Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)
1987-09-15 / nr. 14017
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDUI Anul LVII Nr. 14017 Marți 15 septembrie 1987 LUI COMUNIST ROMAN 6 PAGINI— 50 BANI In cadrul dialogului permanent al secretarului general al partidului cu oamenii muncii consacrat dezvoltării social-economice a patriei ieri a început VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARASA ELENA CEAUSESCU, IN JUDETUL CLUJ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru in unitaţi industriale, agricole şi de învâţămint din judeţul Cluj. Noua intilnire a secretarului general al partidului cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale a prilejuit o analiză cuprinzătoare a modului cum au fost realizate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se direct, la faţa locului, măsurile ce se impun a fi luate pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor pe 1987 şi pe întregul cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. In această primă zi a Vizitei, premergătoare deschiderii anului de invăţămint, au fost examinate, totodată, rezultatele dobindite în cadrul procesului instructiv-educativ şi direcţiile principale de acţiune in vederea creşterii calităţii acestuia, intensificării muncii de formare a unor specialişti cu înaltă pregătire profesională, constructori ai socialismului şi comunismului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întimpinaţi, şi de această dată, pe întreg parcursul vizitei, cu multă căldură şi însufleţire de locuitorii judeţului. Prin puternice aplauze, urale şi aclamaţii, miile de oameni ai muncii, de elevi şi studenţi au dat expresie sentimentelor de neţărmurită dragoste, profundă preţuire şi aleasă recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija statornică ce o poartă înfloririi necontenite a judeţului lor şi a tuturor judeţelor ţării, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie, creşterii prestigiului României socialiste in lume. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ion Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, cu deosebit respect, la sosirea pe aeroportul din apropierea locali-,taţii Câmpia Turzii, de primul-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. Pionieri şi şoimi ai patriei, tinere şi tineri au oferit buchete de flori. In uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bordul elicopterului prezidenţial, îndreptindu-se spre COMBINATUL METALURGIC DIN CÎMPIA TURZII. Pe platforma din incinta unităţii, unde a aterizat elicopterul prezidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost intimpinati cu căldură de numeroşi muncitori şi muncitoare, de membri ai consiliului de conducere al combinatului. Erau prezenţi Marin Enache, ministrul industriei metalurgice, membri ai conducerii centralei industriale de resort, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In centrul dialogului tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu metalurgiştii din Cimpia Turzii au stat probleme de deosebită importanţă şi actualitate : stabilirea măsurilor şi a căilor de creştere, în continuare, a eficienţei întregii activităţi a combinatului, de sporire şi diversificare a producţiei, îndeosebi a celei destinate exportului, de diminuare a consumurilor specifice de materii prime şi materiale. Muncind cu dăruire, transpunind în practică indicaţiile şi recomandările secretarului general al partidului, colectivul combinatului a obţinut bune rezultate. Directorul combinatului, Gligor Urs, a evidenţiat dezvoltarea şi modernizarea considerabilă a acestei vechi unităţi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, în care s-a înregistrat o creştere a producţiei-marfă de cinci ori, a producţiei de export de 22 de ori, iar a producţiei de oţel de 11 ori. Au fost menţionate capacităţile noi de producţie puse in funcţiune la indicaţia secretarului general al partidului, modernizările aduse unor secţii de fabricaţie existente şi alte investiţii realizate aici, avind ca scop principal sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, valorificarea superioară a metalului, diversificarea fabricaţiei in conformitate cu cerinţele economiei naţionale, îmbunătăţirea caracteristicilor şi calităţii produselor, reducerea importurilor şi creşterea mai accentuată a exporturilor. Gazdele informează, de asemenea, despre rezultatele pozitive obţinute in perioada care a trecut din acest an, subliniind că au fost îndeplinite cu succes sarcinile stabilite la export, precum şi la unele sortimente de bază — oţel aliat, oţel beton şi calibrat, laminate finite, electrozi de sudură, utilaje pentru industriile metalurgică şi electrotehnică. Vizitînd unele sectoare importante ale combinatului — oţelăria electrică nr. 1, secţiile de electrozi inoxidabili pentru sudură şi de cabluri din oţel şi trăgătoria de sirme din oţeluri speciale —, secretarul general al partidului a urmărit cu atenţie Unele faze ale fluxului tehnologic, s-a interesat de eficienţa procedeelor folosite, de calitatea produselor. A reţinut atenţia preocuparea num(Continuare în pag. a II-a) Azi, la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lucru in judeţul Cluj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învâţâmînt 1987—1988, astăzi va avea loc în municipiul Cluj- Napoca o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, in jurul orei 10. INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat publicaţiilor „El Sol de Mexico" şi „Tiempo" După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 1 septembrie a.c., pe ziariştii mexicani Jose Eugenio Lopez Arteaga, de la cotidianul „El Sol de Mexico", şi Fernando Alberto Itala Burgos, de la revista „Tiempo", cărora le-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Presa a evocat recent împlinirea a 22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. și alegerea dumneavoastră in fruntea partidului. Vă rugăm să ne spuneţi, domnule preşedinte, ce a însemnat această perioadă pentru dezvoltarea ţării dumneavoastră. Cum aţi defini stadiul actual al dezvoltării economico-sociale a României ? RĂSPUNS : In acest an, România a sărbătorit 43 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a deschis calea dezvoltării Independente şi trecerii, in 1948, la construcţia socialismului in România. In general, în toată această perioadă — dar îndeosebi în anii construcţiei socialiste — România a obţinut realizări importante, care au dus la transformarea ei dintr-o tară slab dezvoltată, predominant agrară, intr-o tară industrial-agrară. în acest cadru, perioada de după 1965 marchează un moment important în dezvoltarea, intr-un ritm intens, a României. Pe ansamblu, in anii construcţiei socialiste, producţia industrială a României a crescut de peste 100 de ori. Circa 80 la sută din întregul spor de producţie al acestei perioade s-a obţinut in ultimii 22 de ani. Au fost create noi locuri de muncă, ajungîndu-se, practic, la o dublare a locurilor de muncă faţă de cele existente în 1965. Toate acestea au fost obţinute prin alocarea pentru dezvoltare, în toată această perioadă, a unor fonduri importante — de circa 33 la sută — din venitul naţional. Aceasta a asigurat creşterea fondurilor fixe de circa 6 ori. Circa 90 la sută din fondurile fixe ale României sunt create in ultimii 22 de ani. Pe această bază a avut loc o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii şi, totodată, o ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Aş putea spune că, practic, industria românească poate produce astăzi orice maşini si utilaje din toate domeniile, inclusiv in electronică, iar, nivel corespunzător celor mai bune produse de pe plan mondial. Inafară de armele nucleare, nu există domeniu in care industria romanească să nu poată realiza orice producţie — şi aceasta pentru că am fost şi suntem în mod hotârit împotriva armelor nucleare şi ne pronunţăm pentru lichidarea lor. In mod corespunzător am obtinut o creştere importantă a intregii producţii agricole, care, pe ansamblu, în anii construcţiei socialiste, a crescut de aproape 6 ori. Circa 75 la sută din sporul acestei perioade s-a realizat in ultimii 22 de ani. Am obtinut o..erestere importantă a producţiei de cereale, care a fost anul trecut de peste 30 milioane tone, comparativ cu 12 milioane tone in 1965. Probabil că anul acesta vom depăşi 30 milioane tone. Am obţinut, de asemenea, o creştere corespunzătoare a comerţului exterior, dezvoltind puternic relaţiile economice şi de cooperare internaţională cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. In această perioadă comerţul exterior a crescut de 7,5 ori. In mod corespunzător a crescut şi venitul national , de aproape 5 ori, in această perioadă de 22 de ani. Fată de 1944, venitul national a crescut de peste 32 de ori, din care peste 80 la sută reprezintă creşterea realizată in ultimii 22 de ani. Aceasta a asigurat creşterea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, ne-a permis să realizăm importante lucrări de construcţii de locuinţe, şcoli, spitale şi alte edificii sociale şi în domeniul culturii. De altfel, oricine poate constata că nu există oraş sau localitate din România unde să nu se realizeze importante lucrări de construcţii sociale, începind cu locuinţele. Ca atare, putem spune că in anii construcţiei socialiste, şi îndeosebi în ultimii 22 de ani, România a parcurs mai multe etape istorice de dezvoltare — de la societatea burghezo-moşierească, în care existau săraci şi bogaţi, exploataţi şi exploatatori, la societatea socialistă multilateral dezvoltată, în care s-a lichidat pentru totdeauna exploatarea omului de către om. înfăptuim o societate care are in vedere să asigure dezvoltarea generală a ţării şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, a gradului general de civilizaţie, întărirea, pe această bază, a independenţei şi suveranităţii ţării. ÎNTREBARE : Care sunt perspectivele României pentru anul 2000 ? Ce obiective prevedeţi pentru ţara dumneavoastră pe termen mediu ? RĂSPUNS : Pe baza hotăririlor Congresului al XIII-lea şi a Programului partidului, pină în anul 2000 România va deveni o ţară industrial-agrară multilateral dezvoltată. Se vor generaliza principiile socialiste de muncă, de retribuţie, de viaţă şi se vor crea condiţii pentru trecerea la un stadiu superior, de realizare a principiilor comuniste de viată. In acest cadru, în prima etapă, pină in 1990, România urmează să treacă la un stadiu nou de dezvoltare, acela de tară socialistă mediu dezvoltată — și vă pot spune că realizările de pină acum, din primii doi ani ai acestui cincinal, ne dau garanţia că vom înfăptui acest obiectiv. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea ştiinţei, învăţămintului şi culturii , ca factori fundamentali, hotăritori, pentru progresul general al societăţii noastre socialiste, ca de altfel al oricărui stat din lume. Am trecut la o dezvoltare intensivă,* punind la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in ■toate domeniile, perfecţionarea conducerii, modernizarea şi o mai bună normare economico-financiară, aşe- Zind ferm întreaga activitate pe principiile legităţilor economice, ale rentabilităţii si eficientei, aplicând hotărit principiile autoconducerii autogestiunii în toate sectoarele. In agricultură infăptuini noua revoluţie agrară — cum am numit-o noi — care presupune o creştere puternică a producţiei, dar si o transformare generală a modului de viaţă şi de muncă al cooperatorilor, al ţărănimii, o transformare a Însăşi gindirii oamenilor muncii de la sate. Vă pot spune că, tocmai pe această bază, am obţinut realizările din ultimii ani pe care le-am menţionat. Am realizat producţii de pină la 10 000 kg griu la hectar, precum şi de peste 20 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Avem deci în vedere ca, pină în anul 2000, România să se numere printre ţările dezvoltate din punct de vedere economic, dar cu o orinduire socialistă dezvoltată, in care se vor manifesta deja o serie de forme ale principiilor comuniste de muncă şi de viaţă. Toate acestea vrem să le realizăm pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii din toate domeniile, şi să asigurăm larg ridicarea nivelului de viaţă material şi spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste pe care o edificăm in România. Noi considerăm că tot ce înfăptuim în ţara noastră trebuie să fie realizat cu poporul şi pentru popor. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, problemele democraţiei reţin într-o măsură tot mai mare atenţia opiniei publice, atit in Est, cit ?i în Vest. In concepţia dumneavoastră, prin ce s-ar caracteriza o democraţie autentică şi ce grad de dezvoltare a atins aceasta in România ? RĂSPUNS : In întreaga activitate pornim de la necesitatea asigurării unei largi democraţii muncitoreşti revoluţionare, care să asigure participarea tuturor categoriilor sociale, a întregului popor la conducerea diferitelor sectoare de activitate. Am menţionat mai înainte că asigurăm conducerea economiei pe baza principiilor democratice ale autoconducerii şi autogestiunii ca principii de bază , dar, pornind de la aceasta, am realizat un larg sistem democratic de conducere, care se concretizează prin consilii ale oamenilor muncii in toate domeniile de activitate — în industrie, in agricultură, invăţămint, ştiinţă, in toate sectoarele. In consiliile oamenilor muncii din industrie si alte sectoare, cel puţin 30 la sută din membri sint muncitori care lucrează direct in producţie. Desigur, in agricultura de stat aceşti membri sint muncitori agricoli, iar in cooperativele agricole de producţie ei sint aproape in totalitate ţărani cooperatori şi mecanizatori, plus specialiştii care lucrează în sectoarele respective de activitate. In toate aceste organisme sunt cuprinşi peste o jumătate de milion de muncitori, ţărani, intelectuali din toate sectoarele. Consiliile de conducere ale oamenilor muncii au rol deliberativ, adică hotărăsc asupra întregii activităţi şi conduc Întreaga activitate. Am trecut în folosinţa colectivelor de oameni ai muncii fondurile fixe din fiecare întreprindere. Muncitorii si ceilalţi oameni ai muncii răspund de o parte a avuţiei generale a ţării, in calitatea lor de proprietari şi producători. Am institutionalizat adunările generale, ca organe colective de conducere care hotărăsc asupra intregii activităţi economice si sociale. Pentru a asigura o mai bună participare a oamenilor muncii la conducere, atit pe plan local, cit şi naţional, am creat organisme judeţene ale consiliilor oamenilor muncii, precum şi organisme naţionale. Avem un Consiliu naţional al oamenilor muncii, un Consiliu naţional al agriculturii, un Consiliu naţional al ştiinţei si invătămintului, un Consiliu al culturii şi educaţiei. La fiecare 5 ani, in aceste domenii avem congrese la care participă reprezentanţi aleşi de oamenii muncii. La Congresul oamenilor muncii, spre exemplu, participă 11 000 de oameni ; la Congresul agriculturii participă, de asemenea, 11 000 de oameni ; la Congresul ştiinţei şi invătâmintului, circa 7 000 de oameni, iar la Congresul culturii, care a avut loc cu citeva săptămini in urmă, 5 000 de oameni. Am creat deci un larg sistem democratic de conducere a tuturor sectoarelor, care, impreună cu organele de stat, asigură conducerea democratică a intregii activităţi. Desigur, avem Marea Adunare Naţională, aleasă prin vot secret o dată la 5 ani ; avem consilii populare in comune, oraşe şi judeţe, care se aleg la doi ani şi jumătate. Avem, la fiecare 5 ani, un congres care dezbate problemele consiliilor populare ale oraşelor, comunelor si judeţelor, ale activităţii teritoriale si alege un parlament al acestor consilii, care aprobă, înaintea Marii Adunări Naţionale, toate legile privind activitatea locală in general, dar şi celelalte. Am introdus, de circa 20 de ani, principiul depunerii mai multor candidaturi — de 2 şi 3 candidaţi — pentru un loc de deputat atit in (Continuare in pag. a V-a) ŞCOALA ROMÂNEASCĂ in faţa unei noi etape de împlinire a misiunii sale patriotice şi revoluţionare In procesul dezvoltării multilaterale a României socialiste, fiecare nou an de invăţămînt se înscrie ca o etapă distinctă, definitorie pentru capacitatea de mobilizare şi de creaţie cu care întregul nostru popor înfăptuieşte obiectivele de însemnătate istorică înscrise in Programul partidului. De la Congresul al IX-lea, de cind la crima partidului şi a statului a fost ales tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şcoala românească de toate gradele a fost învestită succesiv cu posibilităţi şi răspunderi sporite in ceea ce priveşte ridicarea nivelului de cunoaştere, de cultură al întregului popor, formarea de cadre temeinic pregătite, însufleţite de spirit patriotic şi revoluţionar, participarea activă la modernizarea vieţii social-economice, la generalizarea progresului ştiinţifico-tehnic in toate domeniile de activitate. Prin aplicarea concepţiei conlucrării organice dintre invătămint, cercetare şi producţie, concepţie elaborată din iniţiativa şi sub conducerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, ca o strategie pe termen lung în domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor, în strinsă corelaţie cu exigenţele actuale şi de perspectivă ale societăţii, şcoala românească beneficiază acum de pe urma valorificării unui vast potenţial de energie socială, se dezvoltă şi-şi perfecţionează sistematic structura şi funcţiile sale specifice, îşi amplifică necontenit puterea formativă asupra generaţiilor tinere şi ridică la o nouă demnitate rolul social atribuit dintotdeauna la noi învăţăturii de carte. Fiecare unitate de invăţămint, sub conducerea organizaţiei de partid, dobîndeşte astfel posibilitatea de a deveni o citadelă a gindirii ştiinţifice, creatoare, a spiritului patriotic şi revoluţionar, cultivat cu pricepere şi pasiune in rîndurile tineretului şcolar şi universitar, tot astfel cum, sub incidenţa învăţării permanente, statornicite în procesul aceleiaşi conlucrări, fiecare unitate de producţie se înfăţişează din ce în ce mai mult ca o şcoală a muncii, împlinirii şi afirmării personalităţii pe calea participării competente şi sub impulsul propriei iniţiative la sporirea valorilor materiale şi spirituale româneşti. Se poate deci spune cu deplin temei că, prin aplicarea neabătută a principiilor integrării, educaţia multilaterală este permanentizată şi orientată astfel in România socialistă incit să accentueze continuitatea necesară intre pregătirea noilor generaţii prin muncă, pentru muncă, şi capacitatea acestora de autoperfecţionare necontenită, iar şcoala de toate gradele contribuie din ce in ce mai mult la realizarea programelor de dezvoltare şi modernizare elaborate pentru fiecare domeniu de activitate. In virtutea acestei corelaţii organice şi pe baza caracterului sistematic care inspiră astăzi dezvoltarea şcolii româneşti, in fiecare nou an de invătămint se adoptă obiective precise si mijloace adecvate de a le împlini. Aceasta facilitează mobilizarea şi utilizarea superioară a energiilor creatoare din primele săptămini de, scoală, cultivă in rindul tinerelor generaţii încrederea in forţele, în capacitatea lor de a se pregăti temeinic, favorizează, cu alte cuvinte, buna organizare şi desfăşurare a procesului de invătămint in lumina exigentelor şi autoexigenţelor ce-i sunt specifice. Cu deosebire anul şcolar şi universitar 1987—1988 beneficiază, in stabilirea obiectivelor sale, de aprecierile şi sarcinile pe care secretarul general al partidului le-a formulat frecvent incuvintările rostite la consfătuirile de lucru şi la analizele diferitelor sectoare de activitate, desfăşurate in vremea din urmă, îndeosebi la recentul Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, care a evidenţiat pregnant in lucrările sale rolul şi răspunderile ce revin astăzi şcolii de toate gradele în domeniul educaţiei şi culturii, pentru implicarea mai profundă a acestora in făurirea si manifestarea superioară a conştiinţei socialiste a maselor şi in primul rind a tineretului. Analiza atentă a semnificaţiilor proprii acestor documente de partid şi de stat pune cu deosebire in lumină necesitatea ca noul an de invătămint să sintetizeze in expresii uşor asimilabile pentru noile generaţii cele mai inalte cuceriri ale spiritului, asociindu-şi astfel, ca factori esenţiali ai reuşitei sale, atributele noii revoluţii ştiinţifice şi tehnice, noii revoluţii agrare, precum şi ale marilor tradiţii româneşti de educaţie, cultură şi invăţămint. Dezvoltind ideea acestui proces logic, idee frecvent întilnită in documentele partidului şi statului nostru, anume că edificarea socialismului şi comunismului este posibilă numai prin aportul de creaţie al oamenilor temeinic pregătiţi, cu o gindire modernă şi o înaltă competenţă ştiinţifico-profesională, cu o atitudine înaintată faţă de muncă şi viaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „înarmat cu cele mai înalte cunoştinţe din toate domeniile, ale culturii înaintate, omul poate să pătrundă şi să înţeleagă tot mai temeinic tainele naturii şi ale universului, să devină tot mai cutezător, să-şi făurească in mod conştient viitorul liber, independent şi fericit. Numai pe baza unei asemenea educaţii şi culturi, omul, poporul nostru — ca, de altfel, orice popor — poate fi pe deplin liber, nu adevăratul înţeles al libertăţii“. Asigurarea libertăţii prin largul acces al oamenilor de toate virstele şi categoriile sociale la valorile perene ale educaţiei şi culturii, ale ştiinţei şi tehnicii. in(Continuare în part. a V-a)