Scînteia, septembrie 1987 (Anul 56, nr. 14005-14030)

1987-09-15 / nr. 14017

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDUI Anul LVII Nr. 14017 Marți 15 septembrie 1987 LUI COMUNIST ROMAN 6 PAGINI— 50 BANI In cadrul dialogului permanent al secretarului general al partidului cu oamenii muncii consacrat dezvoltării social-economice a patriei ieri a început VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNA CU TOVARASA ELENA CEAUSESCU, IN JUDETUL CLUJ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru in unitaţi industriale, agricole şi de învâţămint din judeţul Cluj. Noua intilnire a secretarului ge­neral al partidului cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale a pri­lejuit o analiză cuprinzătoare a modului cum au fost realizate sar­cinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se direct, la faţa locului, măsurile ce se impun a fi luate pentru îndepli­nirea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor pe 1987 şi pe întregul cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. In această primă zi a Vizitei, pre­mergătoare deschiderii anului de in­­văţămint, au fost examinate, tot­odată, rezultatele dobindite în ca­drul procesului instructiv-educativ şi­­ direcţiile principale de acţiune in vederea creşterii calităţii acestuia, intensificării muncii de formare a unor specialişti cu înaltă pregătire profesională, constructori ai socia­lismului şi comunismului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întimpinaţi, şi de această dată, pe întreg parcursul vizitei,­­ cu multă căldură şi însufleţire de locuitorii judeţului. Prin puternice aplauze, urale şi aclamaţii, miile de oameni ai muncii, de elevi şi studenţi au dat expresie sentimentelor de ne­ţărmurită dragoste, profundă preţui­re şi aleasă recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija sta­tornică ce o poartă înfloririi necon­tenite a judeţului lor şi a tuturor judeţelor ţării, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie, creşterii prestigiului României socialiste in lume. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ion Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu au fost sa­lutaţi, cu deosebit respect, la sosirea pe aeroportul din apropierea locali-,­taţii Câmpia Turzii, de primul-secre­­tar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamen­telor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei a prezentat ono­rul. Pionieri şi şoimi ai patriei, tinere şi tineri au oferit buchete de flori. In uralele şi aclamaţiile celor pre­zenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bordul elicopterului preziden­ţial, îndreptindu-se spre COMBI­NATUL METALURGIC DIN CÎMPIA TURZII. Pe platforma din incinta unităţii, unde a aterizat elicopterul preziden­ţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost in­timpinati cu căldură de numeroşi muncitori şi muncitoare, de membri ai consiliului de conducere al com­binatului. Erau prezenţi Marin­ Enache, ministrul industriei meta­lurgice, membri ai conducerii cen­tralei industriale de resort, repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In centrul dialogului tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu metalurgiştii din Cimpia Turzii au stat probleme de deosebită importanţă şi actuali­tate : stabilirea măsurilor şi a căilor de creştere, în continuare, a eficien­ţei întregii activităţi a combinatului, de sporire şi diversificare a produc­ţiei, îndeosebi a celei destinate ex­portului, de diminuare a consumu­rilor specifice de materii prime şi materiale. Muncind cu dăruire, transpunind în practică indicaţiile şi recomandă­rile secretarului general al partidu­lui, colectivul combinatului a obţinut bune rezultate. Directorul combina­tului, Gligor Urs, a evidenţiat dez­voltarea şi modernizarea considerabi­lă a acestei vechi unităţi în perioada inaugurată de­ Congresul al IX-lea al partidului, în care s-a înregistrat o creştere a producţiei-marfă de cinci ori, a producţiei de export de 22 de ori, iar a producţiei de oţel de 11 ori. Au fost menţionate capacită­ţile noi de producţie puse in func­ţiune la indicaţia secretarului general al partidului, modernizările aduse unor secţii de fabricaţie exis­tente şi alte investiţii realizate aici, avind ca scop principal sporirea producţiei şi a productivităţii mun­cii, valorificarea superioară a meta­lului, diversificarea fabricaţiei in conformitate cu cerinţele economiei naţionale, îmbunătăţirea caracteristi­cilor şi calităţii produselor, redu­cerea importurilor şi creşterea mai accentuată a exporturilor. Gazdele informează, de asemenea, despre re­zultatele pozitive obţinute in perioa­da care a trecut din acest an, subli­niind că au fost îndeplinite cu suc­ces sarcinile stabilite la export, pre­cum şi la unele sortimente de bază — oţel aliat, oţel beton şi calibrat, laminate finite, electrozi de sudură, utilaje pentru industriile metalur­gică şi electrotehnică. Vizitînd unele sectoare importan­te ale combinatului — oţelăria elec­trică nr. 1, secţiile de electrozi inoxi­dabili pentru sudură şi de cabluri din oţel şi­ trăgătoria de sirme din oţeluri speciale —, secretarul general al partidului a urmărit cu atenţie Unele faze ale fluxului tehnologic, s-a interesat de eficienţa procedee­lor folosite, de calitatea produselor. A reţinut atenţia preocuparea num­(Continuare în pag. a II-a) Azi, la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lu­cru in judeţul Cluj a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, şi al des­chiderii anului de învâţâ­­mînt 1987—1988, astăzi va avea loc în municipiul Cluj- Napoca o adunare popu­lară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, in jurul orei 10. INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat publicaţiilor „El Sol de Mexico" şi „Tiempo" După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 1 septembrie a.c., pe ziariştii mexicani Jose Eugenio Lopez Arteaga, de la cotidianul „El Sol de Mexico", şi Fernando Alberto Itala Burgos, de la revista „Tiempo", cărora le-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Presa a evocat recent împlinirea a 22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. și alegerea dumneavoas­tră in fruntea partidului. Vă rugăm să ne spuneţi, domnule preşedinte, ce a însemnat aceas­tă perioadă pentru dezvoltarea ţării dumneavoastră. Cum aţi defini stadiul actual al dezvol­tării economico-sociale a Româ­niei ? RĂSPUNS : In acest an, România a sărbătorit 43 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimpe­­rialistă, care a deschis­­ calea dez­voltării Independente şi trecerii, in 1948, la construcţia socialismului in România. In general, în toată aceas­tă perioadă — dar îndeosebi în anii construcţiei socialiste — România a obţinut realizări importante, care au dus la transformarea ei dintr-o tară slab dezvoltată, predominant agrară, intr-o tară industrial-agrară. în acest cadru, perioada de după 1965 marchează un moment impor­tant în dezvoltarea, intr-un ritm in­tens, a României. Pe ansamblu, in anii construcţiei socialiste, producţia industrială a României a crescut de peste 100 de ori. Circa 80 la sută din întregul spor de producţie al acestei perioade s-a obţinut in ultimii 22 de ani. Au fost create noi locuri de muncă, ajungîndu-se, practic, la o dublare a locurilor de muncă faţă de cele existente în 1965. Toate ace­stea au fost obţinute prin alocarea pen­tru dezvoltare, în toată această pe­rioadă, a unor fonduri importante — de circa 33 la sută — din venitul naţional. Aceasta a asigurat creşte­rea fondurilor fixe de circa 6 ori. Circa 90 la sută din fondurile fixe ale României sunt create in ultimii 22 de ani. Pe această bază a avut loc o creştere corespunzătoare a produc­tivităţii muncii şi, totodată, o ridica­re a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Aş putea spune că, practic, industria românească poate produce astăzi orice maşini si uti­laje din toate domeniile, inclusiv in electronică, ia­­r, nivel corespunză­tor celor mai bune produse de pe plan mondial. In­­afară de armele nucleare, nu există domeniu in care industria romanească să nu poată realiza orice producţie — şi aceasta pentru că am fost şi suntem­ în mod hotârit împotriva armelor nucleare şi ne pronunţăm pentru lichidarea lor. In mod corespunzător am obtinut o creştere importantă a intregii pro­ducţii agricole, care, pe ansamblu, în anii construcţiei socialiste, a crescut de aproape 6 ori. Circa 75 la sută din sporul acestei perioade s-a realizat in ultimii 22 de ani. Am obtinut o..er­estere importantă a pro­ducţiei de cereale, care a fost anul trecut de peste 30 milioane tone, comparativ cu 12 milioane tone in 1965. Probabil că anul acesta vom depăşi 30 milioane tone. Am obţinut, de asemenea, o creş­tere corespunzătoare a comerţului exterior, dezvoltind puternic rela­ţiile economice şi de cooperare in­ternaţională cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. In această perioadă comerţul exte­rior a crescut de 7,5 ori. In mod corespunzător a crescut şi venitul national , de aproape 5 ori, in această perioadă de 22 de ani. Fată de 1944, venitul national a cres­cut de peste 32 de ori, din care peste 80 la sută reprezintă creşterea rea­lizată in ultimii 22 de ani. Aceasta a asigurat creşterea nivelului de trai material şi spiritual al poporu­lui, ne-a permis să realizăm impor­tante lucrări de construcţii de lo­cuinţe, şcoli, spitale şi alte edificii sociale şi în domeniul culturii. De altfel, oricine poate constata că nu există oraş sau localitate din Româ­nia unde să nu se realizeze impor­tante lucrări de construcţii sociale, începind cu locuinţele. Ca atare, putem spune că in anii construcţiei socialiste, şi îndeosebi în ultimii 22 de ani, România a parcurs mai multe etape istorice de dezvoltare — de la societatea bur­­ghezo-moşierească, în care existau săraci şi bogaţi, exploataţi şi ex­ploatatori, la societatea socialistă multilateral dezvoltată, în care s-a lichidat pentru totdeauna exploata­rea omului de către om. înfăptuim o societate care are in vedere să asigure dezvoltarea generală a ţării şi ridicarea nivelului de trai mate­rial şi spiritual al poporului, a gra­dului general de civilizaţie, întă­rirea, pe această bază, a indepen­denţei şi suveranităţii ţării. ÎNTREBARE : Care sunt perspectivele României pentru anul 2000 ? Ce obiective preve­deţi pentru ţara dumneavoastră pe termen mediu ? RĂSPUNS : Pe baza hotăririlor Congresului al XIII-lea şi a Progra­mului partidului, pină în anul 2000 România va deveni o ţară indus­trial-agrară multilateral dezvoltată. Se vor generaliza principiile socialis­te de muncă, de retribuţie, de viaţă şi se vor crea condiţii pentru tre­cerea la un stadiu superior, de rea­lizare a principiilor comuniste de viată. In acest cadru, în prima etapă, pină in 1990, România urmează să­­ treacă la un stadiu nou de dezvol­tare, acela de tară socialistă mediu dezvoltată — și vă pot spune că realizările de pină acum, din primii doi ani ai acestui cincinal, ne dau garanţia că vom înfăptui acest obiectiv. Punem un accent deosebit pe dez­voltarea ştiinţei, învăţămintului şi culturii , ca factori fundamentali, hotăritori, pentru progresul general al societăţii noastre socialiste, ca de altfel al oricărui stat din lume. Am trecut la o dezvoltare inten­sivă,* punind la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in ■toate domeniile, perfecţionarea con­ducerii, modernizarea şi o mai bună normare economi­co-financiară, aşe- Zind ferm întreaga activitate pe principiile legităţilor economice, ale rentabilităţii si eficientei, aplicând hotărit principiile autoconducerii­ autogestiunii în toate sectoarele. In agricultură infăptuini noua re­voluţie agrară — cum am numit-o noi — care presupune o creştere puternică a producţiei, dar si o transformare generală a modului de viaţă şi de muncă al cooperatorilor, al ţărănimii, o transformare a În­săşi gindirii oamenilor muncii de la sate. Vă pot spune că, tocmai pe această bază, am obţinut realizările din ultimii ani pe care le-am men­ţionat. Am realizat producţii de pină la 10 000 kg griu la hectar, precum şi de peste 20 000 kg porumb ştiuleţi la hectar. Avem deci în vedere ca, pină în anul 2000, România să se numere printre ţările dezvoltate din punct de vedere economic, dar cu o orin­­duire socialistă dezvoltată, in care se vor manifesta deja o serie de forme ale principiilor comuniste de muncă şi de viaţă. Toate acestea vrem să le realizăm pe baza celor m­ai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii d­in toate domeniile, şi să asigurăm larg ridicarea nivelului de viaţă mate­rial şi spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste pe care o edificăm in România. Noi conside­răm că tot ce înfăptuim în ţara noastră trebuie să fie realizat cu poporul şi pentru popor. ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, problemele democraţiei reţin într-o măsură tot mai mare atenţia opiniei publice, atit in Est, cit ?i în Vest. In concepţia dumneavoastră, prin­­ ce s-ar caracteriza o democra­ţie autentică şi ce grad de dez­voltare a atins aceasta in România ? RĂSPUNS : In întreaga activitate pornim de la necesitatea asigurării unei largi democraţii muncitoreşti revoluţionare, care să asigure parti­ciparea tuturor categoriilor sociale, a întregului popor la conducerea di­feritelor sectoare de activitate. Am menţionat mai înainte că asi­gurăm conducerea economiei pe baza principiilor democratice ale auto­­conducerii şi autogestiunii ca prin­cipii de bază , dar, pornind de la aceasta, am realizat un larg sistem democratic de conducere, care se concretizează prin consilii ale oame­nilor muncii in toate domeniile de activitate — în industrie, in agricul­tură, invăţămint, ştiinţă, in toate sectoarele. In consiliile oamenilor muncii din industrie si alte sectoare, cel puţin 30 la sută din membri sint muncitori care lucrează direct in producţie. Desigur, in agricultura de stat aceşti membri sint muncitori agricoli, iar in cooperativele agricole de producţie ei sint aproape in to­talitate ţărani cooperatori şi me­canizatori, plus specialiştii care lu­crează în sectoarele respective de activitate. In toate aceste organisme sunt cuprinşi peste o jumătate de milion de muncitori, ţărani, intelectuali din toate sectoarele. Consiliile de condu­cere ale oamenilor muncii au rol deliberativ, adică hotărăsc asupra întregii activităţi şi conduc Întreaga activitate. Am trecut în folosinţa colective­lor de oameni ai muncii fondurile fixe din fiecare întreprindere. Mun­citorii si ceilalţi oameni ai muncii răspund de o parte a avuţiei gene­rale a ţării, in calitatea lor de pro­prietari şi producători. Am institu­­tionalizat adunările generale, ca or­gane colective de conducere care hotărăsc asupra intregii activităţi economice si sociale. Pentru a asigura o mai bună participare a oamenilor muncii la conducere, atit pe plan local, cit şi naţional, am creat organisme ju­deţene ale consiliilor oamenilor muncii, precum şi organisme naţio­nale. Avem un Consiliu naţional al oamenilor muncii, un Consiliu na­ţional al agriculturii, un Consiliu naţional al ştiinţei si invătămintu­­lui, un Consiliu al culturii şi edu­caţiei. La fiecare 5 ani, in aceste domenii avem congrese la care participă reprezentanţi aleşi de oa­menii muncii. La Congresul oame­nilor muncii, spre exemplu, parti­cipă 11 000 de oameni ; la Congre­sul agriculturii participă, de aseme­nea, 11 000 de oameni ; la Congresul ştiinţei şi invătâmintului­­, circa 7 000 de oameni, iar la Congresul culturii, care a avut loc cu citeva săptămini in urmă, 5 000 de oameni. Am creat deci un larg sistem de­mocratic de conducere a tuturor sec­toarelor, care, impreună cu orga­nele de stat, asigură conducerea democratică a intregii activităţi. De­sigur, avem Marea Adunare Naţio­nală, aleasă prin vot secret o dată la 5 ani ; avem consilii populare in comune, oraşe şi judeţe, care se aleg la doi ani şi jumătate. Avem, la fiecare 5 ani, un congres care dez­bate problemele consiliilor populare ale oraşelor, comunelor si judeţelor, ale activităţii teritoriale si alege un parlament al acestor consilii, care aprobă, înaintea Marii Adunări Na­ţionale, toate legile privind activi­tatea locală in general, dar şi cele­lalte. Am introdus, de circa 20 de ani, principiul depunerii mai multor candidaturi — de 2 şi 3 candidaţi — pentru un loc de deputat atit in (Continuare in pag. a V-a) Ş­COALA ROMÂNEASCĂ in faţa unei noi etape de împlinire a misiunii sale patriotice şi revoluţionare In procesul dezvoltării multilate­rale a României socialiste, fiecare nou an de invăţămînt se înscrie ca o etapă distinctă, definitorie pentru capacitatea de mobilizare şi de creaţie cu care întregul nostru po­por înfăptuieşte obiectivele de în­semnătate istorică înscrise in Pro­gramul partidului. De la Congresul al IX-lea, de cind la crima partidu­lui şi a statului a fost ales tovară­şul Nicolae Ceauşescu, şcoala ro­mânească de toate gradele a fost învestită succesiv cu posibilităţi şi răspunderi sporite in ceea ce pri­veşte ridicarea nivelului de cunoaş­tere, de cultură al întregului popor, formarea de cadre temeinic pregă­tite, însufleţite de spirit patriotic şi revoluţionar, participarea activă la modernizarea vieţii social-eco­nomice, la generalizarea progresu­lui ştiinţifico-tehnic in toate dome­niile de activitate. Prin aplicarea concepţiei conlucrării organice din­tre invătămint, cercetare şi produc­ţie, concepţie elaborată din iniţiati­va şi sub conducerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, ca o strategie pe termen lung în domeniul pregă­tirii şi perfecţionării cadrelor, în strinsă corelaţie cu exigenţele ac­tuale şi de perspectivă ale so­cietăţii, şcoala românească bene­ficiază acum de pe urma valorifi­cării unui vast potenţial de energie socială, se dezvoltă şi-şi perfecţio­nează sistematic structura şi func­ţiile sale specifice, îşi amplifică ne­contenit puterea formativă asupra generaţiilor tinere şi ridică la o nouă demnitate rolul social atribuit dintotdeauna la noi învăţăturii de carte. Fiecare unitate de invăţă­mint, sub conducerea organizaţiei de partid, dobîndeşte astfel posibi­litatea de a deveni o citadelă a gin­­dirii ştiinţifice, creatoare, a spiritu­lui patriotic şi revoluţionar, culti­vat cu pricepere şi pasiune in rîndu­­rile tineretului şcolar şi universitar, tot astfel cum, sub incidenţa învă­ţării permanente, statornicite în procesul aceleiaşi conlucrări, fiecare unitate de producţie se înfăţişează din ce în ce mai mult ca o şcoală a muncii, împlinirii şi afirmării personalităţii pe calea participării competente şi sub impulsul propriei iniţiative la sporirea valorilor ma­teriale şi spirituale româneşti. Se poate deci spune cu deplin temei că, prin aplicarea neabătută a principi­ilor integrării, educaţia multilatera­lă este permanentizată şi orientată astfel in România socialistă incit să accentueze continuitatea necesară intre pregătirea noilor generaţii prin muncă, pentru muncă, şi capa­citatea acestora de autoperfecţiona­­re necontenită, iar şcoala de toate gradele contribuie din ce in ce mai mult la realizarea programelor de dezvoltare şi modernizare elaborate pentru fiecare domeniu de activi­tate. In virtutea acestei corelaţii orga­nice şi pe baza caracterului siste­matic care inspiră astăzi dezvolta­rea şcolii româneşti, in fiecare nou an de invătămint se adoptă obiec­tive precise si mijloace adecvate de a le împlini. Aceasta facilitează mo­bilizarea şi utilizarea superioară a energiilor creatoare din primele săp­tămini de, scoală, cultivă in rindul tinerelor generaţii încrederea in forţele, în capacitatea lor de a se pregăti temeinic, favorizează, cu alte cuvinte, buna organizare şi desfă­şurare a procesului de invătămint in lumina exigentelor şi autoexi­­genţelor ce-i sunt specifice. Cu deo­sebire anul şcolar şi universitar 1987—1988 beneficiază, in stabilirea obiectivelor sale, de aprecierile şi sarcinile pe care secretarul general al partidului le-a formulat frecvent in­cuvintările rostite la consfătui­rile de lucru şi la analizele dife­ritelor sectoare de activitate, des­făşurate in vremea din urmă, îndeo­sebi la recentul Congres al educaţiei politice şi culturii socia­liste, care a evidenţiat pregnant in lucrările sale rolul şi răspunde­rile ce revin astăzi şcolii de toate gradele în domeniul educa­ţiei şi culturii, pentru implicarea mai profundă a acestora in făuri­rea si manifestarea superioară a conştiinţei socialiste a maselor şi in primul rind a tineretului. Analiza atentă a semnificaţiilor proprii acestor documente de partid şi de stat pune cu deosebire in lu­mină necesitatea ca noul an de in­vătămint să sintetizeze in ex­presii uşor asimilabile pentru noi­le generaţii cele mai inalte cuce­riri ale spiritului, asociindu-şi ast­fel, ca factori esenţiali ai reuşitei sale, atributele noii revoluţii ştiin­ţifice şi tehnice, noii revoluţii agra­re, precum şi ale marilor tradiţii româneşti de educaţie, cultură şi invăţămint. Dezvoltind ideea aces­tui proces logic, idee frecvent întil­­nită in documentele partidului şi statului nostru, anume că edifica­rea socialismului şi comunismului este posibilă numai prin aportul de creaţie al oamenilor temeinic pre­gătiţi, cu o gindire modernă şi o înaltă competenţă ştiinţifico-profe­­sională, cu o atitudine înaintată faţă de muncă şi viaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „înar­mat cu cele mai înalte cunoştinţe din toate domeniile, ale culturii înaintate, omul poate să pătrundă şi să înţeleagă tot mai temeinic tai­nele naturii şi ale universului, să devină tot mai cutezător, să-şi fău­rească in mod conştient viitorul li­ber, independent şi fericit. Numai pe baza unei asemenea educaţii şi culturi, omul, poporul nostru — ca, de altfel, orice popor — poate fi pe deplin liber, nu adevăratul înţeles al libertăţii“. Asigurarea libertăţii prin largul acces al oamenilor de toate virstele şi categoriile sociale la valorile perene ale educaţiei şi culturii, ale ştiinţei şi tehnicii. in­(Continuare în part. a V-a)

Next