Scînteia, septembrie 1988 (Anul 57, nr. 14318-14343)
1988-09-01 / nr. 14318
SŐNTEIÁ — joi 1 septembrie 1988 Largă mobilizare a forţelor şi organizare exemplară pentru STRINGEREA IA IMP A ÎNTREGII RECOLTE $1 PREGĂTIREA IN CETI MAI BUNE CONDITH A iNSAMINTARILOR alţi. Cu grabă, dar şi bine In Judeţul Olt, recoltarea floriisoarelui, incepută nu cu mult timp în urmă, inregistrează ritmuri sporite de la zi la zi. Cooperatorii, mecanizatorii şi specialiştii din unităţile agricole de stat şi cooperatiste acordă mare atenţie stringerii şi depozitării recoltei la timp şi fără cea mai mică pierdere. Pînă în seara zilei de 1O august, din cele 28 828 hectare aflate in cultură, recolta a fost ■trinsă de pe 14 000 hectare, ceea ce reprezintă 48 la sută din suprafaţă. Cele mai avansate sunt, desigur, unnităţile din sudul judeţului, unde lucrarea este, in prezent, in plină desfăşurare. In multe unităţi, chiar din zona centrală, recoltatul florii Soaneiui este pe cale de a se încheia. Ne-am convins de aceasta la cooperativa agricolă de producţie Curtişoara, unde şase combine recoltau ultimele parcele din cele 450 hectare cultivate, la Oporelu şi Mărgineni. Concomitent cu recoltatul, se acţionează pe un front larg la eliberarea terenului in vederea pregătirii pentru semănat. La C.A.P. Oporelu, unde floarea-soarelui deţine 540 hectare, recolta a fost strinsă de pe 360 hectare, care se află aproape în Întregime eliberate, iar la ferma nr. 2, condusă de inginerul Ilie Popa, 30 de hectare au şi fost deja insămînţate, după floarea-soarelui, cu răpită şi secară pentru furaje, lucrarea fiind în curs de desfăşurare. Şi la cooperativa agricolă Şerbăneşti, pe cele 250 hectare, recoltarea se află în curs de finalizare. Notăm in această unitate grija deosebită a consiliului de conducere pentru completarea bazei furajere. S-a lucrat mecanizat, cu combine care tractau colectoare pentru capitule. In felul acesta, au fost strinse și depozitate pină acum 150 tone capitule — furaj foarte apreciat care va fi folosit împreună cu tocătura de ciocălăi, coceni și paie. Acest amestec se va supune apoi operaţiei de drojduire şi se va administra în hrana vacilor şi oilor. Aceasta in condiţiile in care sectorul zootehnic al unităţii deţine o bază furajeră bogată. „Am strins in jur de 1 000 tone de fin de lucerna, avem în silozuri mari cantităţi de furajer ne relata Ion Micu, preşedintele Unităţii, dar capitulele de floareasoarelui nu sunt nicidecum de neglijat“. La cooperativele agricole de producţie Izvoarele, Vilcele de Jos şi Vilcele de Sus, din consiliul agroindustrial Mărunţei, a intrat în tradiţie recoltarea manuală a întregii suprafeţe de floarea-soarelui, tocmai în scopul recuperării integrale a capitalelor. La fel s-a procedat, fireşte, şi in acest an. „Am început recoltatul — ne relata Elena Rusu, inginerul-şef al C.A.P. Vîlcele de Jos — cu puţin timp înainte de ajungerea la maturitate deplină a capitalelor, intrucit aşa îşi menţin acestea la maximum valoarea nutritivă şi, pe de altă parte, se evită orice pierderi de seminţe. Solarizarea continuă, citva timp, in grămezi, iar treieratul se face staţionar, in condiţii de bună calitate, cu combinele“. Din aceleaşi considerente, şi la cooperativele agricole Bălăneşti şi Mărunţei, din consiliul agroindustrial menţionat, în paralel cu recoltarea mecanică s-a recurs şi la recoltarea manuală, in lanuri constatindu-se o bună mobilizare a cooperatorilor la tăiat capitalele, transportul acestora cu sacii în grămezi, rectificat in urma combinelor, eliberatul terenului de tulpini. De menţionat că toate aceste lucrări se fac în prezenta comisiilor de recoltare, (Mihai Grigoroşeuţă). In toate consiliile agroindustriale din judeţul Tulcea s-a declanşat recoltatul florii-soarelui, astfel incit pină marti seara lucrarea fusese efectuata pe 1 300 hectare din cele 18 520 hectare planificate. Adevărul este că în unele locuri recoltarea a fost declanşată cu destulă intirziere faţă de posibilităţi. Intrucit există diferente intre stadiul de coacere al plantelor de la o unitate la alta, comandamentul agricol judeţean a stabilit măsuri în vederea intrării la recoltat pe parcele fără să se aştepte coacerea întregului lan. Au fost organizate echipe de cooperatori, care recoltează manual capitalele verzi ce sunt apoi solarizate şi treierate staţionar. Aceleaşi echipe culeg în urma combinelor capitulele căzute, astfel incit nimic din recoltă să nu se piardă. Acţionind astfel, cooperatorii din Turda au reuşit să adune pînă luni floarea-soarelui de pe 144 hectare, iar la I.A.S. Traianu, printr-o bună organizare a muncii, s-au recoltat 55 hectare intr-o singură zi. Specialiştii din unităţile agricole urmăresc la faţa locului stadiul de coacere pe sole şi parcele, dispunînd intrarea operativă a combinelor în lan. A început şi recoltarea porumbului, deocamdată pe solele cultivate cu hibrizi timpurii, care au ajuns mai devreme la maturitate. In cooperativele agricole de producţie culesul se face manual, marea majoritate a forţelor de la sate fiind mobilizate in prezent la executarea acestei importante lucrări. In unele unităţi agricole, specialiştii, care supraveghează permanent starea de vegetaţie a culturilor, au dispus începerea recoltării şi pe suprafeţele care sunt cultivate cu hibrizi din grupa mijlocie, dar care au ajuns la maturitate. Concomitent cu recoltarea floriisoarelui şi porumbului, agricultorii tulceni acţionează la efectuarea celorlalte lucrări. Se intimpină insă unele greutăţi la executarea arăturilor, lucrare efectuată pe doar 58 la sută din suprafaţă. Cauza ? In primul rînd lipsa de precipitaţii, mai ales in nordul Dobrogei, care îngreunează mult desfăşurarea lucrărilor, dar mai ales nelivrarea ritmică şi integrală a cantităţilor de motorină planificate, centrala PECO avînd o restanţă pe luna august, faţă de unităţile agricole din judeţul Tulcea, de 1 300 tone. (Adrian Vasile). TULCEA : in actualitate — culesul porumbului și florii-soarelui (Urmare din pag. 1) a fontei, precum si in recuperarea si recondiţionarea pieselor de schimb si subansamblelor, la alte categorii de materiale refolosibile, cum sunt : hirtia, metalele neferoase, masele plastice, textilele, anvelopele pentru reşapare, cioburile de sticlă si cenuşile de termocentrală, gradul de recuperare este necorespunzător, departe de cerinţe şi posibilităţi. Din observaţiile organelor de specialitate, precum şi din investigaţiile efectuate de redacţie şi prezentate la timpul cuvenit in paginile ziarului s-a desprins că nerealizările la care ne-am referit sunt determinate, in principal, de neajunsurile existente in unele unităţi economice privind organizarea recuperării, sortării, depozitării, pregătirii şi livrării materialelor refolosibile, de lipsurile in dotarea si exploatarea mijloacelor tehnice de pregătire in vederea valorificării superioare a acestor resurse (tăiere, balotare, mărunţire, brichetare, spălare, destrămare). De asemenea, sunt intimate unele teme de cercetare şi proiectare privind valorificarea textilelor uzate şi a cenuşilor de termocentrală, precum şi privind alte materiale refolosibile. Se cuvine subliniat, de asemenea, că, la rîndul lor, consiliile populare şi Întreprinderile de recuperare nu au organizat, in mod susţinut, atit în mediul urban, dar mai ales in mediul rural, acţiuni pentru colectarea tuturor resurselor materiale refolosibile provenite din gospodăriile populaţiei. Desigur, eliminarea tuturor deficientelor de natura celor arătate, incompatibile cu cerinţele noilor sarcini mobilizatoare trasate in acest domeniu, trebuie să figureze la punctul 1, cu termene prioritare, in cadrul măsurilor pe care fiecare unitate economică, fiecare consiliu popular are datoria să le adopte și să le înfăptuiască pentru realizarea riguroasă a sarcinilor de plan in acest domeniu. Deosebit de aceasta, importante sunt măsurile de ordin tehnic şi organizatoric, specifice fiecărei ramuri de activitate. In siderurgie, de exemplu, pentru creşterea la peste 50 la sută a participării materialelor feroase refolosibile la producţia de piese turnate şi de oţel, în special de oţeluri aliate, se cuvin a fi avute in vedere măsuri de îmbunătăţire a pregătirii fierului vechi pentru i se asigura o densitate de minimum 1,4 tone/mc, de modernizare a oţelăriilor dotate cu convertizoare, prin introducerea procedeelor de insuflare combinată şi postcombustie, precum şi de preincălzire a fierului vechi la elaborarea oţelului. In ce priveşte metalurgia neferoaselor, pentru creşterea cantităţilor de materiale refolosibile recuperate, urmează a se asigura sortarea tuturor componentelor din metale neferoase rezultate din dezmembrarea fondurilor fixe casate, limitarea strictă a consumurilor proprii la nivelul prevăzut în plan, intensificarea activităţii de achiziţionare din gospodăriile populaţiei a diferitelor bunuri care conţin metale neferoase. După cum, în industria cauciucului esenţiale sunt creşterea eşalonată a capacităţilor de reşapare, precum şi atingerea neintîrziată a parametrilor proiectaţi la toate instalaţiile care au fost puse sau vor intra in funcţiune. Reamintim că, in acest domeniu, o reglementare legală stabileşte că eliberarea către beneficiarii din economie a anvelopelor noi sau reşapate se face numai in condiţiile predării către unităţile reşapatoare atit a anvelopelor reşapabile, cit şi a celor care au îndeplinit ciclurile de reşapare. De asemenea, aşa cum a stabilit Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., in scopul mobilizării maxime a rezervelor care există in acest domeniu, este necesar ca, împreună cu ministerele, institutele de cercetări, Comitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie să elaboreze norme si programe concrete care să contribuie la creşterea aportului materialelor refolosibile şi a pieselor recondiţionate la aprovizionarea tehnico-materială şi, totodată, să se acţioneze in continuare pentru recuperarea şi valorificarea cit mai eficientă a tuturor resurselor refolosibile, stabilindu-se tehnologiile corespunzătoare şi realizindu-se capacităţile de prelucrare necesare. O serie de măsuri importante sunt necesare pentru imbunătăţirea colectării materialelor refolosibile de la populaţie, prin dezvoltarea şi modernizarea, în continuare, a retetei de colectare, amplasarea de conteinere, recipienţi, cuve in blocurile de locuinţe si in locurile aglomerate — pieţe, parcuri, gări — pentru depunerea, pe sortimente, a materialelor din gospodăriile cetăţenilor. Totodată, consiliile populare şi întreprinderile de recuperare, împreună cu organizaţiile U.T.C. şi de pionieri, comitetele şi comisiile de femei, comitetele sindicale, asociaţiile de locatari, au datoria să organizeze periodic largi acţiuni de colectare de la populaţie a materialelor refolosibile pe cartiere, străzi, comune. In esenţă, sunt necesare măsuri ce vizează spiritul gospodăresc, creativitatea şi ingeniozitatea oamenilor care, la locul lor de muncă sau acasă, au datoria să manifeste cea mai mare grijă pentru reintroducerea rapidă, integrală in circuitul economic a tuturor materialelor refolosibile rezultate din procesele de producţie şi din consum. Şi trebuie să facă acest lucru cu conştiinţa că astfel contribuie la propăşirea economică a ţării, la asigurarea resurselor necesare dezvoltării, creşterii nivelului fe trai. Materialele refolosibile BRAILA Pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor In toamna acestui an, in judeţul Brăila se vor insăminţa 125 486 hectare cu griu, orz, orzoaica, nutreţuri şi alte culturi. „Suntem spre finalizarea pregătirilor necesare, astfel incit vom respecta termenele stabilite, insăminţările urmînd să fie efectuate, conform tehnologiilor“ , ne-a precizat inginerul Mihalache Mărgean, directorul general al direcţiei agricole. In condiţiile lipsei îndelungate a precipitaţiilor, pe ogoarele brăilene se efectuează arăturile de vară cu atenţie sporită. Pină in seara zilei de 30 august, ele au atins un procent de 80 la sută. Pentru intensificarea ritmului de lucru, în numeroase unităţi agricole se ară în două schimburi sau schimburi prelungite, fiind concentrate toate tractoarele disponibile, iar plugurile fiind prevăzute cu scormonitoare. La această importantă lucrare, care se efectuează pe mai bine de 56 000 hectare, numeroase unităţi din consiliile agroindustriale „1 Mal"— Brăila, Traian, Romanu, Bârăganu şi Ianca au înregistrat ritmuri de lucru superioare mediei pe judeţ. Exemplu ce trebuie urmat si de unităţile din consiliile agroindustriale însurăţei, Cireşu, Făurei şi Suţu, unde se inregistrează unele ramineri in urmă. Concomitent, s-a pus un accent sporit pe eliberarea ultimelor terenuri de paie, pentru a se crea front larg de lucru tractoarelor. După cum ne spune inginerulşef al Trustului S.M.A., Paraschiv Dumitrache, există condiţii ca arăturile pentru insăminţarea culturilor de toamnă să se încheie la termenul stabilit. „Cooperativele agricole din judeţul Brăila dispun de 68 de formaţii de tractoare, fiecare fiind constituită din 8—16 tractoare, toate repartizate la arături“. In ceea ce priveşte săminţa, cea de orz este asigurată in întregime, iar cea de griu este condiţionată in proporţie de circa 80 la sută, acţiune ce urmează să se încheie in următoarele zile. Din discuţiile avute cu inginera Ana Răduţă, director cu producţia vegetală în cadrul direcţiei agricole judeţene, am reţinut că sunt asigurate cantităţile necesare de seminţe din categorii biologice superioare, în structura corespunzătoare pe soluri şi adaptate condiţiilor pedoclimatice ale judeţului. Acţiunea de livrare a seminţelor este in curs de desfăşurare, pină in prezent către judeţele beneficiară transferindu-se peste 1 000 tone orz şi peste 2 000 tone săminţă de griu. Suntem asiguraţi că in următoarele zile ritmul acestei importante activităţi — atit la preluarea seminţei de griu de către unităţile judeţului, cit şi la transferul in alte judeţe — va fi grăbit, conform măsurilor stabilite. (Candiano Priceputu). PRAHOVA Forţe multe, activitate rodnică Incepind de săptămina trecută, in cea mai mare parte a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Prahova a intrat in actualitate o altă importantă lucrare a acestei campanii : recoltarea floriisoarelui. Deşi suprafaţa de pe care s-a strins recolta este incă mică, sub 1 500 hectare din 5 770 cultivate, organizarea temeinică a muncii, repartizarea judicioasă a mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă acolo unde lanurile au ajuns la maturitate dau garanţia obţinerii unor producţii superioare anilor trecuţi, în condiţiile încadrării stricte in termenele planificate de comandamentul judeţean pentru agricultură. De altfel, in consiliile unice agroindustriale din zona de sud a judeţului, lucrarea se desfăşoară intens, in toate unităţile specialiştii împreună cu mecanizatorii analizează starea de vegetaţie a fiecărei sole în parte, iar acolo unde umiditatea se înscrie în prevederile legale se trece imediat la recoltat. Acţionind in acest fel, cooperatorii din Gura Vadului au încheiat deja această lucrare, în stadiu avansat aflindu-se şi cooperatorii din Ciorani, Fulga, Albeşti, Ceptura şi Sălciile. Concomitent, agricultorii prahoveni lucrează la arături, fertilizări, precum şi la pregătirea patului germinativ, lucrare ce s-a executat pe mai bine de 6 500 hectare. (Ioan Marinescu). vrancea . Seminţele să ajungă cit mai repede in unităţi! In apropiata campanie a insămintărilor de toamnă, in judeţul Vrancea urmează să fie semănate 42 530 hectare cu griu şi 13 000 hectare cu orz. Din producţia proprie a judeţului s-a acoperit cantitativ integral necesarul de seminţe pentru suprafeţele menţionate, la centrelespecializate aflîndu-se chiar cantităţi suplimentare in magazii faţă de cerinţe. Au fost reţinute seminţele din soiurile care, in acest an, s-au comportat bine în raport cu condiţiile pedoclimatice specifice zonei, lucru reflectat in producţiile obţinute. S-au avut in vedere şi schimburile de seminţe cu alte judeţe, pentru ca intr-adevăr să se pună baze temeinice producţiilor anului viitor prin incorporarea in sol a celor mai productive soiuri de griu şi orz. Aşadar, se poate aprecia că s-a pornit bine in această acţiune de asigurare a seminţelor. Bine doar in anumite privinţe, intrucit cea mai mare parte din cantitatea totală de săminţă necesară unităţilor agricole se află încă în depozitele centrelor specializate sau undeva in afara judeţului. O primă constatare desprinsă in urma raidului efectuat in mai multe unităţi agricole , spatiile de depozitare sunt pregătite corespunzător. Săminţa de orz necesară cooperativelor agricole Cioreşti, Mihălceni, Măicăneşti, Hinguleşti şi altora se afla in magaziile acestor unităţi, in cantităţile prevăzute în alte unităţi, cum ar fi cele din comunele Fitioneşti, Milcovul, Homocea ş.a., magaziile sunt goale sau aproape goale. La punctul de preluare şi prelucrare a seminţelor Mihâlceni, peste 500 tone de orz se aflau în saci stivuiţi pe una din platforme, in aşteptarea mijloacelor de transport ale unităţilor beneficiare. Şi timpul trece... La data raidului nostru, din cele 2 393 tone săminţă de orz necesare, se aflau in magaziile unităţilor agricole cultivatoare doar 760 tone. Adevărul este că la această dată repartiţiile Ministerului Agriculturii sunt date doar pentru 1200 tone, diferenţa de repartiţie pină la nivelul necesarului urioind să fie primită in următoarele zile. De altfel, pentru săminţa de griu aceste repartiţii încă nu veniseră de la ministerul de resort. Griul de săminţă depozitat in cadrul centrului de colectare, preluare si prelucrare a fondului de seminţe, la data raidului, era in totalitate condiţionat, de la acest tratament obligatoriu făcind excepţie peste 1 000 tone aflate in păstrare la unele unităţi agricole producătoare din judeţ care incă nu şi-au găsit „timp“ pentru efectuarea lucrării respective. Oricum, se poate spune că săminţa de griu — aproape 10 000 tone — se află incă la capătul de drum ce duce spre magaziile unităţilor agricole cultivatoare din judeţ. (Dan Drăgulescu). Mari rezerve, mari posibilităţi care îşi aşteaptă valorificarea Intr-un ciclu de articole publicate in ultimele luni în „Scînteia“ am prezentat pe larg o soluţie tehnologică ce ar putea determina o importantă economie de energie electrică: înlocuirea actualelor sisteme de reglare (robinete, clapete, circuite ocolitoare etc.) a debitelor sau presiunii fluidelor cu acţionările cu turaţie variabilă. Cu alte cuvinte, prin intermediul unor convertizoare statice de frecvenţă — existente in producţia curentă a unor unităţi industriale din ţară — se poate modifica turaţia motoarelor electrice ce acţionează pompele, iar prin aceasta şi debitele de apă vehiculate în funcţie de necesităţi. Efectele asupra consumului de energie sunt deosebit de mari : o diminuare de 30 la sută, şi chiar mai mult, a consumului de energie electrică. Acţionările cu turaţii variabile reprezintă, aşadar, pentru toate sectoarele economiei, o sursă potenţială de economisire a energiei electrice. Iar agricultura, care vehiculează anual prin sistemele sale de irigaţii milioane de tone de apă, ar putea constitui unul din principalii săi beneficiari. Tocmai avînd în vedere acest lucru am ţinut să avem o discuţie cu specialiştii din domeniul irigaţiilor. Mai cu seamă că, la nivel naţional, dată fiind importanţa deosebită a acestei soluţii tehnologice, au fost luate unele măsuri care să ducă la aplicarea şi generalizarea sa pe scară largă. Printre altele, se are in vedere, in primul rînd, inventarierea, in toate ramurile economiei, a tuturor instalaţiilor tehnologice de pompare şi comprimare a fluidetul si, in al doilea rînd, stabilirea de către ministerele economice a unor programe concrete de experimentare a acţionărilor cu turaţie variabilă la cîteva instalaţii tehnologice reprezentative, in vederea realizării unor noi echipamente, specializate şi cu performante tehnico-economice superioare. Ce s-a întreprins în acest sens in domeniul agriculturii ? Unele lămuriri la această întrebare primim de la ing. Mircea Mocanu din, cadrul Direcţiei de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare a Ministerului Agriculturii . „In sistemele de irigaţii din ţara noastră, ne spune interlocutorul, este instalată în cele circa 3 500 staţii de pompare electrice o putere de aproape 4 000 MW. Este firesc deci ca orice soluţie tehnică ce conduce la economisirea de energie electrică să ne intereseze în cea mai mare măsură. Procedeul de a acţiona direct asupra turaţiei motoarelor electrice, variind prin aceasta debitele de apă pompată în canalele de irigaţii, este extrem de atrăgător, intrucit reglarea acestor debite prin procedeele actuale conduce la consumuri suplimentare de energie. In momentul de faţă, in staţiile de pompare a apei sunt instalate circa 18 000 agregate de pompare, deci tot atitea motoare electrice, unele cu o putere nominală de 7—8 şi chiar 9 MW. în acelaşi timp, sunt în construcţie sau în fază de proiect, urmînd a se finaliza mn acest cincinal, un număr considerabil de alte staţii de pompare dotate, de asemenea, cu mii şi mii de agregate de pompare. Intenţia noastră este ca, cel puţin pentru început, la staţiile ce se vor construi să aplicăm procedeul de acţionare cu turaţie variabilă la unele din electromotoare. In acest sens, specialiştii din institutul nostru de cercetări au deja în curs de realizare un experiment pe una din pompele de 160 kW, existentă la o stație de pompare din perimetrul Titus Ogrezeni. După ce se vor trage toate concluziile necesare din acest experiment vom trece la generalizarea procedeului conform unui program ce urmează a fi stabilit din timp“. Referitor la modul cum acţionările cu turaţie variabilă ar putea fi extinse în sistemele de irigaţii, cît şi la preocupările concrete întreprinse în acest sens, consemnăm opinia ing. Ion Ioan, şeful secţiei proiectări din Un consum de energie redus cu 30 la sută prin acţionarea cu turaţie variabilă a motoarelor Institutul de studii şi proiectări pentru îmbunătăţiri funciare din Bucureşti : „Tehnologia acţionărilor cu turaţie variabilă cu convertizoare de frecvenţă nu este o necunoscută pentru noi. Institutul a fost preocupat de mai mulţi ani de utilizarea acestei soluţii la acţionarea pompelor pentru irigaţii. Din analiza pe care am efectuat-o, procedeul poate fi aplicat la electropompele din staţiile de pompare de punere sub presiune, care reprezintă peste 60 la sută din numărul staţiilor de pompare aflate sub controlul Direcţiei de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare sau din cele proiectate anual de institutul nostru. Intr-o asemenea staţie sunt cinci pină la zece pompe de puteri diferite, ele fiind pornite sau oprite în funcţie de debitul de apă necesar. Intenţia noastră este ca prin intermediul unui convertizor de frecventă să variem debitul de apă la una sau două din pompele acestor stații. Ce avantaje economice preconizăm ? In primul rînd, reducerea consumului energetic cu circa 10—15 la sută pe ansamblul stației, ca urmare a unei mai bune urmăriri a curbei de consum a reţelei de irigaţii. In al doilea rînd, renunţarea la o serie de echipamente existente acum in staţiile de pompare de punere in funcţiune, cum ar fi hidroforul, electrocompresorul, vana mecanizată pentru umplerea reţelei, precum şi reducerea numărului de electropompe instalate, prin renunţarea la pompele mici din staţii. Şi, in fine, prin dispariţia echipamentelor amintite, se va reduce simţitor spaţiul destinat staţiilor de pompare a apei. Procedeul urmează însă a fi extins după ce, in urma experimentărilor ce le întreprindem acum la staţia de la Titus Ogrezeni, vom obţine răspuns la următoarele întrebări : Care este fiabilitatea soluţiei şi a echipamentelor ce le include ? Ce economie reală de energie rezultă ? în ce măsură vom putea rezolva problema unei complete automatizări a staţiei, astfel Incit personalul de exploatare să poată fi redus la jumătate ? Sperăm ca in campania agricolă din acest an să răspundem la toate aceste întrebări, să soluţionăm o serie de probleme incă necunoscute şi să tragem toate concluziile în vederea generalizării acţionărilor cu turaţie variabilă în sistemele de irigaţii din ţara noastră“. Care ar putea fi cantitatea de energie electrică economisită ? Referitor la această întrebare, ing. Mihai Runceanu, şef atelier proiectare din cadrul institutului, ne avansează cu prudenţă o cifră , 10 la sută. La o primă evaluare, care în nici un caz nu se situează insă la cotele maxime ale posibilităţilor, cifra este totuşi impresionantă. Considerînd că anul trecut, pentru buna funcţionare a sistemelor de irigaţii ale ţării s-au consumat peste 2 miliarde kWh, un consum redus cu 10 la sută înseamnă, in fapt, disponibilizarea a circa 200 milioane kWh, adică necesarul de energie pentru producerea a aproximativ 300 000 tone oţel electric. Fireşte, a fost ridicată şi problema eficienţei Investiţiilor suplimentare determinate de achiziţionarea convertizoarelor de frecvenţă existente in fabricaţie curentă la Întreprinderea „Electrotehnica“ din Bucureşti, pentru realizarea acţionărilor cu turaţie variabilă. In acest sens, s-a făcut propunerea ca întreprinderea producătoare să asimileze echipamente specializate de reglaj pentru necesităţile irigaţiilor, putind fi obţinută pe această cale şi o reducere a preţului echipamentului. Totodată, se cere întreprinderilor constructoare de pompe să acorde o mai mare atenţie calităţii finisajului rotoarelor şi statoarelor pompelor, intrucit prin rezolvarea acestei probleme, aparent mărunte, s-ar realiza o creştere cu citeva procente a randamentelor de funcţionare a acestor agregate, ceea ce echivalează cu o diminuare corespunzătoare a consumului de energie electrică. . Vlaicu RADU MUREŞ . Rezultate ale modernizării producţiei La întreprinderea „Electromureş“ din Tîrgu Mureş se desfăşoară o susţinută activitate de modernizare a proceselor de producţie şi de realizare, pe această bază, a unor produse de înaltă calitate. Ca urmare a acestei preocupări şi aplicării unor tehnologii moderne in tratarea termică a materialelor — între care intrararea în plasmă, tratamentul criogenie al SDV-urilor și utilizarea laserului in tratamentele termice speciale — la care se adaugă extinderea proiectării asistată de calculator, colectivul de aici a reuşit să asimileze un timp scurt o serie de produse de înaltă tehnicitate, între care noile generaţii de casetofoane DECK, noua casă de marcat electronică, aparatul electrostatic de copiat C-112 (a treia generaţie de copiatoare), precum şi o largă gamă de produse de mecanică fină şi electronică, scule de o înaltă fineţe tehnică, solicitate şi la export. Această preocupare a făcut ca, în prezent, mai bine de 60 la sută din producţia întreprinderii să o reprezinte produsele noi. (Gheorghe Giurgiu). In cadrul întreprinderii constructoare de maşini Reşiţa, se realizează o gamă largă de produse de înaltă tehnicitate destinate unor sectoare prioritare ale economiei şi exportului, in fotografie : un aspect din secţia maşini electrice nr. 1 Foto : E. Dichiseau« PAGINA 3 DRUMUL PERFORMANŢELOR Saltul de la ceea ce se realiza în anii de început ai activităţii întreprinderii de construcţii navale din Constanţa la ceea ce se construieşte astăzi ar putea fi lesne explicat, dincolo de argumentele cifrelor, prin ambiţia şi perseverenţa celor care, imbrăţişind cu un ataşament deosebit meseria de constructor de nave, s-au lansat intr-o permanentă competiţie cu ei inşişi. Aşa se face că, intr-un timp relativ scurt, biografia navaliştilor constănţeni s-a îmbogăţit cu noi şi semnificative succese. Mineraliere incepind cu cele de 25 000 tdw şi terminind cu cele de 165 000 tdw, petroliere moderne şi de mare tonaj, cargouri, feriboturi de 12 000 tdw, echipamente şi instalaţii pentru extracţia ţiţeiului în exploatare marină. In tot acest timp, ce coincide cu ultimele două decenii, au fost livrate peste 80 nave cu un tonaj de peste 3 milioane tdw, din care o mare parte la export , ceea ce face ca întreprinderea de construcţii navale Constanţa să se situeze printre primele in acest domeniu din Europa. „Ca să ajungi pe o asemenea poziţie de frunte — ne spunea secretarul comitetului de partid al întreprinderii, tovarăşul Victor Tătaru — trebuie să munceşti înzecit, să vii cu soluţii eficiente, să aduci in permanenţă ceva nou, la nivel competitiv european sau mondial, pentru a spori eficienţa întregii activităţi productive. A fost nevoie, desigur, de o mare investiţie sufletească din partea tuturor acelora care au înţeles că fără dăruire şi competenţă, fără o participare activă la creşterea substanţială a producţiei de nave, performanţele in acest domeniu sunt imposibil de obţinut“. A fost nevoie, totodată, de milita încredere, de spirit de răspundere, pentru ca şantierul de astăzi să atingă parametrii competitivi pe plan european. „Ceea ce s-a realizat aici constituie, aşa cum sublinia directorul întreprinderii, tovarăşul Gheorghe Dimoiu, o dovadă a ceea ce înseamnă muncă plină de iniţiativă, exemplul concret al comuniştilor, al tuturor constructorilor de nave constănţeni. Şi, totodată, o dovadă grăitoare a capacităţii organizatorice a partidului nostru care a iniţiat şi a lansat un îndrăzneţ program de dezvoltare a producţiei de nave in România, a forţei clasei muncitoare, a competenţei specialiştilor din ţara noastră. Iniţiativele noastre muncitoreşti se reflectă in reducerea perioadei de producţie a navelor, creşterea gradului de integrare, îmbunătăţirea fluxului tehnologic in organizarea raţională a operaţiunilor de asamblare, adoptarea şi extinde» Din experienţa întreprinderii de construcţii navale — Constantarea tehnologiilor de sudură automată de mare randament la construcţia corpurilor de navă şi altele. Ca de fiecare dată, puternic mobilizaţi de prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu in mijlocul colectivului nostru, constructorii de nave constănţeni se dovedesc a fi neobosiţi promotori ai noului, iniţiativele lor regăsindu-se in calitatea deosebită a produselor“. Prin elaborarea de tehnologii noi de fabricaţie, cu eficienţă economică superioară, a fost redus ciclul de construcţie la navele de 55 000 tdw şi 65 000 tdw, a crescut gradul de mecanizare a operaţiilor de sudare. Profesionalismul, răspunderea cu care se munceşte s-au materializat si in lansarea unor tehnologii de mare productivitate, aplicate in premieră naţională la întreprinderea de construcţii navale Constanţa. Debitarea tablelor pe maşini automate cu control numeric, sudarea in mediu de COD a structurilor de corp, sudarea automată cu arc multiplu, execuţia secţiilor plane de corp şi profilelor complexe pe linii mecanizate, montajul In doc al blocsecţiilor de 700—800 tone, montajul monobloc pe nave al motoarelor principale in greutate de 500 şi 900 tone reprezintă doar o parte din aceste măsuri. Lor li se adaugă şi alte noutăţi tehnice in construcţia navelor de mare tonaj : construcţia pe platformă şi montajul pe navă al suprafeţelor structurii monobloc, complet saturată, in greutate de 935 tone, execuţia modalizată pe platformă şi montajul de navă al ramelor gurilor de magazii cu capace saturate, cu instalaţii de acţionare finalizate şi vopsite, optimizarea programelor de probe la cheu şi in marş. Eficienta economică a acestor noi tehnologii s-a materializat in reducerea consumului de manoperă cu circa 75 000 ore/navă de 65 000 tdw a ciclului de montaj in docul uscat de construcţie, a ciclului de armare la cheu şi probe de la 5—6 luni la 2—3 luni pentru navele de 65 000 tdw, reducerea consumului de metal cu circa 100 tone pe navă, reducerea consumului de combustibil necesar probelor şi a consumului de energie electrică la fabricaţia unei nave de 65 000 tdw cu circa 50 MWh. Acţionind pe baza indicaţiilor date de secretarul general al partidului cu prilejul recentei vizite de lucru efectuat din această întreprindere, constructorii de nave constănţeni au ca obiectiv sporirea indicilor de mecanizare şi a principalelor operaţiuni în construcţia navelor, creşterea tonajului anual, prin folosirea eficientă a fondurilor fixe, imbunătăţirea fluxurilor de fabricaţie din hala construcţii corp şi platforme, creşterea gradului de saturare in condiţiile asigurării materiale in etapele tehnologice necesare, care să conducă la scurtarea ciclurilor de execuţie a navelor, îmbunătăţirea activităţii de reparaţii a navelor şi scurtarea duratei de staţionare in şantier, îmbunătăţirea calităţii şi fiabilităţii tuturor echipamentelor navale, sporirea volumului de construcţii şi reparaţii nave pentru export. Lucian CRISTEA corespondentul „Scînteii"