Scînteia, septembrie 1986 (Anul 55, nr. 13694-13718)
1986-09-02 / nr. 13694
PAGINA 2 PUTERNICĂ AFIRMARE A DEMOCRAŢIEI MUNCITOREŞTI REVOLUŢIONARE Iniţiative şi acţiuni pentru perfecţionarea stilului şi metodelor de conducere colectivă în întreprinderi Răspunderi precise pentru fiecare membru al consiliului oamenilor muncii Organismele democraţiei noastre muncitoreşti — adunarea generală a oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii — oferă fiecărui membru al colectivului posibilitatea să participe activ, în calitatea sa de proprietar, producător şi beneficiar, atit la luarea deciziilor, cit şi la aplicarea lor în viaţă. Prin lege, consiliile oamenilor muncii au rolul de a conduce in mod direct întreaga activitate productivă din unităţile economice, de a mobiliza pe toţi membrii săi la luarea hotărîrilor, la găsirea celor mai bune soluţii pentru gospodărirea cu maximă eficienţă a părţii din avuţia naţională încredinţată de societate spre administrare. Oamenii muncii, prin reprezentanţii lor, au astfel posibilitatea să participe efectiv la conducerea întregii activităţi din unitatea în care lucrează. Spun acest lucru din proprie experienţă. De mai mulţi ani sunt membru al consiliului oamenilor muncii din cadrul Combinatului metalurgic Tulcea , li reprezint în acest organism democratic pe oţelarii din secţiile de producere a feroaliajelor. In această calitate, nu va-am mulţumit niciodată să particip la şedinţe ca simplu spectator. Cu cîteva zile înainte de şedinţă discut cu oamenii din secţii, le cer părerea asupra problemelor pe care urmează să le analizăm. Oţelarii mă cunosc foarte bine, şi adesea vin ei cu propuneri, îmi solicită să discut în consiliu despre anumite probleme, propun soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii la diferite locuri de muncă. In felul acesta, muncitorii şi specialiştii se implică direct în soluţionarea unor probleme. Aşa, de exemplu, am analizat de curînd, în consiliul oamenilor muncii, modul cum sunt folosite cuptoarele pentru producerea siliciului tehnic, înainte de această analiză. Împreună cu şeful secţiei, am organizat o discuţie cu toţi oţelarii care lucrează la cuptoarele respective. Am ajuns astfel la concluzia că trebuie schimbată tehnologia de lucru. S-au făcut propuneri concrete pentru aplicarea unor noi tehnologii, pe care le-am prezentat consiliului oamenilor muncii. Cadrele tehnice cu munci de răspundere din combinat au analizat fiecare propunere in parte si s-a ales varianta optimă, pe care o aplicăm in prezent. Efectul ? Randamentul pe fiecare cuptor a sporit cu aproape 20 la sută. In citeva luni am realizat o producţie suplimentară de siliciu tehnic de peste 600 tone, folosind în cea mai mare parte materii prime recuperate. Este doar o formă de manifestare concretă a democraţiei muncitoreşti în unitatea noastră. Fiecare membru al consiliului este repartizat să răspundă de o secţie sau un atelier. Pe lingă obligaţia pe care o are de a se implica permanent în soluţionarea problemelor cu care se confruntă colectivul respectiv, el informează oamenii muncii cu toate hotărîrile luate in consiliu, le cere părerea, iar atunci cînd participă la dezbateri vorbeşte în numele lor. Pentru a-i atrage mai mult pe oamenii muncii la actul conducerii, există o evidenţă strictă a tuturor propunerilor făcute, se răspunde operativ la ele, iar ca o regulă instituită în colectivul nostru, cel care a propus, în funcţie de pregătirea pe care o are, participă efectiv la materializarea soluţiilor stabilite. Consider că rolul oamenilor muncii direct productivi în consiliul oamenilor muncii ar putea să sporească şi mai mult dacă nu s-ar manifesta uneori formalism cu prilejul alegerii acestora. Sînt unii membri care, timp de un an, nu participă în ampla operă de o deosebită valoare teoretică şi practică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, un loc important îl ocupă concepţia potrivit căreia partidul nostru conduce societatea nn administrativ, birocratic, ci împreună cu clasa muncitoare, cu întregul popor. In spiritul acestei cerinţe fundamentale, partidul a desfăşurat o amplă activitate pentru crearea cadrului corespunzător şi a formelor de participare nemijlocită a tuturor oamenilor muncii la conducerea activităţii economice şi sociale. Rolul primordial în această privinţă, în declanşarea unui proces cu largi deschideri, l-a avut şi-l are secretarul general al partidului, care, prin analiza ştiinţifică a realităţilor noastre, prin viziunea sa cutezătoare, a închegat o concepţia profund originală cu privire la participarea maselor la conducere, a elaborat teze şi idei care au determinat formarea unui cadru eficient pentru buna desfăşurare a activităţii in toate domeniile. In acest sens, măsura iniţiată, ca secretarul organizaţiei de partid să îndeplinească şi funcţia de preşedinte al consiliului oamenilor muncii, s-a dovedit a fi de o excepţională însemnătate pentru integrarea organizaţiei de partid în activitatea economică şi socială, pentru creşterea rolului ei conducător, pentru buna funcţionare a organismelor autoconducerii muncitoreşti. Aşa cum o arată experienţa de pină acum, organizaţia de partid, datorită prezenţei secretarului său in fruntea consiliului oamenilor muncii, a înregistrat un important salt valoric, calitativ, de substanţă, al activităţii sale. Fiind introduşi acum in intimitatea desfăşurării proceselor economice pe care le cunoaştem din interior, putîndu-le determina cursul, sesizăm mult mai lesne şi la timpul potrivit dereglările şi discontinuităţile ce apar, acţionind la obiect, pe filiera organizaţiilor de partid, la dezbateri, nu au nici un fel de opinie. De aceea, propun ca in aceste cazuri, respectivii reprezentanţi să fie revocaţi din funcţie şi să fieînlocuiţi cu oameni competenţi. De asemenea, este prea mare numărul „senatorilor“ de drept în consiliu (mă refer la şefii unor birouri şi servicii), iar al oamenilor din secţiile productive este prea mic. De aceea, cred că e nevoie să se revadă norma de reprezentare a acestora. In ceea ce priveşte buna desfăşurare a adunărilor generale, propun ca ministerele şi centralele să trimită la adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile din subordine numai cadre de conducere capabile să hotărască operativ, nu funcţionari care doar înregistrează propunerile. Dumitru CHIROI, oţeler la Combinatul metalurgic Tulcea, membru al consiliului oamenilor muncii Dispunând de datele oferite de sistemul informaţional al întreprinderii, de rezultatele investigaţiilor efectuate de consiliul de control muncitoresc, am constatat, într-una din primele luni ale acestui an, o încetinire a activităţii de producţie, care s-ar fi putut solda cu neîndeplinirea planului la principalii săi indicatori. Am organizat de indată o analiză comună a comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii pentru a constata cauzele apariţiei acestei situaţii şi a lua măsuri in consecinţă. De la bun început a fost evitat paralelismul, fiind adoptate măsuri distincte pentru organizaţia de partid şi pentru consiliul oamenilor muncii. Rezultatul a fost că, in luna respectivă, întreprinderea a raportat Îndeplinirea integrală a planului. Investirea secretarului organizaţiei de partid cu funcţia de preşedinte al consiliului oamenilor muncii a creat, de asemenea, o premisă favorabilă exercitării dreptului de control direct asupra felului în care conducerea tehnico-administrativă aplică linia partidului, control care in acest fel a devenit mai concret, mai cuprinzător şi eficient. Un exemplu concludent îl constituie consecvenţa cu care organizaţia de partid din unitatea noastră controlează modul în care comuniştii onorează sarcinile ce le revin din obiectivele stabilite in comun de către comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii pe linia acţiunii de modernizare a producţiei şi perfecţionare a organizării muncii. Dată fiind amploarea acestei acţiuni, nu ne-am limitat numai la a cere cadrelor de conducere, membrilor consiliului să prezinte rapoarte sau informări în faţa comitetului de partid, ci am cerut şi organizaţiilor de bază să sprijine şi să controleze la faţa locului desfăşurarea acestei acţiuni, ceea ce a avut ca efect obţinerea în cele opt luni ale acestui an, pe seama creşterii productivităţii muncii, a unui spor de producţie de peste 5,5 milioane lei. Prin prezenţa secretarului de partid, in fruntea acestui organism al autoconducerii muncitoreşti există posibilitatea de a imprima o viziune politică responsabilă, creatoare, de factură revoluţionară in rindul cadrelor de conducere, ajutind la formarea şi dezvoltarea lor ca oameni politici. Practicile proprii muncii de partid ne-au ajutat să introducem metode de lucru bazate pe forţa argumentelor, să elaborăm decizii de calitate, să asigurăm o maximă eficienţă şi finalitate fiecărei măsuri. Expresia implicării organice a muncii de partid in activitatea consiliului oamenilor muncii se regăseşte in îndeplinirea şi depăşirea in cele opt luni din acest an a tuturor indicatorilor de plan, in fermitatea colectivului nostru de a nu precupeţi nici un efort pentru realizarea sarcinilor ce ii revin in acest cincinal. Dumitru OPRESCU, secretar al comitetului de partid, preşedinte al consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea de reparaţii utilaj electric, automatizări şi radiocomunicaţii din Cimpina (Urmare din pag. I) bugetul propriu, să-şi asigure veniturile şi, pe această bază, cheltuielile necesare producţiei, să aibă o eficienţă şi un beneficiu maxim, predînd societăţii, in mod corespunzător, atit ceea ce s-a cheltuit pentru unitatea respectivă, cit şi partea corespunzătoare pentru dezvoltarea generală a societăţii“. Analiza făcută cu acest prilej de secretarul general al partidului a pus în evidenţă, desigur, necesitatea îmbunătăţirii in continuare a noului mecanism economic, dar in primul rind a creşterii mai puternice a răspunderii consiliilor de conducere, a cadrelor, a tuturor oamenilor muncii în calitate de proprietari, producători şi beneficiari. Concluzia care se desprinde de aici este, credem, cit se poate de clară: în ansamblul democraţiei noastre economice, organele de conducere colectivă — atit prin componenta lor, cit şi prin pîrghiile de care dispun — îşi pot exercita cu bune rezultate atribuţiile ce le revin. Rezultatele obţinute depind însă de activitatea concretă a oamenilor, a organizaţiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii şi birourilor lor executive, în general a organelor de conducere colectivă. Este necesar deci ca un loc central în procesul de adîncire şi perfecţionare a democraţiei muncitoreşti revoluţionare să îl deţină ridicarea nivelului de conştiinţă al oamenilor, a gradului lor de competenţă profesională. Experienţa practică dovedeşte că rezultatele obţinute în producţie sunt cu atit mai bune cu cit şi participarea oamenilor muncii la elaborarea şi aplicarea deciziilor este mai activă, mai competentă. Fiecare om al muncii este chemat aşadar să işi perfecţioneze necontenit cunoştinţele, să îşi ridice permanent nivelul pregătirii profesionale şi politico-ideologice, astfel incit să poatăparticipa activ, creator, eficient la procesul complex de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la înaintarea ţării pe noi culmi de progres şi civilizaţie. In activitatea fiecărui consiliu al oamenilor muncii, de-a lungul anilor, s-au afirmat o serie de experienţe deosebite, iniţiative muncitoreşti din a căror largă generalizare s-a obţinut o Îmbunătăţire continuă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor de conducere colectivă, s-a asigurat o participare largă a muncitorilor şi specialiștilor la înfăptuirea exemplară a sarcinilor economi- Implicarea organică, eficientă a muncii de partid în activitatea economico-socială Intreprinderea „Automatica" din Capitală. Se lucrează la un nou lot de panouri pentru o nouă cameră de comandă, subansamblu care va echipa o instalaţie complexă care va fi livrată la export Foto : S. Cristian Pentru servicii mai bine executate - meseriaşi mai bine pregătiţi In cadrul celui de-al III-lea Congres al oamenilor muncii, larg forum democratic, ce se prefigurează ca un eveniment cu profunde semnificaţii în toate domeniile vieţii social-politice şi economice din ţara noastră, urmează să fie analizată şi activitatea ce se desfăşoară de către cooperaţie. Este o expresie a atenţiei şi însemnătăţii ce se acordă unităţilor din acest sector, modului în care îşi îndeplinesc ele importantele îndatoriri ce le revin, în special în dezvoltarea serviciilor, a micii industrii, în producţia bunurilor de consum şi asigurarea schimbului echilibrat de produse între sat şi oraş. Astfel, conturînd programul amplu al puternicei dezvoltări economico-sociale a ţării pentru perioada actualului cincinal, Congresul al XIII-lea al P.C.R. a stabilit sarcini deosebit de mobilizatoare pentru dezvoltarea serviciilor către populaţie — componentă importantă a creşterii continue a calităţii vieţii întregului popor. Pentru perioada 1986—1990 se prevede creşterea prestărilor de servicii pentru populaţie intr-un ritm mediu anual de 12,3 la sută, ajungindu-se ca volumul acestora să fie în 1990 cu aproape 80 la sută mai mare faţă de 1985. In această direcţie un rol esenţial revine cooperaţiei meşteşugăreşti — in mediul urban — şi cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, adică unităţilor din sistemul CENTROCOOP din mediul rural. Ca in orice domeniu de activitate, o condiţie principală a îndeplinirii sarcinilor şi obiectivelor stabilite constă in asigurarea cadrelor, a meseriaşilor. Şi în privinţa meşteşugarilor sunt pe deplin valabile indicaţiile prevăzute în documentele de partid în legătură cu calificarea, cu pregătirea profesională care trebuie să fie stăruitoare şi continuă. De altfel, in „Programul special privind dezvoltarea serviciilor la sate în anii 1986—1990“ s-a stabilit obligaţia cooperaţiei de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfurilor şi a celorlalte organe cu atribuţii in acest domeniu de a asigura creşterea unor noi eşaloane de meseriaşi policalificaţi, bine pregătiţi, de a atrage tinerii dornici să înveţe astfel de meserii. Modul în care sunt îndeplinite aceste prevederi constituie tema anchetei de faţă, întreprinse în judeţul Teleorman. „Cînd vorbim despre realizări vorbim despre oamenii care le obţin". -„Desigur, pentru Îndeplinirea importantelor sarcini ce ne revin in legătură cu sporirea serviciilor pentru populaţie prezintă însemnătate şi asigurarea condiţiilor tehnicomateriale. Dar, în marea majoritate a meseriilor, decisivă este formarea şi pregătirea cadrelor — ne spunea tovarăşul Nicolae Bălan, preşedintele UJECOOP-Teleorman. Există o relaţie directă pe care vreau să o subliniez : cu cit dispunem de meşteri mai bine pregătiţi, stăpîni pe meseria lor, conştiincioşi, cu cit atitudinea corectă faţă de solicitanţi se îmbină mai bine cu un profesionalism demn, cu atit indicatorii de plan in această privinţă se realizează mai uşor, mai bine, mai eficient. In cadrul UJECOOP Teleorman lucrează de 1100 de lucrători ce exercită zeci de meserii necesare satelor (65 de profile, răspîndite în circa 900 secţii), străduindu-se să obţină rezultate din ce in ce mai bune, să îndeplinească în cele mai bune condiţii indicatorul „prestări“ — sporit cu aproape 25 la sută în comparaţie cu anul trecut — prin creşterea calitativă şi cantitativă a muncii“. Deşi după asemenea preocupări şi date s-ar părea că prestările se realizează la un nivel ridicat în toate cele 83 de comune teleormănene, in realitate aprecierea este valabilă numai pentru unele dintre ele, cum ar fi Furculeşti, Drăgăneşti-Vlaşca, Buzescu, Mavrodin, Bujoreni, in timp ce in alte localităţi serviciile sint mai restrinse, cu mult sub nomenclatorul minim de profile prevăzut. De unde şi situarea judeţului în rindul acelora cu o pondere încă redusă a serviciilor şi producţiei de industria mică pe locuitor. Acestea sunt, de fapt, efectele unui mod de abordare a sarcinilor care, acum, este pe cale a fi depăşit. Optica este radical schimbată. In perspectiva anului 1990, trebuie să se ajungă, în baza solicitărilor populaţiei rurale, a cerinţelor de ridicare a gradului de civilizaţie a satului, la o triplare a actualului volum de prestări. Calea principală de realizare a acestui obiectiv este creşterea numărului de meseriaşi (cu peste 200 pe an), stabilizarea acestora in mediul rural şi ridicarea permanentă a calificării, a conştiinţei şi conştiinciozităţii lor profesionale. O primă condiţie din care decurg multe : stabilitatea secţiilor şi a lucrătorilor. Cunoscută in judeţ pentru numeroşii săi meşteşugari este comuna Mavrodin. Locuitorilor de aici li se oferă — numai de către cooperaţie, in afara celorlalţi prestatori — o gamă largă de servicii, cuprinse în 24 de secţii, rentabile, puse bine „pe picioare“. Alături de prestările tradiţionale — lăcătuşăria, brutăria, „sărăţele“ (o apreciată specialitate culinară locală) — s-au înmulţit unităţile moderne, reclamate de actualul standard al localităţii : atelier de depanat radiotelevizoare, atelier de artă decorativă, coafură, sifonării etc. In privinţa calificării meseriaşilor şi a calităţii lucrărilor, stimulativă este „comcurenţa* ce se creează in unele sectoare, dat fiind că in comună activează şi numeroşi lucrători ai cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperativei agricole şi consiliului popular. Din aceleaşi motive, atunci cînd se preconizează să-şi lărgească oferta, trimiţînd spre calificare cîţiva viitori meseriaşi (ca, de pildă, depanatori aparate de uz casnic, dogari, cojocari), conducerea cooperativei face o adevărată „preselecţie“. Cum se vede, meşterii mavrodineni au de etalat lucruri interesante, o experienţă demnă de a fi preluată. Totuşi, am reţinut şi un aspect de care preşedintele Eugen Serafim nu putea fi la fel de bucuros : „ Pină de curind, cooperativa a avut şi o secţie de zidari, dar acum ei lucrează ca particulari, fiindcă au solicitat şi au obţinut autorizaţie de la consiliul popular. Ne-au promis însă că vor reveni, aşa că sperăm să reînfiinţăm secţia în cauză. Faptul, banal la prima vedere, reflectă o practică destul de dăunătoare, răspîndită şi in alte localităţi: fluctuaţia meşterilor din mediul rural, „plimbarea“ acestora pe la diverşi prestatori (de la cooperaţie la cooperativa agricolă, de la aceasta la consiliul popular), speculînd, pur şi simplu, dorinţa de a se înfiinţa un număr cit mai mare de secţii. Că aşa stau lucrurile ne-am convins şi in comuna vecină, Plosca. Aici, această „tevatură“ a meşteşugarilor, ce se află nu doar la limita probităţii profesionale, ci şi la... marginea reglementărilor legale, a determinat şi un regres în privinţa realizării planului in primul semestru al anului. Astfel, dispariţia secţiei de zidărie s-a petrecut întocmai ca la Mavrodin, „întîmplare“ la care s-a mai adăugat desfiinţarea secţiei hipo şi a unuia din atelierele de croitorie, prin plecarea lucrătorilor. Contabilul-şef al cooperativei, Mitică Popescu, este de părere că se acordă cu prea multă uşurinţă autorizaţii unor meşteri care lucrează în cooperaţie, consiliul popular nefiind preocupat în suficientă măsură să stabilizeze cadrele şi să coordoneze întreaga activitate de prestări.Adevărul este că nici cooperativa nu întreprinde mare lucru in această privinţă. De altfel, este vorba de un fenomen ce se petrece şi in alte părţi. De aceea, se cuvine subliniat că satele nu au nevoie de meşteri „plimbăreţi“ şi de „secţii“ flotante cu care să se bifeze temporar planul de extindere a prestărilor şi să se mimeze preocuparea, ci de o creştere reală a numărului de meseriaşi, de o sporire a volumului de prestări în conformitate cu cerinţele sătenilor, cu sarcinile stabilite pentru fiecare organ în parte. Cum poate fi transformat un „handicap" în... avantaj I In documentarea noastră am mai intilnit si alte aspecte ce se cer corijate, ca, de exemplu, faptul că in unele croitorii din mediul rural se lucrează numai produse de serie, deşi s-ar putea foarte bine să se primească şi comenzi. Drept motivare, se pretinde că înşişi clienţii ar prefera serviciile de la oraş. In comuna Plosca întocmai astfel se pretextează dezinteresul cooperativei pentru unele servicii. Că in realitate este vorba de un pretext o dovedeşte cazul comunei Buzescu, limitrofă municipiului reşedinţă de judeţ. După cum ne-a încredinţat primarul Iancu Geambaşu, cei 4 800 de locuitori ai comunei respective pot apela la 18 unităţi prestatoare de servicii, dintre care 12 sunt ale cooperaţiei. Aceasta din urmă dispune de ateliere foto, cismărie, frizerie, tricotaje, două sifonării şi două unităţi de patiserie. Toate au clienţi şi din alte localităţi, iar cele două secţii de construcţii (zidărie, dulgherie, zugrăveli, reparaţii) au principalul front de lucru in municipiul vecin. Aşadar, prin ingeniozitate, prin adaptarea ofertei la cererea specifică şi mai ales prin calitatea lucrărilor, „fluxul“ clienţilor poate fi de-a dreptul inversat. Sau, mai simplu spus, prin cuvintele unui meseriaş cu multă experienţă — „unde-i meşter bun, şi clientela-i multă, de-o avea atelierul la oraş, de-o avea la sat“. De fapt, lucrurile sunt ceva mai delicate, a ţinut să nuanţeze cauzele acestei mentalităţi Viorel Păulean, vicepreşedinte al UJECOOP. In sat, „informaţia“ circulă repede şi cine face un lucru de mîntuială, crezînd că „la ţară merge şi aşa", ajunge să fie degrabă ocolit. De aici faptul că in prestările de servicii la sate nu rezistă oricine şi de aici şi necesitatea de a intensifica acţiunile de perfecţionare profesională permanentă a meseriaşilor. Preocupare sporită, conlucrare accentuată pentru extinderea activităţii de prestări Aspectele sesizate se află şi în atenţia UJECOOP Teleorman, ca şi a Comisiei judeţene pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie. Pentru a avea o evidenţă clară a meseriaşilor, cele două foruri au întocmit o situaţie detaliată în care sunt cuprinşi toţi lucrătorii din prestări — ai cooperaţiei şi ai celorlalţi organizatori — pentru a se evita în viitor atit „plimbarea“ meşterilor cit şi dublarea unor activităţi în aceeaşi localitate, ce se face, de regulă, în detrimentul altor servicii la fel de necesare. De menţionat că in timpul anchetei întreprinse s-au mai formulat şi alte propuneri, s-au mai conturat şi alte preocupări ale diverselor organe cu responsabilităţi In această privinţă. Intre acestea, de mare importanţă este colaborarea mai strînsă dintre cooperaţie şi consiliile populare comunale, avîndu-se permanent in vedere că dezvoltarea prestărilor de servicii, a industriei mici la sate constituie o cale de întărire a vieţii economice a localităţii, de ridicare a nivelului de trai. Ion MARIN Stan ŞTEFAN corespondentul „Scînteii* CITEVA ASPECTE SPECIFICE PRIVIND ACTIVITATEA MESERIAŞILOR COOPERATORI DIN SATELE JUDEŢULUI TELEORMAN SCINTEIA — marți 2 septembrie 1986 întreaga recoltă de toamnă strînsă şi depozitată fără pierderi! IAŞI: Aria lucrărilor se extinde de la o zi la alta In mai puţin de 10 zile de cind a început campania de recoltare in judeţul Iaşi, lucrările au şi intrat in perioadă de virf. De altfel, s-a încheiat recoltarea fasolei de pe cele 6 626 hectare cultivate cu această cultură în ogor propriu, iar floareasoarelui a fost strînsă de pe 4 550 hectare din 5 305 hectare. De asemenea, s-a cules porumbul de pe 15 000 hectare din cele 69 637 hectare cultivate în acest an. Ca urmare a hărniciei de care dau dovadă oamenii satelor în frunte cu comuniştii, lucrările se intensifică de la o zi la alta. Consemnăm cele constatate pe teren. La C.A.P. Leţcani, din consiliul agroindustrial Podu Iloaiei se aflau în cimp toţi locuitorii satului. La ferma nr. 2 l-am găsit în cimp şi pe primarul comunei, Virgil Munteanu. Intrucît tocmai se terminase de recoltat manual fasolea de pe cele 150 hectare, precum şi floarea-soarelui de pe 100 hectare, cooperatorii erau repartizaţi de către inginerul-şef, Traian Meriu, şi şefa fermei, ing. Lucia Dobrotă, la recoltarea porumbului. Cocenii erau tăiaţi cu ştiuleţi cu tot şi scoşi imediat la marginea solei pentru depănuşat. Primarul ne precizează că la fel se procedează şi la fermele din satele Cogeasca şi Cucuteni. Mărindu-se şi aici echipele cu câte 70—100 de cooperatori veniţi de la culturile la care recoltarea se încheiase, s-a intensificat culesul porumbului. De altfel, pină duminică seara, pe ansamblul cooperativei, se recoltaseră 250 de hectare cu porumb din totalul de 700 hectare. La ferma nr. 2 din Leţcani, terenul respectiv de 380 hectare urmînd să se insăminţeze cu grîu, cocenii erau tăiaţi cit mai de jos, pentru a nu rămîne resturi vegetale. Din urmă tractoriştii începuseră să facă, la rindul lor, arătura şi pregătirea terenului în condiţii cit mai bune. Un alt detaliu de la recoltarea mecanizată a porumbului. La ferma Sîrca a C.A.P. Bălţaţi din consiliul agroindustrial Tirgu Frumos, intr-o solă de 80 de hectare cu porumb, evaluat la peste 8 000 kg ştiuleţi la hectar, se lucra cu opt combine. Din urmă, un convoi de maşini de la I.T.A. transportau imediat recolta la silozul de la gara din localitate şi la F.N.C. Iaşi. Cocenii tocaţi mărunt erau duşi in baza furajeră pentru însilozare. După fiecare combină, cite o echipă de cooperatori stringea ştiuleţii şi cocenii căzuţi pe sol. Tovarăşul Costache Chiriac, preşedintele consiliului agroindustrial Tirgu Frumos, ne-a spus că la fel este organizată munca şi în celelalte unităţi în care a început recoltarea porumbului. Până la 1 septembrie se strînsese recolta de pe o suprafaţă de 1 000 hectare din cele 6 200 hectare existente în acest consiliu. „Ritmul lucrărilor de recoltare a porumbului va creşte, în continuare, pentru că în întreg consiliul agroindustrial s-a încheiat strîngerea fasolei de pe cele 660 hectare şi a florii-soarelui de pe 880 hectare — preciza preşedintele consiliului agroindustrial. Ca atare, in fiecare unitate si fermă, pe fiecare lan in parte se face o nouă repartizare de forte şi noi urmărim să se recolteze cu prioritate suprafeţele ce vor fi insăminţate cu orz si grîu“. Potrivit ultimei situaţii operative întocmite la direcţia agricolă, recoltarea se desfăşura intens în tot mai multe unităţi agricole şi din consiliile unice Răducăneni, Movileni, Vlădeni, Holboca, Ţibăneşti şi altele. Peste tot unde s-a încheiat recoltarea sfeclei, florii-soarelui şi a altor culturi toate forţele sunt concentrate la culesul porumbului şi la eliberarea, în primul rind, a terenurilor ce urmează să fie insăminţate. Manoie CORCACI corespondentul „Scînteii“ ALBA. Organizare temeinică la strîngerea furajelor In toate unităţile agricole din Judeţul Alba sunt identificate şi valorificate toate resursele de furaje. Tovarăşul Ioan Rizolo, director adjunct la direcţia agricolă, apreciază că din cantitatea de fin prevăzută in programul perioadei 1 mai — 31 august s-a realizat doar 57 la sută. „Pentru a compensa acest deficit se urgentează cositul otavei pe fineţele din, lunci şi văi, terenuri care însumează aproximativ 5 000 hectare — ne spune interlocutorul. Au fost mobilizate importante forţe la transportul celor 3 000 tone fin strinse în unităţile din zona premontană. De asemenea, pentru ovine se vor asigura aproximativ 10 500 tone frunzate. Şanţurile, terasamentele căilor ferate, digurile au fost cosite şi fiecare,braţ de fin rezultat este adunat cu grijă. Ne preocupăm pentru completarea deficitului de suculente prin insilozarea producţiei de masă verde rezultată de la culturile semănate după orz, deşi din cauza secetei cantităţile strinse sunt mult mai mici decit cele estimate. Am stabilit pe unităţi programe de insilozare a coletelor de sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră, a cocenilor de porumb, un amestec cu borhot. Pe această cale se vor asigura 80 000 tone furaje insilozate. La grosiere se prelimină, pe judeţ, o depăşire a necesarului cu 12 000 tone. Sunt inventariate în prezent toate cantităţile excedentare de fin de la gospodăriile populaţiei pentru a fi achiziţionate. O parte din acestea vor fi puse la dispoziţia judeţelor Suceava şi Bacău, în cadrul acţiunilor de întrajutorare“. Printre unităţile care şi-au asigurat o bază furajeră diversificată şi îndestulătoare se numără şi cooperativa agricolă din Şard. Ferma zootehnică a acestei cooperative va intra în perioada de stabulaţie cu 3 000 bovine şi 3 000 ovine. Pentru hrănirea acestora vor exista cantităţi suficiente de fin, suculente şi grosiere. Preşedintele cooperativei, Ioan Milacin, ne spune că au fost investigate toate posibilităţile pe care le oferă acum cimpul pentru completarea bazei furajere. „Am adunat la vremea respectivă finul, am însilozat masă verde, lucernă şi borceag. Avem 135 hectare cu masăverde, cultura a doua, care urmează să fie însilozată. Cercetând cimpul, am hotărît să cosim 60 hectare de mirişte, pentru că o rezervă nu strică. Pentru oi am închiriat 60 hectare fineţe la munte, la Almaşu Mare. O parte din oi vor ierna acolo“. Celor trei cooperative agricole de producţie de pe raza comunei Ighiu, un sprijin preţios în asigurarea bazei furajere i-a acordat primăria mobilizând cosaşii din comună să adune iarba de pe şanţuri, canale de scurgere a apei şi terase luierbate. „Sunt multe posibilităţi de completare, la nevoie, a bazei furajere , ne spune Nicolae Feneşer, primarul comunei Ighiu. Arborii izolaţi de pe păşuni au fost curăţaţi peintru frunzare. Crengile rezultate în urma tăierilor de păduri au fost, de asemenea, adunate pentru frunzare. In acest fel, animalele celor trei cooperative vor fi bine hrănite la lamă“. Modul organizat şi perseverent in care se acţionează acum pentru strîngerea tuturor furajelor, grija cu adevărat gospodărească pentru depozitarea şi păstrarea lor pot asigura in fiecare unitate din judeţ completarea deficitului de furaje. Orice resursă vegetală trebuie transformată in furaje pentru ca să nu se intre in iarnă cu finarele goale. Ștefan DlUCA corespondentul „Scînteii* Fapte, iniţiative, preocupări DIN JUDEŢELE ŢĂRII Cîştigătorii întrecerii ? întregul oraş! Buldozerul încă mai avea de lucru. Molozul rezultat din demolarea unei case vechi, aproape dărăpănată — ultima care mai rămăsese in centrul civic al oraşului Darabani — nu se transportase în întregime. Cu toate acestea, pe terenul rămas liber, un grup de oameni, tineri şi vîrstnici, trecuse la plantarea florilor. Flori care vor stărui, pe straturile frumos amenajate, doar cîteva săptămîni. Pină cind va începe fundaţia unui nou bloc de locuinţe. — Merită oare atîta efort doar pentru cîteva săptămîni ? — l-am întrebat pe Octav Porfireanu, primarul oraşului. De ce n-ar merita ? Cum să lăsăm pămîntul răvăşit tocmai aici, în centru ? Pină atunci florile vor bucura ochii trecătorilor. Pe urmă, mai e şi altceva : iniţiativa plantării florilor aparţine deputatului şi cetăţenilor din circumscripţia electorală respectivă. Circumscripţia nr. 11. O circumscripţie fruntaşă, care nu putea pierde întrecerea cu celelalte din oraş. Existenţa întrecerii intre circumscripţii electorale constituie un fapt devenit tradiţie. Primăria oraşului Darabani a trecut insă, incepînd cu acest an, la o nouă modalitate de organizare, desfăşurare şi omologare a cîştigătorilor întrecerii. Ba chiar la o nouă viziune asupra întrecerii ca atare, în ca constă ? Mai intii, in defalcarea, la Începutul anului, pe fiecare circumscripţie electorală (evident, in funcţie de resurse şi posibilităţi) a tuturor indicatorilor economico-financiari cuprinşi în planul unic de dezvoltare economico-socială şi in angajamentul suplimentar. S-ar putea spune, astfel, că fiecare circumscripţie electorală îşi are propriul său plan de dezvoltare economico-socială. Criteriile întrecerii sunt precise, intre care şi adoptarea şi punerea în aplicare a cel puţin cite o iniţiativă proprie, de ordin economic sau edilitar-gospodăresc. In fiecare lună, întrecerea se desfăşoară in trei etape : prima — pină la 1 mai, a două —la 23 august şi ultima — 30 decembrie. Care este bilanţul „la zi" al celor 23 de circumscripţii electorale ale oraşului Darabani ? Mai bine de două treimi din numărul acestora se înscriu cu stadiul de îndeplinire a tuturor indicatorilor de cel puţin 100 la sută. Drept urmare, consiliul popular orăşenesc şi-a îndeplinit sarcinile planificate in profil teritorial încă in prima jumătate a lunii august. întrecerea va continua insă intr-un ritm şi mai susţinut , cele cîteva circumscripţii electorale care n-au fost admise in ultima lună între competitori (fiind penalizate pentru nerealizarea unuia sau altuia dintre indicatori, în timp ce la alte poziţii de plan prezintă substanţiale depăşiri) au adoptat noi iniţiative in scopul recuperării restanţelor. Cine este, de fapt, ciştigătorul adevărat al întrecerii ? Se poate deduce cu uşurinţă : intreg oraşul, toţi locuitorii săi. Silvestri AILENEI , corespondentul ..Scînteii“