Scînteia, ianuarie 1988 (Anul 57, nr. 14111-14136)

1988-01-03 / nr. 14111

SCINTEIA — duminică 3 ianuarie 1988 ZIUA REVOLUŢIEI PALESTINIENE Tovarăşului YASSER ARAFAT Preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Cu ocazia celei de-a XXIII-a aniversări a „Zilei revoluţiei palestiniene", Ziua naţională a poporului palestinian, am deosebita plăcere ca, in numele poporului român şi al meu personal, să adresez poporului palestinian, con­ducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, dumneavoastră personal un cordial salut şi cele mai bune urări. Doresc să reafirm, şi cu acest prilej, sentimentele de solidaritate şi profundă simpatie pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România, poporul român le nutresc faţă de cauza justă a poporului pales­tinian. România se pronunţă cu consecvenţă pentru soluţionarea problemei po­porului palestinian prin recunoaşterea dreptului său la autodeterminare, inclusiv la crearea unui stat palestinian propriu, independent, pentru asi­gurarea integrităţii, suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din zonă; îmi exprim convingerea că, în spiritul convorbirilor purtate la Bucureşti, relaţiile de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român. Repu­blica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei se vor dezvolta continuu, în interesul reciproc al popoarelor român şi palestinian, al cauzei păcii şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Solidaritate ca cauza dreaptă a poporului palestinian! La 1 ianuarie, forţele democratice şi progresiste de pretutindeni au marcat „ZIUA REVOLUŢIEI PA­LESTINIENE“. Instituită cu ani în urmă cu scopul de a evoca declan­şarea primelor acţiuni armate ale „Al Fatah-ului“ — principala com­ponentă a Organizaţiei pentru Elibe­rarea Palestinei — această zi a con­stituit un nou prilej pentru comu­nitatea internaţională de a-şi reafir­ma solidaritatea cu cauza dreaptă a poporului palestinian, cu organizaţia sa, care de-a lungul celor peste două decenii ce au trecut de atunci s-a aflat mereu în fruntea luptei da eliberare, sporindu-şi continuu pres­tigiul pe arena mondială. Aşa cum se ştie, O.E.P. este recunoscută de Or­ganizaţia Naţiunilor Unite şi de alte foruri internaţionale, de majoritatea statelor lumii ca unic reprezentant legitim al poporului palestinian, în condiţiile în care devine tot mai clar că problema palestiniană constituie cheia de boltă a realizării unei re­glementări globale, juste şi durabila în Orientul Mijlociu. Anul acesta, aniversarea „Zilei re­voluţiei palestiniene" a avut loc în condiţii cu totul excepţionale. De aproximativ trei săptămîni, autori­tăţile israeliene şi-au intensificat acţiunile represive in teritoriile arabe ,ocupate de pe malul de vest al Iordanului şi Gaza, atacurile lor împotriva populaţiei palestiniene soldîndu-se cu zeci de morţi şi un mare număr de răniţi. Acest fapt a trezit, cum era de aşteptat, o vie în­grijorare în toate colţurile lumii, printre care şi in ţara noastră. Ele au fost condamnate cu toată fermi­tatea de Consiliul de Securitate, re­zoluţia acestui organism, adoptată la 23 decembrie, subliniind necesitatea tot mai presantă de a se ajunge la o reglementare pașnică, justă și dura­bilă a conflictului arabo-israelian. In spiritul politicii sale consecven­te de solidaritate militantă cu po­poarele arabe, cu toate popoarele care luptă pentru a dispune liber de propriile destine. România socialistă s-a situat în permanenţă de partea cauzei drepte a poporului palesti­nian, căruia i-a acordat un sprijin multilateral , politic, diplomatic şi material. Ţara noastră s-a aflat prin­tre primele state care au recunoscut Organizaţia pentru Eliberarea Pa­lestinei, la Bucureşti funcţionind de mulţi ani o reprezentanţă a O.E.P. Cu aceeaşi consecvenţă România a militat şi militează pentru realizarea unei reglementări politice în Orien­tul Mijlociu, care să deschidă calea împlinirii aspiraţiilor poporului pa­lestinian şi, în primul rînd, a creării unui stat propriu independent. A­ceastă poziţie principială a fost clar reafirmată de la înalta tribună a Conferinţei Naţionale a partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU declarind in Raportul pe care l-a prezentat cu acest prilej : „România militează cu fermitate pentru solu­ţionarea pe calea tratativelor a pro­blemelor din Orientul Mijlociu, care să ducă la realizarea unei păci juste şi durabile in această regiune, la asigurarea dreptului poporului pa­lestinian la autodeterminare, inclu­siv la constituirea unui stat propriu independent, la asigurarea inde­pendenţei şi suveranităţii tuturor statelor din zonă. In acest sens, ţara noastră s-a pronunţat ferm pen­tru organizarea unei conferinţe in­ternaţionale în problema Orientului Mijlociu, sub e­gida Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organi­zaţiei pentru Eliberarea Palestinei şi a membrilor permanenţi ai Consi­liului de Securitate“. Se poate spune cu satisfacţie că ideea convocării unei asemenea con­ferinţe, pentru care România mili­tează cu consecvenţă de atîta vre­me, întruneşte astăzi o tot mai largă recunoaştere. In favoarea ei se pronunţă numeroşi şefi de state şi de guverne, oameni politici şi re­prezentanţi ai opiniei publice. Nece­sitatea intensificării eforturilor în vederea ajungerii cit mai curînd la tratative, la organizarea conferinţei internaţionale este pusă şi mai mult In evidenţă de gravele evenimente din ultima vreme, care au ascuţit şi mai mult încordarea in zonă. Poziţia consecventă a ţării noastre, demersurile ei constante In favoarea unei reglementări globale a situa­ţiei din Orientul Mijlociu se bucură de preţuirea poporului palestinian, a ţărilor arabe, care văd în poporul român un prieten statornic, sincer şi apropiat. Din­ glas acestor aprecieri, preşedintele Comitetului Executiv al O.E.P., YASSER ARAFAT, declara : „Cele mai calde mulţumiri pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, cel mai apropiat prieten al naţiunii arabe şi, in mod special, cel mai apropiat prieten al poporului pa­lestinian. Nu vom uita niciodată poziţia pe care a avut-o Excelenţa Sa preşedintele Nicolae Ceauşescu, poporul său, in toate situaţiile grele prin care a trecut poporul nostru“. Cu prilejul „Zilei revoluţiei pa­lestiniene", România socialistă, îşi reafirmă sentimentele de caldă prie­tenie faţă de poporul palestinian, exprimindu-şi hotărîrea de a-i acorda In continuare întregul sprijin in lupta justă pentru afirmarea dreptu­rilor sale naționale legitime. t­eatre • Teatrul Naţional (14 71 71, Sala mare) : A douăsprezecea noapte — 11 ; Marea — 18 ; (sala Amfiteatru) : Cineva te iubeşte — 11 ; Actorul — 18 ; (sala Atelier) : Pe la ceasul cinci spre seară — 11 ; Autograf — 15 ; Faleza — 18 • Opera Română (13 18 37) 1 Micul coşar — 11 ; Liliacul — 18 9 Teatru­ de operetă (13 63 48, bd. N. Bălcescu nr. 2) : Suzana — 10,30­­ My Fair Lady — 18 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) ; Trenurile mele — 10,30 ; Noţiunea de fericire — 18 ; (sala Grădina Icoanei, 11 95 44) ; Menajeria de sticlă — 10,30 ; Dimineaţă pierdută — 18 • Teatrul Mic (14 70 81) : Coriolan — 10,30 ; Cerul Înstelat deasupra noastră — 18 • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Bărbatul și... femeile — 18,30 ; Teatrul de comedie (16 64 60) : O dragoste nebună, nebună, nebună — 10 ; Avea două pistoale cu ochi albi și negri — 18 • Teatrul „C. L-Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Ris şi plîns — 18 ; (sala Studio) : La un pas de fericire — 10,30 ; Pensiunea doamnei Olim­pia — 18,30 • Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34) : Aşteptam pe altcineva — 10 ; Regina balului — 18 ; (sala Giu­­leşti, 18 04 85) ; Jean, fiul lui Ion — 11 ; Iarna cind au murit cangurii — 18 9 Teatrul satiric-muzical „C. Tăna­­se" (sala Savoy, 15 56 78) 1 Pompiliu gada condusă de Francisc Szocs a extras peste plan 100 de tone de lig­nit, iar brigăzile de la abatajele frontale 647-Baraolt şi 605-Ro­­doş, conduse de maiştrii Francisc Bako şi Dionisie Fabian au extras cu 80 de tone mai mult cărbune de­cit prevederile planului. Buna orga­nizare a muncii, folosirea deplină a capacităţilor de producţie,­ a maşini­lor şi utilajelor din dotare au per­mis ca — in condiţiile reducerii cheltuielilor materiale, de energie şi combustibil — să se depăşească pro­ducţia zilnică de cărbune planificată. (Constantin Timaru). METALURGIŞTII HUNEDOARA s Siderurgiştii hu­­nedoreni au luat din timp cele mai adecvate măsuri tehnico-organizato­­rice pentru ca încă din prima zi a acestui an să obţină producţia pla­nificată de metal în condiţii de cali­tate superioară. Prezenţi la datorie In zilele de 1 şi 2 ianuarie, coc­­iarii, jurnaliştii, oţelarii şi lami­natorii, folosind la întreaga capaci­tate utilajele şi instalaţiile din do­tare, au reuşit să producă peste prevederi 45 tone cocs metalurgic, 275 tone fontă, 250 tone oţel şi 325 tone laminate de bună calitate. (Sa­bin Cerbu). TULCEA : Oamenii muncii din ca­drul întreprinderii de alumină din Tulcea au început cel de-al treilea an al actualului cincinal cu hotă­­rirea de a amplifica succesele do­­bîndite în anul precedent, de a va­lorifica întreaga lor capacitate pro­fesională pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan pe anul 1988. Bilanţul primelor două zile de muncă înscrie depăşirea planului la producţia de alumină calcinată cu 800 tone, în condiţiile economisirii unor însemnate cantităţi de bauxită, sodă, combustibil şi energie termică. Cele mai bune rezultate le-au obţi­nut formaţiile de muncă conduse de inginerul Vasile Petre, de maiştrii Ion Ciobanu şi Nicolae Virgil, care au depăşit productivitatea muncii cu aproape 10 la sută. (Neculai Amihu­­lesei). PETROLIŞTII VIDELE. Muncitorii şi specialiştii de la Schela de producţie petrolieră Videle, hotăriţi să răspundă prin fapte de muncă însufleţitoarelor che­mări cuprinse în Mesajul de Anul Nou adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fost pre­zenţi la datorie la posturile lor de lucru şi în zilele de 1 şi 2 ia­nuarie. Asigurînd exploatarea la parametrii optimi ai sondelor, colec­tivele brigăzilor 6, 7 şi 8 s-au în­scris cu cele mai bune rezultate. Prin organizarea temeinică a mun­cii şi aplicarea unor soluţii tehnice eficiente au fost date în folosinţă in avans două noi sonde, a căror ex­ploatare se face prin metoda com­bustiei subterane. De asemenea, prin finalizarea mai devreme a lu­crărilor de reparaţii capitale, au în­ceput să producă din nou două sonde din cadrul brigăzii nr. 10. (Stan Ştefan). BERCA : La Schela de producţie petrolieră Berca, judeţul Buzău, ca urmare a pregătirii temeinice a pro­ducţiei anului 1988 s-a asigurat în­tregii activităţi de extracţie, incă din primele zile ale noului an, un de­but viguros. In zilele de 1 şi 2 ia­nuarie, brigăzile conduse de ingine­rii Nicolae Grijă, Ionel Bratosin şi Nicolae Tifigiu au extras şi livrat su­plimentar economiei naţionale peste 100 000 Nmc gaz metan şi 2 tone gazo­lină, reau­zindu-şi in acelaşi timp sarcinile de plan la ţiţei. „Prin creş­terea gradului de recuperare a ţiţeiu­lui din zăcăminte şi darea in ex­ploatare a noi sonde, ne spunea di­rectorul Schelei, ing. Ion Rusen, se va răspunde cu hotărîre Îndemnuri­lor secretarului general al partidului de a da patriei mai mult ţiţei". (Ste­­lian Chiper). BRAILA : Aflată cu întregul fond de sonde in exploatare pe teritoriile a trei judeţe (Brăila, Buzău şi Ga­laţi), Schela de producţie petrolieră Brăila a realizat, in zilele de 1 şi 2 ianuarie 1988, 2 600 tone ţiţei şi 420 000 mc gaze utilizabile. „Pentru colecti­vul nostru, preocuparea de fiecare zi o constituie, la fel ca pentru toţi oamenii muncii care lucrează in in­dustria extractivă de ţiţei şi gaze, înfăptuirea obiectivelor Congresului al XIII-lea al P.C.R., a indicaţiilor şi îndemnurilor secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a asigura din resurse proprii baza energetică a ţă­rii — ne-a spus Gheorghe Catrines­­cu, secretarul comitetului de partid al schelei. Sub îndrumarea organe­lor şi organizaţiilor de partid, in aceste două zile au intrat in produc­ţie Încă 3 noi sonde, aparţinînd bri­găzilor nr. 2-Oprişeneşti şi nr. 3- Bordei Verde". La hotarul dintre ani, au fost prezenţi la datorie ingi­nerii Iulian Natu şi Ion Anghelescu, maiştrii Ionel Roşioru şi Păun Co­caş, sondorii-şefi Petrache Creţu şi State Sava. Au mai fost efectuate în aceste zile şi trei noi măsuri geologo­­tehnologice, cu un important aport de producţie. (Candiano Priceputu). de Pompadour — 18 ; (sala Victoria, 50 58 65) : Varietăţi pe portativ — 19 • Teatrul „Ţăndărică“ (15 23 77, sala Victoria) : Punguţa cu doi bani — 11 • Circul Bucureşti (10 41 95) : Caval­cada circului — 10 ; 15,30 ; 18,30 c­inema • Eroi Îndrăgiţi ai ecranului : PA­TRIA (11 86 25) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Totul se plăteşte : SCALA (11 03 72) — 9; 11; 13; 15; 17;15; 19;30, EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, GLO­RIA (47 46 75) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Figuranţii : BUZESTI (50 43 58) — 15; 18 • Vulcanul stins : LIRA (31 71 71) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. VOLGA (79 71 26) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Cale liberă : COTROCENI (49 48 48) — 15; 17; 19. POPULAR (35 15 17) — 15; 17; 19. • Moromeții — 15; 18. Mirajele iubi­rii — 9; 11; 13 . ARTA (21 31 86). • Cetatea ascunsă : PROGRESUL (23 94 10) — 15; 17; 19. • Secretul Iui Nemesis : FEREN­TARI (80 49 85) — 14; 16,30; 18.45. PA­CEA (71 30 85) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19. • Program special pentru copii și tineret: DOINA (16 35 38) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • O femeie singură : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Școală de conducători auto : DRU­MUL SĂRII (31 28 13) — 15; 17; 19. • Mirajele iubirii : GIULEŞTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Acţiunea „Topolino“ : MIORIŢA (14 27 14) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Caracterizarea : MUNCA (21 50 97) — 15; 17; 19. ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII SUDAN Domnului EL SAYED AHMED EL MIRGHANI Preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan KHARTUM Sărbătorirea celei de-a XXXII-a aniversări a proclamării independen­ţei, Ziua naţională a Republicii Sudan, imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire per­sonală, de progres şi prosperitate poporului sudanez prieten. Exprim convingerea că, pe baza hotărîrilor şi Înţelegerilor convenite cu prilejul recentei dumneavoastră vizite în România, raporturile de prietenie şi cooperare statornicite intre ţările noastre se vor­ adunei şi extinde tot mai mult in viitor, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii, înţele­gerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Republica Sudan — care a sărbătorit la 1 ianuarie împlinirea a 32 de ani de la pro­clamarea independen­ţei — este cel mai în­tins stat al continen­tului african. Pe o suprafaţă de 2 500 000 kmp trăieşte o popu­laţie de aproximativ 18 milioane de locui­tori, care se ocupă, în marea ei majoritate, cu agricultura şi creş­terea animalelor. Prin­cipala bogăţie a ţării o constituie bumbacul. „Aurul alb", cum este denumit adeseori acest produs, formează o a­­devărată rezervaţie în cea mai importantă zonă agricolă a Suda­nului — Gezira. Aici, pe valea Nilului Al­bastru, printre canale de irigaţii şi arbori exotici se întind imen­se plantaţii care reali­zează o producţie a­­nuală de 100 000 tone, plasind Sudanul pe locul al doilea în lume la exportul de bum­bac. Tînărul stat afri­can dispune, de ase­menea, de importante resurse de minereu de fier, cupru, zinc, aur, crom şi petrol. In anii care au tre­cut de la proclamarea independenţei, Suda­nul a înregistrat im­portanţi paşi înainte pe calea lichidării Înapoierii economice moştenite din trecut şi a valorificării apre­ciabilelor sale resurse naturale. De-a lungul Nilului şi in localită­ţile de pe ţărmul Mă­rii Roşii şi-au făcut apariţia sute de în­treprinderi industria­le, exploatări agricole, baraje. Oraşul Khar­tum, capitala ţârii, a devenit un centru po­litico-economic in pli­nă dezvoltare. Pe cu­prinsul său au fost înălţate numeroase fa­brici, şcoli, instituţii de cultură, din rindul cărora se detaşează noul sediu al parla­mentului, realizat pe baza unui proiect ro­mânesc şi cu asistenţa tehnică a specialiştilor români. Animat de sentimen­te de solidaritate faţă de popoarele Africii, faţă de toate ţările care au păşit pe calea dezvoltării de sine stă­tătoare, poporul român urmăreşte cu interes şi simpatie realizările obţinute de poporul sudanez în direcţia făuririi unei vieţi noi. Intre România şi Su­dan s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, întemeiate pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj re­ciproc, care cunosc o evoluţie ascendentă. Un moment important în cronica relaţiilor româno-sudaneze l-a constituit vizita Între­prinsă în ţara noastră, in octombrie 1987, la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, de către preşedintele Con­siliului Suprem al Re­publicii Sudan. El Sayed Ahmed El Mir­­ghani, vizită încheiată cu înţelegeri menite să dea un nou im­puls conlucrării dintre România şi Sudan pe cele mai diverse pla­nuri, in Interesul re­ciproc, al cauzei păcii şi Înţelegerii interna­ţionale. tv 11.30 Telex 11,35 Lumea copiilor • Telefilmoteca de ghiozdan (color). „Aripi de zăpadă“. Producţie a Casei de Filme Unu. Episodul 1 12.40 Din cununa cintecului românesc. Muzică populară (color) 13.00 Album duminical (parţial color). Din sumar : • Cintec de pe plai străbun — muzică populară • Gala desenului animat • Secven­ţe din comedii cinematografice • Telesport — Anul sportiv 1987 (V) • Secvenţa telespectatorului 14.50 însemne ale unui timp eroic (co­lor). Spaţii ale frumuseţii şi să­nătăţii 15.00 închiderea programului 19.00 Telejurnal 19.20 Cântarea României (color) • Ţara mea azi • Omagiul ţării condu­cătorului Iubit. Emisiune realizată In colaborare cu Consiliul Cultu­rii şi Educaţiei Socialiste şi cu Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Argeş 20.20 Film artistic (color). „Un echi­paj pentru Singapore". Producţie a Casei de filme Unu 21.40 Melodii de neuitat (color) 21.55 Telejurnal. 22.00 închiderea programului LUNI 4 IANUARIE 1988 20.00 Telejurnal 20.15 Viaţa economică 20.25 Tezaur folcloric. Urare pentru neam şi ţară (color) 20,45 ştiinţă , forţă, nemijlocită de producţie. Documentar (color) 21.00 Havana — reportaj (color) 21.15 Roman-foileton (color) : „In cău­tarea Căpitanului Grant". Adapta­re liberă pentru televiziune după romanele lui Jules, Verne. Copro­ducţie sovieto-bulgară. Premieră pe ţară. Regia : G. Govaruhin. Episodul 3 21.55 Telejurnal Administrația de Stat Loto-Pronosport informează : NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARĂ LOTO A REVELIONULUI DIN I IANUARIE 1988 FAZA I Extragerea I : 67 45 52 50 22 33 49 46 40 70 Extragerea a II-a : 1 4 53 75 57 60 8 89 74 2 FAZA A II-A Extragerea a IlI-a : 40 35 87 44 32­­ 72 90 70 33 Extragerea a IV-a : 77 86 21 22 41 78 38 74 46 53 Extragerea a V-a : 59 56 38 68 90 51 5­3 65 6 Extragerea a VI-a : 13 7 84 70 10 39 17 58 28 16 Extragerea a VII-a : 36 66 28 13 6 31 65 54 35 86 Extragerea a VIII-a : 72 79 53 62 84 70 10 81 74 67 Extragerea a IX-a : 18 30 82 25 72 12 35 16 3 40 Extragerea a X-a : 52 56 13 22 81 31 57 8 75 42 FAZA A III-A Extragerea a XI-a : 62 83 6 15 3­4 38 12 61 75 Extragerea a XII-a : 39 47 35 20 13 84 11 86 1 41 Fond total de cîștiguri : 12 944 429 lei LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite câştigă­toare Ia tragerea Ia sorţi lunară din 31 decembrie 1987 Ciştigurile întregi revin obligaţiu­nilor de 200 de lei. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite câşti­gătoare. Plata câştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse intre 81—225 la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia in consi­derare. \ ft® .2" O — s® o 3^.2 2.2 Îî'u ţ; c E 3 kS •. *r ^5- cB rt a* as: t»“ ££ Z.'C S Z o >3 " ° -5_____________ 1 00408 134 50 000 1 41461 215 50 000 1 69294 173 50 000 1 60593 169 50 000 1 57457 93 40 000 1 96099 11 40 000 1 98072 39 40 000 1 68770 45 40 000 1 84020 221 40 000 1 05541 168 30 000 1 11501 120 30 000 1 56630 186 30 000 i 82586. „ , 30 000 1 28318 183 30 000 1 01347 29 30 000 1 40002 40 20 000 1 19601 218 20 000 1 99909 52 20 000 1 73464 203 20 000 1 09442 24 20 000 1 88589 135 20 000 1 13587 155 20 000 1 27827 68 10000 1 90683 50 1°000 1 24665 10 10 000 1 99564 139 10 0°0 1 92735 03 10 000 1 98492 18 10 000 1 86898 130 10 000 1 39075 119 10 000 1 47950 193 5 000 1 48875 208 5 000 1 17551 149 5 000 1 26171 167 5 000 72874 137 5 000 1 47633 04 5 000 1 96314 177 5 000 1 29788 157 5 °00 1 55532 90 5 000 si■4* ei «5u 8 ® B 6- H’C 100 320 189 3 000 100 274 115 2 000 100 308 25 2 000 1 000 68 194 1 000 1 000 03 128 800 1 000 31 22 800 1 000 11 115 800 1 000 72 63 800 1 000 43 52 800 1 000 77 217 800 7 339 T O T A L ; 7 345 000 TELEGRAMĂ Primul-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Con­stantin Dăscălescu, a trimis primu­­lui-ministru al Republicii Turcia, Turgut Özal, o telegramă prin care ii adresează cordiale felicitări, îm­preună cu cele mai bune urări de sănătate, fericire personală și deplin succes in activitate, cu prilejul reinvestirii sale în această funcţie. In telegramă se exprimă convin­gerea că, în spiritul acordurilor şi înţelegerilor convenite intre pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi pre­şedintele Renan Evren, guvernele celor două ţări vor acţiona şi în viitor cu hotărîre pentru dezvoltarea largă a relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-turce, în inte­resul ambelor popoare, al păcii şi securităţii in Balcani, in Europa şi in întreaga lume. MUREŞ . Edificii de sănătate In judeţul Mureş, ca pretutin­deni în ţară, se acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi moderniză­rii reţelei sanitare destinate ocro­tirii sănătăţii populaţiei. Urmare a acţiunilor susţinute desfăşurate de consiliile populare, in ultima perioadă numai spaţiile destinate ocrotirii mamei şi copilului din cli­­nicile de specialitate au sporit cu încă 350 de locuri. Printre cele mai noi realizări în acest domeniu se numără moderna clinică de pe­diatrie din cadrul Spitalului jude­ţean din Tirgu Mureş, dezvoltarea secţiilor de pediatrie din Reghin şi Timăveni, creşterea numărului de locuri în creşe şi grădiniţe. Tot­odată, au fost amenajate sau mo­dernizate 11 dispensare medicale comunale. (Gh. Giurgiu). LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu cîştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV 1987 ". Terminaţia numerelor Procentul­­ libretelor de ciştiguri ciştigătoare Calcularea şi înscrierea ciştigurilor in librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu dobîndă şi ciştiguri ieşite ciştigătoare la tra­gerea la sorţi pentru trimestrul IV 1987 .. .f' ' W. U.vj. Ciştigurile se acordă integral li­bretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîștigului ; dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîștigului, se acordă un cîștig de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Libretul cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de cîștig. 1 197 200% 2 067 100% 3 802 50% 4 121 25% 5 107 25% 6 700 25% 7 439 25% 8 882 25% 9 713 25% •35 %­­ S *3 ■gS *5$ Sg I“ § Ss .2-Z.g 7~'3 %3 1 0923942 50 000 1 3090973 40 000 1 6352708 30 000 1 5484043 25 000 1 3005070 25 000 Terminația numărului libretului cistigător 78 35208 20 000 76 78687 20 000 76 68711 20 000 76 48890 15 000 76 47815 15 000 76 43753 15 000 76 81239 15 000 76 31922 10 000 76 82864 10 000 76 28880 10 000 76 18901 10 000 76 49542 10 000 76 44362 5 000 76 80977 5 000 76 42578 5 000 76 85871 5 000 76 79631 5 000 76 20886 5 000 76 66250 5 000 758 4403 3 000 758 5404 3 000 758 7955 2 000 758 1922 2 000 758 9989 1 000 758 4466 1 000 758 2290 1 000 758 6143 500 758 4539 500 758 6310 500 9 029 cistiguri in valoare totală de lei 26 741 000 PAGINA 3 Sărbătoarea naţională a Cubei socialiste Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba HAVANA Sărbătorirea celei de-a 29-a aniversări a victoriei revoluţiei in Cuba ne oferă plăcutul prilej ca, in numele Partidului Comunist Român, al Consi­liului de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România şi al nostru personal, să vă transmitem dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba cele mai călduroase felicitări, împreună cu salutul nostru prietenesc. Poporul român se bucură sincer de realizările poporului cubanez în con­struirea noii societăţi, sub conducerea Partidului Comunist, şi îi adresează urări de succes deplin în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al III-lea al Partidului Comunist din Cuba. Exprimăm deplina convingere că, acţionind împreună, relaţiile dintre partidele, ţările şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, in concordanţă cu aspiraţiile comune ale celor două naţiuni, servind cauzei socialismului şi păcii, colaborării paşnice şi înţelegerii in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România TELEGRAMĂ Cu prilejul celei de-a XXIX-a aniversări a Zilei naţionale a Repu­blicii Cuba, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Socialis­te România, Nicolae Giosan, şi mi­nistrul afacerilor externe, Ioan Totu, au adresat telegrame de felicitare preşedintelui Adultării Naţionale a Puterii Populare a Republicii Cuba, Flavio Bravo Pardo, şi, respectiv. In prima zi a noului an, poporul cubanez aniversează memorabilul eveniment de la 1 ianuarie 1959, cind detaşamentele armate revolu­ţionare, conduse de Fidel Castro, au intrat victorioase în Havana, înlăturind regimul antipopular al generalului Batista, încununind ast­fel lupta îndelungată purtată de­­ poporul cubanez pentru eliberare naţională şi socială. Izbinda revo­luţiei şi cucerirea puterii de către forţele populare au deschis largi perspective pentru înfăptuirea unor adinei transformări politice, eco­nomice şi sociale in viaţa întregii ţări, marcînd, totodată, apariţia pri­mului stat socialist pe continentul american. In perioada care a trecut de la eliberarea ţării, poporul cubanez, sub conducerea partidului comu­nist, a obţinut realizări de seamă în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi tehnicii, invăţămîntului şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii. Aşa cum este ştiut, activitatea constructivă s-a desfă­şurat în condiţiile blocadei econo­mice impuse, poporul cubanez avind de dus o luptă permanentă contra acţiunilor externe ostile,­­ pentru apărarea şi consolidarea cu­ceririlor revoluţionare. In acest an, oamenii muncii din Cuba întîmpină sărbătoarea elibe­rării prin noi şi însemnate succese in îndeplinirea hotărîrilor Congre­sului al III-lea al Partidului Co­munist din Cuba în domeniul eco­nomiei şi al vieţii social-culturale. Poporul român, care şi-a ma­nifestat de la Început solidaritatea militantă cu lupta poporului cu­Un peisaj seducător se deschide ochilor de la primii paşi pe pămîn­­tul „Perlei Antilelor“ — Cuba. Cum se întîmplă în genere europeanului sosit la tropice, te încearcă senzaţia că intri într-o imensă grădină bo­tanică, unde acele plante cărora le spunem „exotice" şi pe care dese­ori le cultivăm acasă cu atita grijă in vase de lut, pe aici îşi etalează din plin exuberanţa la orice pas. între ele, arborele framboian, cu flori de un roşu-portocaliu aprins, domină multe bulevarde ale Hava­nei, îndeosebi cartierul rezidenţial Miramar, fiind foarte răspindit şi in restul ţării. O dungă de culoa­rea florilor de framboian, purtată pe mîneca cămăşii, îi distinge pe absolvenţii scolii medii din Cuba, in memoria unui tînăr — unul din numeroşii „alfabetizadores" — ucis cu ani în urmă de contrarevolu­ţionari într-o pădure de frambo­­iani, în timp ce ii învăţa carte pe ţăranii dintr-o localitate îndepăr­tată. Peste farmecul natural al Cubei, peste culorile şi liniile sale se su­prapune, ca element definitoriu pentru fizionomia actuală a aces­tei ţări, munca constructivă a unui popor animat de idealul socialis­mului. Ea dezvăluie esenţa şi legile unei bătălii care restructurează profund peisajul şi oamenii, con­­ferindu-le un plus de pregnanţă şi unicitate. Din zona supraîncinsă de soare a provinciilor Oriente şi pină la celălalt capăt al insulei, un Pinar del Rio, schelele construc­ţiilor, barajele de pe rîuri, noile unităţi industriale, şcolile şi spi­talele, centrele de cercetări ştiinţi­fice sunt mărturia muncii desfăşu­rate de un popor angajat în dia­logul cu lumea şi timpul, mobili­­zîndu-şi ca niciodată resursele creatoare, oferind reflexele unui nou peisaj economic şi social cu alte linii şi alte culori. Probabil că iu puţine locuri din lume trecu­tul şi-a şters — şi îşi şterge — atît de repede urmele ca pe această insulă scăldată de apele Oceanu­lui Atlantic şi ale Mării Caraibilor. Dimensiunea prezentului poate fi mai bine evaluată dacă ne amin­tim că înainte monopolurile nord­­americane aveau aici investiţii de 700 milioane dolari, controlau ex­porturile de zahăr ale Cubei, stă­­pîneau un sfert din cele mai bune pămînturi, producţia de energie electrică, rafinăriile de petrol, mi­nele, telecomunicaţiile, o bună parte a industriei uşoare, transpor­tul maritim, aviaţia şi căile ferate (ultimele împreună cu monopolu­rile engleze), băncile şi cele mai mari firme comerciale. Cam tot ce prezenta interes, Cuba devenise o prelungire a Floridei, un loc pen­tru afaceri, pentru plajă şi ruletă. Rezultatul ? In 1958 circa o treime din forţa de muncă a Cubiei (600 000 de oameni), şomau. In agri­cultură 400 000 de lucrători sezo­nieri asudau la cultivarea şi re­coltarea trestiei de zahăr patru luni pe an, ca apoi în restul luni­lor să sufere sau chiar să moară de foame. întregeau tabloul un milion de analfabeţi (un sfert din populaţia adultă) şi 90 la sută din copiii suferinzi de parazitoză. Situaţia s-a schimbat radical şi continuă să se schimbe în ritm ministrului relaţiilor externe, Isidore Malmierca Peoli. Au mai transmis, de asemenea, telegrame de felicitare Consiliul Na­ţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, organizaţii de masă şi obşteşti, unele instituţii centrale din ţara noastră organiza­ţiilor şi instituţiilor similare din Cuba­­banez pentru eliberare naţională şi socială, urmăreşte cu profundă sa­tisfacţie şi prietenie munca desfă­şurată de poporul cubanez, se bucură sincer de marile sale reali­zări obţinute în construirea socia­lismului. Spre satisfacţia recipro­că, între ţările noastre s-au stator­nicit şi se dezvoltă legături de prietenie şi colaborare in diferite domenii — politic, economic, teh­­nico-ştiinţific, cultural. Cursul as­cendent al relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-cubaneze îşi are temelia trainică în comunita­tea de orânduire, de ideologie şi de ţeluri d­in preocupările comune privind ridicarea ţârilor noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie socialistă. Factorul determinant al evolu­ţiei favorabile a legăturilor­­ro­mâno-cubaneze ii constituie rela­ţiile dintre forţele politice care conduc cele două ţări — Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist din Cuba — şi, in acest ca­dru, întilnirile de la Bucureşti şi Havana dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, sub al căror impuls colaborarea ro­­mâno-cubaneza s-a extins si di­versificat pe toate planurile. In spiritul înţelegerilor la nivel inau­, ambele părţi işi manifestă hotărirea de a acţiona, in conti­nuare, în vederea intensificării contactelor şi intilnirilor,la dezvol­tării relaţiilor de prietenie şi co­laborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul re­ciproc, al cauzei socialismului şi păcii, susţinut. Revoluţia a măturat ve­chile structuri prin reforma agrară şi a învâţămîntului, naţionalizarea industriei, prin reforma urbană, redistribuirea venitului naţional şi, înainte de toate, prin aceea că a asigurat fiecăruia un loc de muncă, garantindu-i prin asta o existenţă tot mai demnă de timpu­rile noastre. Revoluţia a trezit in mase interesul pentru participarea la viaţa socială, pentru cultură şi învăţămint. Cu o sete neistovită de a cunoaşte, de a face faţă tot mai complicatelor îndeletniciri ale prezentului şi viitorului, pretutin­deni oamenii Învaţă. Campania de lichidare a analfabetismu­lui a însemnat doar începutul. După ce a devenit „teritoriu liber de analfabetism“, Cuba, unde ca­drele calificate au fost totdeauna insuficiente, poartă o bătălie tena­ce pentru formarea de specialişti în cele mai variate sectoare. Mulţi din cei ce, cu ani in urmă, au învăţat carte silabisind textul „Istoria mă va achita“ (apărare — rechizitoriu, rostită de Fidel Castro la procesul intentat supravieţui­torilor atacului asupra cazărmii Moncada), înfruntă acum cu ace­eaşi dîrzenie... calculul diferenţial sau formulele chimice. Setea de cultură a maselor largi constituie unul din elementele de­finitorii ale realităţilor Cubei. Această sete de cultură, în sensul cel mai larg al cuvîntului, este dublată de eforturile pentru sti­mularea tuturor formelor de ex­presie culturală, ca şi de asigura­rea bazei materiale în acest scop. Există în ţară peste 50 de unităţi de învăţămint artistic — între ele un institut superior — şi o pu­ternică mişcare a artiştilor ama­tori, totalizind mai mult de jumă­tate de milion de persoane, adică cinci la sută din populaţie. Tipă­rirea a circa 4 milioane de cărţi pe an, turnarea a 16 filme in ace­eaşi perioadă, lărgirea reţelei de biblioteci (4 000 actualmente) şi librării (una la fiecare 32 000 de cetăţeni), sporirea creaţiei muzi­cale, restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural in toate for­mele sale reprezintă tot atitea alte realizări, obţinute intr-un ritm atît de impetuos, incit comparaţia cu trecutul pune in lumină diferenţe spectaculoase. Aşa cum subliniază factorii de răspundere cubanezi, cultura ţării este încadrată in circuitul de valori culturale ale Americii La­tine şi ale întregii lumi. Despre deschiderea spre valorile culturii altor popoare vorbesc cu prisosinţă unele instituţii de prestigiu cum este „Casa Americilor“, precum şi unele manifestări internaţionale tradiţionale organizate în Cuba, ca Festivalul internaţional de balet de la Havana. Festivalul noii cine­matografii latino-americane. Biena­la de arte plastice şi altele. Efortul constructiv al cubanezi­lor lasă impresia de prospeţime şi tinereţe exuberantă. La construi­rea de canale şi diguri, de fabrici şi şcoli, la rectificarea şi conver­tirea unui întreg peisaj econo­­mico-social, totul pare să respire şi azi fiorul romantic al Începuturilor. V­­OROS însemne ale vocaţiei constructive

Next