Scînteia, ianuarie 1988 (Anul 57, nr. 14111-14136)
1988-01-03 / nr. 14111
SCINTEIA — duminică 3 ianuarie 1988 ZIUA REVOLUŢIEI PALESTINIENE Tovarăşului YASSER ARAFAT Preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Cu ocazia celei de-a XXIII-a aniversări a „Zilei revoluţiei palestiniene", Ziua naţională a poporului palestinian, am deosebita plăcere ca, in numele poporului român şi al meu personal, să adresez poporului palestinian, conducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, dumneavoastră personal un cordial salut şi cele mai bune urări. Doresc să reafirm, şi cu acest prilej, sentimentele de solidaritate şi profundă simpatie pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România, poporul român le nutresc faţă de cauza justă a poporului palestinian. România se pronunţă cu consecvenţă pentru soluţionarea problemei poporului palestinian prin recunoaşterea dreptului său la autodeterminare, inclusiv la crearea unui stat palestinian propriu, independent, pentru asigurarea integrităţii, suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din zonă; îmi exprim convingerea că, în spiritul convorbirilor purtate la Bucureşti, relaţiile de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei se vor dezvolta continuu, în interesul reciproc al popoarelor român şi palestinian, al cauzei păcii şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Solidaritate ca cauza dreaptă a poporului palestinian! La 1 ianuarie, forţele democratice şi progresiste de pretutindeni au marcat „ZIUA REVOLUŢIEI PALESTINIENE“. Instituită cu ani în urmă cu scopul de a evoca declanşarea primelor acţiuni armate ale „Al Fatah-ului“ — principala componentă a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei — această zi a constituit un nou prilej pentru comunitatea internaţională de a-şi reafirma solidaritatea cu cauza dreaptă a poporului palestinian, cu organizaţia sa, care de-a lungul celor peste două decenii ce au trecut de atunci s-a aflat mereu în fruntea luptei da eliberare, sporindu-şi continuu prestigiul pe arena mondială. Aşa cum se ştie, O.E.P. este recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de alte foruri internaţionale, de majoritatea statelor lumii ca unic reprezentant legitim al poporului palestinian, în condiţiile în care devine tot mai clar că problema palestiniană constituie cheia de boltă a realizării unei reglementări globale, juste şi durabila în Orientul Mijlociu. Anul acesta, aniversarea „Zilei revoluţiei palestiniene" a avut loc în condiţii cu totul excepţionale. De aproximativ trei săptămîni, autorităţile israeliene şi-au intensificat acţiunile represive in teritoriile arabe ,ocupate de pe malul de vest al Iordanului şi Gaza, atacurile lor împotriva populaţiei palestiniene soldîndu-se cu zeci de morţi şi un mare număr de răniţi. Acest fapt a trezit, cum era de aşteptat, o vie îngrijorare în toate colţurile lumii, printre care şi in ţara noastră. Ele au fost condamnate cu toată fermitatea de Consiliul de Securitate, rezoluţia acestui organism, adoptată la 23 decembrie, subliniind necesitatea tot mai presantă de a se ajunge la o reglementare pașnică, justă și durabilă a conflictului arabo-israelian. In spiritul politicii sale consecvente de solidaritate militantă cu popoarele arabe, cu toate popoarele care luptă pentru a dispune liber de propriile destine. România socialistă s-a situat în permanenţă de partea cauzei drepte a poporului palestinian, căruia i-a acordat un sprijin multilateral , politic, diplomatic şi material. Ţara noastră s-a aflat printre primele state care au recunoscut Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, la Bucureşti funcţionind de mulţi ani o reprezentanţă a O.E.P. Cu aceeaşi consecvenţă România a militat şi militează pentru realizarea unei reglementări politice în Orientul Mijlociu, care să deschidă calea împlinirii aspiraţiilor poporului palestinian şi, în primul rînd, a creării unui stat propriu independent. Această poziţie principială a fost clar reafirmată de la înalta tribună a Conferinţei Naţionale a partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU declarind in Raportul pe care l-a prezentat cu acest prilej : „România militează cu fermitate pentru soluţionarea pe calea tratativelor a problemelor din Orientul Mijlociu, care să ducă la realizarea unei păci juste şi durabile in această regiune, la asigurarea dreptului poporului palestinian la autodeterminare, inclusiv la constituirea unui stat propriu independent, la asigurarea independenţei şi suveranităţii tuturor statelor din zonă. In acest sens, ţara noastră s-a pronunţat ferm pentru organizarea unei conferinţe internaţionale în problema Orientului Mijlociu, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu participarea tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei şi a membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate“. Se poate spune cu satisfacţie că ideea convocării unei asemenea conferinţe, pentru care România militează cu consecvenţă de atîta vreme, întruneşte astăzi o tot mai largă recunoaştere. In favoarea ei se pronunţă numeroşi şefi de state şi de guverne, oameni politici şi reprezentanţi ai opiniei publice. Necesitatea intensificării eforturilor în vederea ajungerii cit mai curînd la tratative, la organizarea conferinţei internaţionale este pusă şi mai mult In evidenţă de gravele evenimente din ultima vreme, care au ascuţit şi mai mult încordarea in zonă. Poziţia consecventă a ţării noastre, demersurile ei constante In favoarea unei reglementări globale a situaţiei din Orientul Mijlociu se bucură de preţuirea poporului palestinian, a ţărilor arabe, care văd în poporul român un prieten statornic, sincer şi apropiat. Din glas acestor aprecieri, preşedintele Comitetului Executiv al O.E.P., YASSER ARAFAT, declara : „Cele mai calde mulţumiri preşedintelui Nicolae Ceauşescu, cel mai apropiat prieten al naţiunii arabe şi, in mod special, cel mai apropiat prieten al poporului palestinian. Nu vom uita niciodată poziţia pe care a avut-o Excelenţa Sa preşedintele Nicolae Ceauşescu, poporul său, in toate situaţiile grele prin care a trecut poporul nostru“. Cu prilejul „Zilei revoluţiei palestiniene", România socialistă, îşi reafirmă sentimentele de caldă prietenie faţă de poporul palestinian, exprimindu-şi hotărîrea de a-i acorda In continuare întregul sprijin in lupta justă pentru afirmarea drepturilor sale naționale legitime. teatre • Teatrul Naţional (14 71 71, Sala mare) : A douăsprezecea noapte — 11 ; Marea — 18 ; (sala Amfiteatru) : Cineva te iubeşte — 11 ; Actorul — 18 ; (sala Atelier) : Pe la ceasul cinci spre seară — 11 ; Autograf — 15 ; Faleza — 18 • Opera Română (13 18 37) 1 Micul coşar — 11 ; Liliacul — 18 9 Teatru de operetă (13 63 48, bd. N. Bălcescu nr. 2) : Suzana — 10,30 My Fair Lady — 18 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) ; Trenurile mele — 10,30 ; Noţiunea de fericire — 18 ; (sala Grădina Icoanei, 11 95 44) ; Menajeria de sticlă — 10,30 ; Dimineaţă pierdută — 18 • Teatrul Mic (14 70 81) : Coriolan — 10,30 ; Cerul Înstelat deasupra noastră — 18 • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Bărbatul și... femeile — 18,30 ; Teatrul de comedie (16 64 60) : O dragoste nebună, nebună, nebună — 10 ; Avea două pistoale cu ochi albi și negri — 18 • Teatrul „C. L-Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Ris şi plîns — 18 ; (sala Studio) : La un pas de fericire — 10,30 ; Pensiunea doamnei Olimpia — 18,30 • Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34) : Aşteptam pe altcineva — 10 ; Regina balului — 18 ; (sala Giuleşti, 18 04 85) ; Jean, fiul lui Ion — 11 ; Iarna cind au murit cangurii — 18 9 Teatrul satiric-muzical „C. Tănase" (sala Savoy, 15 56 78) 1 Pompiliu gada condusă de Francisc Szocs a extras peste plan 100 de tone de lignit, iar brigăzile de la abatajele frontale 647-Baraolt şi 605-Rodoş, conduse de maiştrii Francisc Bako şi Dionisie Fabian au extras cu 80 de tone mai mult cărbune decit prevederile planului. Buna organizare a muncii, folosirea deplină a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor din dotare au permis ca — in condiţiile reducerii cheltuielilor materiale, de energie şi combustibil — să se depăşească producţia zilnică de cărbune planificată. (Constantin Timaru). METALURGIŞTII HUNEDOARA s Siderurgiştii hunedoreni au luat din timp cele mai adecvate măsuri tehnico-organizatorice pentru ca încă din prima zi a acestui an să obţină producţia planificată de metal în condiţii de calitate superioară. Prezenţi la datorie In zilele de 1 şi 2 ianuarie, cociarii, jurnaliştii, oţelarii şi laminatorii, folosind la întreaga capacitate utilajele şi instalaţiile din dotare, au reuşit să producă peste prevederi 45 tone cocs metalurgic, 275 tone fontă, 250 tone oţel şi 325 tone laminate de bună calitate. (Sabin Cerbu). TULCEA : Oamenii muncii din cadrul întreprinderii de alumină din Tulcea au început cel de-al treilea an al actualului cincinal cu hotărirea de a amplifica succesele dobîndite în anul precedent, de a valorifica întreaga lor capacitate profesională pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1988. Bilanţul primelor două zile de muncă înscrie depăşirea planului la producţia de alumină calcinată cu 800 tone, în condiţiile economisirii unor însemnate cantităţi de bauxită, sodă, combustibil şi energie termică. Cele mai bune rezultate le-au obţinut formaţiile de muncă conduse de inginerul Vasile Petre, de maiştrii Ion Ciobanu şi Nicolae Virgil, care au depăşit productivitatea muncii cu aproape 10 la sută. (Neculai Amihulesei). PETROLIŞTII VIDELE. Muncitorii şi specialiştii de la Schela de producţie petrolieră Videle, hotăriţi să răspundă prin fapte de muncă însufleţitoarelor chemări cuprinse în Mesajul de Anul Nou adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fost prezenţi la datorie la posturile lor de lucru şi în zilele de 1 şi 2 ianuarie. Asigurînd exploatarea la parametrii optimi ai sondelor, colectivele brigăzilor 6, 7 şi 8 s-au înscris cu cele mai bune rezultate. Prin organizarea temeinică a muncii şi aplicarea unor soluţii tehnice eficiente au fost date în folosinţă in avans două noi sonde, a căror exploatare se face prin metoda combustiei subterane. De asemenea, prin finalizarea mai devreme a lucrărilor de reparaţii capitale, au început să producă din nou două sonde din cadrul brigăzii nr. 10. (Stan Ştefan). BERCA : La Schela de producţie petrolieră Berca, judeţul Buzău, ca urmare a pregătirii temeinice a producţiei anului 1988 s-a asigurat întregii activităţi de extracţie, incă din primele zile ale noului an, un debut viguros. In zilele de 1 şi 2 ianuarie, brigăzile conduse de inginerii Nicolae Grijă, Ionel Bratosin şi Nicolae Tifigiu au extras şi livrat suplimentar economiei naţionale peste 100 000 Nmc gaz metan şi 2 tone gazolină, reauzindu-şi in acelaşi timp sarcinile de plan la ţiţei. „Prin creşterea gradului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte şi darea in exploatare a noi sonde, ne spunea directorul Schelei, ing. Ion Rusen, se va răspunde cu hotărîre Îndemnurilor secretarului general al partidului de a da patriei mai mult ţiţei". (Stelian Chiper). BRAILA : Aflată cu întregul fond de sonde in exploatare pe teritoriile a trei judeţe (Brăila, Buzău şi Galaţi), Schela de producţie petrolieră Brăila a realizat, in zilele de 1 şi 2 ianuarie 1988, 2 600 tone ţiţei şi 420 000 mc gaze utilizabile. „Pentru colectivul nostru, preocuparea de fiecare zi o constituie, la fel ca pentru toţi oamenii muncii care lucrează in industria extractivă de ţiţei şi gaze, înfăptuirea obiectivelor Congresului al XIII-lea al P.C.R., a indicaţiilor şi îndemnurilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a asigura din resurse proprii baza energetică a ţării — ne-a spus Gheorghe Catrinescu, secretarul comitetului de partid al schelei. Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, in aceste două zile au intrat in producţie Încă 3 noi sonde, aparţinînd brigăzilor nr. 2-Oprişeneşti şi nr. 3- Bordei Verde". La hotarul dintre ani, au fost prezenţi la datorie inginerii Iulian Natu şi Ion Anghelescu, maiştrii Ionel Roşioru şi Păun Cocaş, sondorii-şefi Petrache Creţu şi State Sava. Au mai fost efectuate în aceste zile şi trei noi măsuri geologotehnologice, cu un important aport de producţie. (Candiano Priceputu). de Pompadour — 18 ; (sala Victoria, 50 58 65) : Varietăţi pe portativ — 19 • Teatrul „Ţăndărică“ (15 23 77, sala Victoria) : Punguţa cu doi bani — 11 • Circul Bucureşti (10 41 95) : Cavalcada circului — 10 ; 15,30 ; 18,30 cinema • Eroi Îndrăgiţi ai ecranului : PATRIA (11 86 25) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Totul se plăteşte : SCALA (11 03 72) — 9; 11; 13; 15; 17;15; 19;30, EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, GLORIA (47 46 75) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Figuranţii : BUZESTI (50 43 58) — 15; 18 • Vulcanul stins : LIRA (31 71 71) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. VOLGA (79 71 26) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Cale liberă : COTROCENI (49 48 48) — 15; 17; 19. POPULAR (35 15 17) — 15; 17; 19. • Moromeții — 15; 18. Mirajele iubirii — 9; 11; 13 . ARTA (21 31 86). • Cetatea ascunsă : PROGRESUL (23 94 10) — 15; 17; 19. • Secretul Iui Nemesis : FERENTARI (80 49 85) — 14; 16,30; 18.45. PACEA (71 30 85) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19. • Program special pentru copii și tineret: DOINA (16 35 38) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • O femeie singură : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Școală de conducători auto : DRUMUL SĂRII (31 28 13) — 15; 17; 19. • Mirajele iubirii : GIULEŞTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Acţiunea „Topolino“ : MIORIŢA (14 27 14) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Caracterizarea : MUNCA (21 50 97) — 15; 17; 19. ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII SUDAN Domnului EL SAYED AHMED EL MIRGHANI Preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan KHARTUM Sărbătorirea celei de-a XXXII-a aniversări a proclamării independenţei, Ziua naţională a Republicii Sudan, imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului sudanez prieten. Exprim convingerea că, pe baza hotărîrilor şi Înţelegerilor convenite cu prilejul recentei dumneavoastră vizite în România, raporturile de prietenie şi cooperare statornicite intre ţările noastre se vor adunei şi extinde tot mai mult in viitor, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Republica Sudan — care a sărbătorit la 1 ianuarie împlinirea a 32 de ani de la proclamarea independenţei — este cel mai întins stat al continentului african. Pe o suprafaţă de 2 500 000 kmp trăieşte o populaţie de aproximativ 18 milioane de locuitori, care se ocupă, în marea ei majoritate, cu agricultura şi creşterea animalelor. Principala bogăţie a ţării o constituie bumbacul. „Aurul alb", cum este denumit adeseori acest produs, formează o adevărată rezervaţie în cea mai importantă zonă agricolă a Sudanului — Gezira. Aici, pe valea Nilului Albastru, printre canale de irigaţii şi arbori exotici se întind imense plantaţii care realizează o producţie anuală de 100 000 tone, plasind Sudanul pe locul al doilea în lume la exportul de bumbac. Tînărul stat african dispune, de asemenea, de importante resurse de minereu de fier, cupru, zinc, aur, crom şi petrol. In anii care au trecut de la proclamarea independenţei, Sudanul a înregistrat importanţi paşi înainte pe calea lichidării Înapoierii economice moştenite din trecut şi a valorificării apreciabilelor sale resurse naturale. De-a lungul Nilului şi in localităţile de pe ţărmul Mării Roşii şi-au făcut apariţia sute de întreprinderi industriale, exploatări agricole, baraje. Oraşul Khartum, capitala ţârii, a devenit un centru politico-economic in plină dezvoltare. Pe cuprinsul său au fost înălţate numeroase fabrici, şcoli, instituţii de cultură, din rindul cărora se detaşează noul sediu al parlamentului, realizat pe baza unui proiect românesc şi cu asistenţa tehnică a specialiştilor români. Animat de sentimente de solidaritate faţă de popoarele Africii, faţă de toate ţările care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, poporul român urmăreşte cu interes şi simpatie realizările obţinute de poporul sudanez în direcţia făuririi unei vieţi noi. Intre România şi Sudan s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, întemeiate pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, care cunosc o evoluţie ascendentă. Un moment important în cronica relaţiilor româno-sudaneze l-a constituit vizita Întreprinsă în ţara noastră, in octombrie 1987, la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, de către preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan. El Sayed Ahmed El Mirghani, vizită încheiată cu înţelegeri menite să dea un nou impuls conlucrării dintre România şi Sudan pe cele mai diverse planuri, in Interesul reciproc, al cauzei păcii şi Înţelegerii internaţionale. tv 11.30 Telex 11,35 Lumea copiilor • Telefilmoteca de ghiozdan (color). „Aripi de zăpadă“. Producţie a Casei de Filme Unu. Episodul 1 12.40 Din cununa cintecului românesc. Muzică populară (color) 13.00 Album duminical (parţial color). Din sumar : • Cintec de pe plai străbun — muzică populară • Gala desenului animat • Secvenţe din comedii cinematografice • Telesport — Anul sportiv 1987 (V) • Secvenţa telespectatorului 14.50 însemne ale unui timp eroic (color). Spaţii ale frumuseţii şi sănătăţii 15.00 închiderea programului 19.00 Telejurnal 19.20 Cântarea României (color) • Ţara mea azi • Omagiul ţării conducătorului Iubit. Emisiune realizată In colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi cu Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Argeş 20.20 Film artistic (color). „Un echipaj pentru Singapore". Producţie a Casei de filme Unu 21.40 Melodii de neuitat (color) 21.55 Telejurnal. 22.00 închiderea programului LUNI 4 IANUARIE 1988 20.00 Telejurnal 20.15 Viaţa economică 20.25 Tezaur folcloric. Urare pentru neam şi ţară (color) 20,45 ştiinţă , forţă, nemijlocită de producţie. Documentar (color) 21.00 Havana — reportaj (color) 21.15 Roman-foileton (color) : „In căutarea Căpitanului Grant". Adaptare liberă pentru televiziune după romanele lui Jules, Verne. Coproducţie sovieto-bulgară. Premieră pe ţară. Regia : G. Govaruhin. Episodul 3 21.55 Telejurnal Administrația de Stat Loto-Pronosport informează : NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARĂ LOTO A REVELIONULUI DIN I IANUARIE 1988 FAZA I Extragerea I : 67 45 52 50 22 33 49 46 40 70 Extragerea a II-a : 1 4 53 75 57 60 8 89 74 2 FAZA A II-A Extragerea a IlI-a : 40 35 87 44 32 72 90 70 33 Extragerea a IV-a : 77 86 21 22 41 78 38 74 46 53 Extragerea a V-a : 59 56 38 68 90 51 53 65 6 Extragerea a VI-a : 13 7 84 70 10 39 17 58 28 16 Extragerea a VII-a : 36 66 28 13 6 31 65 54 35 86 Extragerea a VIII-a : 72 79 53 62 84 70 10 81 74 67 Extragerea a IX-a : 18 30 82 25 72 12 35 16 3 40 Extragerea a X-a : 52 56 13 22 81 31 57 8 75 42 FAZA A III-A Extragerea a XI-a : 62 83 6 15 34 38 12 61 75 Extragerea a XII-a : 39 47 35 20 13 84 11 86 1 41 Fond total de cîștiguri : 12 944 429 lei LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite câştigătoare Ia tragerea Ia sorţi lunară din 31 decembrie 1987 Ciştigurile întregi revin obligaţiunilor de 200 de lei. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite câştigătoare. Plata câştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele curente cuprinse intre 81—225 la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia in considerare. \ ft® .2" O — s® o 3^.2 2.2 Îî'u ţ; c E 3 kS •. *r ^5- cB rt a* as: t»“ ££ Z.'C S Z o >3 " ° -5_____________ 1 00408 134 50 000 1 41461 215 50 000 1 69294 173 50 000 1 60593 169 50 000 1 57457 93 40 000 1 96099 11 40 000 1 98072 39 40 000 1 68770 45 40 000 1 84020 221 40 000 1 05541 168 30 000 1 11501 120 30 000 1 56630 186 30 000 i 82586. „ , 30 000 1 28318 183 30 000 1 01347 29 30 000 1 40002 40 20 000 1 19601 218 20 000 1 99909 52 20 000 1 73464 203 20 000 1 09442 24 20 000 1 88589 135 20 000 1 13587 155 20 000 1 27827 68 10000 1 90683 50 1°000 1 24665 10 10 000 1 99564 139 10 0°0 1 92735 03 10 000 1 98492 18 10 000 1 86898 130 10 000 1 39075 119 10 000 1 47950 193 5 000 1 48875 208 5 000 1 17551 149 5 000 1 26171 167 5 000 72874 137 5 000 1 47633 04 5 000 1 96314 177 5 000 1 29788 157 5 °00 1 55532 90 5 000 si■4* ei «5u 8 ® B 6- H’C 100 320 189 3 000 100 274 115 2 000 100 308 25 2 000 1 000 68 194 1 000 1 000 03 128 800 1 000 31 22 800 1 000 11 115 800 1 000 72 63 800 1 000 43 52 800 1 000 77 217 800 7 339 T O T A L ; 7 345 000 TELEGRAMĂ Primul-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Constantin Dăscălescu, a trimis primului-ministru al Republicii Turcia, Turgut Özal, o telegramă prin care ii adresează cordiale felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate, fericire personală și deplin succes in activitate, cu prilejul reinvestirii sale în această funcţie. In telegramă se exprimă convingerea că, în spiritul acordurilor şi înţelegerilor convenite intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Renan Evren, guvernele celor două ţări vor acţiona şi în viitor cu hotărîre pentru dezvoltarea largă a relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-turce, în interesul ambelor popoare, al păcii şi securităţii in Balcani, in Europa şi in întreaga lume. MUREŞ . Edificii de sănătate In judeţul Mureş, ca pretutindeni în ţară, se acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi modernizării reţelei sanitare destinate ocrotirii sănătăţii populaţiei. Urmare a acţiunilor susţinute desfăşurate de consiliile populare, in ultima perioadă numai spaţiile destinate ocrotirii mamei şi copilului din clinicile de specialitate au sporit cu încă 350 de locuri. Printre cele mai noi realizări în acest domeniu se numără moderna clinică de pediatrie din cadrul Spitalului judeţean din Tirgu Mureş, dezvoltarea secţiilor de pediatrie din Reghin şi Timăveni, creşterea numărului de locuri în creşe şi grădiniţe. Totodată, au fost amenajate sau modernizate 11 dispensare medicale comunale. (Gh. Giurgiu). LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu cîştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV 1987 ". Terminaţia numerelor Procentul libretelor de ciştiguri ciştigătoare Calcularea şi înscrierea ciştigurilor in librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu dobîndă şi ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV 1987 .. .f' ' W. U.vj. Ciştigurile se acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîștigului ; dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîștigului, se acordă un cîștig de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Libretul cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de cîștig. 1 197 200% 2 067 100% 3 802 50% 4 121 25% 5 107 25% 6 700 25% 7 439 25% 8 882 25% 9 713 25% •35 % S *3 ■gS *5$ Sg I“ § Ss .2-Z.g 7~'3 %3 1 0923942 50 000 1 3090973 40 000 1 6352708 30 000 1 5484043 25 000 1 3005070 25 000 Terminația numărului libretului cistigător 78 35208 20 000 76 78687 20 000 76 68711 20 000 76 48890 15 000 76 47815 15 000 76 43753 15 000 76 81239 15 000 76 31922 10 000 76 82864 10 000 76 28880 10 000 76 18901 10 000 76 49542 10 000 76 44362 5 000 76 80977 5 000 76 42578 5 000 76 85871 5 000 76 79631 5 000 76 20886 5 000 76 66250 5 000 758 4403 3 000 758 5404 3 000 758 7955 2 000 758 1922 2 000 758 9989 1 000 758 4466 1 000 758 2290 1 000 758 6143 500 758 4539 500 758 6310 500 9 029 cistiguri in valoare totală de lei 26 741 000 PAGINA 3 Sărbătoarea naţională a Cubei socialiste Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba HAVANA Sărbătorirea celei de-a 29-a aniversări a victoriei revoluţiei in Cuba ne oferă plăcutul prilej ca, in numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Guvernului Republicii Socialiste România şi al nostru personal, să vă transmitem dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba cele mai călduroase felicitări, împreună cu salutul nostru prietenesc. Poporul român se bucură sincer de realizările poporului cubanez în construirea noii societăţi, sub conducerea Partidului Comunist, şi îi adresează urări de succes deplin în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al III-lea al Partidului Comunist din Cuba. Exprimăm deplina convingere că, acţionind împreună, relaţiile dintre partidele, ţările şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, in concordanţă cu aspiraţiile comune ale celor două naţiuni, servind cauzei socialismului şi păcii, colaborării paşnice şi înţelegerii in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România TELEGRAMĂ Cu prilejul celei de-a XXIX-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii Cuba, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, Nicolae Giosan, şi ministrul afacerilor externe, Ioan Totu, au adresat telegrame de felicitare preşedintelui Adultării Naţionale a Puterii Populare a Republicii Cuba, Flavio Bravo Pardo, şi, respectiv. In prima zi a noului an, poporul cubanez aniversează memorabilul eveniment de la 1 ianuarie 1959, cind detaşamentele armate revoluţionare, conduse de Fidel Castro, au intrat victorioase în Havana, înlăturind regimul antipopular al generalului Batista, încununind astfel lupta îndelungată purtată de poporul cubanez pentru eliberare naţională şi socială. Izbinda revoluţiei şi cucerirea puterii de către forţele populare au deschis largi perspective pentru înfăptuirea unor adinei transformări politice, economice şi sociale in viaţa întregii ţări, marcînd, totodată, apariţia primului stat socialist pe continentul american. In perioada care a trecut de la eliberarea ţării, poporul cubanez, sub conducerea partidului comunist, a obţinut realizări de seamă în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi tehnicii, invăţămîntului şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Aşa cum este ştiut, activitatea constructivă s-a desfăşurat în condiţiile blocadei economice impuse, poporul cubanez avind de dus o luptă permanentă contra acţiunilor externe ostile, pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţionare. In acest an, oamenii muncii din Cuba întîmpină sărbătoarea eliberării prin noi şi însemnate succese in îndeplinirea hotărîrilor Congresului al III-lea al Partidului Comunist din Cuba în domeniul economiei şi al vieţii social-culturale. Poporul român, care şi-a manifestat de la Început solidaritatea militantă cu lupta poporului cuUn peisaj seducător se deschide ochilor de la primii paşi pe pămîntul „Perlei Antilelor“ — Cuba. Cum se întîmplă în genere europeanului sosit la tropice, te încearcă senzaţia că intri într-o imensă grădină botanică, unde acele plante cărora le spunem „exotice" şi pe care deseori le cultivăm acasă cu atita grijă in vase de lut, pe aici îşi etalează din plin exuberanţa la orice pas. între ele, arborele framboian, cu flori de un roşu-portocaliu aprins, domină multe bulevarde ale Havanei, îndeosebi cartierul rezidenţial Miramar, fiind foarte răspindit şi in restul ţării. O dungă de culoarea florilor de framboian, purtată pe mîneca cămăşii, îi distinge pe absolvenţii scolii medii din Cuba, in memoria unui tînăr — unul din numeroşii „alfabetizadores" — ucis cu ani în urmă de contrarevoluţionari într-o pădure de framboiani, în timp ce ii învăţa carte pe ţăranii dintr-o localitate îndepărtată. Peste farmecul natural al Cubei, peste culorile şi liniile sale se suprapune, ca element definitoriu pentru fizionomia actuală a acestei ţări, munca constructivă a unui popor animat de idealul socialismului. Ea dezvăluie esenţa şi legile unei bătălii care restructurează profund peisajul şi oamenii, conferindu-le un plus de pregnanţă şi unicitate. Din zona supraîncinsă de soare a provinciilor Oriente şi pină la celălalt capăt al insulei, un Pinar del Rio, schelele construcţiilor, barajele de pe rîuri, noile unităţi industriale, şcolile şi spitalele, centrele de cercetări ştiinţifice sunt mărturia muncii desfăşurate de un popor angajat în dialogul cu lumea şi timpul, mobilizîndu-şi ca niciodată resursele creatoare, oferind reflexele unui nou peisaj economic şi social cu alte linii şi alte culori. Probabil că iu puţine locuri din lume trecutul şi-a şters — şi îşi şterge — atît de repede urmele ca pe această insulă scăldată de apele Oceanului Atlantic şi ale Mării Caraibilor. Dimensiunea prezentului poate fi mai bine evaluată dacă ne amintim că înainte monopolurile nordamericane aveau aici investiţii de 700 milioane dolari, controlau exporturile de zahăr ale Cubei, stăpîneau un sfert din cele mai bune pămînturi, producţia de energie electrică, rafinăriile de petrol, minele, telecomunicaţiile, o bună parte a industriei uşoare, transportul maritim, aviaţia şi căile ferate (ultimele împreună cu monopolurile engleze), băncile şi cele mai mari firme comerciale. Cam tot ce prezenta interes, Cuba devenise o prelungire a Floridei, un loc pentru afaceri, pentru plajă şi ruletă. Rezultatul ? In 1958 circa o treime din forţa de muncă a Cubiei (600 000 de oameni), şomau. In agricultură 400 000 de lucrători sezonieri asudau la cultivarea şi recoltarea trestiei de zahăr patru luni pe an, ca apoi în restul lunilor să sufere sau chiar să moară de foame. întregeau tabloul un milion de analfabeţi (un sfert din populaţia adultă) şi 90 la sută din copiii suferinzi de parazitoză. Situaţia s-a schimbat radical şi continuă să se schimbe în ritm ministrului relaţiilor externe, Isidore Malmierca Peoli. Au mai transmis, de asemenea, telegrame de felicitare Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, organizaţii de masă şi obşteşti, unele instituţii centrale din ţara noastră organizaţiilor şi instituţiilor similare din Cubabanez pentru eliberare naţională şi socială, urmăreşte cu profundă satisfacţie şi prietenie munca desfăşurată de poporul cubanez, se bucură sincer de marile sale realizări obţinute în construirea socialismului. Spre satisfacţia reciprocă, între ţările noastre s-au statornicit şi se dezvoltă legături de prietenie şi colaborare in diferite domenii — politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural. Cursul ascendent al relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-cubaneze îşi are temelia trainică în comunitatea de orânduire, de ideologie şi de ţeluri din preocupările comune privind ridicarea ţârilor noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie socialistă. Factorul determinant al evoluţiei favorabile a legăturilorromâno-cubaneze ii constituie relaţiile dintre forţele politice care conduc cele două ţări — Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba — şi, in acest cadru, întilnirile de la Bucureşti şi Havana dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, sub al căror impuls colaborarea româno-cubaneza s-a extins si diversificat pe toate planurile. In spiritul înţelegerilor la nivel inau, ambele părţi işi manifestă hotărirea de a acţiona, in continuare, în vederea intensificării contactelor şi intilnirilor,la dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul reciproc, al cauzei socialismului şi păcii, susţinut. Revoluţia a măturat vechile structuri prin reforma agrară şi a învâţămîntului, naţionalizarea industriei, prin reforma urbană, redistribuirea venitului naţional şi, înainte de toate, prin aceea că a asigurat fiecăruia un loc de muncă, garantindu-i prin asta o existenţă tot mai demnă de timpurile noastre. Revoluţia a trezit in mase interesul pentru participarea la viaţa socială, pentru cultură şi învăţămint. Cu o sete neistovită de a cunoaşte, de a face faţă tot mai complicatelor îndeletniciri ale prezentului şi viitorului, pretutindeni oamenii Învaţă. Campania de lichidare a analfabetismului a însemnat doar începutul. După ce a devenit „teritoriu liber de analfabetism“, Cuba, unde cadrele calificate au fost totdeauna insuficiente, poartă o bătălie tenace pentru formarea de specialişti în cele mai variate sectoare. Mulţi din cei ce, cu ani in urmă, au învăţat carte silabisind textul „Istoria mă va achita“ (apărare — rechizitoriu, rostită de Fidel Castro la procesul intentat supravieţuitorilor atacului asupra cazărmii Moncada), înfruntă acum cu aceeaşi dîrzenie... calculul diferenţial sau formulele chimice. Setea de cultură a maselor largi constituie unul din elementele definitorii ale realităţilor Cubei. Această sete de cultură, în sensul cel mai larg al cuvîntului, este dublată de eforturile pentru stimularea tuturor formelor de expresie culturală, ca şi de asigurarea bazei materiale în acest scop. Există în ţară peste 50 de unităţi de învăţămint artistic — între ele un institut superior — şi o puternică mişcare a artiştilor amatori, totalizind mai mult de jumătate de milion de persoane, adică cinci la sută din populaţie. Tipărirea a circa 4 milioane de cărţi pe an, turnarea a 16 filme in aceeaşi perioadă, lărgirea reţelei de biblioteci (4 000 actualmente) şi librării (una la fiecare 32 000 de cetăţeni), sporirea creaţiei muzicale, restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural in toate formele sale reprezintă tot atitea alte realizări, obţinute intr-un ritm atît de impetuos, incit comparaţia cu trecutul pune in lumină diferenţe spectaculoase. Aşa cum subliniază factorii de răspundere cubanezi, cultura ţării este încadrată in circuitul de valori culturale ale Americii Latine şi ale întregii lumi. Despre deschiderea spre valorile culturii altor popoare vorbesc cu prisosinţă unele instituţii de prestigiu cum este „Casa Americilor“, precum şi unele manifestări internaţionale tradiţionale organizate în Cuba, ca Festivalul internaţional de balet de la Havana. Festivalul noii cinematografii latino-americane. Bienala de arte plastice şi altele. Efortul constructiv al cubanezilor lasă impresia de prospeţime şi tinereţe exuberantă. La construirea de canale şi diguri, de fabrici şi şcoli, la rectificarea şi convertirea unui întreg peisaj economico-social, totul pare să respire şi azi fiorul romantic al Începuturilor. VOROS însemne ale vocaţiei constructive