Scînteia, noiembrie 1986 (Anul 55, nr. 13746-13772)
1986-11-01 / nr. 13746
SCINTEIA — simbata 1 noiembrie 1986 PROGRAMELE SPECIALE DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII ^ înfăptuite riguros, în toate judeţele, în toate unităţile! ! Certitudini, dar şi unele nepotriviri intre principii şi practică în acţiunea de organizare o cerinţă de mare însemnătate pentru creşterea puternică a producţiei agricole - subliniată cu pregnanţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la Congresul al lll-lea al ţărănimii — o constituie trecerea la înfăptuirea programelor speciale adoptate la începutul acestui an, privind dezvoltarea şi modernizarea diferitelor sectoare ale producţiei agricole. Unul din aceste programe, elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşilui Nicolae Ceauşescu, se referă la organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor în perioada 1986-1990. In fapt, este vorba de două acţiuni distincte, dar care se întrepătrund organic. Organizarea teritoriului şi a asolamentelor pe unităţi agricole şi ferme determină crearea unui cadru adecvat aplicării în mod unitar a complexului de măsuri agropedoameliorative specifice în scopul creşterii fertilităţii solurilor. Este cit se poate de evident că, datorită diversităţii mari a condiţiilor din fiecare zonă, organizarea teritoriului unităţilor agricole reprezin t teritoriului că o activitate tehnico-economică deosebit de complexă. Obiectivele ei esenţiale constau in asigurarea folosirii raţionale şi depline a întregului fond funciar, a creşterii producţiei agricole şi desfăşurarea optimă a proceselor de producţie corespunzător condiţiilor naturale şi economico-sociale specifice. Deosebita importanţă a acestei acţiuni rezidă şi din faptul că organizarea teritoriului, in curs de desfăşurare, trebuie să aibă un caracter definitiv. Orice modificări ulterioare sunt de natură să deregleze întregul mecanism privind organizarea activităţii productive în unităţile agricole. Acesta este elementul ce evidenţiază pregnant marea răspundere ce revine acum colectivelor de specialişti de la judeţe pentru stabilirea celor mai corecte soluţii, fundamentate ştiinţific, care să permită rezolvarea definitivă a tuturor problemelor ce vizează organizarea teritoriului dintr-o unitate sau alta. Direcţia de specialitate din Ministerul Agriculturii a întocmit un îndrumător tehnic pen- i asolamentelor tru activitatea de organizare a teritoriului şi asolamentelor in unităţile agricole socialiste. Acesta reprezintă un instrument de lucru util pentru colectivele de specialişti de la judeţeînsărcinate cu rezolvarea organizării teritoriului. Dar oricit de complex ar fi un asemenea îndrumător, el nu poate cuprinde în totalitate problematica largă, de mare diversitate a acestei activităţi. Aici intervine rolul creator al specialiştilor însărcinaţi cu această acţiune, de a găsi cele mai bune soluţii fiecărei situaţii particulare. Cum a demarat această acţiune ? Ce probleme sunt de soluţionat pentru ca organizarea teritoriului şi a asolamentelor - lucrare eşalonată pe parcursul a cinci ani - să se desfăşoare in cele mai bune condiţii ? In legătură cu aceste aspecte, publicăm opinii ale unor specialişti din producţie şi de la organele agricole judeţene, consemnate cu prilejul unei „mese rotunde", organizată de redacţie, în judeţul Argeş. Redacţia : Concret, ce rezultate s-au obţinut pină acum In acţiunea de organizare a teritoriului 7 CONSTANTIN GIURGEA, directorul Oficiului judeţean de cadastru şi organizarea teritoriului . Mai intii sunt necesare citeva precizări. Caracteristică pentru judeţul Argeş este marea diversitate a formelor de relief. Avem trei zone distincte : de şes, colinară şi de deal şi montană. Aceasta impune ca organizarea teritoriului să se facă diferenţiat după specificul fiecărei zone. Problemele cele mai complexe le avem în zona de şes a judeţului, care cuprinde 150 178 hectare teren agricol, din care terenul arabil reprezintă 134 293 hectare. Important este că în aplicarea Programului actual de organizare a teritoriului nu pornim de la zero. In perioada 1970—1884, în două etape, s-au efectuat unele lucrări de organizare a teritoriului, care au avut ca efect parcelarea întregii zone de şes a judeţului în sole mici şi mijlocii, în total 1103 sole, cu o mărime medie de 80—120 hectare, ceea ce corespunde dimensiunilor stabilite in program. Tot in această perioadă, pe o lungime de 555 km au fost amenajate drumuri de exploatare agricolă raţionale, ca limite între sole, în afara limitelor naturale. Drumurile au fost echipate cu toate lucrările necesare — podeţe, canale, canale marginale şi bombament pentru scurgerea ape-lor, multe fiind pietruite, căpătând astfel un caracter definitiv, păstrînd acest cadru care corespunde cerinţelor cuprinse în Programul de organizare a teritoriului, în anul 1985 am început acţiunea de organizare a teritoriului şi asolamentelor la nivel de fermă, în sole mici şi mijlocii, în perioada 1986—1990 avem de întocmit asemenea proiecte pentru 107 unităţi agricole de stat şi cooperatiste, din care la 20 de unităţi trebuie să finalizăm lucrările în anul 1988. Redacţia : Care este etapa imediat următoare in elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului 7 CONSTANTIN TAMAGA, director cu producţia vegetală la direcţia agricolă judeţeană . Urmează poate cea mai importantă verigă, anume stabilirea tipului optim de asolament, în măsură să asigure folosirea deplină a resurselor de fond funciar, creşterea producţiei, concomitent cu sporirea fertilităţii solurilor. Se poate afirma că stabilitatea organizării teritoriului şi, în ultimă instanţă, eficienţa întregii acţiuni, depind de stabilirea unui asolament adecvat condiţiilor specifice de sol. Or, în judeţul Argeş, unde terenurile arabile sunt formate în marea lor majoritate din soluri podzolice, rezultatele cercetării ştiinţifice, dar şi practica multor unităţi agricole au dovedit că singurul asolament viabil este acela de patru sau şase ani cu solă amelioratoare cultivată cu plante leguminoase perene. Din păcate însă, acum, cînd avem sarcina de a face o organizare ştiinţifică a teritoriului, care să aibă un caracter definitiv, din cauza unor factori limitativi sîntem în situaţia de a nu putea rezolva favorabil introducerea asolamentelor specifice terenurilor podzolice, care constituie o verigă de bază a întregii acţiuni. Redacţia : Se pare că este o afirmaţie fără acoperire, In îndrumătorul tehnic elaborat de Ministerul Agriculturii se arată in mod expres că organizarea teritoriului arabil in asolamente trebuie să asigure creşterea capacităţii de producţie a pămintului, ameliorarea solurilor slab productive (cum este şi podzolul — n.n.), prevenirea degradării ete. Cu alte cuvinte, specialiştii au mină liberă să aleagă tipul de asolament care să răspundă acestor cerinţe. CONSTANTIN TAMAGA : Aceste precizări metodologice de principiu, foarte importante şi bine venite sunt însă, cel puţin deocamdată, in contradicţie cu realitatea. Structura actuală a culturilor şi, în mod deosebit prinderea ridicată a unor. ..culturi in această structură, nu permit aplicarea asolamentului specific soiurilor podzolice. NANU DOBRIN, înginerul-şef al consiliului unic agroindustrial Costeşti : In consiliul nostru, din cauza ponderii ridicate a cerealelor păioase în structura culturilor — 55 la sută din suprafaţă, şi a terenurilor reduse, de numai 3,5 la sută, repartizate bazei furajere, singurul asolament pe care-l putem aplica pentru a evita monocultura de griu este cel de 8 ani, fără solă amelioratoare. Dar şi in acest caz suntem obligaţi să semănăm suprafeţe mari cu griu după griu în anul intii şi doi, cu toate consecinţele ce decurg de aici. VASILE DUŢA, directorul general al direcţiei agricole judeţene . Situaţia din consiliul unic agroindustrial Costeşti este valabilă pentru toată zona de şes a judeţului. Intrucît cerealele păioase deţin o pondere la judeţ de 60 la sută din structura culturilor, sîntem obligaţi ca pe 60—70 la sută din suprafaţă să folosim o rotaţie simplă, neindicată. Din această cauză, in mod obişnuit 35—40 la sută din suprafaţă se cultivă cu griu după griu unul sau mai mulţi ani la rind. Consecinţele nu au întârziat să apară. Monocultura a proliferat unii dăunători deosebit de periculoşi. Numai pentru combaterea unuia dintre aceşti dăunători a trebuit să cheltuim în acest an peste 20 milioane lei. Şi aceasta numai din cauza lipsei unui asolament adecvat. Redacţia : Cum poate fi rezolvată problema introducerii asolamentului specific pe solurile podzolice ? NICOLAE PETRESCU, preşedintele consiliului unic agroindustrial Costeşti . Soluţia este cit se poate de simplă. Reducind intr-o anumită proporţie ponderea cerealelor păioase şi mărind corespunzător suprafaţa cultivată cu plante leguminoase perene. In felul acesta putem introduce asolamentul de şase ani cu solă amelioratoare, care ar rezolva foarte multe probleme. Pentru a înlătura orice îngrijorare privind reducerea suprafeţei de cereale păioase, trebuie să precizez că prin aceasta producţia totală de cereale păioase ce o avem de realizat nu va scădea, ci, dimpotrivă, va creşte substanţial datorită efectului ameliorator al leguminoaselor perene, care determină sporirea fertilităţii podzolului. NANU DOBRIN : Avem in acest sens calcule. Iată o variantă. Suprafaţa de cereale păioase scade cu 9 la sută şi creşte corespunzător aceea cultivată cu leguminoase perene. In acest caz, intr-un singur an, mai exact in anul doi de cultură al trifoiului, nu se obţine o producţie totală, de griu de 1 502, tone (calculată pe baza producţiei medii planificată la hectar), corespunzător diminuării suprafeţei cu 9 la sută. In anul următor însă, prin cultivarea griului după trifoi, luînd în calcul un spor de producţie de numai 800 kg la hectar, spor depăşit cu mult la Staţiunea de cercetări agricole Albota, se obţine o producţie totală de 3 616 tone, dar de pe o suprafaţă cu 9 la sută mai mică. Acest spor de producţie se obţine apoi an de an, ca efect al solei amelioratoare. Comparând cele două cifre concluzia se impune de la sine. VASILE DUŢA : Dincolo de sporul de producţie realizat pe baza acestui tip de asolament suit de reţinut efectele binefăcătoare ale solei amelioratoare care se manifestă pe multiple planuri. In primul rind, îmbogăţeşte conţinutul de azot din sol cu circa 150 kg în substanţă activă la hectar şi, apoi afinează solul în profunzime şi-i reface structura. Altfel spus, leguminoasele perene, obligatorii pe terenurile podzolice, produc energie, In loc de a consuma pentru a obţine aceleaşi efecte prin diferite lucrări costisitoare. Nu mai puţin important este şi faptul că in felul acesta se rezolvă definitiv asi/ CÎTEVA OPINII DESPRE PROBLEMELE SPECIFICE PODZOLULUI gurarea unei baze furajere îndestulătoare, de cea mai bună calitate. Desigur, acţiunea de organizare a teritoriului şi a asolamentelor, mai cu seamă sub aspectul soluţionării laturilor calitative, se află în faza da început. Pentru momentul de faţă însă cerinţa practică este ca organele competente să creeze condiţiile care să ne permită să adoptăm cele mai corecte soluţii. In cazul organizării asolamentelor sunt necesare unele schimbări în structura şi ponderea culturilor, la sensul creşterii cu 5—6 mii hectare a suprafeţei cu plante tehnice şi cu 10 000—12 000 hectare a suprafeţei cu leguminoasa perene pentru sămintă, care au o mare căutare la export. Or, tocmai în acest domeniu, al producerii seminţelor mici, dacă în urmă doar cu ciţiva ani tara noastră era exportatoare, acum sîntem deficitari. Iată de ce, introducerea asolamentelor cu solă amelioratoare cultivată cu leguminoase perena pentru sămintă vine in sprijinul realizării sarcinii trasate Ministerului Agriculturii privind extinderea producerii de seminţe mici, si in primul rind pentru leguminoasele perene furajere, de mare valoare nutritivă. In cazul acesta cultivarea de leguminoase perene in asolament se poate da ca indicator de plan, ceea ce ar constitui rezolvarea problemei. Iar in judeţul Argeş se justifică din toate punctele de vedere, cultivarea mai ales a trifoiului pentru ameliorarea podzolului. Mai mult, In judeţ există o bună experienţă în acest sens, ceea ce dă garanţia realizării producţiilor de seminţe stabilite ; de asemenea, cîştigul pe linia ameliorării podzolului ar fi imens. Acestea sunt condiţii obligatorii pentru introducerea asolamentului specific pe terenurile podzolice. De altfel, acesta aspecte privind căile de ameliorare şi punere în valoare deplină a solurilor podzolice au fost dezbătute pe larg şi in paginile ziarului „Scinteia", şi multe lucruri noi nu mai sunt de spus. Avantajele asolamentului cu solă amelioratoare cultivată cu leguminoase perene pentru sâmînţă sunt incontestabile, demonstrate de cercetarea ştiinţifică şi de practica multor unităţi agricole. Tocmai de aceea, acum, cînd avem sarcina de a înfăptui un program de asemenea amploare şi importanţă, cum este organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor in perioada 1986—1990, consider nimerit ca forurile în drept să ia măsurile ce se impun pentru ca această lucrare să se poată realiza în cele mai bune condiţii, potrivit specificului fiecărei zone. Dincolo de particularităţile privind organizarea propriu-zisă a teritoriului, determinate de specificitatea proprie fiecărei zone, aspectele aduse in discuţie de participanţii la „masa rotundă", referitoare la modalităţile concrete de organizare a asolamentelor adecvate pe terenurile podzolice sunt comune pentru un areal mult mai întins. Şi aceasta deoarece, în ţara noastră, solurile podzolice şi alte soluri acide ocupă peste două milioane de hectare, care, evident, trebuie tratate diferit. Tocmai de aceea, într-un număr viitor al ziarului, vom aduce punctul de vedere al unor specialişti şi cadre cu munci de răspundere din cercetare şi de la organele agricole centrale. Aurel PAPACIUC, Gheorghe CÎRSTEA (Urmare din pag. I) cupi a reieşit, din dezbateri navei, încă din acest an, şi ducerea tovarăşei academicilor inginer Elena Ceauşescu tivele institutelor centraităţilor Host.ivit.if cupi a reieşit, din dezbaterile plenarei, încă din acest an, sub conducerea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, colectivele institutelor centrale, unităţilor de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică, proiectare şi producţie, cadrele didactice din învăţămîntul superior, mobilizîndu-şi întreaga capacitate creativă, au dobindit succese importante pentru îndeplinirea exemplară a planului, pentru încheierea cu rezultate cit mai bune a acestui prim an al actualului cincinal. In acest an au fost introduse în producţie peste 900 de tehnologii noi şi modernizate, iar prin introducerea in fabricaţie a unor produse de nivel tehnic ridicat, pentru export şi nevoile interne, s-a asigurat înnoirea producţiei industriei prelucrătoare în proporţie de 15 la sută. Un rol hotăritor în obţinerea acestor rezultate a avut acţiunea iniţiată de conducerea partidului pentru perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie, care a cuprins practic toate sectoarele de activitate şi a mobilizat întreaga forţă creativă din cercetare şi invăţămîntul superior, mase largi de oameni ai muncii din producţie. Subliniind rezultatele bune obţinute în domeniile cercetării si invătămintului, plenara a scos în evidenţă si unele neajunsuri şi neimpliniri. S-a arătat, de pildă, că în anumite sectoare s-au înregistrat o serie de restanţe în asimilarea de noi produse şi în promovarea tehnologiilor moderne , în unele locuri au fost introduse în fabricaţie produse cu performanţe necorespunzătoare şi costuri ridicate; în proiectarea investiţiilor se admit încă soluţii care nu se ridică la nivelul exigenţelor actuale, se folosesc materiale scumpe, se aplică tehnologii depăşite. De asemenea, acţiunea de tipizare şi normare este rămasă în urmă, ceea ce a dus la efecte negative asupra eficienţei producţiei. Toate aceste aspecte s-au aflat in centrul dezbaterilor plenarei, insistindu-se asupra perfecţionării muncii si eliminării tuturor neajunsurilor, pentru găsirea şi stabilirea unor măsuri ferme în vederea îndeplinirii in cele mai bune condiţii a planului tehnic. Parcurgem în momentul de faţă o etapă deosebit de importantă pentru realizarea cu succes a obiectivelor Programului partidului. Actualul cincinal reprezintă — asa cum s-a subliniat şi in actuala plenară — o perioadă ce trebuie să se distingă prin intensificarea eforturilor in toate domeniile, prin munca neobosită a întregului popor, a specialiştilor din domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice, din învăţămintul de toate gradele, în vederea transpunerii in viată a programelor de dezvoltare stabilite de Congresul al XlII-lea, a celorlalte obiective strategice ale dezvoltării multilaterale a patriei noastre. In acest sens, este cit se poate de limpede faptul că înfăptuirea dezideratului de trecere de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă in industrie ca si realizarea noii revoluţii agrare vizează in mod direct activitatea de cercetare ştiinţifică, activitate care este necesar să cunoască o mobilizare tot mai puternică, să fie orientată nemijlocit către rezolvarea eficientă, rapidă, la nivelul cerinţelor mondiale, a problemelor concrete ale producţiei, ale economiei naţionale. Astfel, realizarea programului vizind asigurarea în tot mai mare măsură a necesarului de energie din resurse proprii necesită, pe lingă creşterea producţiei de cărbune, petrol şi gaze, pe lingă valorificarea la maximum a potenţialului hidroenergetic, intensificarea cercetărilor noilor surse de energie, ca şi a celor destinate reducerii continue a consumului de energie şi combustibil. Probleme similare se pun şi în cazul dezvoltării mai puternice a bazei de materii prime, dezvoltării activităţii de cercetare geologică, valorificării tuturor resurselor de care dispunem. Realizarea de noi materiale cu caracteristici superioare reprezintă un alt obiectiv care se înscrie, pe aceeași linie, in ansamblul de sarcini care stau în fata cercetării stiintifice si tehnologice, ca de altfel si reducerea consumurilor materiale, recuperarea si refolosirea materialelor, pieselor, subansamblelor. Creşterea calităţii si nivelului tehnic al produselor, creşterea productivităţii muncii — asigurindu-se 57 la sută din creşterea planificată a acestui important indicator numai pe baza progresului tehnic, a automatizării, electronizării şi robotizării producţiei — reprezintă, la rindul lor, direcţii importante, mobilizatoare în care trebuie să se îndrepte atenţia cercetării ştiinţifice şi tehnologice. Aşa cum s-a subliniat in importanta cuvîntare a tovarăşei Elena Ceauşescu, un domeniu deosebit în care cercetarea ştiinţifică trebuie să se implice tot mai activ îl constituie agricultura, problemele complexe privind producţia vegetală şi animală, creşterea potenţialului productiv al pămintului. O atenţie sporită va trebui, totodată, să se acorde ştiinţelor economice şi sociale, orientării mai ferme a acestora spre problemele legate de perfecţionarea activităţii economice şi aplicarea mecanismului economico-financiar, întărirea autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, cit şi asupra acelora ce au în vedere asigurarea stării de sănătate a poporului, protecţiei mediului înconjurător, creşterii calităţii vieţii. A fost subliniată, încă o dată, necesitatea de a se îmbina mai strâns activitatea dintre cercetarea aplicativă şi cercetarea fundamentală pentru a putea spori aportul ştiinţei naţionale atit la înfăptuirea obiectivelor cincinalului 1986—1990, cit şi la asigurarea rezervei de soluţii tehnice necesare dezvoltării economico-sociale a ţării pe perioada următoare, la îmbogăţirea tezaurului de cunoaştere universală. Cercetarea ştiinţifică românească, angajată în prezent in realizarea a peste 700 de obiective de cercetare si dezvoltare economică internaţională, va participa activ şi va dezvolta pe multiple planuri cooperarea tehnico-ştiinţifică cu alte state, la realizarea unui mare număr , de acţiuni cuprinse în Programul complex de colaborare tehnico-ştiinţifică în cadrul C.A.E.R. pină in anul 2000. Intr-o organică legătură cu problemele dezvoltării economico-sociale, cu ştiinţa şi producţia, învăţămîntului de toate gradele îi revin sarcini deosebit de mari în înfăptuirea obiectivelor cincinalului 1986—1990 şi în perspectivă. „Dezvoltarea intensivă a economiei, revoluţia in domeniul ştiinţei şi tehnicii nu se pot înfăptui fără o nouă revoluţie în nivelul de formare a cadrelor, a specialiştilor din toate domeniile“, s-a subliniat încuvintarea tovarăşei Elena Ceauşescu. Evident, în această privinţă, învăţâmintului ii revine un rol de cea mai mare însemnătate. Ţara noastră dispune astăzi de un invâţămint modern, întemeiat pe o concepţie unitară, ştiinţific fundamentată, care poate aduce o contribuţie esenţială la formarea specialiştilor de înaltă calificare, precum şi ,la reciclarea şi policalificarea personalului muncitor, proces de importanţă esenţială pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. O datorie de onoare a şcolii a fost şi rămine, aşa cum s-a relevat şi în lucrările plenarei, educaţia revoluţionară, profund ştiinţifică şi larg umanistă a tinerelor generaţii. Invăţămîntul are, de asemenea, datoria de a contribui la formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, comunistă, educat in spiritul dragostei faţă de muncă, de dreptate şi echitate socială, de respect şi apărare a avuţiei naţionale, în concordanţă cu valorile şi idealurile profund umaniste cărora le sunt subordonate ştiinţa şi şcoala este cum nu se poate mai firească noua iniţiativă de pace a României, a preşedintelui ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, concretizată in hotărirea de reducere unilaterală, cu 5 la sută, încă din cursul acestui an, a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare ale ţârii noastre. Iată de ce participanţii la plenară şi-au manifestat totala adeziune la politica externă a partidului şi statului nostru, deplina aprobare şi înalta preţuire faţă de strălucitele iniţiative, acţiuni şi demersuri întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe arena mondială — vibrante chemări la raţiune şi responsabilitate, la acţiuni ferme şi imediate pentru apărarea păcii, bunul cel mai de preţ al omenirii. In „Apelul pentru dezarmare şi pace in Europa si în lume“, pe care plenara Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului l-a adresat savanţilor, cercetătorilor, intelectualilor de pretutindeni, precum şi conducerilor de stat, guvernelor, tuturor oamenilor politici este exprimată cu putere voinţa unanimă a oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, a slujitorilor şcolii de a-şi uni eforturile din cadrul Comitetului naţional român ..Oamenii de ştiinţă şi pacea“, condus de către tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu din lupta pentru pace, pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru dezarmare, şi in primul rind pentru dezarmarea nucleară, de a nu permite ca rezultatele cunoaşterii să fie utilizate in scopuri distructive, pentru a face să dispară cumplitul spectru al unei distrugeri totale şi definitive a vieţii pe Pămint. .Pătrunşi, deopotrivă, ■ de sentimentul înflăcărat al mindriei patriotice, de simţămintul înaltei responsabilităţi faţă de partid, faţă de intregul popor. Oamenii de ştiinţă, cadrele didactice, toţi lucrătorii din domeniul cercetării şi invăţămintului sunt hotăriţi şi pe mai departe — aşa cum se subliniază in telegrama adresată de participanţii la plenară secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să participe tot mai activ la dezvoltarea multilaterală a patriei, cu convingerea nestrămutată că munca rodnică, neobosită, creaţia ştiinţifică, învăţătura constituie imense bogăţii naţionale, adevăraţi factori revoluţionari, în măsură să adauge noi valori societăţii, să contribuie la fundamentarea unui mod nou, superior, de existenţă individuală şi colectivă, la ridicarea României pe trepte tot mai inalte de progres şi civilizaţie socialistă. Stiinta si învăţămintu! - puternici factori ai progresului economico-social al patriei PAGINA 3 Combinatul siderurgic de la Galaţi. Laminorul de tablă groasă nr. 7 - loc de unde ţara primeşte laminatele atât de necesare economiei naţionale Foto : Ageflorca PRODUCTIVITATE ÎNALTA, EFICIENŢĂ SUPERIOARĂ -prin perfecţionarea organizării şi modernizarea producţiei întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel Zalău asigură necesităţile interne de armături pentru echipamente energetice şi navale, instalaţii petrochimice, centrale nuclearo-electrice, precum şi armături de uz general. Totodată, o bună parte din produsele realizate aici sunt destinate exportului in numeroase ţări din Europa, America şi Asia. IN PRIM-PLANUL PREOCUPĂRILOR - TRANSPUNEREA RIGUROASA IN PRACTICA A INDICAŢIILOR CONDUCERII PARTIDULUI. Eşalonat pe două etape, programul de modernizare a producţiei la această întreprindere etalon pe ramură, avînd drept scop dublarea productivităţii muncii in actualul cincinal, a demarat cu bune rezultate, existând toate premisele ca, la sfirşitul anului 1988, ampla acţiune de modernizare să fie, in linii generale, încheiată. „ In acest an am avut deosebita cinste de a fi vizitaţi din nou de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Aprecierile făcute cu acest prilej, indicaţiile deosebit de preţioase pe care le-am primit au mobilizat şi mai mult colectivul nostru pentru realizarea unor produse de o Înaltă calitate şi competitivitate , ne-a spus ing. Pompiliu Tămaş, directorul Întreprinderii. „Trebuie să deveniţi o uzină de prim rang nu numai in ţară, dar şi în Europa şi aveţi această posibilitate“ — au fost cuvintele secretarului general al partidului rostite la intilnirea cu oamenii muncii din întreprindere şi aş dori să subliniez faptul că ele reprezintă in prezent ţelul nostru pentru care milităm şi vom milita neabătut pa toate căile. • Multe din măsurile cuprinse In prima etapă a programului de modernizare au si fost transpuse in practică. Efectul acestora, precum si cel al măsurilor aflate in curs de aplicare in actualul trimestru vor permite sporirea cu II la sută a productivității muncii in cursul anului curent. Printre măsurile materializate sau aflate în curs de aplicare, o deosebită importanţă au cele referitoare la modernizarea turnătoriei de oţel, mecanizarea montării robinetelor, perfecţionarea tehnologiei de execuţie la prelucrări mecanice prin proiectarea şi executarea în întreprindere a unor dispozitive speciale, îmbunătăţirea funcţionării maşinilor-agregat, mecanizarea transportului intern, modernizarea tehnologiilor de formare în atelierul de fontă (prin care coeficientul de scoatere a metalului creşte cu 12 la sută), mecanizarea alimentării ghilotinei s.a. Trebuie menţionat că In Întreprindere există o stare de spirit angajantă, profund revoluţionară privind traducerea in viaţă a măsurilor da modernizare. Bunăoară, în secţia turnătorie II, prin reproiectarea modelelor, cutiilor de miez şi prin amplasarea modelelor pe placă, productivitatea muncii s-a dublat, ajungînd de la 3—4 tone pe schimb la 6—7 tone, ba chiar și la opt tone. Coeficientul de scoatere a pieselor turnate a crescut de la 35—40 la sută la 50—60 la sută. Tot aici a fost realizată o bandă de cauciuc cu separator electromagnetic, care preia — mecanizat — materialele pină la încărcarea autobasculantei. Pină acum, această activitate o făceau 6 muncitori pe schimb. Totodată, a fost pusă la punct tehnologia de curăţire automată a ramelor, operaţiune realizată, înainte, de 4 muncitori pe schimb. AUTOUTILAREA — CALE ESENȚIALA DE ASIGURARE A MIJLOACELOR TEHNICE PENTRU MODERNIZAREA PRODUCȚIEI. Sectorul de autoutilaje din cadrul întreprinderii, profilat pe realizarea de maşini-unelte, în cooperare cu institute de proiectare de profil, și-a orientat eforturile spre dotarea secţiilor cu maşini-unelte specializate pe producţia de armături, îmbunătăţirile aduse maşinilor-unelte din dotare, precum şi tehnologiile elaborate după concepţie proprie au in vedere, cu deosebire, creşterea productivităţii muncii fie prin realizarea concomitentă a mai multor operaţii de către o maşină, fie prin La Întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel Zalău polideservirea maşinilor-agregat. De exemplu, prin adoptarea unor dispozitive realizate in întreprindere, alezarea si filetarea fitingurilor se efectuează concomitent. — Nu de mult a fost Introdus in fabricaţie un produs nou, destinat exportului, pentru realizarea căruia a fost organizată o linie de fabricaţie care execută mecanizat codarea şi spălarea armăturilor — ne-a spus ing. Ştefan Zah, şeful atelierului nr. 2 de proiectare. Un singur om deserveşte trei maşini de acest fel. Urmarea : nu numai două luni se realizează — la aceste repere — Întreaga producţie a anului 1984. ci să reţinem că produsele la care ne referim sunt de nivel tehnic mondial. Realizatorii liniei : colectivul de proiectare şi secţia mecano-energetică. Şi pot fi date multe asemenea exemple. Operaţiile de strunjire conică şi alezare, de pildă, se execută simultan pe maşini specializate. Trei utilaje sunt deservite de un singur muncitor. La reperul respectiv, productivitatea a crescut de 5—6 ori. Realizatorii maşinii, printre care Vaier Crişan şi Kovács Paul, au toate motivele să fie mîndri de ceea ce a ieşit din miinile lor. In secţia mecano-energetică , remarcăm o maşină pentru prelucrat flanşe destinate unor parteneri străini. — Am aflat că sinteţi autorul acestei maşini realizate prin autodotare. Ce avantaje prezintă in activitatea de prelucrare ? — Productivitatea a crescut de trei ori, ne spune Iosif Belea, şeful secţiei. In loc de un vagon de flanşe într-o lună producem trei vagoane. După cum se observă, a fost finalizată şi cea de-a doua maşină de acest fel, perfecţionată faţă de cea dinţii. TOATE PRODUSELE — LA UN ÎNALT NIVEL CALITATIV ŞI DE FIABILITATE. Probarea armăturilor fabricate, dat fiind faptul că acestea trebuie să fie montate şi să funcţioneze fără cea mai mică eroare in echipamente energetice, petrochimice s.a. are o deosebită importanţă in ansamblul producţiei. Ca atare, tot prin autodotare au fost realizate standurile combinate pentru probe pneumatice şi hidraulice. A fost mecanizată, de asemenea, operaţia de lăcuire a inelelor de etanşare in corpuri şi la organele de obturare. Mecanizarea operaţiei a dus la triplarea productivităţii muncii la această fază de fabricaţie, concomitent cu reducerea efortului fizic al muncitorilor. Prin automatizarea procesului de execuţie a inelelor de etanşare din alamă, pe un strung normal se efectuează, succesiv, mai multe operaţii, potrivit unei programări prealabile. In general, o preocupare de bază a colectivului de proiectanţi, ingineri, tehnicieni, maiştri şi muncitori din secţiile de prelucrare o reprezintă adaptarea maşinilor universale pentru efectuarea de operaţii specializate, potrivit cerinţelor specifice ale fabricaţiei de armături. Au fost organizate linii tehnologice integrate pentru producerea robineţilor cu cei din fontă destinaţi, exportului, precum şi pentru realizarea flanşelor, sporind în acest fel atit productivitatea, cit şi nivelul calitativ al produselor. Eficienţa măsurilor la care ne-am referit este dovedită de realizările „la zi“ ale colectivului întreprinderii : 30,6 milioane lei producţiemarfă suplimentară, depăşindu-se prevederile cu 37 976 bucăţi armături din fontă şi 15 236 bucăţi armături din oţel. In acelaşi timp, cheltuielile planificate la 1 000 lei producţiemarfă au fost reduse cu 11,2 lei, fapt care a influenţat pozitiv asupra beneficiului, sarcinile la acest indicator fiind depăşite cu 26 milioane lei. Tot ca urmare a măsurilor întreprinse pentru sporirea productivităţii muncii, a îmbunătăţirii performanţelor tehnico-calitative ale produselor, a utilizării superioare a materiilor prime şi materialelor, o tonă de armături din oţel se valorifică, in anul 1986, cu 16 000 lei mai eficient decit anul trecut. — Măsurile ce vizează a doua etapă de modernizare sunt îndrăzneţe, dar şi deosebit de eficiente, in sensul că vor permite schimbarea radicală a fluxurilor de fabricaţie — ne-a spus directorul întreprinderii. Printre altele, ne-am propus să introducem linii automate de formareturnare, precum şi cuptoare cu randamente sporite, să dotăm secţiile de prelucrări mecanice cu linii de transfer şi celule flexibile. In scopul reducerii efortului fizic al oamenilor şi sporirii productivităţii am prevăzut dotarea cu roboţi pentru deservirea ciocanelor matritoare, prelucrarea unor repere pe celulă flexibilă cu manipulare robotizată. Sunt numai citeva din acţiunile Întreprinse si preocupările în perspectivă ale colectivului întreprinderii din Zalău in domeniul perfecţionării organizării şi al modernizării producţiei menite să asigure dublarea productivităţii muncii in actualul cincinal. Eugen TÉGLÁS corespondentul „Scînteii*