Scînteia, septembrie 1988 (Anul 57, nr. 14318-14343)

1988-09-01 / nr. 14318

SŐNTEIÁ — joi 1 septembrie 1988 Largă mobilizare a forţelor şi organizare exemplară pentru STRINGEREA IA IMP A ÎNTREGII RECOLTE $1 PREGĂTIREA IN CETI MAI BUNE CONDITH A iNSAMINTARILOR alţi. Cu grabă, dar şi bine In Judeţul Olt, recoltarea florii­­soarelui, incepută nu cu mult timp în urmă, inregistrează ritmuri spo­rite de la zi la zi. Cooperatorii, me­canizatorii şi specialiştii din unită­ţile agricole de stat şi cooperatiste acordă mare atenţie stringerii şi de­pozitării recoltei la timp şi fără cea mai mică pierdere. Pînă în seara zi­lei de 1O august, din cele 28 828 hec­tare aflate in cultură, recolta a fost ■trinsă de pe 14 000 hectare, ceea ce reprezintă 48 la sută din suprafaţă. Cele mai avansate sunt, desigur, unnităţile din sudul judeţului, unde lucrarea este, in prezent, in plină desfăşurare. In multe unităţi, chiar din zona centrală, recoltatul florii­ So­anei­ui este pe cale de a se încheia. Ne-am convins de aceasta la coo­perativa agricolă de producţie Curtişoara, unde şase combine re­coltau ultimele parcele din cele 450 hectare cultivate, la Oporelu şi Măr­gineni. Concomitent cu recoltatul, se acţionează pe un front larg la eli­berarea terenului in vederea pregă­tirii pentru semănat. La C.A.P. Opo­relu, unde floarea-soarelui deţine 540 hectare, recolta a fost strinsă de pe 360 hectare, care se află aproape în Întregime eliberate, iar la ferma nr. 2, condusă de inginerul Ilie Popa, 30 de hectare au şi fost deja insămînţate, după floarea-soarelui, cu răpită şi secară pentru furaje, lu­crarea fiind în curs de desfăşurare. Şi la cooperativa agricolă Şerbă­­neşti, pe cele 250 hectare, recoltarea se află în curs de finalizare. Notăm in această unitate grija deosebită a consiliului de conducere pentru com­pletarea bazei furajere. S-a lucrat mecanizat, cu combine care tractau colectoare pentru capitule. In felul acesta, au fost strinse și depozitate pină acum 150 tone capitule — furaj foarte apreciat care va fi folosit îm­preună cu tocătura de ciocălăi, coceni și paie. Acest amestec se va supune apoi operaţiei de drojduire şi se va administra în hrana vacilor şi oilor. Aceasta in condiţiile in care sectorul zootehnic al unităţii deţine o bază furajeră bogată. „Am strins in jur de 1 000 tone de fin de lucerna, avem în silozuri mari cantităţi de furaje­r ne relata Ion Micu, preşedintele Unităţii, dar capitulele de floarea­­soarelui nu sunt nicidecum de ne­glijat“. La cooperativele agricole de pro­ducţie Izvoarele, Vilcele de Jos şi Vilcele de Sus, din consiliul agro­industrial Mărunţei, a intrat în tra­diţie recoltarea manuală a întregii suprafeţe de floarea-soarelui, toc­mai în scopul recuperării integrale a capitalelor. La fel s-a procedat, fireşte, şi in acest an. „Am început recoltatul — ne relata Elena Rusu, inginerul-şef al C.A.P. Vîlcele de Jos — cu puţin timp înainte de a­­jungerea la maturitate deplină a ca­pitalelor, intrucit aşa îşi menţin­ a­­cestea la maximum valoarea nutri­tivă şi, pe de altă parte, se evită orice pierderi de seminţe. Solariza­­rea continuă, citva timp, in grămezi, iar treieratul se face staţionar, in condiţii de bună calitate, cu com­binele“. Din aceleaşi considerente, şi la cooperativele agricole Bălă­­neşti şi Mărunţei, din consiliul agro­industrial menţionat, în paralel cu recoltarea mecanică s-a recurs şi la recoltarea manuală, in lanuri con­­statindu-se o bună mobilizare a cooperatorilor la tăiat capitalele, transportul acestora cu sacii în gră­mezi, rectificat in urma combinelor, eliberatul terenului de tulpini. De menţionat că toate aceste lucrări se fac în prezenta comisiilor de recol­tare, (Mihai Grigoroşeuţă). In toate consiliile agroindustriale din judeţul Tulcea s-a declanşat re­coltatul florii-soarelui, astfel incit pină marti seara lucrarea fusese e­­fectuata pe 1 300 hectare din cele 18 520 hectare planificate. Adevărul este că în unele locuri recoltarea a fost declanşată cu destulă intirziere faţă de posibilităţi. Intrucit există diferente intre stadiul de coacere al plantelor de la o unitate la alta, co­mandamentul agricol judeţean a stabilit măsuri în­­ vederea intrării la recoltat pe parcele fără să se aş­tepte coacerea întregului lan. Au fost organizate echipe de cooperatori, care recoltează manual capitalele verzi ce sunt apoi solarizate şi treie­rate staţionar. Aceleaşi echipe culeg în urma combinelor capitulele căzu­te, astfel incit nimic din recoltă să nu se piardă. Acţionind astfel, coo­peratorii din Turda au reuşit să adu­ne pînă luni floarea-soarelui de pe 144 hectare, iar la I.A.S. Traianu, printr-o bună organizare a muncii, s-au recoltat 55 hectare intr-o sin­gură zi. Specialiştii din unităţile agricole urmăresc la faţa locului stadiul de coacere pe sole şi parcele, dispunînd intrarea operativă a com­binelor în lan. A început şi recoltarea porumbu­lui, deocamdată pe solele cultivate cu hibrizi timpurii, care au ajuns mai devreme la maturitate. In cooperativele agricole de produc­ţie culesul se face manual, marea majoritate a forţelor de la sate fiind mobilizate in prezent la executarea acestei importante lucrări. In unele unităţi agricole, specialiştii, care su­praveghează permanent starea de vegetaţie a culturilor, au dispus în­ceperea recoltării şi pe suprafeţele care sunt cultivate cu hibrizi din grupa mijlocie, dar care au ajuns la maturitate. Concomitent cu recoltarea florii­­soarelui şi porumbului, agricultorii tulceni acţionează la efectuarea ce­lorlalte lucrări. Se intimpină insă unele greutăţi la executarea arătu­rilor, lucrare efectuată pe doar 58 la sută din suprafaţă. Cauza ? In primul rînd lipsa de precipitaţii, mai ales in nordul Dobrogei, care în­greunează mult desfăşurarea lucră­rilor, dar mai ales nelivrarea rit­mică şi integrală a cantităţilor de motorină planificate, centrala PECO avînd o restanţă pe luna august, faţă de unităţile agricole din judeţul Tulcea, de 1 300 tone. (Adrian Vasile). TULCEA : in actualitate — culesul porumbului și florii-soarelui (Urmare din pag. 1) a fontei, precum si in recuperarea si recondiţionarea pieselor de schimb si subansamblelor, la alte categorii de materiale refolosibile, cum sunt : hirtia, metalele neferoase, masele plastice, textilele, anvelopele pentru reşapare, cioburile de sticlă si ce­nuşile de termocentrală, gradul de recuperare este necorespunzător, de­parte de cerinţe şi posibilităţi. Din observaţiile organelor de spe­cialitate, precum şi din investi­gaţiile efectuate de redacţie şi pre­zentate la timpul cuvenit in paginile ziarului s-a desprins că nerealizările la care ne-am referit sunt determina­te, in principal, de neajunsurile exis­tente in unele unităţi economice pri­vind organizarea recuperării, sortării, depozitării, pregătirii şi livrării ma­terialelor refolosibile, de lipsurile in dotarea si exploatarea mijloacelor tehnice de pregătire in vederea valo­rificării superioare a acestor resurse (tăiere, balotare, mărunţire, bricheta­­re, spălare, destrămare). De aseme­nea, sunt intimate unele teme de cercetare şi proiectare privind valo­rificarea textilelor uzate şi a cenu­şilor de termocentrală, precum şi privind alte materiale refolosibile. Se cuvine subliniat, de asemenea, că, la rîndul lor, consiliile populare şi Întreprinderile de recuperare nu au organizat, in mod susţinut, atit în mediul urban, dar mai ales in me­diul rural, acţiuni pentru colectarea tuturor resurselor materiale refolosi­bile provenite din gospodăriile popu­laţiei. Desigur, eliminarea tuturor defi­cientelor de natura celor arătate, in­compatibile cu cerinţele noilor sar­cini mobilizatoare trasate in acest domeniu, trebuie să figureze la punc­tul 1, cu termene prioritare, in ca­drul măsurilor pe care fiecare uni­tate economică, fiecare consiliu popular are datoria să le adopte și să le înfăptuiască pentru realizarea riguroasă a sarcinilor de plan in acest domeniu. Deosebit de aceasta, importante sunt măsurile de ordin tehnic şi organiza­toric, specifice fiecărei ramuri de activitate. In siderurgie, de exemplu, pentru creşterea la peste 50 la sută a participării materialelor feroase re­folosibile la producţia de piese tur­nate şi de oţel, în special de oţeluri aliate, se cuvin a fi avute in vedere măsuri de îmbunătăţire a pregătirii fierului vechi pentru i se asigura o densitate de minimum 1,4 tone/mc, de modernizare a oţelăriilor dotate cu convertizoare, prin introducerea pro­cedeelor de insuflare combinată şi postcombustie, precum şi de prein­­călzire a fierului vechi la elaborarea oţelului. In ce priveşte metalurgia neferoa­selor, pentru creşterea cantităţilor de materiale refolosibile recuperate, urmează a se asigura sortarea tu­turor componentelor din metale ne­feroase rezultate din dezmembrarea fondurilor fixe casate, limitarea strictă a consumurilor proprii la ni­velul prevăzut în plan, intensifica­rea activităţii de achiziţionare din gospodăriile populaţiei a diferitelor bunuri care conţin metale neferoase. După cum, în industria cauciucului esenţiale sunt creşterea eşalonată a capacităţilor de reşapare, precum şi atingerea neintîrziată a parametrilor proiectaţi la toate instalaţiile care au fost puse sau vor intra in func­ţiune. Reamintim că, in acest dome­niu, o reglementare legală stabileş­te că eliberarea către beneficiarii din economie a anvelopelor noi sau reşapate se face numai in condiţii­le predării către unităţile reşapatoa­­re atit a anvelopelor reşapabile, cit şi a celor care au îndeplinit ciclu­rile de reşapare. De asemenea, aşa cum a stabilit Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., in scopul mobilizării maxime a rezervelor care ex­istă in acest domeniu, este necesar ca, îm­preună cu ministerele, institutele de cercetări, Comitetul Naţional pen­tru Ştiinţă şi Tehnologie să elabo­reze norme si programe concrete care să contribuie la creşterea apor­tului materialelor refolosibile şi a pieselor recondiţionate la aprovizio­narea tehnico-materială şi, totodată, să se acţioneze in continuare pen­tru recuperarea şi valorificarea cit mai eficientă a tuturor resurselor refolosibile, stabilindu-se tehnologii­le corespunzătoare şi realizindu-se capacităţile de prelucrare necesare. O serie de măsuri importante sunt necesare pentru imbunătă­­ţirea colectării materialelor re­folosibile de la populaţie,­­ prin dezvoltarea şi modernizarea, în continuare, a retetei de colectare, amplasarea de conteinere, recipienţi, cuve in blocurile de locuinţe si in locurile aglomerate — pieţe, parcuri, gări — pentru depunerea, pe sorti­mente, a materialelor din gospodă­riile cetăţenilor. Totodată, consiliile populare şi întreprinderile de recu­perare, împreună cu organizaţiile U.T.C. şi de pionieri, comitetele şi comisiile de femei, comitetele sindi­cale, asociaţiile de locatari, au da­toria să organizeze periodic largi acţiuni de colectare de la populaţie a materialelor refolosibile pe cartie­re, străzi, comune. In esenţă, sunt necesare măsuri ce vizează spiritul gospodăresc, creati­vitatea şi ingeniozitatea oamenilor care, la locul lor de muncă sau aca­să, au datoria să manifeste cea mai mare grijă pentru reintroducerea ra­pidă, integrală in circuitul economic a tuturor materialelor refolosibile rezultate din procesele de producţie şi din consum. Şi trebuie să facă acest lucru cu conştiinţa că astfel contribuie la propăşirea economică a ţării, la asigurarea resurselor nece­sare dezvoltării, creşterii nivelului f­e trai. Materialele refolosibile BRAILA Pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor In toamna acestui an, in judeţul Brăila se vor insăminţa 125 486 hec­tare cu griu, orz, orzoaica, nutre­ţuri şi alte culturi. „Suntem­ spre fi­nalizarea pregătirilor necesare, ast­fel incit vom respecta termenele stabilite, insăminţările urmînd să fie efectuate, conform tehnologiilor“ , ne-a precizat inginerul Mihalache Mărgean, directorul general al di­recţiei agricole. In condiţiile lipsei îndelungate a precipitaţiilor, pe o­­goarele brăilene se efectuează arătu­rile de vară cu atenţie sporită. Pină in seara zilei de 30 august, ele au atins un procent de 80 la sută. Pen­tru intensificarea ritmului de lucru, în numeroase unităţi agricole se ară în două schimburi sau schimburi prelungite, fiind concentrate toate tractoarele disponibile, iar plugurile fiind prevăzute cu scormonitoare. La această importantă lucrare, care se efectuează pe mai bine de 56 000 hectare, numeroase unităţi din con­siliile agroindustriale „1 Mal"­­— Brăila, Traian, Romanu, Bârăganu şi Ianca au înregistrat ritmuri de lucru superioare mediei pe judeţ. Exemplu ce trebuie urmat si de uni­tăţile din consiliile agroindustriale însurăţei, Cireşu, Făurei şi Suţu, unde se inregistrează unele rami­­neri in urmă. Concomitent, s-a pus un accent sporit pe eliberarea ulti­melor terenuri de paie, pentru a se crea front larg de lucru tractoare­lor. După cum ne spune ingin­erul­­şef al Trustului S.M.A., Paraschiv Dumitrache, există condiţii ca arătu­rile pentru insăminţarea culturilor de toamnă să se încheie la termenul stabilit. „Cooperativele agricole din judeţul Brăila dispun de 68 de for­maţii de tractoare, fiecare fiind con­stituită din 8—16 tractoare, toate repartizate la arături“. In ceea ce priveşte săminţa, cea de orz este asigurată in întregime, iar cea de griu este condiţionată in proporţie de circa 80 la sută, acţiune ce urmează să se încheie in urmă­toarele zile. Din discuţiile avute cu inginera Ana Răduţă, director cu producţia vegetală în cadrul direc­ţiei agricole judeţene, am reţinut că sunt asigurate cantităţile necesare de seminţe din categorii biologice supe­rioare, în structura corespunzătoare pe soluri şi adaptate condiţiilor pe­doclimatice ale judeţului. Acţiunea de livrare a seminţelor este in curs de desfăşurare, pină in prezent că­tre judeţele beneficiară transferin­­du-se peste 1 000 tone orz şi peste 2 000 tone săminţă de griu. Suntem­ asiguraţi că in următoarele zile rit­mul acestei importante activităţi — atit la preluarea seminţei de griu de către unităţile judeţului, cit şi la transferul in alte judeţe — va fi grăbit, conform măsurilor stabilite. (Candiano Pricepu­tu). PRAHOVA Forţe multe, activitate rodnică Incepind de săptămina trecută, in cea mai mare parte a unităţilor a­­gricole de stat şi cooperatiste din judeţul Prahova a intrat in actua­litate o altă importantă lucrare a acestei campanii : recoltarea florii­­soarelui. Deşi suprafaţa de pe care s-a strins recolta este incă mică, sub 1 500 hectare din 5 770 cultivate, or­ganizarea temeinică a muncii, re­partizarea judicioasă a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă a­­colo unde lanurile au ajuns la ma­turitate dau garanţia obţinerii unor producţii superioare anilor trecuţi, în condiţiile încadrării stricte in ter­menele planificate de comandamen­tul judeţean pentru agricultură. De altfel, in consiliile unice a­­groindustriale din zona de sud a judeţului, lucrarea se desfăşoară in­tens, in toate unităţile specialiştii împreună cu mecanizatorii analizea­ză starea de vegetaţie a fiecărei sole în parte, iar acolo unde umiditatea se înscrie în prevederile legale se trece imediat la recoltat. Acţionind in acest fel, cooperatorii din Gura Vadului au încheiat deja această lu­crare, în stadiu avansat aflindu-se şi cooperatorii din Ciorani, Fulga, Albeşti, Ceptura şi Sălciile. Concomitent, agricultorii prahoveni lucrează la arături, fertilizări, pre­cum şi la pregătirea patului ger­minativ, lucrare ce s-a executat pe mai bine de 6 500 hectare. (Ioan Marinescu). vrancea . Seminţele să ajungă cit mai repede in unităţi! In apropiata campanie a insămin­­tărilor de toamnă, in judeţul Vran­cea urmează să fie semănate 42 530 hectare cu griu şi 13 000 hectare cu orz. Din producţia proprie a jude­ţului s-a acoperit cantitativ integral necesarul de seminţe pentru supra­feţele menţionate, la centrele­­spe­cializate aflîndu-se chiar cantităţi suplimentare in magazii faţă de ce­rinţe. Au fost reţinute seminţele din soiurile care, in acest an, s-au com­portat bine în raport cu condiţiile pedoclimatice specifice zonei, lucru reflectat in producţiile obţinute. S-au avut in vedere şi schimburile de seminţe cu alte judeţe, pentru ca intr-adevăr să se pună baze te­meinice producţiilor anului viitor prin incorporarea in sol a celor mai productive soiuri de griu şi orz. A­­şadar, se poate aprecia că s-a por­nit bine in această acţiune de asi­gurare a seminţelor. Bine doar in anumite privinţe, intrucit cea mai mare parte din cantitatea totală de săminţă necesară unităţilor agricole se află încă în depozitele centrelor specializate sau undeva in afara ju­deţului. O primă constatare desprinsă in urma raidului efectuat in mai mul­te unităţi agricole , spatiile de de­pozitare sunt pregătite corespunză­tor. Săminţa de orz necesară coope­rativelor agricole Cioreşti, Mihăl­­ceni, Măicăneşti, Hinguleşti şi altora se afla in magaziile acestor unităţi, in cantităţile prevăzute­ în alte uni­tăţi, cum ar fi cele din comunele Fitioneşti, Milcovul, Homocea ş.a., magaziile sunt goale sau aproape goale. La punctul de preluare şi prelucrare a seminţelor Mihâlceni, peste 500 tone de orz se aflau în saci stivuiţi pe una din platforme, in aşteptarea mijloacelor de trans­port ale unităţilor beneficiare. Şi timpul trece... La data raidului nos­tru, din cele 2 393 tone săminţă de orz necesare, se aflau in magaziile unităţilor agricole cultivatoare doar 760 tone. Adevărul este că la aceas­tă dată repartiţiile Ministerului A­­griculturii sunt date doar pentru 1200 tone, diferenţa de repartiţie pină la nivelul necesarului urioind să fie primită in următoarele zile. De altfel, pentru săminţa de griu aceste repartiţii încă nu veniseră de la ministerul de resort. Griul de să­minţă depozitat in cadrul centrului de colectare, preluare si prelucrare a fondului de seminţe, la data rai­dului, era in totalitate condiţionat, de la acest tratament obligatoriu fă­­cind excepţie peste 1 000 tone aflate in păstrare la unele unităţi agricole producătoare din judeţ care incă nu şi-au găsit „timp“ pentru efectuarea lucrării respective. Oricum, se poa­te spune că săminţa de griu — a­­proape 10 000 tone — se află incă la capătul de drum ce duce spre ma­gaziile unităţilor agricole cultivatoa­re din judeţ. (Dan Drăgulescu). Mari rezerve, mari posibilităţi care îşi aşteaptă valorificarea Intr-un ciclu de articole publicate in ultimele luni în „Scînteia“ am prezentat pe larg o soluţie tehnologi­că ce ar putea determina o impor­tantă economie de energie electrică: înlocuirea actualelor sisteme de re­glare (robinete, clapete, circuite oco­litoare etc.) a debitelor sau presiunii fluidelor cu acţionările cu turaţie variabilă. Cu alte cuvinte, prin in­termediul unor convertizoare statice de frecvenţă — existente in produc­ţia curentă a unor unităţi industriale din ţară — se poate modifica tura­ţia motoarelor electrice ce acţionea­ză pompele, iar prin aceasta şi debi­tele de apă vehiculate în funcţie de necesităţi. Efectele asupra consumu­lui de energie sunt deosebit de mari : o diminuare de 30 la sută, şi chiar mai mult, a consumului de energie electrică. Acţionările cu turaţii variabile re­prezintă, aşadar, pentru toate sectoa­­­­rele economiei, o sursă potenţială de economisire a energiei electrice. Iar agricultura, care vehiculează anual prin sistemele sale de irigaţii milioa­ne de tone de apă, ar putea constitui unul din principalii săi beneficiari. Tocmai avînd în vedere acest lucru am ţinut să avem o discuţie cu spe­cialiştii din domeniul irigaţiilor. Mai cu seamă că, la nivel naţional, dată fiind importanţa deosebită a acestei soluţii tehnologice, au fost luate unele măsuri care să ducă la apli­carea şi generalizarea sa pe scară lar­gă. Printre altele, se are in vedere, in primul rînd, inventarierea, in toa­te ramurile economiei, a tuturor in­stalaţiilor tehnologice de pompare şi comprimare a fluidetul­ si, in al doi­lea rînd, stabilirea de către ministe­rele economice a unor programe con­crete de experimentare a acţionărilor cu turaţie variabilă la cîteva insta­laţii tehnologice reprezentative, in vederea realizării unor noi echipa­mente, specializate şi cu performan­te tehnico-economice superioare. Ce s-a întreprins în acest sens in domeniul agriculturii ? Unele lămu­riri la această întrebare primim de la ing. Mircea Mocanu din, cadrul Direcţiei de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare a Ministe­rului Agriculturii . „In sistemele de irigaţii din ţara noastră, ne spune interlocutorul, este instalată în cele circa 3 500 staţii de pompare electrice o putere de a­­proape 4 000 MW. Este firesc deci ca orice soluţie tehnică ce conduce la economisirea de energie electrică să ne intereseze în cea mai mare măsură. Procedeul de a acţiona direct asupra turaţiei motoarelor electrice, variind prin aceasta debitele de apă pompată în canalele de irigaţii, este extrem de atrăgător, intrucit regla­rea acestor debite prin procedeele actuale conduce la consumuri supli­mentare de energie. In momentul de faţă, in staţiile de pompare a apei sunt instalate circa 18 000 agregate de pompare, deci tot atitea motoare e­­lectrice, unele cu o putere nominală de 7—8 şi chiar 9 MW. în acelaşi timp, sunt în construcţie sau în fază de proiect, urmînd a se finaliza mn acest cincinal, un număr considerabil de alte staţii de pompare dotate, de asemenea, cu mii şi mii de agregate de pompare. Intenţia noastră este ca, cel puţin pentru început, la sta­ţiile ce se vor construi să aplicăm procedeul de acţionare cu turaţie va­riabilă la unele din electromotoare. In acest sens, specialiştii din institu­tul nostru de cercetări au deja în curs de realizare un experiment pe una din pompele de 160 kW, exis­tentă la o stație de pompare din pe­rimetrul Titu­s Ogrezeni. După ce se vor trage toate concluziile nece­sare din acest exper­iment vom trece la generalizarea procedeului conform unui program ce urmează a fi stabi­lit din timp“. Referitor la modul cum acţionări­le cu turaţie variabilă ar putea fi extinse în sistemele de irigaţii, cît şi la preocupările concrete întreprinse în acest sens, consemnăm opinia ing. Ion Ioan, şeful secţiei proiectări din Un consum de energie redus cu 30 la sută prin acţionarea cu turaţie variabilă a motoarelor Institutul de studii şi proiectări pen­tru îmbunătăţiri funciare din Bucu­reşti : „Tehnologia acţionărilor cu turaţie variabilă cu convertizoare de frecvenţă nu este o necunoscută pentru noi. Institutul a fost preocu­pat de mai mulţi ani de utilizarea acestei soluţii la acţionarea pompe­lor pentru irigaţii. Din analiza pe care am efectuat-o, procedeul poate fi aplicat la electropompele din sta­ţiile de pompare de punere sub pre­siune, care reprezintă peste 60 la sută din numărul staţiilor de pom­pare aflate sub controlul Direcţiei de exploatare a lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare sau din cele proiec­tate anual de institutul nostru. Intr-o asemenea staţie sunt cinci pină la zece pompe de puteri diferite, ele fiind pornite sau oprite în funcţie de debitul de apă necesar. Intenţia noastră este ca prin intermediul unui convertizor de frecventă să va­riem­ debitul de apă la una sau două din pompele acestor stații. Ce avan­taje economice preconizăm ? In pri­mul rînd, reducerea consumului e­­nergetic cu circa 10—15 la sută pe an­samblul stației, ca urmare a unei mai bune urmăriri a curbei de con­sum a reţelei de irigaţii. In al doilea rînd, renunţarea la o serie de echi­pamente existente acum in staţiile de pompare de punere in funcţiune,­­ cum ar fi hidroforul, electrocompre­sorul, vana mecanizată pentru um­plerea reţelei, precum şi reducerea numărului de electropompe instala­te, prin renunţarea la pompele mici din staţii. Şi, in fine, prin dispariţia echipamentelor amintite, se va re­duce simţitor spaţiul destinat staţii­lor de pompare a apei. Procedeul urmează însă a fi extins după ce, in urma experimentărilor ce le întreprindem acum la staţia de la Titu­s Ogrezeni, vom obţine răs­puns la următoarele întrebări : Care este fiabilitatea soluţiei şi a echipa­mentelor ce le include ? Ce econo­mie reală de energie rezultă ? în ce măsură vom putea rezolva problema unei complete automatizări a staţiei, astfel Incit personalul de exploatare să poată fi redus la jumătate ? Spe­răm ca in campania agricolă din acest an să răspundem la toate aces­te întrebări, să soluţionăm o serie de probleme incă necunoscute şi să tra­gem toate concluziile în vederea ge­neralizării acţionărilor cu turaţie va­riabilă în sistemele de irigaţii din ţara noastră“.­­ Care ar putea fi cantitatea de e­­nergie electrică economisită ? Refe­ritor la această întrebare, ing. Mihai Runceanu, şef atelier proiectare din cadrul institutului, ne avansează cu prudenţă o cifră , 10 la sută. La o primă evaluare, care în nici un caz nu se situează insă la cotele maxime ale posibilităţilor, cifra este totuşi impresionantă. Considerînd că anul trecut, pentru buna funcţionare a sistemelor de irigaţii ale ţării s-au consumat peste 2 miliarde kWh, un consum redus cu 10 la sută înseam­nă, in fapt, disponibilizarea a circa 200 milioane kWh, adică necesarul de energie pentru producerea a apro­ximativ 300 000 tone oţel electric. Fireşte, a fost ridicată şi proble­ma eficienţei Investiţiilor suplimen­tare determinate de achiziţionarea convertizoarelor de frecvenţă exis­tente in fabricaţie curentă la Între­prinderea „Electrotehnica“ din Bucu­reşti, pentru realizarea acţionărilor cu turaţie variabilă. In acest sens, s-a făcut propunerea ca întreprinde­rea producătoare să asimileze echi­pamente specializate de reglaj pen­tru necesităţile irigaţiilor, putind fi obţinută pe această cale şi o reduce­re a preţului echipamentului. Tot­odată, se cere întreprinderilor con­structoare de pompe să acorde o mai mare atenţie calităţii finisajului ro­toarelor şi statoarelor pompelor, in­trucit prin rezolvarea acestei proble­me, aparent mărunte, s-ar realiza o creştere cu citeva procente a randa­mentelor de funcţionare a acestor a­­gregate, ceea ce echivalează cu o di­minuare corespunzătoare a consu­mului de energie electrică. . Vlaicu RADU MUREŞ . Rezultate ale modernizării producţiei La întreprinderea „Electromu­­reş“ din Tîrgu Mureş se desfă­şoară o susţinută activitate de mo­dernizare a proceselor de produc­ţie şi de realizare, pe această bază, a unor produse de înaltă calita­te. Ca urmare a acestei preocu­pări şi aplicării unor tehnologii moderne in tratarea termică a ma­terialelor — între care intrararea în plasmă, tratamentul criogenie al SDV-urilor și utilizarea laserului in tratamentele termice speciale — la care se adaugă extinderea pro­iectării asistată de calculator, co­lectivul de aici a reuşit să asimi­leze un timp scurt o serie de pro­duse de înaltă tehnicitate, între care noile generaţii de casetofoa­­ne DECK, noua casă de marcat electronică, aparatul electrostatic de copiat C-112 (a treia generaţie de copiatoare), precum şi o largă gamă de produse de mecanică fină şi electronică, scule de o înaltă fineţe tehnică, solicitate şi la ex­port. Această preocupare a făcut ca, în prezent, mai bine de 60 la sută din producţia întreprinderii să o reprezinte produsele noi. (Gheorghe Giurgiu). In cadrul întreprinderii constructoare de maşini Reşiţa, se realizează o gamă largă de produse de înaltă tehnicitate destinate unor sectoare prioritare ale economiei şi exportului, in fotografie : un aspect din secţia maşini electrice nr. 1 Foto : E. Dichiseau« PAGINA 3 DRUMUL PERFORMANŢELOR Saltul de la ceea ce se realiza în anii de început ai activităţii întreprinderii de con­strucţii navale din Constanţa la ceea ce se construieşte astăzi ar putea fi lesne ex­plicat, dincolo de ar­gumentele cifrelor, prin ambiţia şi perse­verenţa celor care, im­­brăţişind cu un ataşa­ment deosebit meseria de constructor de nave, s-au lansat intr-o per­manentă competiţie cu ei inşişi. Aşa se face că, intr-un timp relativ scurt, biografia navaliştilor constăn­­ţeni s-a îmbogăţit cu noi şi semnificative succese. Mineraliere incepind cu cele de 25 000 tdw şi termi­­nind cu cele de 165 000 tdw, petroliere moder­ne şi de mare tonaj, cargouri, feriboturi de 12 000 tdw, echipa­mente şi instalaţii pentru extracţia ţiţe­iului în exploatare marină. In tot acest timp, ce coincide cu ultimele două decenii, au fost livrate peste 80 nave cu un tonaj de peste 3 milioane tdw, din care o mare parte la export , ceea ce face ca întreprinderea de construcţii navale Constanţa să se situ­eze printre primele in acest domeniu din Europa. „Ca să ajungi pe o asemenea poziţie de frunte — ne spunea secretarul comitetului de partid al întreprin­derii, tovarăşul Vic­tor Tătaru — trebuie să munceşti înzecit, să vii cu soluţii eficien­te, să aduci in perma­nenţă ceva nou, la ni­vel competitiv euro­pean sau mondial, pentru a spori efi­cienţa întregii activi­tăţi productive. A fost nevoie, desigur, de o mare investiţie sufle­­tească din partea tu­turor acelora care au înţeles că fără dărui­re şi competenţă, fără o participare activă la creşterea­ substanţială a producţiei de nave, performanţele in acest domeniu sunt imposi­bil de obţinut“. A fost nevoie, tot­odată, de milita încre­dere, de spirit de răspundere, pentru ca şantierul de astăzi să atingă parametrii competitivi pe plan european. „Ceea ce s-a realizat aici con­stituie, aşa cum sub­linia directorul între­prinderii, tovarăşul Gheorghe Dimoiu, o dovadă a ceea ce în­seamnă muncă plină de iniţiativă, exemplul concret al comunişti­lor, al tuturor con­structorilor de nave constănţeni. Şi, tot­odată, o dovadă grăi­toare a capacităţii or­ganizatorice a partidu­lui nostru care a ini­ţiat şi a lansat un în­drăzneţ program de dezvoltare a produc­ţiei de nave in Româ­nia, a forţei clasei muncitoare, a compe­tenţei specialiştilor din ţara noastră. Iniţia­tivele noastre munci­toreşti se reflectă in reducerea perioadei de producţie a navelor, creşterea gradului de integrare, îmbunătă­ţirea fluxului tehno­logic in organizarea raţională a operaţiuni­lor de asamblare, a­­doptarea şi extinde» Din experienţa întreprinderii de construcţii navale — Constanta­rea tehnologiilor de sudură automată de mare randament la construcţia corpurilor de navă şi altele. Ca de fiecare dată, pu­ternic mobilizaţi de prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu in mijlocul colectivului nostru, constructorii de nave constănţeni se dovedesc a fi neobo­siţi promotori ai nou­lui, iniţiativele lor re­­găsindu-se in calitatea deosebită a produse­lor“. Prin elaborarea de tehnologii noi de fa­bricaţie, cu eficienţă economică superioară, a fost redus ciclul de construcţie la navele de 55 000 tdw şi 65 000 tdw, a crescut gradul de mecanizare a ope­raţiilor de sudare. Profesionalismul, răs­punderea cu care se munceşte s-au mate­rializat si in lan­sarea unor tehnologii de mare productivita­te, aplicate in pre­mieră naţională la întreprinderea de con­strucţii navale Con­stanţa. Debitarea ta­blelor pe maşini auto­mate cu control nu­meric, sudarea in mediu de COD a struc­turilor de corp, su­darea automată cu arc multiplu, execu­ţia secţiilor plane de corp şi profilelor complexe pe linii me­canizate, montajul In doc al blocsecţiilor de 700—800 tone, monta­jul monobloc pe nave al motoarelor princi­pale in greutate de 500 şi 900 tone repre­zintă doar o parte din aceste măsuri. Lor li se adaugă şi alte noutăţi tehnice in construcţia navelor de mare tonaj : con­strucţia pe platformă şi montajul pe navă al suprafeţelor struc­turii monobloc, com­plet saturată, in greu­tate de 935 tone, exe­cuţia modalizată pe platformă şi montajul de navă al ramelor gurilor de magazii cu capace saturate, cu instalaţii de acţionare finalizate şi vopsite, optimizarea progra­melor de probe la cheu şi in marş. Efi­cienta economică a acestor noi tehnologii s-a materializat in reducerea consumu­lui de manoperă cu circa 75 000 ore/navă de 65 000 tdw a ciclu­lui de montaj in do­cul uscat de con­strucţie, a ciclului de armare la cheu şi probe de la 5—6 luni la 2—3 luni pentru navele de 65 000 tdw, reducerea consumu­lui de metal cu circa 100 tone pe navă, re­ducerea consumului de combustibil nece­sar probelor şi a con­sumului de energie electrică la fabricaţia unei nave de 65 000 tdw cu circa 50 MWh. Acţionind pe baza indicaţiilor date de secretarul general al partidului cu prilejul recentei vizite de lu­cru efectuat d­in aceas­tă întreprindere, con­structorii de nave constănţeni au ca obiectiv sporirea in­dicilor de mecanizare şi a principalelor operaţiuni în con­strucţia navelor, creş­terea tonajului anual, prin folosirea eficien­tă a fondurilor fixe, im­bunătăţi­rea fluxu­rilor de fabricaţie din hala construcţii corp şi platforme, creşte­rea gradului de sa­turare in condiţiile asigurării materiale in etapele tehnologice necesare, care să conducă la scurtarea ciclurilor de execuţie a navelor, îmbună­tăţirea activităţii de reparaţii a navelor şi scurtarea duratei de staţionare in şantier, îmbunătăţirea calită­ţii şi fiabilităţii tutu­ror echipamentelor navale, sporirea vo­lumului de construcţii şi reparaţii nave pen­tru export. Lucian CRISTEA corespondentul „Scînteii"

Next