Scînteia, iulie 1987 (Anul 56, nr. 13952-13978)

1987-07-07 / nr. 13957

SCINTEIA-marți 7 iulie 1987 Domnului MOBUTU SESE SEKO KUKU NGBENDU WA ZA BANGA Preşedinte fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, Preşedinte al Republicii Zair­e KINSHASA In legătură cu gravul accident de cale ferată care a avut loc în regiunea Shaba vă adresez dumneavoastră cele mai sincere condoleanţe, iar familiilor îndoliate expresia profundei mele compasiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Cronica zilei Cu ocazia Zilei naţionale a Repu­blicii Venezuela, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Demetrio Boersner, a oferit luni o recepţie. Au participat membri ai guvernu­lui, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, oa­meni de cultură. Au luat, parte şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti.­­ V.A. (Agerpres) VA INFORMAM DESPRE Noua linie ferata Deva-Brad In cronica marilor realizări eco­­nomico-sociale obţinute în judeţul Hunedoara in perioada ce cu mincirle o numim ..Epoca Nicolae Ceauşescu“ se înscrie un­ recent succes al constructorilor fe-­­roviari : darea în folosinţă pentru trenurile de marfă a noii linii fe­rate Deva—Brad. Cerinţa construirii unei căi fe­rate directe între Deva şi Brad, două oraşe în necontenită dezvol­tare economică, s-a pus de mai multă vreme. Pentru ca vagoanele de mărfuri să ajungă de la Sime­­ria-triaj sau de la gara Deva la Brad trebuiau să ocolească pe la Arad pe o distanță de 279 km. Din cauza manevrelor ce se impuneau pentru compunerea sau descompu­nerea garniturilor de tren erau necesare două zile pentru ca mărfurile să ajungă de la Deva la Brad sau invers. — Din Deva pînă la Brad sînt numai 58 km — ne-a spus ing. Li­­viu Corfaru, şeful brigăzii nr. 4 a Antreprizei de construcţie-montaj a Regionalei C.F.R. Timişoara. Dar construcţia acestei linii ferate a dat mult de furcă proiectanţilor şi constructorilor. Nu este vorba atit de faptul că întregul traseu al căii ferate trebuia să treacă pe un te­ren foarte greu accesibil, cu văi adinei şi largi, cit de configuraţia deosebit de variată a structurii geologice. Nu o dată s-a întâmplat, ca în legenda meşterului Manole, ce se construia ziua, noaptea se dărima. Dar constructorii nu s-au dat bătuţi. S-au găsit soluţii la toate problemele cu care ne-am confruntat şi, iată, am, încheiat această importantă lucrare, înfruntînd căldura fierbinte a verilor sau frigul pătrunzător al iernilor, constructorii de la An­trepriza de construcţii-montaj a Regionalei C.F.R. Timişoara şi, mai ales, cei de la brigada nr. 4 din Deva, au trebuit să învingă durita­tea rocilor pe un traseu greu, de dealuri, cu multe diferenţe de ni­vel, de pină la 24 la mie, au ex­­cavat circa un milion de mc de pămint, au construit numeroase viaducte şi tunele, 41 poduri şi multe podeţe, pe un traseu din care 75 la sută se desfăşoară numai in curbe. Am notat că viaductul cel mai lung, cu o lungime de 186 m, se află la Vălişoara, iar cel mai lung tunel este la Dealul Mare, de 350 metri, care de fapt şi mar­chează trecerea trenului în Ţara Moţilor. Pentru construirea noii linii fe­rate numai eforturile n-au fost suficiente. Cei mai buni construc­tori, cadrele tehnico-inginereşti s-au preocupat de continua îmbu­nătăţire a tehnologiilor de lucru, de adoptarea unor metode perfec­ţionate, eficiente, adecvate fiecărei situaţii în parte. Astfel, la nu­meroasele ziduri de sprijin s-au folosit elementele prefabricate, iar consolidarea terasamentelor s-a efectuat cu pinteni cu coloane circulare din beton executate prin foraj. Ultimele lucrări, la executarea tronsoanelor de la Stoeneasa, Or­­mindea şi Dealul Fetii, s-au desfă­şurat intr-un ritm susţinut, făcind posibilă ,­punerea pe verdere a se­mafoarelor pe linia ferată Deva- Brad. Materiile prime, utilajele mi­niere şi piesele de schimb, alte bu­nuri materiale vor ajunge mai re­pede spre beneficiarii din ţară. In acelaşi timp, şi unităţile economice şi sociale din Brad vor beneficia de o aprovizionare operativă. Sunt mulţi cei care şi-au înscris numele pe panourile fruntaşilor acestei importante construcţii fe­roviare , printre altele, echipele conduse de Dumitru Ursache, Va­­sile Groza, Petru Culda, Vasile Ur­sache, Vasile Bălcescu, maiştrii Constantin Cismaru, Alexandru Ţundrea, Ioan Sandor, Dumitru Prichici şi Constantin Furdea, nu­meroşii muncitori, şefii de brigăzi şi proiectanţii de la Institutul de proiectări căi ferate Bucureşti. Totodată, se cuvine evidenţiată ac­tivitatea direcţiei de întreţinere a Regionalei C.F.R. Timişoara care a asigurat utilajele de cale ferată ne­cesare funcţionării noii linii la parametrii proiectaţi. După încheierea tuturor lucrări­lor de consolidare a versanţilor, a canalizărilor de scurgere a apelor şi consolidarea temeinică a liniei ferate, la sfirşitul ultimului trimes­tru din acest an va începe şi cir­culaţia trenurilor de persoane. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii" v­remea Institutul de meteorologie si hidro­logie comunica timpul probabil pentru Intervalul î iulie, ora 20 — 10 Iulie, Ora 20, în ţară . Vremea vă fi schim­bătoare, eu Înnorări mai pronunţate la începutul intervalului în regiunile sud-estice, iar spre sfirşit si în cele din nord-vest, vor cădea ploi care vor avea şi caracter de averse pe alocuri, la început în Dobrogea. Iar­­ spre sîîrşitul intervalului şi în regiu­nile din nord-vest, în rest, averse izolate. Vîntul va sufla slab ptită la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între l® şi 20 de grade, iar cele maxime între 22 şi 23 de grade, izolat mai ridicate in ultima zi în su­dul ţârii. Pe aioeuri mai ales In cen­tru, se va produce ceata. In Bucu­reşti , vreme schimbătoare, cu cerul variabil, cu innorări mai pronunţate la Începutul Intervalului, cînd sunt po­sibile averse de ploaie. Vîntul va su­fla slab pina la moderat. Temperatu­rile minime vor oscila între 1s și 17 grade, iar cele maxime între 25 și 25 de grade. (Urmare din pag. I) repartizat pentru posturile de şefi de fermă ingineri tineri. Economiştii de fer­mă, contabilii, tehnicienii nu i-am recrutat dintre ab­solvenţii din sat ai liceelor agroindustriale. A fost, in toate, ca un nou început... Primul şi al doilea an de producţie de după acest „nou început“ n-au fost nici pe departe ceea ce ar fi putut să fie. La fel, anul trecut, în 86... La grâu 2 900 kg la hectar, la ora 3 200, la porumb 3 700... Modeste, foarte modeste producţii. De fapt, nu se aştepta nimeni ca, dintr-o dată, fostele păminturi în­­înlăştinate şi infestate cu vegetaţia bălţilor sâ pro­ducă spectaculos. Chiar­­şi proiectul prevede ca pro­ducţiile luate în calcul pen­tru amortisment sâ se ob­ţină abia din al patrulea an. Dar, aşa cum au fost, ele au însemnat ceva pen­tru cooperatori şi coopera­tivă. „Ceva“, în raport cu aproape nimicul de mai înainte. Unul cite unul au început să se întoarcă cei plecaţi. — Chiar şi echipele — continuă preşedintele — a trebuit sâ le reorganizăm. După un an de observaţii asupra oamenilor, de stat mereu cu ei în cîmp, i-am „fotografiat" pe cei mai se­rioşi, mai isteţi şi mai gos­podari... Unii au spus : „Da preşedintele i-a ales după inima lui". Recunosc. Deşi stau şi mă întreb dacă ini­ma mea o fi atit de bună pe cît de buni şi destoinici s-au dovedit aceşti oa­meni... La începutul iernii tre­cute, tînărul inginer era de acum ferm convins de un lucru esenţial pentru mun­ca acestor cooperatori : ne­cesitatea pregătirii, a cu­noaşterii tehnologiilor. A instituit cursuri. Cu un program ambiţios, mai in­tens şi mai aprofundat decit cel desemnat şi răs­­pîndit pe cale ierarhică. Dar cînd, la prima lecţie, s-a trezit cu sala aproape goală, a înghiţit în sec. A fost, de fapt, pentru el, o... lecţie. „înseamnă că n-am ştiut să le vorbesc, să-i conving“, şi-a spus şi a luat-o de la capăt, aproa­pe din om în om. „Nu vreţi să ciştigaţi ? le-a spus. Dacă nu vreţi, atunci aveţi dreptate să nu veniţi la cursuri.­­.. simplu : n.u în­văţaţi lucrurile noi pe care trebuie sâ le ştiţi, o să munciţi mult pentru o re­coltă mică... Vă convine ? Dacă nu, atunci cumpâra­­ţi-vă caiete şi veniţi la cursuri. Ştiu, palmele dum­neavoastră nu mai sunt de­prinse cu scrisul. Dar s-or deprinde repede... Şi poate că mai repede încă s-o de­prinde mintea să priceapă de ce o lucrare trebuie fă­cută aşa şi nu aşa...“ Au venit. Povesteşte acum in­ginerul : —■ Ieri. Se prăşea la po­rumb. Intre cooperatori, unui tînăr, întors doar de vreo lună de la oraş. Pră­şea şi el de zor, părea pus pe fapte mari. Totuşi, la un moment dat, cei din jurul lui l-au oprit. Şi îl bosco­rodeau. M-am apropiat şi eu. Şi atunci am văzut ce se întîmpla. Băiatul învă­ţase sâ prăşească de mult, de la părinţi. Şi muşuroia. Acum ceilalţi cooperatori, nişte femei şi doi bătrîni, îi explicau de zor de ce nu e bine aşa. Că porumbul face rădăcini sus, peste ni­velul solului, unde nu gă­seşte cu uşurinţă apa şi că el, dimpotrivă, trebuie obli­gat să-şi dezvolte rădăci­nile în adine, acolo găseş­te apă... Careva l-a luat şi peste picior : „Asta o fi el tînăr, dar prăşeşte ca pe vremea lui Pazvante...“ „Nu rîdeţi — le-am spus. Vina e tot a dumneavoas­tră, trebuia să-l învăţaţi înainte de a intra în tar­la !** Pe mine însă, chit că tînărul apucase să muşu­roiască un sfert de pogon, m-a bucurat intimidarea. Mi-a dovedit că la ceilalţi învăţătura a prins. Anii trecuţi, mult îmi bătusem capul cu cei ce muşuroiau sau răreau peste norma admisă. De fapt mai avu­sesem ocazia să mă con­ving de roadele practice ale cursurilor. Astă-prim­ăva­­ră, la semănat, pusesem pe fiecare semănătoare cite doi oameni. Alţi doi se ocupau de transportul se­minţelor, şi le spusesem la toţi: „Vă rog, grijă mare la densitate, cum v-am în­văţat asta-iarnă. Cînd ve­deţi că tractoristul o ia prea repede, opriţi-11 Cînd vedeţi că se înfundă se­mănătoarea ori s-a dereglat şi boabele nu mai cad la distanţa prescrisă, opriţi-1 pe tractorist să remedie­ze !“ N-a fost nevoie să le spun de două ori. Ba chiar mi s-a şi plîns un tracto­rist că prea l-au oprit me­reu din lucru cooperatorii „cu fel de fel de preten­ţii“. „Măi băiete, i-am spus, pretenţiile alea sînt ale tehnologiei, n-avem ce le face !“ A ieşit acum o semănătură ! Cu densităţi ca la carte. Sigur, e abia un Început. Tînărul preşedinte, ingine­rul Topală, vorbeşte despre această perioadă definind-o cu un termen cam preten­ţios : „război al ideilor“. Cam mult spus, deşi este vorba şi despre unele idei şi despre un oarecare „război**. Mai mult o în­fruntare de păreri, izvorîte unele din vechi deprinderi şi concepţii, celelalte spri­­jinindu-se pe cunoaşterea cerinţelor şi regulilor unei agriculturi moderne şi efi­ciente. Se hotărise acum doi ani să se dezvolte legumicultu­ra. Nu se practicase aici decit prin ogrăzi. Apăruse­ră acum condiţii ideale : pămînt bun, irigaţii... Anul trecut, ca să folosim o ex­presie locală, cooperativa a făcut „o treabă bunişoară“ cu grădina ei de legume. Inginerul Topală însă a pus, din vara trecută, ochii pe un alt teren pe care l-a cercetat şi l-a găsit mult mai bun pentru grădină, „Tarlaua plopilor". Dar, nu se ştie de ce, a apărut o opoziţie acerbă din partea celor din brigada legumi­colă. „Că n-o să facem acolo nimic... Că o să mun­cim de pomană...“ („Ţăra­nul — spune Topală — are cîteodată păreri de neînţe­les..."). — N-am reuşit să-l con­ving — spune preşedintele. „Bine, am spus, vedem noi la primăvară. Deocam­dată să ne ocupăm de ră­saduri, în solarii". S-a muncit toată iarna cu nă­dejde la răsaduri. Toamna îngrășasem bine cu gunoi de grajd „Tarlaua plopi­lor“. Acum, cînd răsadu­rile au fost gata, am spus : „Gata, ieșim la plantat !“ „Unde 7“ „Cum, unde 7 in „Tarlaua plopilor“. Nu prea au venit. Am adunat atunci un grup de tineri şi am plantat cu ei o postaţă. După cîteva zile, răsadurile s-au prins de minune. De mai mult n-a fost nevoie. Au venit, imediat, toţi. Acum avem o grădină pe cinate. Vin ei şi spun: „To­varăşe inginer, s-a prins crustă, să mai dăm o pra­­şilă...“ Vrednicia se Învaţă. Ca şi agricultura modernă. Cel mai bun profesor : bunele rezultate, ciştigul. Multe sunt cele ce ţi se pot povesti aici despre re­venirea acestei cooperative la o activitate productivă normală, la o agricultură practicată după rigorile tehnologice menite să ri­dice pămîntul la adevărata lui valoare. Cooperativa agricolă de producţie Ţuţora, doar una dintre cele care se cuprind în marea incintă a amena­jării complexe Sculenî— Ţuţora—Gorban, a şi par­curs nu mai puţin de trei ani o bună bucată din drumul dezvoltării sale pe temeiul noilor condiţii ofe­rite de uriaşa investiţie. Pămîntul lor, renăscut, În­tors cu faţa către fertilul soare al agriculturii inten­sive, aşteaptă de la ei încă mari eforturi. Le vor face, fără îndoială. Asemenea Ţuţorei, şi alte locuri de aici trăiesc aceeaşi revelaţie a Întoar­cerii la viaţă. Pâmînturi readuse la viaţă ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MALAWI Domnului Dr. HASTINGS KAMUZU BANDA Preşedintele pe viaţă al Republicii Malawi Cu prilejul celei de-a 23-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Ma­lawi vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări. Sunt încredinţat că relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Malawi se vor dezvolta şi în viitor spre binele celor două po­poare, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. Vă doresc multă fericire şi sănătate, iar poporului malawian prieten pace şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU •• î­ Preşedintele Republicii Socialiste România Republica Malawi, tinăr stat african, a obţinut independenţa la 6 iulie 1964. Sărbătorirea zilei na­ţionale constituie un prilej de evo­care a eforturilor susţinute depuse in această perioadă de mai puţin de un sfert de secol pentru lichi­darea înapoierii moştenite din tre­cut şi valorificarea in folosul pro­priu a resurselor naturale. O aten­ţie deosebită a fost şi este acorda­tă, in acest sens, dezvoltării agri­culturii, sector in care lucrează majoritatea celor 5,8 milioane lo­cuitori ai ţării. Terenurile agricole se întind pe litoralul lacului Ma­lawi, unde se află mari plantaţii de ceai, cafea, tutun, bumbac, ce­reale. In ultimii ani, aici au fost forate mai multe mii de puţuri care au contribuit la extinderea supra­feţelor irigate şi la creşterea pro­ducţiei agricole. Tot în perioada care a trecut de la proclamarea independenţei au fost puse bazele unei industrii pro­prii, s-au dezvoltat invăţămîntul, cultura, asistenta sanitară. Un loc important In acţiunea de punere In valoare a resurselor naturale îl joacă oraşul Lilongwe, noua capi­tală a ţării, cu începere din 1975. In zona sa au fost înălţate unităţi de produse agroalimentare şi bu­nuri de consum, fabrici de ciment, întreprinderi de prelucrare a lem­nului. Este ştiut că o cincime din teritoriul ţării este acoperită de păduri din cele mai preţioase esen­ţe, lemnul fiind, alături de ceai şi cafea, unul dintre principalele ar­ticole de export. Animat de sentimente de caldă prietenie faţă de popoarele africa­ne, de toate popoarele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătă­toare, poporul român urmăreşte cu interes eforturile depuse de po­porul din această ţară în vederea făuririi unei vieţi noi, a consolidă­rii independenţei. Fără îndoială, dezvoltarea relaţiilor de colaborare intre ţările noastre este în interesul reciproc, al cauzei păcii şi înţele­gerii internaţionale. Premiile concursului „Fondul Păcii" - 1987, organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii La Bucureşti a avut loc tragerea la sorţi a premiilor oferite partici­panţilor la concursul pe bază de buletine „Fondul Păcii“ cu tema : „România — Ceauşescu In conştiinţa lumii , mesaje de pace, programe de pace“, organizat de Comitetul Naţio­nal pentru Apărarea Păcii. Premiul întîi a fost cîştigat de Moraru Ale­xandru, profesor din Iaşi, şi de Coşovei Rovena, profesoară din Bucureşti, iar premiul al doilea a revenit lui Ungureanu D. Dumitru, învăţător pensionar din Ruginoasa, şi lui Ţublu­c Daniela, elevă din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au fost atribuite, de asemenea, şase premii trei. „TRIBUNA DEMOCRAŢIEI" (Urmare din pag. I) lui municipal al F.D.U.S. Cetăţenii, constatînd că propunerile lor sînt privite cu interes, vin in număr mare și participă activ la aceste dezbateri, contribuind astfel la crea­rea climatului democratic de reală implicare in înfăptuirea programului de dezvoltare a localităţii noastre. Şi la Sulina există o experienţă pozitivă în organizarea „Tribunei democraţiei“. La nivelul oraşului sunt dezbătute, in acest cadru, sarci­nile şi indicatorii planului în profil teritorial, posibilităţile, existente pen­tru extinderea suprafeţelor agricole, in scopul autoaprovizionării localită­ţii, măsurile necesare pentru înfru­museţarea oraşului. Tovarăşul Ioan Roşea, preşedintele consiliului oră­şenesc al F.D.U.S., sublinia, că tema­tica discuţiilor este foarte largă. Ce­tăţenii vin cu încredere la aceste adunări in care oace problemă, de interes mai larg sau personal, este ascultată cu atenţie, îşi găseşte o so­luţie, un răspuns. Ne-am convins de acest lucru participind la, mai multe adunări in acest oraş. Consiliul popular* analizează atent şi înfăp­tuieşte propunerile judicioase făcute de cetăţeni. Aşa s-a întimplat cu propunerea ca zona mlăştinoasă din partea sudică a oraşului să fie ame­najată prin munca cetăţenilor pen­tru a fi cultivată. In felul acesta, peste 10 hectare au fost îndiguite, iar acum sunt cultivate cu legume şi furaje pentru creşterea animalelor. In comunele şi satele judeţului, adunările din cadrul „Tribunei de­mocraţiei“ au ca principală coordo­nată — cum este şi firesc — şi pro­blemele dezvoltării agriculturii, spori­rii producţiilor în unităţile de stat şi cooperatiste prin mai buna folo­sire a pămîntului, creşterii contri­buţiei gospodăriilor populaţiei la fondul de stat. Cu răspundere au analizat aceste probleme cetăţenii din comunele Valea Nucarilor, Mah­­mudia, Coma, Jijila şi multe altele, propunerile făcute in cadrul „Tribu­nei democraţiei" fiind materializate in scurt timp. Dar aria de cuprin­dere a dialogului cu cetăţenii este, bineînţeles, mult mai largă. Astfel, în comuna Luncaviţa, numeroşi Să­teni, între care Aurel Stan şi Ştefan Burghelea, au propus să se extindă atelierele de mică industrie. „Noi avem o experienţă bună în folosirea resurselor locale de materii prime pentru dezvoltarea micii industrii , ne spunea Nicolae Grigore, primarul comunei. Cooperativa agricolă de producţie are zece ateliere de mică industrie, care folosesc papura şi răchita pentru împletituri, argila pentru producerea cărămizilor, cu­poanele textile de la unităţile indus-­­ triei uşoare pentru producerea dife- • ritelor confecţii de mici dimensiuni. Dialogul cetăţenesc din cadrul „Tri­bunei democraţiei“ a­­reliefat noi posibilităţi de extindere a acestor activităţi. Dezvoltarea micii indus­trii este şi­ in interesul rentabilităţii unităţilor agricole. In ateliere se lu­crează doar in perioadele de timp cînd nu este de lucru in cimp. Pe baza propunerilor formulate recent vom extinde prelucrarea legumelor pe plan local, realizind o gamă bo­gată de semiconserve“. Larga parti­cipare, implicarea responsabilă a ce­tăţenilor explică şi faptul că in a­­ceastă comună producţiile agricole sunt cu mult peste media celor obţi­nute la nivel de judeţ. In cadrul „Tribunei democraţiei" au trezit un viu interes teme ca sis­tematizarea localităţilor şi creşterea, pe această bază, a Suprafeţei tere­nurilor arabile, problemele edilitar­­gospodăreşti şi alte asemenea dome­nii de larg interes. In comunele Ciu­­curova, Mihail Kogălniceanu si Ni­­culiţei, de exemplu, pe baza propu­nerilor formulate, in aceste adunări, de la începutul anului au fost res­­trinse perimetrele locuibile cu aproa­pe 10 la sută, iar terenul respectiv a trecut în folosinţa unităţilor agricole. Sunt doar cîteva din aspectele des­prinse în timpul anchetei noastre. Ele demonstrează că acolo unde con­siliile locale ale F.D.U.S. acţionează cu răspundere, rezultatele dialogului cetăţenesc nu întîrzie să apară. Stă­ruie, totuşi. Întrebarea : de ce expe­rienţa bună nu este generalizată, de ce eficienţa „Tribunei democraţiei“ stă alături de dezinteresul faţă de această formă vie, interesantă şi uti­lă de dialog cu cetățenii ? COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială a tovarășului Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, in Republica Arabă Egipt In perioada 2—5 iulie 1987, tovară­șul Constantin Dăscălescu, prim­­ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a efectuat o vi­zită oficială în Republica Arabă Egipt, la invitaţia primului ministru al acestei ţări, Atef Mohamed Na­guib Sedkî. Primul ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România a fost primit de preşedintele Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mu­barak. Din partea preşedintelui Republi­cii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost transmis preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak, şi doam­nei Suzanne Mubarak un cordial mesaj de prietenie. La rîndul său, preşedintele Moha­med Hosni Mubarak a mulţumit, in numele său şi al doamnei Suzanne Mubarak, pentru mesajul primit şi a rugat să se transmită preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu Un salut prietenesc şi cele mai bune urări, în cursul convorbirilor oficiale cei doi prim-miniştri au dat­ o înaltă a­­preciere contribuţiei hotăritoare a intîlnirilor dintre preşedintele Nicolae Ceausescu si preşedintele Mohamed Hosni Mubarak,­ la­ dezvol­tarea, dinamizarea si diversificarea colaborării reciproc avantajoase din­tre România si Egipt, in deplină concordanţă cu interesele fundamen­tale ale popoarelor român şi egipr­­ean de înaintare neabătută de calea progresului si bunăstării, de a trăi într-o lume a păcii si înţelegerii intre toate naţiunile lumii. Cei doi prim-miniştri au reliefat cu satisfacţie că raporturile tradiţio­nale de prietenie si colaborare dintre România şi Egipt cunosc o evoluţie ascendentă în toate domeniile de in­teres reciproc, in conformitate cu hotâririle si înţelegerile convenite cu prilejul intîlnirilor la nivel înalt. Totodată, s-a reafirmat hotărîrea celor două ţări de a acţiona pentru extinderea şi consolidarea conlucră­rii, atit pe plan bilateral, cit şi în sfera vieţii internaţionale. S-a exprimat convingerea că am­plificarea, în continuare, a relaţiilor de strinsă colaborare dintre România şi Egipt în domeniile politic, econo­mic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sectoare de interes comun con­tribuie la consolidarea prieteniei şi conlucrării dintre popoarele român şi egiptean, la dezvoltarea econo­miilor celor două ţări. A fost reafirmată hotărîrea ambe­lor guverne de a-şi intensifica efor­turile pentru realizarea prevederilor documentelor politice şi economice convenite cu prilejul intîlnirilor la nivel înalt. O atenţie deosebită s-a acordat Înţelegerii privind negocierea şi semnarea unui Acord-program pe termen lung privind lărgirea colabo­rării economice şi tehnico-ştiinţi­­fice, a schimburilor comerciale intre Republica Socialistă România si Re­publica Arabă Egipt pînă în anul 2000, care să asigure stabilitate şi perspectivă dezvoltării raporturilor economice şi tehnico-ştiinţifice din­tre cele două ţări. Cei doi prim-miniştri au examinat modul în care se înfăptuiesc hotări­­rile convenite la nivel înalt şi au stabilit măsuri concrete, de natură să conducă la accelerarea realizării obiectivelor de cooperare în curs de execuţie în Egipt, la finalizarea ne­gocierilor şi încheierea contractelor pentru noi proiecte industriale si energetice. Pe baza rezultatelor obţinute pînă în prezent in domeniul cooperării economice si luînd în considerare potenţialul economic important al României si Egiptului, cei doi prim­­ministri au reliefat posibilităţile deo­sebite existente pentru o creştere şi mai substanţială a schimburilor co­merciale şi amplificarea cooperării economice între cele două ţări. In acest scop s-a căzut de acord asupra necesităţii intensificării efor­turilor pentru lărgirea si consoli­darea cooperării economice dintre România şi Egipt In unele domenii ale industriei petroliere şi extracti­ve, construcţiilor de maşini, meta­lurgiei, chimiei, energiei si electri­cităţii, transporturilor, construcţiilor social-edilitare, agriculturii si indus­triei alimentare. S-a convenit ca, in perioada următoare, să fie intensifi­cate activitatea de prospectare şi ne­gocierile intre ministerele, instituţiile de resort si firmele comerciale, în scopul identificării de noi obiective economice care să fie realizate in cooperare. . Principalele rezultate ale convor­birilor şi măsurile convenite vizînd lărgirea şi diversificarea raporturi­lor economice şi a cooperării bilate­rale au fost consemnate într-un Me­morandum, care a fost semnat de cei doi prim-miniştri la încheierea vizitei. Au fost convenite, de asemenea, măsuri pentru intensificarea colabo­rării bilaterale în domeniile ştiinţei şi culturii, artei, presei şi informaţi­ilor, turismului, in vederea unei mai bune cunoaşteri a istoriei, civiliza­ţiei şi realizărilor popoarelor român şi egiptean. In cursul convorbirilor oficiale s-a procedat la o informare reciprocă privind preocupările actuale ale celor două ţări in domeniul dezvol­tării economico-sociale. Abordind problemele majore ale lumii contemporane, cei doi prim­­miniştri au subliniat că evoluţia evenimentelor a confirmat pe deplin valabilitatea aprecierilor şi poziţi­ilor cuprinse in documentele poli­tice comune semnate sau convenite cu prilejul intîlnirilor româno-egip­­tene la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo. In cadrul convorbirilor, prim­­miniştrii celor două ţări au subliniat că problema fundamentală a con­temporaneităţii o constituie oprirea cursei înarmărilor, in primul rind a celor nucleare, şi trecerea de urgenţă la acţiuni concrete de dezarmare care să ducă la eliberarea omenirii de pericolul unui război nuclear şi asigurarea dreptului sacru al po­poarelor la viaţă, la libertate şi in­dependenţă. Cele două părţi şi-au exprimat speranţa că negocierile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. care au loc la Geneva, se vor încheia cu rezultate pozitive, in interesul păcii şi secu­rităţii mondiale. Reafirmind hotărîrea României şi Egiptului de a acţiona pentru rezol­varea tuturor problemelor litigioase dintre state exclusiv prin mijloace paşnice, prin tratative, s-a apreciat că situaţia actuală din Orientul Mijlociu impune intensificarea efor­turilor pe plan regional şi interna­ţional în vederea soluţionării globa­le, juste şi durabile a problemelor complexe din această zonă şi orga­nizarea, în acest scop, a unei confe­rinţe internaţionale de pace sub egida O.N.U., cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv Organi­zaţia pentru Eliberarea Palestinei, singurul reprezentant legitim al po­porului palestinian. Cei doi prim-miniştri şi-au expri­mat profunda lor îngrijorare faţă de evoluţia periculoasă a evenimente­lor în războiul dintre Iran şi Irak. S-a subliniat necesitatea ca ambele părţi să accepte încetarea imediată a ostilităţilor,­­ retragerea trupelor în limitele frontierelor recunoscute pe plan internaţional şi trecerea la tra­tative de pace. Exprimind îngrijorarea in legătură cu adîncirea crizei economiei mon­diale şi înrăutăţirea situaţiei econo­mice a ţărilor in curs de dezvoltare, cei doi prim-miniştri s-au pronun­ţat pentru intensificarea eforturilor în vederea instaurării unei noi ordini economice internaţionale şi pentru lichidarea subdezvoltării, pentru găsirea unei soluţii globale problemei datoriilor externe împo­vărătoare ale ţărilor în curs de dezvoltare. Cei doi prim-miniştri s-au pronun­ţat pentru lichidarea totală a colo­nialismului, a oricăror forme de do­minaţie şi asuprire şi au condamnat cu fermitate politica rasistă de apartheid, măsurile de represiune ale autorităţilor de la Pretoria Îm­potriva populaţiei negre majoritare din Africa de Sud. Totodată, s-a ex­primat sprijinul faţă de lupta dreap­tă a poporului namibian, sub condu­cerea S.U.A.P.C., pentru accesul imediat la independenţă al Namibiei. Convorbirile oficiale s-au desfăşu­rat într-o atmosferă de înţelegere, cordialitate şi respect reciproc. Cei doi prim-miniştri au exprimat profunda lor satisfacţie faţă de re­zultatele vizitei şi înţelegerile con­venite, precum şi convingerea că acestea vor contribui la aprofunda­rea, în continuare, a legăturilor, de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al guvernului român, a exprimat calde mulţumiri pentru primirea cordială, prietenească, de care s-a bucurat şi a adresat primu­lui ministru al Egiptului, Atef Mo­hamed Naguib Sedki, invitaţia de a efectua o vizită oficială în România. Invitația a fost acceptată cu plăcere. ACTUALITATEA SPORTIVĂ O performanţă deosebită a juniorilor români la campionatele mondiale de box : DIN TREI PARTICIPANŢI - DOI CAMPIONI MONDIALI! La Havana, cu numai trei Concu­renţi, boxul românesc a ciştigat două medalii de aur, în cadrul campionatelor mondiale de­ juniori, tot atîtea ca şi la precedenta­­ediţie a competiţiei, ce se desfăşurase, în 1985, la Bucureşti, însoţiţi de antre­norul coordonator al lotului repre­zentativ de juniori, Relu Auraş, şi de arbitrul A.I.B.A.A. Dumitru Ban­­ciu, cei trei tineri pugilişti — Nicolae Aliuţă (48 kg — semimuscă), Mihai Leu (63,5 kg — uşoară) şi Francisc Vaştag (67 kg) — n-au avut parte de o tragere la sorţi prea uşoa­ră. De altfel, Aliuţă, vicecampion european de juniori 1986, a şi fost intrecu­t la puncte de sovieticul Tusupov in sferturile de finală. Dar, ceilalţi doi, Mihai Leu şi Francisc Vaştag, deşi au avut în semifinale adversari dintre cei mai puternici la categoriile respective — Leu pe Ruskunov (U.R.S.S.), Vaştag pe Cano (Cuba) — au cîştigat detaşat, primul la puncte (decizie 5—0), al doilea prin abandon dictat de ar­bitru în r. II, fapt ce dovedea încă o dată forţa de lovire extraordinară a celui mai bun junior european 1986, iar duminică, la Havana. In fina­lele campionatelor mondiale, cei doi talentaţi juniori români au confir­mat pe deplin pronosticurile specia­liştilor, intrecînd categoric adversa­rii şi cucerind titlurile mondiale : Mihai Leu b.p. (decizie 5—0) pe ir­landezul Laughran şi Francisc Vaştag ★ ATLETISM. Proba feminină de 800 m plat din cadrul concursului inter­naţional de atletism de la Oslo a fost ciştigată de sportiva româncă Doina Melinte cu timpul de 1*57” 94/100. Aceasta a fost a treia victo­rie consecutivă obţinută de Doina Melinte in concursurile pentru Marele premiu I.A.A.F. CANOTAJ. Concursul International de canotaj academic desfăşurat la Iaşi a fost dominat de sportivii ro­mâni, învingători in toate probele disputate. Printre cîştigători s-au nu­mărat Marioara Popescu, in proba de schif simplu feminin, I. Cherciu, la schif simplu masculin, echipaje­le de dublu rame feminin (Olga Homeghi, Rodica Alba) si 4 visle masculin (Taga, Vitali, Olah. Cu­­relea). LUPTE, în concursul de lupte li­bere din cadrul competiţiei interna­ţionale de la Suhl (R.D.G.), au fost înregistrate două victorii româneşti : Claudiu Tămăduianu la categ. 75 kg si Gheorghe Mitu la categ. 82 kg. Puşcaşu (100 kg), Păcuraru (48 kg), Bircu (52 kg) s-au clasat pe locul 3 la categoriile respective, în con­cursul de lupte greco-romane spor­tivul român Vasile Andrei (categ. 100 kg) s-a situat pe locul I, urmat de Bozula (U.RS.S.) și Wittmann (R.D.G.), Grigoraș (130 kg) și Că­rare (68 kg) au ocupat locul doi, iar Matei (82 kg) și Savu (62 kg) s-au clasat pe locul al treilea. h.p. (decizie 5-0) pe italianul Marro. Ceea ce fusese mai dificil se pe­trecuse însă în partidele semifi­nale ! Reşiţeanul Francisc Vaştag învinsese, pentru a doua oară în acest an, un reprezentant al boxului cubanez, box ale cărui clasă şi competitivitate se recomandă şi prin faptul că, la Havana, pugiliştii ţării— gazdă au cîştigat nu mai puţin de şase titluri mondiale. în ce-l priveş­te pe Mihai Leu, căruia îi este caracteristică o tehnică pugilistică deosebită, victoria sa în faţa unui boxer sovietic primeşte o strălucire aparte. Reprezentanţii sovietici sunt binecunoscuţi tocmai prin stil şi teh­nicitate, iar la Havana ei au obţi­nut trei medalii de aur şi trei de argint. Să adăugăm că, pe lingă pugiliştii români, cubanezi şi sovie­tici, a mai ciştigat o medalie de aur şi un boxer din S.U.A. Rezultatele excelente ale lui Mihai Leu şi Francisc Vaştag vorbesc despre marele talent sportiv al ti­nerilor noştri, vorbesc despre munca asiduă şi pricepută ce se desfăşoară la totul reprezentativ de juniori, tot antrenat cu pasiune de Relu Auraş, Vasile Baia şi Gheorghe Ene. Să-i felicităm cu toată căldura pe Leu şi Vaştag, campioni mondiali, pe destoinicii lor antrenori, cerindu-le şi pe mai departe aceeaşi muncă fără preget, acelaşi devotament pen­tru dobîndirea unor noi înalte per­formanţe. Valeria MIRONESCU ★ CAIAC-CANOE: In ultima zi a campionatelor mondiale de caiac-ca­­noe pentru juniori, de la Belgrad, concurenţii români au obţinut o me­dalie de argint cu echipajul de ca­noe 4 — 1 000 m si trei medalii de bronz : echipajul de caiac 4 — 1 000 m, la caiac dublu 1 000 m si la ca­noe dublu 1 000 m. In total, tinerii sportivi români au ciştigat 6 meda­lii (2 de argint si 4 de bronz). TENIS. • Proba de simplu băr­baţi din cadrul celei de-a 101-a e­­diții a turneului international de te­nis de la Wimbledon s-a încheiat cu surprinzătoarea victorie a tină­­rului jucător australian Pat Cash (22 ani), care l-a învins în finală cu 7—6. 6—2. 7—5 pe Ivan Lendl (Ce­hoslovacia). • Proba de dublu fe­mei din cadrul turneului internatio­nal de tenis de la Wimbledon s-a încheiat cu victoria cuplului Clau­dia Kohde (R.F. Germania), Helena Sukova (Cehoslovacia), care a dis­pus în finală cu 7—5, 7—5 de pe­rechea Betsy Nagelsen (S.U.A.). Eli­zabeth Smylie (Australia). FOTBAL, în meci restantă din campionatul unional de fotbal, echi­pa Dinamo Kiev a întrecut pe te­ren propriu, cu scorul de 2-0, for­mația Dinamo Minsk. In clasament conduce echipa Spar­tak Moscova, cu 22 puncte (din 16 jocuri disputate). Dinamo Kiev se află pe locul opt, cu 15 puncte (din 12 jocuri). tv 20.60 Telejurnal 20.20 Viaţa economică 20.35 Timp al marilor înfăptuiri revo­luţionare • Simboluri ale cute­zanţei 20.50 Seară de operetă (color). „Lilia­cul“ de Johann Strauss. Selec­tion!. In distribuţie : Kiri Te Kanawa, Hermann Prey, Hilde­gard Helehele, Ryszard Karaczy 21.50 Telejurnal 22.00 închiderea programului PAGINA 3 CARNET CULTURAL IALOMIŢA. In această perioadă, la casele de cultură, cluburile mun­citoreşti, în întreprinderi şi insti­tuţii, la căminele culturale au loc manifestări politico-educative cu un pronunţat caracter patriotic, prilej cu care sunt evidenţiate ma­rile realizări pe care aşezările de pe aceste meleaguri le-au cunoscut de la Congresul al IX-lea al parti­dului. (Mihai Vişoiu). VILCEA. In organizarea secţiei propagandă a comitetului judeţean de partid, la Rîmnicu Vîlcea a avut loc o consfătuire pe tema „Forme şi metode folosite in popularizarea şi difuzarea cărţii social-politice“. Participanţii au relevat importan­ţa pe care o are cartea social-po­­litică în lărgirea orizontului poli­tic şi profesional al oamenilor muncii, în educarea lor patriotică şi comunistă. Această acţiune s-a constituit intr-un rodnic schimb de experienţă pentru lucrătorii din sectoarele de difuzare a cărţii din judeţul Vîlcea. (Ion Stanciu), BRĂILA. Timp de două zile, la clubul muncitoresc „Progresul“ din Brăila s-a desfăşurat, în plen şi pe secţiuni, a XIII-a sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice cu tema „Cercetare ştiinţifică şi ingi­nerie tehnologică în sprijinul cali­tăţii şi eficienţei producţiei“. Cu­prinsă in „Săptămâna complexă a întreprinderii“, care a programat un bogat şi variat ciclu de mani­festări politico-ideologice şi cul­tural-educative, sesiunea de comu­nicări s-a bucurat de un frumos succes. (Candiano Priceputul. BOTOŞANI. La Botoşani a fost organizată manifestarea cultural­­artistică „Holda de aur“, reuniune interjudeţeană a ansamblurilor fol­clorice, organizată de comitetul ju­deţean de cultură şi educaţie socia­listă. In cadrul celei de-a 14-a edi­ţii a „Holdei de aur“ din acest an, care s-a desfăşurat duminică­, au evoluat ansambluri folclorice din întreprinderi botoşănene, din ora­şele Dorohoi şi Săveni, din comu­nele Tudora, Flămînzi,­­Ungureni, Vorona, Corni, Vorniceni, precum şi din judeţele Braşov, Maramureş, Suceava. Participanţii au prezentat pe străzile municipiului Botoşani, o impresionantă paradă a portului popular, urmată, pe parcursul În­tregii zile, de programe artistice cu caracter folcloric. (Eugen Hruş­­că).

Next