Scînteia, iulie 1987 (Anul 56, nr. 13952-13978)
1987-07-07 / nr. 13957
SCINTEIA-marți 7 iulie 1987 Domnului MOBUTU SESE SEKO KUKU NGBENDU WA ZA BANGA Preşedinte fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, Preşedinte al Republicii Zaire KINSHASA In legătură cu gravul accident de cale ferată care a avut loc în regiunea Shaba vă adresez dumneavoastră cele mai sincere condoleanţe, iar familiilor îndoliate expresia profundei mele compasiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Cronica zilei Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Venezuela, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Demetrio Boersner, a oferit luni o recepţie. Au participat membri ai guvernului, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, oameni de cultură. Au luat, parte şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. V.A. (Agerpres) VA INFORMAM DESPRE Noua linie ferata Deva-Brad In cronica marilor realizări economico-sociale obţinute în judeţul Hunedoara in perioada ce cu mincirle o numim ..Epoca Nicolae Ceauşescu“ se înscrie un recent succes al constructorilor fe-roviari : darea în folosinţă pentru trenurile de marfă a noii linii ferate Deva—Brad. Cerinţa construirii unei căi ferate directe între Deva şi Brad, două oraşe în necontenită dezvoltare economică, s-a pus de mai multă vreme. Pentru ca vagoanele de mărfuri să ajungă de la Simeria-triaj sau de la gara Deva la Brad trebuiau să ocolească pe la Arad pe o distanță de 279 km. Din cauza manevrelor ce se impuneau pentru compunerea sau descompunerea garniturilor de tren erau necesare două zile pentru ca mărfurile să ajungă de la Deva la Brad sau invers. — Din Deva pînă la Brad sînt numai 58 km — ne-a spus ing. Liviu Corfaru, şeful brigăzii nr. 4 a Antreprizei de construcţie-montaj a Regionalei C.F.R. Timişoara. Dar construcţia acestei linii ferate a dat mult de furcă proiectanţilor şi constructorilor. Nu este vorba atit de faptul că întregul traseu al căii ferate trebuia să treacă pe un teren foarte greu accesibil, cu văi adinei şi largi, cit de configuraţia deosebit de variată a structurii geologice. Nu o dată s-a întâmplat, ca în legenda meşterului Manole, ce se construia ziua, noaptea se dărima. Dar constructorii nu s-au dat bătuţi. S-au găsit soluţii la toate problemele cu care ne-am confruntat şi, iată, am, încheiat această importantă lucrare, înfruntînd căldura fierbinte a verilor sau frigul pătrunzător al iernilor, constructorii de la Antrepriza de construcţii-montaj a Regionalei C.F.R. Timişoara şi, mai ales, cei de la brigada nr. 4 din Deva, au trebuit să învingă duritatea rocilor pe un traseu greu, de dealuri, cu multe diferenţe de nivel, de pină la 24 la mie, au excavat circa un milion de mc de pămint, au construit numeroase viaducte şi tunele, 41 poduri şi multe podeţe, pe un traseu din care 75 la sută se desfăşoară numai in curbe. Am notat că viaductul cel mai lung, cu o lungime de 186 m, se află la Vălişoara, iar cel mai lung tunel este la Dealul Mare, de 350 metri, care de fapt şi marchează trecerea trenului în Ţara Moţilor. Pentru construirea noii linii ferate numai eforturile n-au fost suficiente. Cei mai buni constructori, cadrele tehnico-inginereşti s-au preocupat de continua îmbunătăţire a tehnologiilor de lucru, de adoptarea unor metode perfecţionate, eficiente, adecvate fiecărei situaţii în parte. Astfel, la numeroasele ziduri de sprijin s-au folosit elementele prefabricate, iar consolidarea terasamentelor s-a efectuat cu pinteni cu coloane circulare din beton executate prin foraj. Ultimele lucrări, la executarea tronsoanelor de la Stoeneasa, Ormindea şi Dealul Fetii, s-au desfăşurat intr-un ritm susţinut, făcind posibilă ,punerea pe verdere a semafoarelor pe linia ferată Deva- Brad. Materiile prime, utilajele miniere şi piesele de schimb, alte bunuri materiale vor ajunge mai repede spre beneficiarii din ţară. In acelaşi timp, şi unităţile economice şi sociale din Brad vor beneficia de o aprovizionare operativă. Sunt mulţi cei care şi-au înscris numele pe panourile fruntaşilor acestei importante construcţii feroviare , printre altele, echipele conduse de Dumitru Ursache, Vasile Groza, Petru Culda, Vasile Ursache, Vasile Bălcescu, maiştrii Constantin Cismaru, Alexandru Ţundrea, Ioan Sandor, Dumitru Prichici şi Constantin Furdea, numeroşii muncitori, şefii de brigăzi şi proiectanţii de la Institutul de proiectări căi ferate Bucureşti. Totodată, se cuvine evidenţiată activitatea direcţiei de întreţinere a Regionalei C.F.R. Timişoara care a asigurat utilajele de cale ferată necesare funcţionării noii linii la parametrii proiectaţi. După încheierea tuturor lucrărilor de consolidare a versanţilor, a canalizărilor de scurgere a apelor şi consolidarea temeinică a liniei ferate, la sfirşitul ultimului trimestru din acest an va începe şi circulaţia trenurilor de persoane. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii" vremea Institutul de meteorologie si hidrologie comunica timpul probabil pentru Intervalul î iulie, ora 20 — 10 Iulie, Ora 20, în ţară . Vremea vă fi schimbătoare, eu Înnorări mai pronunţate la începutul intervalului în regiunile sud-estice, iar spre sfirşit si în cele din nord-vest, vor cădea ploi care vor avea şi caracter de averse pe alocuri, la început în Dobrogea. Iar spre sîîrşitul intervalului şi în regiunile din nord-vest, în rest, averse izolate. Vîntul va sufla slab ptită la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între l® şi 20 de grade, iar cele maxime între 22 şi 23 de grade, izolat mai ridicate in ultima zi în sudul ţârii. Pe aioeuri mai ales In centru, se va produce ceata. In Bucureşti , vreme schimbătoare, cu cerul variabil, cu innorări mai pronunţate la Începutul Intervalului, cînd sunt posibile averse de ploaie. Vîntul va sufla slab pina la moderat. Temperaturile minime vor oscila între 1s și 17 grade, iar cele maxime între 25 și 25 de grade. (Urmare din pag. I) repartizat pentru posturile de şefi de fermă ingineri tineri. Economiştii de fermă, contabilii, tehnicienii nu i-am recrutat dintre absolvenţii din sat ai liceelor agroindustriale. A fost, in toate, ca un nou început... Primul şi al doilea an de producţie de după acest „nou început“ n-au fost nici pe departe ceea ce ar fi putut să fie. La fel, anul trecut, în 86... La grâu 2 900 kg la hectar, la ora 3 200, la porumb 3 700... Modeste, foarte modeste producţii. De fapt, nu se aştepta nimeni ca, dintr-o dată, fostele păminturi înînlăştinate şi infestate cu vegetaţia bălţilor sâ producă spectaculos. Chiarşi proiectul prevede ca producţiile luate în calcul pentru amortisment sâ se obţină abia din al patrulea an. Dar, aşa cum au fost, ele au însemnat ceva pentru cooperatori şi cooperativă. „Ceva“, în raport cu aproape nimicul de mai înainte. Unul cite unul au început să se întoarcă cei plecaţi. — Chiar şi echipele — continuă preşedintele — a trebuit sâ le reorganizăm. După un an de observaţii asupra oamenilor, de stat mereu cu ei în cîmp, i-am „fotografiat" pe cei mai serioşi, mai isteţi şi mai gospodari... Unii au spus : „Da preşedintele i-a ales după inima lui". Recunosc. Deşi stau şi mă întreb dacă inima mea o fi atit de bună pe cît de buni şi destoinici s-au dovedit aceşti oameni... La începutul iernii trecute, tînărul inginer era de acum ferm convins de un lucru esenţial pentru munca acestor cooperatori : necesitatea pregătirii, a cunoaşterii tehnologiilor. A instituit cursuri. Cu un program ambiţios, mai intens şi mai aprofundat decit cel desemnat şi răspîndit pe cale ierarhică. Dar cînd, la prima lecţie, s-a trezit cu sala aproape goală, a înghiţit în sec. A fost, de fapt, pentru el, o... lecţie. „înseamnă că n-am ştiut să le vorbesc, să-i conving“, şi-a spus şi a luat-o de la capăt, aproape din om în om. „Nu vreţi să ciştigaţi ? le-a spus. Dacă nu vreţi, atunci aveţi dreptate să nu veniţi la cursuri... simplu : n.u învăţaţi lucrurile noi pe care trebuie sâ le ştiţi, o să munciţi mult pentru o recoltă mică... Vă convine ? Dacă nu, atunci cumpâraţi-vă caiete şi veniţi la cursuri. Ştiu, palmele dumneavoastră nu mai sunt deprinse cu scrisul. Dar s-or deprinde repede... Şi poate că mai repede încă s-o deprinde mintea să priceapă de ce o lucrare trebuie făcută aşa şi nu aşa...“ Au venit. Povesteşte acum inginerul : —■ Ieri. Se prăşea la porumb. Intre cooperatori, unui tînăr, întors doar de vreo lună de la oraş. Prăşea şi el de zor, părea pus pe fapte mari. Totuşi, la un moment dat, cei din jurul lui l-au oprit. Şi îl boscorodeau. M-am apropiat şi eu. Şi atunci am văzut ce se întîmpla. Băiatul învăţase sâ prăşească de mult, de la părinţi. Şi muşuroia. Acum ceilalţi cooperatori, nişte femei şi doi bătrîni, îi explicau de zor de ce nu e bine aşa. Că porumbul face rădăcini sus, peste nivelul solului, unde nu găseşte cu uşurinţă apa şi că el, dimpotrivă, trebuie obligat să-şi dezvolte rădăcinile în adine, acolo găseşte apă... Careva l-a luat şi peste picior : „Asta o fi el tînăr, dar prăşeşte ca pe vremea lui Pazvante...“ „Nu rîdeţi — le-am spus. Vina e tot a dumneavoastră, trebuia să-l învăţaţi înainte de a intra în tarla !** Pe mine însă, chit că tînărul apucase să muşuroiască un sfert de pogon, m-a bucurat intimidarea. Mi-a dovedit că la ceilalţi învăţătura a prins. Anii trecuţi, mult îmi bătusem capul cu cei ce muşuroiau sau răreau peste norma admisă. De fapt mai avusesem ocazia să mă conving de roadele practice ale cursurilor. Astă-primăvară, la semănat, pusesem pe fiecare semănătoare cite doi oameni. Alţi doi se ocupau de transportul seminţelor, şi le spusesem la toţi: „Vă rog, grijă mare la densitate, cum v-am învăţat asta-iarnă. Cînd vedeţi că tractoristul o ia prea repede, opriţi-11 Cînd vedeţi că se înfundă semănătoarea ori s-a dereglat şi boabele nu mai cad la distanţa prescrisă, opriţi-1 pe tractorist să remedieze !“ N-a fost nevoie să le spun de două ori. Ba chiar mi s-a şi plîns un tractorist că prea l-au oprit mereu din lucru cooperatorii „cu fel de fel de pretenţii“. „Măi băiete, i-am spus, pretenţiile alea sînt ale tehnologiei, n-avem ce le face !“ A ieşit acum o semănătură ! Cu densităţi ca la carte. Sigur, e abia un Început. Tînărul preşedinte, inginerul Topală, vorbeşte despre această perioadă definind-o cu un termen cam pretenţios : „război al ideilor“. Cam mult spus, deşi este vorba şi despre unele idei şi despre un oarecare „război**. Mai mult o înfruntare de păreri, izvorîte unele din vechi deprinderi şi concepţii, celelalte sprijinindu-se pe cunoaşterea cerinţelor şi regulilor unei agriculturi moderne şi eficiente. Se hotărise acum doi ani să se dezvolte legumicultura. Nu se practicase aici decit prin ogrăzi. Apăruseră acum condiţii ideale : pămînt bun, irigaţii... Anul trecut, ca să folosim o expresie locală, cooperativa a făcut „o treabă bunişoară“ cu grădina ei de legume. Inginerul Topală însă a pus, din vara trecută, ochii pe un alt teren pe care l-a cercetat şi l-a găsit mult mai bun pentru grădină, „Tarlaua plopilor". Dar, nu se ştie de ce, a apărut o opoziţie acerbă din partea celor din brigada legumicolă. „Că n-o să facem acolo nimic... Că o să muncim de pomană...“ („Ţăranul — spune Topală — are cîteodată păreri de neînţeles..."). — N-am reuşit să-l conving — spune preşedintele. „Bine, am spus, vedem noi la primăvară. Deocamdată să ne ocupăm de răsaduri, în solarii". S-a muncit toată iarna cu nădejde la răsaduri. Toamna îngrășasem bine cu gunoi de grajd „Tarlaua plopilor“. Acum, cînd răsadurile au fost gata, am spus : „Gata, ieșim la plantat !“ „Unde 7“ „Cum, unde 7 in „Tarlaua plopilor“. Nu prea au venit. Am adunat atunci un grup de tineri şi am plantat cu ei o postaţă. După cîteva zile, răsadurile s-au prins de minune. De mai mult n-a fost nevoie. Au venit, imediat, toţi. Acum avem o grădină pe cinate. Vin ei şi spun: „Tovarăşe inginer, s-a prins crustă, să mai dăm o praşilă...“ Vrednicia se Învaţă. Ca şi agricultura modernă. Cel mai bun profesor : bunele rezultate, ciştigul. Multe sunt cele ce ţi se pot povesti aici despre revenirea acestei cooperative la o activitate productivă normală, la o agricultură practicată după rigorile tehnologice menite să ridice pămîntul la adevărata lui valoare. Cooperativa agricolă de producţie Ţuţora, doar una dintre cele care se cuprind în marea incintă a amenajării complexe Sculenî— Ţuţora—Gorban, a şi parcurs nu mai puţin de trei ani o bună bucată din drumul dezvoltării sale pe temeiul noilor condiţii oferite de uriaşa investiţie. Pămîntul lor, renăscut, Întors cu faţa către fertilul soare al agriculturii intensive, aşteaptă de la ei încă mari eforturi. Le vor face, fără îndoială. Asemenea Ţuţorei, şi alte locuri de aici trăiesc aceeaşi revelaţie a Întoarcerii la viaţă. Pâmînturi readuse la viaţă ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MALAWI Domnului Dr. HASTINGS KAMUZU BANDA Preşedintele pe viaţă al Republicii Malawi Cu prilejul celei de-a 23-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Malawi vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări. Sunt încredinţat că relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Malawi se vor dezvolta şi în viitor spre binele celor două popoare, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. Vă doresc multă fericire şi sănătate, iar poporului malawian prieten pace şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU •• î Preşedintele Republicii Socialiste România Republica Malawi, tinăr stat african, a obţinut independenţa la 6 iulie 1964. Sărbătorirea zilei naţionale constituie un prilej de evocare a eforturilor susţinute depuse in această perioadă de mai puţin de un sfert de secol pentru lichidarea înapoierii moştenite din trecut şi valorificarea in folosul propriu a resurselor naturale. O atenţie deosebită a fost şi este acordată, in acest sens, dezvoltării agriculturii, sector in care lucrează majoritatea celor 5,8 milioane locuitori ai ţării. Terenurile agricole se întind pe litoralul lacului Malawi, unde se află mari plantaţii de ceai, cafea, tutun, bumbac, cereale. In ultimii ani, aici au fost forate mai multe mii de puţuri care au contribuit la extinderea suprafeţelor irigate şi la creşterea producţiei agricole. Tot în perioada care a trecut de la proclamarea independenţei au fost puse bazele unei industrii proprii, s-au dezvoltat invăţămîntul, cultura, asistenta sanitară. Un loc important In acţiunea de punere In valoare a resurselor naturale îl joacă oraşul Lilongwe, noua capitală a ţării, cu începere din 1975. In zona sa au fost înălţate unităţi de produse agroalimentare şi bunuri de consum, fabrici de ciment, întreprinderi de prelucrare a lemnului. Este ştiut că o cincime din teritoriul ţării este acoperită de păduri din cele mai preţioase esenţe, lemnul fiind, alături de ceai şi cafea, unul dintre principalele articole de export. Animat de sentimente de caldă prietenie faţă de popoarele africane, de toate popoarele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, poporul român urmăreşte cu interes eforturile depuse de poporul din această ţară în vederea făuririi unei vieţi noi, a consolidării independenţei. Fără îndoială, dezvoltarea relaţiilor de colaborare intre ţările noastre este în interesul reciproc, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Premiile concursului „Fondul Păcii" - 1987, organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii La Bucureşti a avut loc tragerea la sorţi a premiilor oferite participanţilor la concursul pe bază de buletine „Fondul Păcii“ cu tema : „România — Ceauşescu In conştiinţa lumii , mesaje de pace, programe de pace“, organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii. Premiul întîi a fost cîştigat de Moraru Alexandru, profesor din Iaşi, şi de Coşovei Rovena, profesoară din Bucureşti, iar premiul al doilea a revenit lui Ungureanu D. Dumitru, învăţător pensionar din Ruginoasa, şi lui Ţubluc Daniela, elevă din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au fost atribuite, de asemenea, şase premii trei. „TRIBUNA DEMOCRAŢIEI" (Urmare din pag. I) lui municipal al F.D.U.S. Cetăţenii, constatînd că propunerile lor sînt privite cu interes, vin in număr mare și participă activ la aceste dezbateri, contribuind astfel la crearea climatului democratic de reală implicare in înfăptuirea programului de dezvoltare a localităţii noastre. Şi la Sulina există o experienţă pozitivă în organizarea „Tribunei democraţiei“. La nivelul oraşului sunt dezbătute, in acest cadru, sarcinile şi indicatorii planului în profil teritorial, posibilităţile, existente pentru extinderea suprafeţelor agricole, in scopul autoaprovizionării localităţii, măsurile necesare pentru înfrumuseţarea oraşului. Tovarăşul Ioan Roşea, preşedintele consiliului orăşenesc al F.D.U.S., sublinia, că tematica discuţiilor este foarte largă. Cetăţenii vin cu încredere la aceste adunări in care oace problemă, de interes mai larg sau personal, este ascultată cu atenţie, îşi găseşte o soluţie, un răspuns. Ne-am convins de acest lucru participind la, mai multe adunări in acest oraş. Consiliul popular* analizează atent şi înfăptuieşte propunerile judicioase făcute de cetăţeni. Aşa s-a întimplat cu propunerea ca zona mlăştinoasă din partea sudică a oraşului să fie amenajată prin munca cetăţenilor pentru a fi cultivată. In felul acesta, peste 10 hectare au fost îndiguite, iar acum sunt cultivate cu legume şi furaje pentru creşterea animalelor. In comunele şi satele judeţului, adunările din cadrul „Tribunei democraţiei“ au ca principală coordonată — cum este şi firesc — şi problemele dezvoltării agriculturii, sporirii producţiilor în unităţile de stat şi cooperatiste prin mai buna folosire a pămîntului, creşterii contribuţiei gospodăriilor populaţiei la fondul de stat. Cu răspundere au analizat aceste probleme cetăţenii din comunele Valea Nucarilor, Mahmudia, Coma, Jijila şi multe altele, propunerile făcute in cadrul „Tribunei democraţiei" fiind materializate in scurt timp. Dar aria de cuprindere a dialogului cu cetăţenii este, bineînţeles, mult mai largă. Astfel, în comuna Luncaviţa, numeroşi Săteni, între care Aurel Stan şi Ştefan Burghelea, au propus să se extindă atelierele de mică industrie. „Noi avem o experienţă bună în folosirea resurselor locale de materii prime pentru dezvoltarea micii industrii , ne spunea Nicolae Grigore, primarul comunei. Cooperativa agricolă de producţie are zece ateliere de mică industrie, care folosesc papura şi răchita pentru împletituri, argila pentru producerea cărămizilor, cupoanele textile de la unităţile indus- triei uşoare pentru producerea dife- • ritelor confecţii de mici dimensiuni. Dialogul cetăţenesc din cadrul „Tribunei democraţiei“ areliefat noi posibilităţi de extindere a acestor activităţi. Dezvoltarea micii industrii este şi in interesul rentabilităţii unităţilor agricole. In ateliere se lucrează doar in perioadele de timp cînd nu este de lucru in cimp. Pe baza propunerilor formulate recent vom extinde prelucrarea legumelor pe plan local, realizind o gamă bogată de semiconserve“. Larga participare, implicarea responsabilă a cetăţenilor explică şi faptul că in această comună producţiile agricole sunt cu mult peste media celor obţinute la nivel de judeţ. In cadrul „Tribunei democraţiei" au trezit un viu interes teme ca sistematizarea localităţilor şi creşterea, pe această bază, a Suprafeţei terenurilor arabile, problemele edilitargospodăreşti şi alte asemenea domenii de larg interes. In comunele Ciucurova, Mihail Kogălniceanu si Niculiţei, de exemplu, pe baza propunerilor formulate, in aceste adunări, de la începutul anului au fost restrinse perimetrele locuibile cu aproape 10 la sută, iar terenul respectiv a trecut în folosinţa unităţilor agricole. Sunt doar cîteva din aspectele desprinse în timpul anchetei noastre. Ele demonstrează că acolo unde consiliile locale ale F.D.U.S. acţionează cu răspundere, rezultatele dialogului cetăţenesc nu întîrzie să apară. Stăruie, totuşi. Întrebarea : de ce experienţa bună nu este generalizată, de ce eficienţa „Tribunei democraţiei“ stă alături de dezinteresul faţă de această formă vie, interesantă şi utilă de dialog cu cetățenii ? COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială a tovarășului Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, in Republica Arabă Egipt In perioada 2—5 iulie 1987, tovarășul Constantin Dăscălescu, primministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a efectuat o vizită oficială în Republica Arabă Egipt, la invitaţia primului ministru al acestei ţări, Atef Mohamed Naguib Sedkî. Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România a fost primit de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak. Din partea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost transmis preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak, şi doamnei Suzanne Mubarak un cordial mesaj de prietenie. La rîndul său, preşedintele Mohamed Hosni Mubarak a mulţumit, in numele său şi al doamnei Suzanne Mubarak, pentru mesajul primit şi a rugat să se transmită preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu Un salut prietenesc şi cele mai bune urări, în cursul convorbirilor oficiale cei doi prim-miniştri au dat o înaltă apreciere contribuţiei hotăritoare a intîlnirilor dintre preşedintele Nicolae Ceausescu si preşedintele Mohamed Hosni Mubarak, la dezvoltarea, dinamizarea si diversificarea colaborării reciproc avantajoase dintre România si Egipt, in deplină concordanţă cu interesele fundamentale ale popoarelor român şi egiprean de înaintare neabătută de calea progresului si bunăstării, de a trăi într-o lume a păcii si înţelegerii intre toate naţiunile lumii. Cei doi prim-miniştri au reliefat cu satisfacţie că raporturile tradiţionale de prietenie si colaborare dintre România şi Egipt cunosc o evoluţie ascendentă în toate domeniile de interes reciproc, in conformitate cu hotâririle si înţelegerile convenite cu prilejul intîlnirilor la nivel înalt. Totodată, s-a reafirmat hotărîrea celor două ţări de a acţiona pentru extinderea şi consolidarea conlucrării, atit pe plan bilateral, cit şi în sfera vieţii internaţionale. S-a exprimat convingerea că amplificarea, în continuare, a relaţiilor de strinsă colaborare dintre România şi Egipt în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sectoare de interes comun contribuie la consolidarea prieteniei şi conlucrării dintre popoarele român şi egiptean, la dezvoltarea economiilor celor două ţări. A fost reafirmată hotărîrea ambelor guverne de a-şi intensifica eforturile pentru realizarea prevederilor documentelor politice şi economice convenite cu prilejul intîlnirilor la nivel înalt. O atenţie deosebită s-a acordat Înţelegerii privind negocierea şi semnarea unui Acord-program pe termen lung privind lărgirea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, a schimburilor comerciale intre Republica Socialistă România si Republica Arabă Egipt pînă în anul 2000, care să asigure stabilitate şi perspectivă dezvoltării raporturilor economice şi tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări. Cei doi prim-miniştri au examinat modul în care se înfăptuiesc hotăririle convenite la nivel înalt şi au stabilit măsuri concrete, de natură să conducă la accelerarea realizării obiectivelor de cooperare în curs de execuţie în Egipt, la finalizarea negocierilor şi încheierea contractelor pentru noi proiecte industriale si energetice. Pe baza rezultatelor obţinute pînă în prezent in domeniul cooperării economice si luînd în considerare potenţialul economic important al României si Egiptului, cei doi primministri au reliefat posibilităţile deosebite existente pentru o creştere şi mai substanţială a schimburilor comerciale şi amplificarea cooperării economice între cele două ţări. In acest scop s-a căzut de acord asupra necesităţii intensificării eforturilor pentru lărgirea si consolidarea cooperării economice dintre România şi Egipt In unele domenii ale industriei petroliere şi extractive, construcţiilor de maşini, metalurgiei, chimiei, energiei si electricităţii, transporturilor, construcţiilor social-edilitare, agriculturii si industriei alimentare. S-a convenit ca, in perioada următoare, să fie intensificate activitatea de prospectare şi negocierile intre ministerele, instituţiile de resort si firmele comerciale, în scopul identificării de noi obiective economice care să fie realizate in cooperare. . Principalele rezultate ale convorbirilor şi măsurile convenite vizînd lărgirea şi diversificarea raporturilor economice şi a cooperării bilaterale au fost consemnate într-un Memorandum, care a fost semnat de cei doi prim-miniştri la încheierea vizitei. Au fost convenite, de asemenea, măsuri pentru intensificarea colaborării bilaterale în domeniile ştiinţei şi culturii, artei, presei şi informaţiilor, turismului, in vederea unei mai bune cunoaşteri a istoriei, civilizaţiei şi realizărilor popoarelor român şi egiptean. In cursul convorbirilor oficiale s-a procedat la o informare reciprocă privind preocupările actuale ale celor două ţări in domeniul dezvoltării economico-sociale. Abordind problemele majore ale lumii contemporane, cei doi primminiştri au subliniat că evoluţia evenimentelor a confirmat pe deplin valabilitatea aprecierilor şi poziţiilor cuprinse in documentele politice comune semnate sau convenite cu prilejul intîlnirilor româno-egiptene la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo. In cadrul convorbirilor, primminiştrii celor două ţări au subliniat că problema fundamentală a contemporaneităţii o constituie oprirea cursei înarmărilor, in primul rind a celor nucleare, şi trecerea de urgenţă la acţiuni concrete de dezarmare care să ducă la eliberarea omenirii de pericolul unui război nuclear şi asigurarea dreptului sacru al popoarelor la viaţă, la libertate şi independenţă. Cele două părţi şi-au exprimat speranţa că negocierile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. care au loc la Geneva, se vor încheia cu rezultate pozitive, in interesul păcii şi securităţii mondiale. Reafirmind hotărîrea României şi Egiptului de a acţiona pentru rezolvarea tuturor problemelor litigioase dintre state exclusiv prin mijloace paşnice, prin tratative, s-a apreciat că situaţia actuală din Orientul Mijlociu impune intensificarea eforturilor pe plan regional şi internaţional în vederea soluţionării globale, juste şi durabile a problemelor complexe din această zonă şi organizarea, în acest scop, a unei conferinţe internaţionale de pace sub egida O.N.U., cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, singurul reprezentant legitim al poporului palestinian. Cei doi prim-miniştri şi-au exprimat profunda lor îngrijorare faţă de evoluţia periculoasă a evenimentelor în războiul dintre Iran şi Irak. S-a subliniat necesitatea ca ambele părţi să accepte încetarea imediată a ostilităţilor, retragerea trupelor în limitele frontierelor recunoscute pe plan internaţional şi trecerea la tratative de pace. Exprimind îngrijorarea in legătură cu adîncirea crizei economiei mondiale şi înrăutăţirea situaţiei economice a ţărilor in curs de dezvoltare, cei doi prim-miniştri s-au pronunţat pentru intensificarea eforturilor în vederea instaurării unei noi ordini economice internaţionale şi pentru lichidarea subdezvoltării, pentru găsirea unei soluţii globale problemei datoriilor externe împovărătoare ale ţărilor în curs de dezvoltare. Cei doi prim-miniştri s-au pronunţat pentru lichidarea totală a colonialismului, a oricăror forme de dominaţie şi asuprire şi au condamnat cu fermitate politica rasistă de apartheid, măsurile de represiune ale autorităţilor de la Pretoria Împotriva populaţiei negre majoritare din Africa de Sud. Totodată, s-a exprimat sprijinul faţă de lupta dreaptă a poporului namibian, sub conducerea S.U.A.P.C., pentru accesul imediat la independenţă al Namibiei. Convorbirile oficiale s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere, cordialitate şi respect reciproc. Cei doi prim-miniştri au exprimat profunda lor satisfacţie faţă de rezultatele vizitei şi înţelegerile convenite, precum şi convingerea că acestea vor contribui la aprofundarea, în continuare, a legăturilor, de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al guvernului român, a exprimat calde mulţumiri pentru primirea cordială, prietenească, de care s-a bucurat şi a adresat primului ministru al Egiptului, Atef Mohamed Naguib Sedki, invitaţia de a efectua o vizită oficială în România. Invitația a fost acceptată cu plăcere. ACTUALITATEA SPORTIVĂ O performanţă deosebită a juniorilor români la campionatele mondiale de box : DIN TREI PARTICIPANŢI - DOI CAMPIONI MONDIALI! La Havana, cu numai trei Concurenţi, boxul românesc a ciştigat două medalii de aur, în cadrul campionatelor mondiale de juniori, tot atîtea ca şi la precedentaediţie a competiţiei, ce se desfăşurase, în 1985, la Bucureşti, însoţiţi de antrenorul coordonator al lotului reprezentativ de juniori, Relu Auraş, şi de arbitrul A.I.B.A.A. Dumitru Banciu, cei trei tineri pugilişti — Nicolae Aliuţă (48 kg — semimuscă), Mihai Leu (63,5 kg — uşoară) şi Francisc Vaştag (67 kg) — n-au avut parte de o tragere la sorţi prea uşoară. De altfel, Aliuţă, vicecampion european de juniori 1986, a şi fost intrecut la puncte de sovieticul Tusupov in sferturile de finală. Dar, ceilalţi doi, Mihai Leu şi Francisc Vaştag, deşi au avut în semifinale adversari dintre cei mai puternici la categoriile respective — Leu pe Ruskunov (U.R.S.S.), Vaştag pe Cano (Cuba) — au cîştigat detaşat, primul la puncte (decizie 5—0), al doilea prin abandon dictat de arbitru în r. II, fapt ce dovedea încă o dată forţa de lovire extraordinară a celui mai bun junior european 1986, iar duminică, la Havana. In finalele campionatelor mondiale, cei doi talentaţi juniori români au confirmat pe deplin pronosticurile specialiştilor, intrecînd categoric adversarii şi cucerind titlurile mondiale : Mihai Leu b.p. (decizie 5—0) pe irlandezul Laughran şi Francisc Vaştag ★ ATLETISM. Proba feminină de 800 m plat din cadrul concursului internaţional de atletism de la Oslo a fost ciştigată de sportiva româncă Doina Melinte cu timpul de 1*57” 94/100. Aceasta a fost a treia victorie consecutivă obţinută de Doina Melinte in concursurile pentru Marele premiu I.A.A.F. CANOTAJ. Concursul International de canotaj academic desfăşurat la Iaşi a fost dominat de sportivii români, învingători in toate probele disputate. Printre cîştigători s-au numărat Marioara Popescu, in proba de schif simplu feminin, I. Cherciu, la schif simplu masculin, echipajele de dublu rame feminin (Olga Homeghi, Rodica Alba) si 4 visle masculin (Taga, Vitali, Olah. Curelea). LUPTE, în concursul de lupte libere din cadrul competiţiei internaţionale de la Suhl (R.D.G.), au fost înregistrate două victorii româneşti : Claudiu Tămăduianu la categ. 75 kg si Gheorghe Mitu la categ. 82 kg. Puşcaşu (100 kg), Păcuraru (48 kg), Bircu (52 kg) s-au clasat pe locul 3 la categoriile respective, în concursul de lupte greco-romane sportivul român Vasile Andrei (categ. 100 kg) s-a situat pe locul I, urmat de Bozula (U.RS.S.) și Wittmann (R.D.G.), Grigoraș (130 kg) și Cărare (68 kg) au ocupat locul doi, iar Matei (82 kg) și Savu (62 kg) s-au clasat pe locul al treilea. h.p. (decizie 5-0) pe italianul Marro. Ceea ce fusese mai dificil se petrecuse însă în partidele semifinale ! Reşiţeanul Francisc Vaştag învinsese, pentru a doua oară în acest an, un reprezentant al boxului cubanez, box ale cărui clasă şi competitivitate se recomandă şi prin faptul că, la Havana, pugiliştii ţării— gazdă au cîştigat nu mai puţin de şase titluri mondiale. în ce-l priveşte pe Mihai Leu, căruia îi este caracteristică o tehnică pugilistică deosebită, victoria sa în faţa unui boxer sovietic primeşte o strălucire aparte. Reprezentanţii sovietici sunt binecunoscuţi tocmai prin stil şi tehnicitate, iar la Havana ei au obţinut trei medalii de aur şi trei de argint. Să adăugăm că, pe lingă pugiliştii români, cubanezi şi sovietici, a mai ciştigat o medalie de aur şi un boxer din S.U.A. Rezultatele excelente ale lui Mihai Leu şi Francisc Vaştag vorbesc despre marele talent sportiv al tinerilor noştri, vorbesc despre munca asiduă şi pricepută ce se desfăşoară la totul reprezentativ de juniori, tot antrenat cu pasiune de Relu Auraş, Vasile Baia şi Gheorghe Ene. Să-i felicităm cu toată căldura pe Leu şi Vaştag, campioni mondiali, pe destoinicii lor antrenori, cerindu-le şi pe mai departe aceeaşi muncă fără preget, acelaşi devotament pentru dobîndirea unor noi înalte performanţe. Valeria MIRONESCU ★ CAIAC-CANOE: In ultima zi a campionatelor mondiale de caiac-canoe pentru juniori, de la Belgrad, concurenţii români au obţinut o medalie de argint cu echipajul de canoe 4 — 1 000 m si trei medalii de bronz : echipajul de caiac 4 — 1 000 m, la caiac dublu 1 000 m si la canoe dublu 1 000 m. In total, tinerii sportivi români au ciştigat 6 medalii (2 de argint si 4 de bronz). TENIS. • Proba de simplu bărbaţi din cadrul celei de-a 101-a ediții a turneului international de tenis de la Wimbledon s-a încheiat cu surprinzătoarea victorie a tinărului jucător australian Pat Cash (22 ani), care l-a învins în finală cu 7—6. 6—2. 7—5 pe Ivan Lendl (Cehoslovacia). • Proba de dublu femei din cadrul turneului international de tenis de la Wimbledon s-a încheiat cu victoria cuplului Claudia Kohde (R.F. Germania), Helena Sukova (Cehoslovacia), care a dispus în finală cu 7—5, 7—5 de perechea Betsy Nagelsen (S.U.A.). Elizabeth Smylie (Australia). FOTBAL, în meci restantă din campionatul unional de fotbal, echipa Dinamo Kiev a întrecut pe teren propriu, cu scorul de 2-0, formația Dinamo Minsk. In clasament conduce echipa Spartak Moscova, cu 22 puncte (din 16 jocuri disputate). Dinamo Kiev se află pe locul opt, cu 15 puncte (din 12 jocuri). tv 20.60 Telejurnal 20.20 Viaţa economică 20.35 Timp al marilor înfăptuiri revoluţionare • Simboluri ale cutezanţei 20.50 Seară de operetă (color). „Liliacul“ de Johann Strauss. Selection!. In distribuţie : Kiri Te Kanawa, Hermann Prey, Hildegard Helehele, Ryszard Karaczy 21.50 Telejurnal 22.00 închiderea programului PAGINA 3 CARNET CULTURAL IALOMIŢA. In această perioadă, la casele de cultură, cluburile muncitoreşti, în întreprinderi şi instituţii, la căminele culturale au loc manifestări politico-educative cu un pronunţat caracter patriotic, prilej cu care sunt evidenţiate marile realizări pe care aşezările de pe aceste meleaguri le-au cunoscut de la Congresul al IX-lea al partidului. (Mihai Vişoiu). VILCEA. In organizarea secţiei propagandă a comitetului judeţean de partid, la Rîmnicu Vîlcea a avut loc o consfătuire pe tema „Forme şi metode folosite in popularizarea şi difuzarea cărţii social-politice“. Participanţii au relevat importanţa pe care o are cartea social-politică în lărgirea orizontului politic şi profesional al oamenilor muncii, în educarea lor patriotică şi comunistă. Această acţiune s-a constituit intr-un rodnic schimb de experienţă pentru lucrătorii din sectoarele de difuzare a cărţii din judeţul Vîlcea. (Ion Stanciu), BRĂILA. Timp de două zile, la clubul muncitoresc „Progresul“ din Brăila s-a desfăşurat, în plen şi pe secţiuni, a XIII-a sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice cu tema „Cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică în sprijinul calităţii şi eficienţei producţiei“. Cuprinsă in „Săptămâna complexă a întreprinderii“, care a programat un bogat şi variat ciclu de manifestări politico-ideologice şi cultural-educative, sesiunea de comunicări s-a bucurat de un frumos succes. (Candiano Priceputul. BOTOŞANI. La Botoşani a fost organizată manifestarea culturalartistică „Holda de aur“, reuniune interjudeţeană a ansamblurilor folclorice, organizată de comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă. In cadrul celei de-a 14-a ediţii a „Holdei de aur“ din acest an, care s-a desfăşurat duminică, au evoluat ansambluri folclorice din întreprinderi botoşănene, din oraşele Dorohoi şi Săveni, din comunele Tudora, Flămînzi,Ungureni, Vorona, Corni, Vorniceni, precum şi din judeţele Braşov, Maramureş, Suceava. Participanţii au prezentat pe străzile municipiului Botoşani, o impresionantă paradă a portului popular, urmată, pe parcursul Întregii zile, de programe artistice cu caracter folcloric. (Eugen Hruşcă).