojocari), conducerea cooperativei face o adevărată „pre­­selecţie“. Cum se vede, meşterii mavrodineni au de etalat lucruri in­teresante, o experienţă demnă de a fi preluată. Totuşi, am reţinut şi un aspect de care preşedintele Eugen Serafim nu putea fi la fel de bucu­ros : „ Pină de curind, cooperativa a avut şi o secţie de zidari, dar acum ei lucrează ca particulari, fiindcă au solicitat şi au obţinut autorizaţie de la consiliul popular. Ne-au promis însă că vor reveni, aşa că sperăm să reînfiinţăm secţia în cauză. Faptul, banal la prima vedere, re­flectă o practică destul de dăună­toare, răspîndită şi in alte localităţi: fluctuaţia meşterilor din mediul ru­ral, „plimbarea“ acestora pe la di­verşi prestatori (de la cooperaţie la cooperativa agricolă, de la aceasta la consiliul popular), speculînd, pur şi simplu, dorinţa de a se înfiinţa un număr cit mai mare de secţii. Că aşa stau lucrurile ne-am con­vins şi in comuna vecină, Plosca. Aici, această „tevatură“ a meşteşu­garilor, ce se află nu doar la limita probităţii profesionale, ci şi la... marginea reglementărilor legale, a determinat şi un regres în privinţa realizării planului in primul semes­tru al anului. Astfel, dispariţia sec­ţiei de zidărie s-a petrecut întocmai ca la Mavrodin, „întîmplare“ la care s-a mai adăugat desfiinţarea secţiei hipo şi a unuia din atelierele de croitorie, prin plecarea lucrătorilor. Contabilul-şef al cooperativei, Mitică Popescu, este de părere că se acordă cu prea multă uşurinţă au­­­­torizaţii unor meşteri care lucrează în cooperaţie, consiliul popular ne­­fiind preocupat în suficientă măsu­ră să stabilizeze cadrele şi să coor­doneze întreaga activitate de pres­tări.Adevărul este că nici cooperativa nu întreprinde mare lucru in această privinţă. De altfel, este vorba de un fenomen ce se petrece şi in alte părţi. De aceea, se cuvine subliniat că satele nu au nevoie de meşteri „plimbăreţi“ şi de „secţii“ flotante cu care să se bifeze temporar planul de extindere a prestărilor şi să se mimeze preocuparea, ci de o creş­tere reală a numărului de meseriaşi, de o sporire a volumului de pres­tări în conformitate cu cerinţele să­tenilor, cu sarcinile stabilite pentru fiecare organ în parte. Cum poate fi transformat un „handicap" în... avan­taj I In documentarea noastră am mai intilnit si alte aspecte ce se cer corijate, ca, de exemplu, faptul că in unele croitorii din mediul rural se lu­crează numai produse de serie, deşi s-ar putea foarte bine să se primeas­că şi comenzi. Drept motivare, se pretinde că înşişi clienţii ar pre­fera serviciile de la oraş. In co­muna Plosca întocmai astfel se pre­textează dezinteresul cooperativei pentru unele servicii. Că in reali­tate este vorba de un pretext o do­vedeşte cazul comunei Buzescu, li­mitrofă municipiului reşedinţă de judeţ. După cum ne-a încredinţat primarul Iancu Geambaşu, cei 4 800 de locuitori ai comunei respective pot apela la 18 unităţi prestatoare de servicii, dintre care 12 sunt ale coo­peraţiei. Aceasta din urmă dispune de ateliere foto, cismărie, frizerie, tricotaje, două sifonării şi două uni­tăţi de patiserie. Toate au clienţi şi din alte localităţi, iar cele două secţii de construcţii (zidărie, dulghe­­rie, zugrăveli, reparaţii) au princi­palul front de lucru in municipiul vecin. Aşadar, prin ingeniozitate, prin adaptarea ofertei la cererea specifică şi mai ales prin calitatea lucrărilor, „fluxul“ clienţilor poate fi de-a dreptul inversat. Sau, mai simplu spus, prin cuvintele unui me­seriaş cu multă experienţă — „unde-i meşter bun, şi clientela-i multă, de-o avea atelierul la oraş, de­­-o avea la sat“.­­ De fapt, lucrurile sunt ceva mai delicate, a ţinut să nuanţeze cauzele acestei mentalităţi Viorel Păulean, vicepreşedinte al UJECOOP. In sat, „informaţia“ circulă repede şi cine face un lucru de mîntuială, crezînd că „la ţară merge şi aşa", ajunge să fie degrabă ocolit. De aici faptul că in prestările de servicii la sate nu rezistă oricine şi de aici şi necesi­tatea de a intensifica acţiunile de perfecţionare profesională perma­nentă a meseriaşilor. Preocupare sporită, con­lucrare accentuată pentru extinderea activităţii de prestări Aspectele sesizate se află şi în atenţia UJECOOP Teleor­man, ca şi a Comisiei judeţene pen­tru coordonarea şi îndrumarea acti­vităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie. Pentru a avea o evidenţă clară a meseriaşi­lor, cele două foruri au întocmit o situaţie detaliată în care sunt cu­prinşi toţi lucrătorii din prestări — ai cooperaţiei şi ai celorlalţi organi­zatori — pentru a se evita în viitor atit „plimbarea“ meşterilor cit şi dublarea unor activităţi în aceeaşi localitate, ce se face, de regulă, în detrimentul altor servicii la fel de necesare. De menţionat că in timpul anchetei întreprinse s-au mai for­mulat şi alte propuneri, s-au mai conturat şi alte preocupări ale di­verselor organe cu responsabilităţi In această privinţă. Intre acestea, de mare importanţă este colaborarea mai strînsă dintre cooperaţie şi con­siliile populare comunale, avîndu-se permanent in vedere că dezvoltarea prestărilor de servicii, a industriei mici la sate constituie o cale de în­tărire a vieţii economice a localităţii, de ridicare a nivelului de trai. Ion MARIN Stan ŞTEFAN corespondentul „Scînteii* CITEVA ASPECTE SPECIFICE PRIVIND ACTIVITATEA MESERIAŞILOR COOPERATORI DIN SATELE JUDEŢULUI TELEORMAN SCINTEIA — marți 2 septembrie 1986 întreaga recoltă de toamnă strînsă şi depozitată fără pierderi! IAŞI: Aria lucrărilor se extinde de la o zi la alta In mai puţin de 10 zile de cind a început campania de recoltare in ju­deţul Iaşi, lucrările au şi intrat in perioadă de virf. De altfel, s-a în­cheiat recoltarea fasolei de pe cele 6 626 hectare cultivate cu această cultură în ogor propriu, iar floarea­­soarelui a fost strînsă de pe 4 550 hectare din 5 305 hectare. De ase­menea, s-a cules porumbul de pe 15 000 hectare din cele 69 637 hectare cultivate în acest an. Ca urmare a hărniciei de care dau dovadă oame­nii satelor în frunte cu comuniştii, lucrările se intensifică de la o zi la alta. Consemnăm cele constatate pe teren. La C.A.P. Leţcani, din consiliul agroindustrial Podu Iloaiei se aflau în cimp toţi locuitorii satului. La ferma nr. 2 l-am găsit în cimp şi pe primarul comunei, Virgil Munteanu. Intrucît tocmai se ter­minase de recoltat manual faso­lea de pe cele 150 hectare, pre­cum şi floarea-soarelui de pe 100 hectare, cooperatorii erau repartizaţi de către inginerul-şef, Traian Meriu, şi şefa fermei, ing. Lucia Dobrotă, la recoltarea porumbului. Cocenii erau tăiaţi cu ştiuleţi cu tot şi scoşi imediat la marginea solei pentru de­­pănuşat. Primarul ne precizează că la fel se procedează şi la fermele din satele Cogeasca şi Cucuteni. Mărindu-se şi aici echipele cu câte 70—100 de cooperatori veniţi de la culturile la care recoltarea se în­cheiase, s-a intensificat culesul po­rumbului. De altfel, pină duminică seara, pe ansamblul cooperativei, se recoltaseră 250 de hectare cu po­rumb din totalul de 700 hectare. La ferma nr. 2 din Leţcani, terenul res­pectiv de 380 hectare urmînd să se insăminţeze cu grîu, cocenii erau tăiaţi cit mai de jos, pentru a nu rămîne resturi vegetale. Din urmă tractoriştii începuseră să facă, la rin­dul lor, arătura şi pregătirea terenu­lui în condiţii cit mai bune. Un alt detaliu de la recoltarea me­canizată a porumbului. La ferma Sîrca a C.A.P. Bălţaţi din consiliul agroin­dustrial Tirgu Frumos, intr-o solă de 80 de hectare cu porumb, evaluat la peste 8 000 kg ştiuleţi la hectar, se lucra cu opt combine. Din urmă, un convoi de maşini de la I.T.A. trans­portau imediat recolta la silozul de la gara din localitate şi la F.N.C. Iaşi. Cocenii tocaţi mărunt erau duşi in baza furajeră pentru însilozare. După fiecare combină, cite o echipă de cooperatori stringea ştiuleţii şi cocenii căzuţi pe sol. Tovarăşul Cos­­tache Chiriac, preşedintele consiliu­lui agroindustrial Tirgu Frumos, ne-a spus că la fel este organizată munca şi în celelalte unităţi în care a început recoltarea porumbului. Până la 1 septembrie se strînsese re­colta de pe o suprafaţă de 1 000 hec­tare din cele 6 200 hectare existente în acest consiliu. „Ritmul lucrărilor de recoltare a porumbului va creşte, în continuare, pentru că în întreg consiliul agroindustrial s-a încheiat strîngerea fasolei de pe cele 660 hec­tare şi a florii-soarelui de pe 880 hectare — preciza preşedintele con­siliului agroindustrial. Ca atare, in fiecare unitate si fermă, pe fiecare lan in parte se face o nouă reparti­zare de forte şi noi urmărim să se recolteze cu prioritate suprafeţele ce vor fi insăminţate cu orz si grîu“. Potrivit ultimei situaţii operative întocmite la direcţia agricolă, recol­tarea se desfăşura intens în tot mai multe unităţi agricole şi din consi­liile unice Răducăneni, Movileni, Vlădeni, Holboca, Ţibăneşti şi al­tele. Peste tot unde s-a încheiat re­coltarea sfeclei, florii-soarelui şi a altor culturi toate forţele sunt con­centrate la culesul porumbului şi la eliberarea, în primul rind, a terenu­rilor ce urmează să fie insăminţate. Manoie CORCACI corespondentul „Scînteii“ ALBA. Organizare temeinică la strîngerea furajelor In toate unităţile agricole din Ju­deţul Alba sunt identificate şi valo­rificate toate resursele de furaje. Tovarăşul Ioan Rizolo, director ad­junct la direcţia agricolă, apreciază că din cantitatea de fin prevăzută in programul perioadei 1 mai — 31 august s-a­ realizat doar 57 la sută. „Pentru a compensa acest de­ficit se urgentează cositul otavei pe fineţele din, lunci şi văi, terenuri care­ însumează aproximativ 5 000 hectare — ne spune interlocuto­rul. Au fost mobilizate impor­tante forţe la transportul celor 3 000 tone fin strinse în unităţile din zona premontană. De asemenea, pentru ovine se vor asigura aproximativ 10 500 tone frunzate. Şanţurile, te­­rasamentele căilor ferate, digurile au fost cosite şi fiecare,braţ de fin rezultat este adunat cu grijă. Ne preocupăm pentru completarea de­ficitului de suculente prin insiloza­­rea producţiei de masă verde re­zultată de la culturile semănate după orz, deşi din cauza secetei can­tităţile strinse sunt mult mai mici decit cele estimate. Am stabilit pe unităţi programe de insilozare a co­­letelor de­ sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră, a cocenilor de porumb, un amestec cu borhot. Pe această cale se vor asigura 80 000 tone furaje in­­silozate. La grosiere se prelimină, pe judeţ, o depăşire a necesarului­­ cu 12 000 tone. Sunt inventariate în prezent toate cantităţile excedentare de fin de la gospodăriile populaţiei pentru a fi achiziţionate. O parte din­ acestea vor fi puse la dispoziţia judeţelor Suceava şi Bacău, în ca­drul acţiunilor de întrajutorare“. Printre unităţile care şi-au asigu­rat o bază furajeră diversificată şi îndestulătoare se numără şi coope­rativa agricolă din Şard. Ferma zoo­tehnică a acestei cooperative va in­tra în perioada de stabulaţie cu 3 000 bovine şi 3 000 ovine. Pentru hrănirea acestora vor exista canti­tăţi suficiente de fin, suculente şi grosiere. Preşedintele cooperativei, Ioan Mila­cin, ne spune că au fost investigate toate posibilităţile pe care le oferă acum cimpul pentru completarea bazei furajere. „Am adunat la vremea respectivă finul, am însilozat masă­ verde, lucernă şi borceag. Avem 135 hectare cu masă­­verde, cultura a doua, care urmează să fie însilozată. Cercetând cimpul, am hotărît să cosim 60 hectare de mirişte, pentru că o rezervă nu strică. Pentru oi am închiriat 60 hec­tare fineţe la munte, la Almaşu Mare. O parte din oi vor ierna acolo“. Celor trei cooperative agricole de producţie de pe raza comunei Ighiu, un sprijin preţios în asigurarea ba­zei furajere i-a acordat primăria mobilizând cosaşii din comună să adune iarba de pe şanţuri, canale de scurgere a apei şi terase luier­­bate. „Sunt multe posibilităţi de completare, la nevoie, a bazei fura­jere , ne spune Nicolae Feneşer, primarul comunei Ighiu. Arborii izo­laţi de pe păşuni au fost curăţaţi peintru frunzare. Crengile rezultate în urma tăierilor de păduri au fost, de asemenea, adunate pentru frun­zare. In acest fel, animalele celor trei cooperative vor fi bine hrănite la lamă“. Modul organizat şi perseverent in care se acţionează acum pentru strîngerea tuturor furajelor, grija cu adevărat gospodărească pentru depozitarea şi păstrarea lor pot asi­gura in fiecare unitate din judeţ completarea deficitului de furaje. Orice resursă vegetală trebuie trans­formată in furaje pentru ca să nu se intre in iarnă cu finarele goale. Ștefan Dl­UC­A corespondentul „Scînteii* Fapte, iniţiative, preocupări DIN JUDEŢELE ŢĂRII Cîştigătorii întrecerii ? întregul oraş! Buldozerul încă mai avea de lu­cru. Molozul rezultat din demolarea unei case vechi, aproape dărăpă­nată — ultima care mai rămăsese in centrul civic al oraşului Dara­bani — nu se transportase în în­tregime. Cu toate acestea, pe te­renul rămas liber, un grup de oa­meni, tineri şi vîrstnici, trecuse la plantarea florilor. Flori care vor stărui, pe straturile frumos amena­jate, doar cîteva săptămîni. Pină cind va începe fundaţia unui nou bloc de locuinţe. — Merită oare atîta efort doar pentru cîteva săptămîni ? — l-am întrebat pe Octav Porfireanu, pri­marul oraşului. De ce n-ar merita ? Cum să lăsăm pămîntul răvăşit tocmai aici, în centru ? Pină atunci florile vor bucura ochii trecătorilor. Pe urmă, mai e şi altceva : iniţiativa plan­tării florilor aparţine deputatului şi cetăţenilor din circumscripţia electorală respectivă. Circumscrip­ţia nr. 11. O circumscripţie frun­taşă, care nu putea pierde între­cerea cu celelalte din oraş. Existenţa întrecerii intre cir­cumscripţii electorale constituie un fapt devenit tradiţie. Primăria ora­şului Darabani a trecut insă, in­­cepînd cu acest an, la o nouă mo­dalitate de organizare, desfăşurare şi omologare a cîştigătorilor între­cerii. Ba chiar la o nouă viziune asupra întrecerii ca atare, în ca constă ? Mai intii, in defalcarea, la Începutul anului, pe fiecare cir­cumscripţie electorală (evident, in funcţie de resurse şi posibilităţi) a tuturor indicatorilor economico-fi­nanciari cuprinşi în planul unic de dezvoltare economico-socială şi in angajamentul suplimentar. S-ar pu­tea spune, astfel, că fiecare cir­cumscripţie electorală îşi are pro­priul său plan de dezvoltare eco­nomico-socială. Criteriile întrecerii sunt precise, intre care şi adoptarea şi punerea în aplicare a cel puţin cite o iniţiativă proprie, de ordin economic sau edilitar-gospodăresc. In fiecare lună, întrecerea se des­făşoară in trei etape : prima — pină la 1 mai, a două —la 23 au­gust şi ultima — 30 decembrie. Care este bilanţul „la zi" al ce­lor 23 de circumscripţii electorale ale oraşului Darabani ? Mai bine de două treimi din numărul aces­tora se înscriu cu stadiul de în­deplinire a tuturor indicatorilor de cel puţin 100 la sută. Drept urmare, consiliul popular orăşenesc şi-a în­deplinit sarcinile planificate in pro­fil teritorial încă in prima jumă­tate a lunii august. întrecerea va continua insă in­tr-un ritm şi mai susţinut , cele cîteva circumscripţii electorale care n-au fost admise in ultima lună între competitori (fiind penalizate pentru nerealizarea unuia sau al­tuia dintre indicatori, în timp ce la alte poziţii de plan prezintă sub­stanţiale depăşiri) au adoptat noi iniţiative in scopul recuperării res­tanţelor. Cine este, de fapt, ciştigă­­torul adevărat al întrecerii ? Se poate deduce cu uşurinţă : intreg oraşul, toţi locuitorii săi. Silvestri AILENEI , corespondentul ..Scînteii“

Next