Scînteia, aprilie 1989 (Anul 58, nr. 14499-14524)
1989-04-01 / nr. 14499
PAGINA 2 STILUL $I METODELE DE MUNCA ALE ORGANELOR SI ORGANIZATIILOR DE PARTID INTR-UN PROCES CONTINUU DE PERFECTIONARE „Faptul că de la constituire, in 1984, efectivul organizaţiei noastre s-a dublat — ne spune Corneliu Ailincăi, secretarul biroului organizaţiei de bază căzi-radiatoare „C“ — dovedeşte că organizaţia de partid şi-a mărit atit prestigiul în cadrul colectivului, cit şi forţa de influenţare a oamenilor muncii. Aceasta pentru că biroul organizaţiei de bază a acţionat prin toate mijloacele muncii de partid, şi în primul rînd prin intermediul adunărilor generale, pentru creşterea nivelului de conştiinţă şi de pregătire politică al fiecărui comunist, pentru antrenarea acestora la aplicarea în practică a hotărîrilor de partid, pentru sporirea in_____________ fluenţei lor în rindul celorlalţi oameni ai muncii. Comuniştii au devenit astfel exemple demne de urmat şi factori dinamizatori ai întregului colectiv în activitatea desfăşurată pentru realizarea sarcinilor de producţie, pentru creşterea eficienţei economice. Aceasta a condus la eliminarea unor deficienţe înregistrate anterior şi la sporirea substanţială a producţiei fizice obţinute în aceleaşi spaţii şi cu aceleaşi utilaje, prin folosirea mai bună a timpului de lucru, întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a maşinilor, creşterea considerabilă a calităţii produselor, ceea ce ne-a ajutat să pătrundem cu rezultate bune pe multe pieţe externe. Ca urmare a influenţei şi prestigiului organizaţiei de partid, ale fiecărui comunist, în prezent nu ne mai întilnim nici intîmplător cu acte de indisciplină. Argumente ? In ultimii 3 ani n-a fost nevoie să fie sancţionat nici un membru de partid, iar administrativ nici un alt om al muncii“. Cele relatate de secretarul biroului organizaţiei de bază căzi radiatoare „C“ de la Întreprinderea de Utilaje . Piese de Schimb din SUCEAVA arată că această organizaţie de partid îşi face simţită prezenţa în viaţa colectivului prin implicarea activă, cu întreaga răspundere, în desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii politico-organizatorice, în exercitarea controlului asupra felului în care îşi fac datoria cadrele cu muncă de răspundere, toţi comuniştii. Sigur, aceasta a fost şi este posibil numai prin creşterea continuă a capacităţii organizaţiei de bază de a soluţiona problemele cu care se confruntă secţia, de a acţiona dinamic, eficient, din interiorul colectivului in care lucrează, în strînsă colaborare cu ceilalţi oameni ai muncii. Privită prin prisma rezultatelor de ansamblu din anul trecut, ca şi a celor din primele două luni ale acestui an, cînd oamenii muncii de la întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb din Suceava au realizat planul la toţi indicatorii, se poate aprecia că organizaţiile de partid din unitate îşi fac simţită prezenţa în viaţa colectivului şi işi îndeplinesc în bune condiţii rolul de forţă politică conducătoare la locurile de muncă. O analiză mai atentă a rezultatelor obţinute arată că nu toate organizaţiile de bază din unitate activează mulţi membri de partid cu o temeinică pregătire politico-ideologică şi profesională, care se implică responsabil în rezolvarea problemelor din secţia sau atelierul in care îşi desfăşoară activitatea. Acest lucru se datoreşte în primul rînd faptului că majoritatea birourilor organizaţiilor de bază se preocupă permanent de creşterea calităţii vieţii de partid, prin buna pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale. Faptul că în 1988 în toate cele 14 organizaţii de bază s-au analizat teme ca „Modul de pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale de partid in vederea creşterii rolului educativ şi a eficienţei lor“, „Preocuparea biroului organizaţiei de bază, a tuturor comuniştilor pentru respectarea şi întărirea disciplinei de partid“. „Forme şi metode folosite în vederea creşterii nivelului politicoideologic al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii“ — ca să ne referim doar la cîteva exemple — a contribuit în mare măsură la activizarea comuniştilor şi transformarea celor mai mulţi dintre ei în promotori ai luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a normelor de muncă şi viaţă comuniste. Alături de organizaţia de partid căzi-radiatoare „C“ işi fac cu adevărat simţită prezenţa în viaţa colectivului, prin modul în care se implică în rezolvarea unor probleme privind realizarea ritmică a planului la producţia fizică şi la export, creşterea calităţii produselor, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale şi energie, şi organizaţiile de bază montaj, metal „A“, metal „B“, întreţinere. Ceea ce este caracteristic activităţii acestora e faptul că în îndeplinirea sarcinilor ce le revin ele apelează în primul rînd la metodele muncii de partid, vizînd creşterea răspunderii fiecărui comunist faţă de propriile îndatoriri, fără a-şi asuma sarcinile şi atribuţiile altor factori, respectiv, ale maiştrilor, inginerilor şi şefilor de ateliere. Acest mod de lucru materializează în practică cerinţa formulată de secretarul general al partidului la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., prin care se cere ca activitatea organelor şi organizaţiilor de partid să fie orientată spre exercitarea unei conduceri politice şi nu spre preluarea activităţii organelor de conducere colectivă a cadrelor de conducere. Dar nu în toate organizaţiile s-au făcut paşii aşteptaţi spre această înţelegere profundă a rolului şi atribuţiilor organizaţiilor de partid, spre implicare concretă şi nu generală în rezolvarea sarcinilor ce le revin. Spre a nu vorbi în general, să apelăm la cîteva exemplificări. Organizaţiile de partid din secţiile prelucrări metalice „A“, prelucrări mecanice „B“, turnătoria „A“, turnătoria „B“ şi TESA conduc „în general“ activitatea politică şi nu se preocupă de cunoaşterea cauzelor ce determină unele neîmpliniri, de găsirea soluţiilor optime în vederea înlăturării acestora şi îmbunătăţirii muncii. Se trec cu vederea abateri săvîrşite de unii comunişti, de unele cadre cu muncă de răspundere, se aşteaptă indicaţii de la comitetul de partid pentru a-i pune în discuţia adunărilor generale sau şedinţelor de birou pe acei comunişti, indiferent de funcţia pe care o deţn, care nu-şi îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile încredinţate. Datorită lipsei de fermitate manifestate de unele birouri ale organizaţiilor de bază, în 1988, din 29 comunişti sancţionaţi pe linie administrativă pentru deficienţe în îndeplinirea sarcinilor profesionale, numai 13 au fost puşi în discuţia adunărilor generale de partid sau a şedinţelor de birou. Abaterile celorlalţi 16 au fost practic „omise“. Ce relevă această situaţie ? Pe de o parte faptul că uneori organizaţiile de partid ori nu cunosc realitatea, ori rămîn în „urma vieţii“, în exercitarea răspunderilor ce le revin. Pe de altă parte, faptul că prin lipsa lor de fermitate şi operativitate se facilitează încălcarea unor norme de partid, şi anume ca nici un comunist să nu fie sancţionat pe linie administrativă înainte de a fi discutat în adunarea generală a organizaţiei din care face parte. O parte din aceste neajunsuri au punctul de pornire in stilul de muncă al birourilor organizaţiilor de bază, în modul de planificare şi organizare a muncii politico-organizatorice, de pregătire şi, mai ales, de desfăşurare a adunărilor generale. Nu întimplător, chiar la organizaţiile evidenţiate mai sus unele materiale dezbătute în adunările generale nu sunt analitice, iar o parte importantă din comunişti nu iau cuvîntul în adunări, manifestă reţinere, desigur neîntemeiată, de a critica pe cei ce se fac răspunzători de unele abateri. Alţii au tendinţa de a justifica mereu nerealizarea sarcinilor primite. Concluzia care se impune este una singură : modul în care organizaţiile de partid din întreprindere îşi fac simţită prezenţa în viaţa colectivului depinde, în foarte mare măsură, de nivelul de pregătire politico-ideologică şi profesională al membrilor birourilor organizaţiilor de bază, al tuturor comuniştilor, de cunoaşterea în profunzime a problemelor cu care se confruntă colectivele de oameni ai muncii şi de antrenarea, prin metode politice, a tuturor forţelor la soluţionarea lor. • Sava BEJINARIU corespondentul „Scinteii" CLIMATUL RĂSPUNDERII se consolidează prin analiza concretă a realităţilor din fiecare colectiv Împreună cu cetăţenii, în folosul lor Acum, în aceste frumoase zile de primăvară, in toate localităţile patriei, în oraşe şi sate, cetăţenii acestora au ieşit cu mic şi mare la ample acţiuni de înfrumuseţare şi bună gospodărire. Mobilizaţi de consiliile populare, de organizaţiile obşteşti, în temeiul cadrului legal existent, dar mai ales al sentimentului de buni gospodari, al mîndriei îşi dorinţei ca localitatea lor să fie cit mai înfloritoare, cetăţenii din fiecare localitate participă la adevărate „zile ale înfrumuseţării şi bunei gospodăriri“, „duminici ale hărniciei“ şi alte asemenea iniţiative de larg ecou şi interes civic. Dar iată cum se desfăşoară lucrurile în mod concret în muni- cipiile Bacău, Arad şi în cîteva localităţi din judeţul Călăraşi. PE TOATE STRĂZILE, ÎN TOATE CARTIERELE. Cine trece în aceste zile prin Bacău, municipiu distins cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, se convinge „pe viu“ cum reuşeşte acest oraş să se menţină ani de-a rindul pe podiumul fruntaşilor în întrecerea socialistă pentru cea mai frumoasă localitate. Atît în centru, cit şi in marile cartiere Şerbăneşti, Gherăeşti, 1 Mai, în noile ansambluri de locuinţe Cornişa Bistriţei, Mioriţei, Ştefan cel Mare, sute şi sute de oameni, tineri şi virstnici, în frunte cu deputaţii lor, participă la lucrările de bună gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului în care trăiesc şi muncesc. — Ca să antrenăm în această acţiune patriotică pe toţi locuitorii — ne spune tovarăşul Vasile Săndulache, primarul municipiului — am adoptat o nouă formulă organizatorică. Fiecărei unităţi economice şi instituţii i-au fost repartizate anumite secţiuni ale oraşului din imediata lor vecinătate. La fel am procedat si in marile cartiere muncitoreşti, sectoarele stabilite fiind repartizate asociaţiilor de locatari. Pentru ca acţiunile comune să fie cunoscute de toţi cetăţenii, am făcut o largă popularizare a acestora prin staţiile de radioficare, prin şcoli şi prin afişe mobilizatoare. S-a organizat o întrecere permanentă intre cartiere, intre circumscripţii electorale, ca şi între asociaţiile de locatari. Chemările consiliului popular, ale deputaţilor au avut un larg ecou în rândurile cetăţenilor. Chiar din primele zile de la declanşarea acţiunii de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului, oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii — elevi, studenţi, militari — au trecut la curăţirea străzilor, la văruitul caselor, la plantatul arborilor, arbuştilor şi florilor. Activitate gospodărească intensă se desfăşoară şi în noul ansamblu de locuinţe Ştefan cel Mare, unde se înalţă, de fapt, un adevărat oraş. Cetăţenii adună şi transportă molozul rămas în urma constructorilor, amenajează alei pietonale, spaţii verzi, locuri de parcare, plantaţii de arbori şi arbuşti. Primăvara hărniciei este la ea acasă şi in cadrul pitoresc al zonelor de destindere a băcăuanilor. Pe insula de agrement de pe Bistriţa, la ştrandurile tineretului, ca şi în parcurile Gherăeşti, Libertăţii şi Trandafirilor, oamenii readuc la viaţă, prin flori şi curăţenie, fiecare colţişor al naturii. In acest scop, în serele oraşului, oameni pricepuţi au pregătit peste 1,5 milioane fire de flori de sezon. Un prim bilanţ al muncii de pină acum arată că în scurtă vreme au fost amenajate spaţii verzi pe o suprafaţă de 20 hectare, au fost plantaţi circa 15 000 arbori şi arbuşti, aproape 30 000 de trandafiri şi circa o jumătate milion de flori , au fost transportate mai mult de 5 000 tone pământ fertil pe noile spaţii verzi şi în parcuri. Valoarea tuturor acestor lucrări efectuate prin munca patriotică a celor circa 180 000 oameni care au participat pină acum se ridică la peste 30 milioane lei. Şi acţiunea continuă. PE ŞOSEAUA PRINCIPALA — „FOARTE BINE". IN REST... „In , ceea ce priveşte înfrumuseţarea localităţilor, buna lor gospodărire, mergeţi pe şoseaua Călăraşi — Bucureşti şi Bucureşti — Lehliu Gară — Feteşti şi veţi vedeacartea de vizită a judeţului nostru în orice anotimp, nu numai primăvara !“. Răspunzînd invitaţiei Consiliului Popular Judeţean Călăraşi, pornim pe „itinerarul hărniciei“, străbătînd acest traseu la sfîrşit de săptămină intr-o zi strălucitoare de martie. Şi într-adevăr, de la prima localitate — comuna Vişinii —şi pînă la hotarul judeţului spre Bucureşti, albul imaculat al varului ce „îmbracă“ tulpinile copacilor de pe marginea şoselelor (în judeţul Călăraşi toate şoselele sunt străjuite de pomi fructiferi sau sălcii), gardurile şi podeţele din comune, zidurile caselor şi bornele kilometrice îţi lasă cert impresia de prospeţime a spiritului gospodăresc. O notă oarecum aparte îţi oferă comuna Lehliu Gară, unde bordurile trotuarelor nu mai sunt date cu var, ci vopsite în „zebră“ — galben şi roşu . „Ca la oraş !“ — ne explică vicepreşedintele consiliului popular comunal, Gheorghe Ion. — Aceasta în consens cu stadiul de dezvoltare economico-socială şi urbanistică. Şi iată de ce : producţia globală anuală a comunei se ridică la aproape 1 miliard lei, adică mai bine de 150 mii lei pentru fiecare locuitor al comunei, iar contribuţia cetăţenilor la acţiunile de înfrumuseţare însumează, în acest an, peste 127 mii ore muncă patriotică. Ne oprim apoi în comuna Ileana. Primarul, Gheorghe Ştefan, care ne invită „visera primăriei“ să-i admirăm prima recoltă de lalele, ne spune : „Comuna are circa 4 700 de locuitori. După cum vedeţi, aici, la centru, nu sunt probleme. In satele mai îndepărtate însă... avem. Sunt, de pildă, mulţi cetăţeni care locuiesc in Bucureşti şi au la noi case primite moştenire, dar pe care le-au lăsat în paragină şi ne fac multe greutăţi“. La Vlad Ţepeş, Plevna, Radu Vodă, Răzvani şi în celelalte localităţi pe care le-am străbătut se fac intense pregătiri pentru organizarea şi desfăşurarea unor ample acţiuni în „săptămâna pomiculturii“, în care se prevede — conform unui program dinainte stabilit , ca pe întregul judeţ să se „toaleteze“ şi să se stropească peste 700 000 pomi. Intr-adevăr, în această primăvară, în mod cert mai intens decît în anii precedenţi, acţiunile de bună gospodărire a localităţilor, de înfrumuseţare a fiecărei străzi şi cartier îmbracă „haina“ bunei organizări, a participării masive a cetăţenilor, a hărniciei şi a spiritului gospodăresc. Pe acest fundal apar cu atît mai distonante situaţiile din staţiile C.F.R. din judeţul Călăraşi. Este suficient să poposeşti, fie şi „între două trenuri“, în gara Ciulniţa, de pildă, pentru ca impresia lăsată de sălile de aşteptare, peroane, grupuri sanitare să fie de-a dreptul deplorabilă. Oare Regionala Căi Ferate Constanţa, de care aparţin toate aceste staţii C.F.R., nu are nici un cuvint de spus atunci cînd este vorba de buna gospodărire şi înfrumuseţare a unităţilor din subordine ? INIŢIATIVE DEMNE DE LAUDĂ. Pentru Consiliul Popular al Municipiului Arad, preocupările, măsurile şi acţiunile din acest an privind gospodărirea, înfrumuseţarea, păstrarea ordinii şi curăţeniei în frumoasa urbe de pe Mureş au început să prindă contur încă de la sfîrşitul anului trecut. „Atunci, ne spune tovarăşul Octavian Pop, şeful sectorului gospodărie comunală, pornind de la opiniile cetăţenilor şi de la constatările noastre, pe baza legislaţiei în vigoare, am alcătuit un program de măsuri care să antreneze la buna gospodărire a municipiului toate întreprinderile, unităţile de stat şi cooperatiste, toţi cetăţenii. Am popularizat principalele obiective prin intermediul presei locale, am trimis întreprinderilor şi instituţiilor extrase cu prevederile Legii nr. 10/1982, am dezbătut problemele cu toţi factorii ce contribuie la salubrizarea municipiului. Aşa se explică faptul că primăvara acestui an ne-a găsit pe mulţi la lucru, cu unele obiective deja realizate“. Interesante şi demne de atenţie, spre o eventuală generalizare, ni se par şi alte iniţiative ale comitetului executiv al consiliului popular municipal. De pildă, unităţile de construcţii au fost obligate să fixeze un singur loc de intrare şi ieşire la punctele de lucru, să întreţină permanent acest loc. Apoi, întrucît probleme deosebite au ridicat constructorii ce execută lucrări în gospodărirea subterană a municipiului, s-a luat hotărirea de a nu mai autoriza nici un constructor să execute o nouă lucrare pînă nu a finalizat-o pe cea precedentă — adică să refacă trotuarele, partea carosabilă, zonele verzi așa cum au fost iniţial şi să transporte molozul. Sunt măsuri care au schimbat în bine faţa oraşului, conferindu-i atributele bunei gospodăriri. Cum primăvara a venit mai repede şi la Arad, încă din prima duminică a lunii februarie deputaţii, birourile organizaţiilor de bază din cartiere, asociaţiile de locatari au mobilizat cetăţenii la întreţinerea curăţeniei, la plantat de arbori şi arbuşti, la amenajarea zonelor verzi. Duminică, de exemplu, pe străzile municipiului, în faţa blocurilor din noile cartiere, s-au aflat la lucru peste 12 000 de cetăţeni şi peste 1 500 de elevi, zeci de utilaje ale unităţilor de construcţii şi mijloace de transport. Zilnic pe străzile municipiului cetăţenii şi edilii muncesc împreună pentru ca oraşul lor să arate mai bine, să fie mai frumos. Bunii gospodari au mereu cite ceva de făcut. Gheorghe BALTA Mihail DUMITRESCU Tristan MIHUŢA corespondenţii „Scinteii" CU SPIRIT DE GOSPODARI LA ÎNFRUMUSEŢAREA LOCALITĂŢILOR Din noua arhitectură a municipiului Bacău Foto : Sandu Cristian Pe agenda de lucru a consiliilor populare TERENUL INIŢIATIVELOR: ÎNTREGUL MUNICIPIU înfăptuirea planului in profil teritorial se înscrie între sarcinile de importantă majoră ce revin consiliilor populare. In spiritul exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., consiliilor populare le revine sarcina de a acţiona cu perseverenţă şi răspundere pentru valorificarea în cit mai bune condiţii a resurselor materiale şi umane in vederea îndeplinirii exemplare a planului atit în unităţile economice de nivel republican, cit şi in cele de interes local, pentru realizarea unei noi calităţi în toate domeniile vieţii economicosociale. Aceasta reprezintă, de altfel, una din cerinţele esenţiale, fundamentale ale autoconducerii şi autogestiunii. In investigaţia noastră pe această temă ne-am oprit mai îndeaproape asupra modului in care acţionează Consiliul Popular Municipal Tecuci, unde se urmăreşte sistematic ca fiecare program şi fiecare indicator de plan să aibă acoperire in fapte. O primă constatare : anul trecut, toţi indicatorii ce stau la baza aprecierii rezultatelor obţinute în întrecerea socialistă dintre consiliile populare au fost realizaţi şi depăşiţi. Această acoperire în fapte se referă la domenii variate, la indicatori de larg interes pe plan economic şi edilitar-gospodăresc : producţia fizică industrială, producţia netă industrială, investiţii puse în funcţiune, reducerea consumurilor materiale şi energetice normate, prestări de servicii către populaţie, venituri proprii din bugetul local, livrări de mărfuri la fondul pieţei, recuperarea materialelor refolosibile, reparaţii la fondul locativ de stat, lucrări de interes obştesc ş.a. Aceste obiective, înscrise pe agenda de lucru permanentă a consiliului popular municipal, sunt urmărite cu aceeaşi stăruinţă şi in anul în curs, asigurindu-se din primele luni o bună bază pentru înfăptuirea planului pe acest an şi pe întregul cincinal. Diversitatea preocupărilor consiliului popular reflectă diversitatea problemelor generate de puternica dezvoltare a municipiului, al cărui potenţial industrial cuprinde unităţi economice cu frumoase tradiţii privind onorarea sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate. In primele două luni din acest an, depăşirile la planul producţiei-marfă industriale însumează 4,6 milioane lei , la desfacerile de mărfuri prin comerţul de stat — trei milioane lei ; la investiţii — peste şapte milioane ; la producţia micii industrii — 5,4 milioane lei. — Preocupările consiliului nostru popular pentru sprijinirea unităţilor economice in realizarea obiectivelor planului în profil teritorial pornesc de la premisa certă că putem realiza mai mult. Nu este intru totul posibil să valorificăm noi resurse materiale şi umane pentru a realiza produse noi şi diversificate, pentru a ridica întreaga activitate la un nivel superior de calitate şi eficienţă — subliniază primarul municipiului, tovarăşa Ortansa Grecu. Ca să cuprindem şi să soluţionăm efectiv şi operativ problemele, membrii comitetului municipal de partid, ai consiliului popular urmăresc ca partea cea mai mare a „bugetului“ lor de timp să fie consacrată muncii cu oamenii direct implicaţi in bunul mers al activităţii atit in unităţile din industria republicană, cit şi în cele de interes local. Pentru a asigura cunoaşterea temeinică şi permanentă a situaţiei, membrii comitetului executiv, celelalte cadre ale consiliului popular au fost repartizaţi pe întreprinderi, instituţii şi cartiere pe o perioadă mai îndelungată. De altfel, locul de muncă al primarului — şi nu numai al lui — sunt întreprinderea, şantierul sau cartierul repartizat ; cum s-ar spune, primăria ţine cu... întregul municipiu. Dialogul permanent cu cetăţenii, participarea la analize ori la adunări ale oamenilor muncii asigură cunoaşterea directă şi nemijlocită a preocupărilor lor, determină în bună măsură modul de a acţiona al consiliului popular. Propria experienţă arată că, sub nici un motiv, nu trebuie să ne transformăm în dispeceri, ci să stimulăm şi să sprijinim cadrele de conducere, oamenii muncii în realizarea sarcinilor ce le revin din planul în profil teritorial — parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării. Preocuparea de a rezolvă problemele împreună cu oamenii direct implicaţi în producţie merge mină în mină cu grija pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţă. In cursul anului trecut şi în acest an s-a rezolvat, cu sprijinul statului, dar şi cu o largă participare cetăţenească, problema alimentării cu apă a municipiului dintr-o nouă sursă, s-au asigurat condiţii de muncă bazate pe studii ergonomice in principalele întreprinderi şi unităţi economice, s-au înfiinţat microcantine pentru schimbul II. Potrivit principiilor autoconducerii şi autogestiunii, activitatea consiliu-Măsuri susţinute pentru îndeplinirea planului în profil teritorial la Tecuciul popular este orientată spre direcţiile hotărîtoare care privesc îndeplinirea planului in profil teritorial : perfecţionarea tehnologiilor şi respectarea cu rigurozitate a normelor tehnice şi de calitate ale produselor, realizarea exemplară a producţiei destinate exportului, organizarea ştiinţifică şi modernizarea producţiei, valorificarea superioară a materiilor prime şi, in mod deosebit, a materialelor recuperabile şi refolosibile. Multe dintre aceste probleme au constituit teme de studiu cu aplicabilitate practică, la care au fost antrenate comisiile inginerilor şi tehnicienilor, cele mai experimentate cadre de conducere, specialişti şi maiştri. Asemenea preocupări au determinat un veritabil reviriment în activitatea întreprinderii pentru Producerea şi Industrializarea Legumelor şi Fructelor — I.P.I.L.F., unde procesul de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei are un caracter continuu. Eficienţa acţiunilor întreprinse de consiliul popular este mult mai mare atunci cînd nu se limitează la soluţionarea unor probleme curente, de campanie. Este ceea ce rezultă pregnant din experienţa T.P.I.L.F. unde, pe lingă asigurarea forţei de muncă în campaniile de recoltare a legumelor şi fructelor, în plin sezon de fabricaţie, s-au rezolvat probleme de fond legate de asigurarea materiei prime din fermele proprii şi eşalonarea producţiei de legume şi fructe pe tot timpul verii şi toamnei, în raport cu cerinţele. Directorul I.P.I.L.F., ing. Gheorghe Lazăr, preciza că, în perioadele de virf, cu sprijinul consiliului popular, se asigură zilnic pină la trei mii de oameni, pe lingă cei o mie de angajaţi permanenţi. De ciţiva ani, în fermele proprii se produc pină la 70 la sută din cantitatea totală de legume şi fructe supusă industrializării. Tocmai pe o asemenea bază s-a asigurat, în 1988, depăşirea planului la producţia-marfă cu 22 milioane lei. Este de relevat că o serie de dificultăţi care apar în activitatea unor întreprinderi sunt soluţionate cu forţe proprii, un rol important în această privinţă avînd acţiunile iniţiate şi coordonate de comitetul municipal de partid şi consiliul popular. Bunăoară, la un moment dat, la întreprinderea de reparaţii auto nu se realizau integral indicatorii de plan din cauza insuficienţei pieselor de schimb. Sesizînd această situaţie, comitetul municipal de partid şi consiliul popular, împreună cu conducerea întreprinderii au stabilit modalităţile pentru a se realiza cu mijloace proprii toate reperele deficitare. Pe baza unui program de măsuri riguros urmărit, piesele de schimb s-au produs la parametri superiori şi, astfel, problema şi-a găsit rezolvarea cuvenită. Cum este urmărită realizarea ritmică a indicatorilor planului în profil teritorial, care sunt modalităţile folosite pentru a cunoaşte exact problemele ce se ivesc şi a asigura soluţionarea lor operativă ? Din discuţiile avute cu diferite cadre cu munci de răspundere rezultă că problemele sunt urmărite sistematic şi soluţionate pe bază de măsuri concrete, cu termene şi responsabilităţi precise. Astfel, săptămînal, in aceeaşi zi, în cadrul analizelor întreprinse de consiliul popular, primul punct îl constituie raportarea realizării sarcinilor stabilite la analiza precedentă.. Cu acest prilej raportează cu regularitate conducătorii de unităţi economice şi membrii comitetului executiv al consiliului popular repartizaţi în unităţile respective. Sunt examinate aprofundat problemele îndeplinirii planului pe perioada analizată în unităţile din industria republicană şi locală, cele care privesc desfacerile de mărfuri, prestările de servicii, recuperarea materialelor refolosibile, realizarea bugetului consiliului popular, a programului de autoaprovizionare. Există un larg interes faţă de realizarea programelor pe domenii de activitate, în multe cazuri acţiunile iniţiate de consiliul popular fiind demne de relevat. Ca în cazul intervenţiei la forurile de resort de a se moderniza şi a nu se desfiinţa secţia de zincare de la întreprinderea de construcţii metalice , sau în ce priveşte realizarea ofertei de export la mai noua fabrică de mobilă din Tecuci, unde se urmăreşte ca diversitatea şi calitatea produselor să fie pe măsura dotării moderne, a exigenţelor partenerilor externi. „Nu ne putem limita la corespondenţe cu ministerele sau alte organe centrale, ci ne deplasăm ori invităm la noi cadre pentru analize concrete, la faţa locului, intrucit esenţială este finalitatea fiecărei acţiuni“ — ne spune primarul municipiului. Se poate lucra mai bine, mai eficient ? — am întrebat. „Desigur, susţine cu convingere secretarul consiliului popular, tovarăşul Ion Paşcău. Prin creşterea mai pronunţată a producţiei în cooperaţia meşteşugărească şi atragerea forţei demuncă feminine în activităţi variate, inclusiv prin forme de muncă la domiciliu, prin realizarea unui volum sporit de lucrări cu forţe şi mijloace locale la noile obiective de investiţii, la reparaţii şi întreţineri, fără a mai aştepta sprijin din afara municipiului, însuşi faptul că, anul trecut, cetăţenii au realizat prin muncă patriotică lucrări în valoare de 69 milioane lei, revenind 1 540 lei pe locuitor, dovedeşte că şi in această direcţie se poate face mai mult“. Experienţa de pînă acum — care trebuie in continuare amplificată — demonstrează că îndeplinirea planului în profil teritorial necesită implicarea efectivă şi permanentă a consiliului popular municipal în rezolvarea problemelor producţiei în întreprinderile şi unităţile economice, pe şantierele noilor obiective de investiţii, în toate sectoarele de activitate. C. BOIUJESANU (Urmare din pag. I) durala era în toate şi, mai ales, în organizarea şi controlul muncii. Şi, bineînţeles, asta se vedea in rezultate. Cînd le-am aflat mai in amănunt, vă spun drept, mi-a pierit somnul săptămîni în şir. Făcuse cooperativa, în 1987, producţii de 2 970 kg grîu la hectar, sub 3 000 la orz, cam tot atit la porumb... Am cercetat şi-am găsit că ani mulţi la rînd aici nu se făcuse rotaţia culturilor. Grîu după grîu, porumb după porumb, ani şi ani in şir. De ce să-şi bată capul inginerul-şef ? Am găsit munţi de gunoi de grajd... Fireşte că l-am dus pe tot în cîmp, 430 de hectare am fertilizat zdravăn dintr-un foc... — Şi ce aţi mai făcut ? — Am început cu disciplina. Am pus la treabă consiliul de conducere şi pe şefii de fermă. Am organizat birourile şi sediul. Şi am stabilit foarte precis atribuţiile, programul de lucru... Am început o muncă temeinică in cimp. Intr-un fel am avut noroc. Inginerul-şef fusese instalat încă din toamnă, venise aici de la Biharia. Un băiat straşnic, Szentmiklosi Zoltán ; el avusese grijă să se facă arături şi însăminţări de toamnă mai bune... Prea mult nu putuse nici el să facă, fusese prea tîrziu pentru rotaţia culturilor. Am pornit apoi la organizarea fermelor şi a secţiei de mecanizare. Aici, la tractorişti, mă pricep, sunt „la mine acasă“... Le-am spus : „Gata, de aici încolo intrăm, şi noi în rindul lumii. Numai lucrări de calitate ! Am să controlez zi de zi şi fiecare hectar... Şi să nu vă mire dacă am să resping lucrări... Respectaţi ce vă spun : inginerii şefi de fermă... Cui nu-i convine să plece...“. N-a plecat nici unul. Au făcut o treabă cum scrie la carte. Au vrut şi ei să arate ce sunt in stare... Şi poate le-a plăcut şi lor că, in sfirşit, se schimbă lucrurile... Că oamenilor le place să fie bine ; delăsarea vine numai cind nu e coordonare... In vară, la recoltarea păioaselor, s-a şi văzut că ceva s-a schimbat. 5 207 kg de grîu la hectar, 4 690 la orz... De mult nu s-a mai produs atit. Şi la porumb a fost o creştere mică, dar... creştere : 4 670 kg boabe la hectar. Anul ăsta va fi altfel, în mod sigur. Am fertilizat, in continuare, am făcut o bună rotaţie a culturilor, am arat la 35 de cm adîncime plus zece cu scormonitorul, amsemănat şi vom semăna şi acum, primăvara, la densitatea optimă şi la timp... Trebuie să iasă producţiile, n-au încotro... — Aşa, cum povestiţi, pare că n-ar fi fost prea complicat... — Ei, nu ? ! E adevărat, oamenii erau şi ei dornici de o treabă ca lumea... Să vă dau exemplul unui fost brigadier de la Parhida... Acum e ajutor de şef de fermă. Om priceput şi inimos. Cînd a văzut că se pune ordine în toate, parcă a întinerit. A fost tot timpul printre oameni, i-a însufleţit, i-a organizat, a mers totul perfect. Aşa a fost peste tot... E doar un început, aşa am înţeles că stau lucrurile. O atitudine ires- 4 ponsabilă sau doar incompetenţa unora care au condus această cooperativă de-a lungul mai multor ani au adus-o la o situaţie a cărei redresare cere acum foarte multă pricepere, chibzuinţă şi muncă, reintroducerea ordinii şi a gustului pentru lucrul bine făcut. Noua conducere a cooperativei şi, mai ales, tînărul ei preşedinte nutresc insă ambiţii mari. Se bizuie pe multe lucruri. Pe încrederea in hărnicia şi capacitatea oamenilor, pe dorinţa lor de a se angaja într-o activitate cu adevărat eficientă. Pe moultitudinea resurselor încă nefolosite. Pe sprijinul pe care îl vor primi, neîndoios, din partea comuniştilor, a comitetului comunal de partid, a conducerii C.U.A.S.C.-ului, a organismelor judeţene de resort. — Ce aţi mai reuşit pînă acum ? — l-am mai întrebat. — Să punem bazele unor sectoare anexe de mică industrie. Deocamdată pentru construcţii, zugrăvit... Urmează şi altele. Reorganizăm ferma de vaci cu lapte, cu o mie de capete, de la Parhida. O repopulăm cu Bălţata Românească... Şi, neapărat, să colcuram la titlul pentru producţia de cinepă unde avem şi condiţii, şi tradiţie, şi pricepere. Vrem să facem peste 9 200 kg la ha... Asta pentru început şi gindindu-ne mijmai la ceea ce este într-adevăr posibil acum. Mai tirziu, om mai vedea... Acest „om mai vedea“ a fost rostit de tînărul preşedinte cu un zimbet care ascundea secrete ginduri sau ambiţii despre care, pesemne, credea că este prematur a fi dezvăluite. Era un zîmbet care voia să însemne înseninarea de după o înnegurată perioadă de regres, învinsă acum prin spiritul deschis al bunei organizări, al respectului pentru principiile bine statornicite ale muncii în comun. Era un zîmbet adresat viitorului. Mihai CARANFIL loan LAZA Drumul cel bun SCINTEIA — simbată 1 aprilie 1989 IAŞI : „Case pe roţi" pentru forestieri In locul vagoanelor-dormitor de pină acum, folosite pentru cazarea muncitorilor forestieri, conducerea întreprinderii Forestiere de Exploatare şi Transport Iaşi a luat iniţiativa ca acestea să se realizeze, cu forţe proprii, din autovehicule de mare capacitate scoase la casare. Acestea sunt procurate prin schimb de fier vechi predat la întreprinderea de specialitate şi recondiţionate în cadrul atelierului propriu de reparaţii, unde sunt modernizate şi li se asigură un confort corespunzător. Costul tuturor acestor operaţii este de 10 ori mai mic faţă de cel al unui vagon-dormitor obişnuit. Pentru a avea o mai bună funcţionalitate, modernizarea acestora se face in aşa fel incit să fie folosite cite trei în grup — unul ca dormitor, altul ca bucătărie şi sală de mese şi al treilea ca magazie de alimente și de utilaje, toate având un antreu comun. Aceste veritabile „caise pe roți“ pot fi mutate de la un parchet la altul pentru realizarea lucrărilor de exploatare forestieră. (Manole Corcaci).