Scînteia, august 1989 (Anul 58, nr. 14603-14628)
1989-08-09 / nr. 14610
PAGINA 2 Convorbiri concrete, cu numeroase concluzii rodnice Un moment deosebit pentru viaţa fiecărei organizaţii de partid îl constituie discuţiile individuale purtate cu comuniştii. Acest „moment al adevărului“ pentru fiecare membru de partid constituie, în egală măsură ,■ prin caracterul deschis al discuţiilor, prin marea bogăţie de idei ce se vehiculează şi prin experienţele dobîndite în munca de partid şi prezentate în acest cadru democratic, un bun prilej ca birourile organizaţiilor de bază şi ale comitetelor de partid să tragă învăţămintele necesare pentru îmbunătăţirea stilului şi metodelor lor de muncă, pentru ridicarea întregii activităţi de partid la un nivel superior de calitate şi eficienţă. Acestea au fost, de altfel, şi considerentele ce ne-au determinat să urmărim într-o mare unitate economică, la întreprinderea de Vagoane din Arad, ce învăţăminte desprind birourile organizaţiilor de bază în urma discuţiilor individuale cu membrii de partid şi cum se reflectă ele în organizarea şi îmbunătăţirea ulterioară a activităţii, a vieţii de organizaţie, în general. Constatările, elementele cu atribut de experienţă vom încerca că le consemnăm în rîndurile ce urmează. Zeci, sute de propuneri în ajutorul producţiei O primă constatare, desprinsă în urma dialogului pe care l-am avut de curind cu mai mulţi secretari ai organizaţiilor de bază, este faptul că, în cadrul discuţiilor individuale, comuniştii au făcut zeci, sute de propuneri pentru îmbunătăţirea proceselor de producţie. Aceasta dovedeşte că oamenii caută soluţii pentru bunul mers al activităţilor, că fiecare are ceva de spus, în funcţie de experienţa şi pregătirea profesională. Şi cum in adunările generale de partid nu a timp pentru ca toti să participe la dezbateri, discuţiile individuale se dovedesc a fi un foarte nimerit si util prilej. La întreprinderea de Vagoane, discuţiile individuale se desfăşoară pe baza unor fişe dinainte gîndite, cu largi deschideri spre cele mai diverse aspecte ale muncii, in care un punct „obligatoriu“ constă în solicitarea către membrii de partid a unor opinii şi propuneri pentru îmbunătăţirea organizării muncii, pentru introducerea progresului tehnic, reducerea consumului de materii prime şi materiale, creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor etc. Rezultatele aplicării acestei metode sunt din cele mai bune, iar propunerile se materializează, de cele mai multe ori, in optimizări şi modernizări cu eficienţă de milioane de lei. Este şi cazul propunerilor făcute in organizaţia de bază de la forţă, schimbul A. „Aproape că nu avem membru de partid care în discuţiile individuale din acest an — ne spune tovarăşul Saladie Cociuba, secretar adjunct in biroul de partid al acestei organizaţii — să nu fi adus o contribuţie personală pentru îmbunătăţirea muncii din secţie. Aşa se şi explică faptul că noi ne realizăm planul în secţie lună de lună. O dată aflat în posesia numeroaselor idei valoroase, biroul organizaţiei de bază a trecut la popularizarea lor şi, cu sprijinul comitetului de partid, al conducerii întreprinderii, am luat măsuri pentru aplicarea lor în viaţă“.Opinii interesante s-au exprimat însă în toate organizaţiile. De pildă, in organizaţia de la boghiuri, schimbul C, comunistul Nicolae Pfeifer, şeful atelierului de întreţinere, a propus realizarea unui concurs pentru stabilirea, săptăminală, a celei mai bine întreţinute şi mai curate maşini, câştigătorul fiind desemnat de membrii biroului organizaţiei de bază şi stimulat material. Concursul stîrneşte azi o puternică emulaţie, iar adevăratul ciştigător este activitatea productivă. Sigur, s-ar putea consemna şi alte idei, propuneri, opinii de reală utilitate pentru munca dintr-o secţie sau alta, dar concluzia pe baza premiselor de mai sus este cît se poate de clară : organizaţiile de partid, cei peste patru mii de comunişti de la întreprinderea de Vagoane din Arad constituie un uiraş potenţial de gîndire tehnico-economică pa care, cu pricepere şi deschidere spre dialog, birourile organizaţiilor de bază, ale comitetelor de partid îl pot valorifica în scopul Îmbunătăţirii activităţii productive. Izvor nesecat pentru perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă Discuţiile individuale nu se limitează însă la activitatea strict productivă. Pe baza aceleiaşi fişe sunt aduse în centrul atenţiei şi probleme ale muncii de partid, ale vieţii comuniştilor dintr-o organizaţie sau alta. Sinceritatea, caracterul deschis al discuţiilor, promovarea fără reţinere a criticii şi autocriticii favorizează exprimarea unor ginduri, idei şi propuneri de mare utilitate pentru munca viitoare, pentru perfecţionarea acesteia. „Discuţiile individuale care au avut loc în organizaţiile din secţia turnătorie — spune tovarăşul Pavel Ciurdaru, secretarul adjunct al comitetului de partid din secţie — ne-au oferit şi de această dată adevăratul«puls» al muncii de partid pe care o desfăşurăm, au fost pline de învăţăminte. Pe baza lor am luat măsuri pentru acordarea de sarcini concrete (in nici un caz formale sau de nerealizat) fiecărui membru de partid şi am generalizat practica raportării de către fiecare asupra modului în care îndeplineşte misiunea încredinţată. Urmărim astfel să răspundem opiniilor formulate de comunişti cu privire la necesitatea impulsionării vieţii interne a organizaţiilor, activizării tuturor membrilor de partid. De asemenea, am ajuns la concluzia că nu întotdeauna au fost pregătite corespunzător adunările de partid şi am luat măsuri pentru întărirea răspunderii birourilor organizaţiilor de bază faţă de această importantă problemă. Tot discuţiile individuale au abordat problema disciplinei, folosirii mai eficiente a timpului de lucru, fiind criticate şi uneia cadre de conducere. Urmarea a fost cuprinderea în planurile de activitate, în mai mare măsură ca pină acum, a unor obiective şi acţiuni cu caracter educativ, întărirea spiritului de exigenţă şi răspundere in fiecare organizaţie. Cu mare eficienţă folosim gazetele de perete, cu ediţii săptămînale, în care criticăm şi sa-,tirizăm aspectele negative, abaterile de la disciplina de partid. Făcute cu pricepere, cu talent chiar, materialele au un efect educativ mult mai larg decit sancţiunea administrativă de care află abia cîţiva colegi de muncă. «Revitalizarea» gazetei de perete, folosirea ei cu efecte educative imediate a fost tot ecoul discuţiilor individuale, iar la realizarea ediţiilor îşi dau concursul mai mulţi comunişti“. La secţia mecano-energetică, discuţiile individuale s-au încheiat in toate cele şapte organizaţii, birourile nu s-au mai mărginit, ca altă dată, să prezinte doar o informare asupra modului cum s-au desfăşurat şi să atingă, un treacăt, un aspect sau două mai semnificative, ci au sintetizat opiniile într-un program de măsuri şi au completat, în funcţie de problemele discutate, programele de activitate. Sigur, aproape că nu există domeniu al muncii de partid asupra căruia să nu se fi insistat şi în care să nu fi fost promovate idei valoroase. Nu vom stărui asupra lor. In schimb, am reţinut că numeroasele opinii formulate, caracterul deschis al discuţiilor nu sunt întîmplătoare. De ce ? „Urmărim de mai multă vreme ca birourile organizaţiilor de bază să stimuleze opiniile comuniştilor, iniţiativa lor, curajul de a aborda creator orice problemă — ne spune tovarăşul Nistor Igniţa, secretar adjunct al comitetului de partid din secţia mecano-energetică. Cum ? în primul rînd, finind seama de fiecare propunere valoroasă, valorificind-o in cel mai scurt timp posibil, urmărind ca nici o idee să nu rămînă uitată intre hirtii, popularizând autorii celor mai valoroase propuneri. Dacă, pe baza opiniilor formulate de comuniști, am adopta măsuri pe care să nu le mai urmărească nimeni, am pierde încrederea oamenilor, am înlocui iniţiativa cu indiferenţa. Cine are nevoie de aşa ceva Adevărata ,,oglindă" a muncii individuale şi colective Una din exigenţele care au stat şi stau la baza discuţiilor individuale la întreprinderea de Vagoane este democratizarea dialogului. „A fost o perioadă cind comunistul era invitat in fata biroului de partid pentru discuţii şi doar biroul se alegea cu sarcini, in timp ce activitatea omului era mai puţin analizată — precizează tovarăşul Constantin Bărbuşoiu, secretar adjunct al comitetului de partid din întreprindere. Acum, lucrurile stau altfel. Sigur, n-am căzut în greşeala de a face din discuţii doar un prilej de analiză a muncii şi comportării membrilor de partid. Dimpotrivă , discuţiile abordează o problematică vastă şi sunt democratice, deschise spre folosirea fără reţinere, de o parte şi de alta, a criticii şi autocriticii, spre promovarea unui climat de principialitate comunistă, incit ele să ofere adevărata «oglindă» a muncii individuale şi colective. în această idee am instruit activul, secretarii adjuncţi cu probleme organizatorice înainte de declanşarea discuţiilor individuale, în ultima instanţă, rolul discuţiilor este de a perfecţiona stilul de muncă al organelor şi organizaţiilor de partid, dar acest lucru nu este posibil fără ridicarea nivelului pregătirii politico-ideologice a comuniştilor, fără o creştere a gradului de implicare şi răspundere din partea fiecăruia“. La rîndul său, comitetul de partid din întreprindere trage învăţăminte necesare de pe urma conţinutului discuţiilor individuale. Cunoaşterea realităţilor, adoptarea unor măsuri şi planuri de muncă în funcţie de particularităţile întreprinderii, ale locurilor de muncă este doar o condiţie esenţială a menţinerii stilului de muncă dinamic, cu adevărat revoluţionar cerut în repetate rinduri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, scos in evidenţă de Tezele pentru Congresul al XIV- lea al partidului, aflate in prezent pe masa de lucru a întregii noastre naţiuni. Care sunt deci preocupările comitetului de partid in această privinţă ? „In lumina discuţiilor individuale din acest an, prin dialogul permanent cu organizaţiile subordonate avem conturată imaginea multor probleme faţă de care trebuie să acţionăm — ne spune tovarăşul Aurel Pănescu, secretarul comitetului de partid din întreprindere. Ne este clar că dispunem de un uriaş potenţial de gindire, capabil să aducă importante contribuţii creatoare atît in munca de partid, cit şi în activitatea productivă. Din păcate, noi nu am reuşit încă să antrenăm toţi comuniştii la soluţionarea superioară a problemelor specifice muncii de partid. Ne este limpede că trebuie să intensificăm simţitor munca politico-educativă şi organizatorică, ideea unei anume rămineri in urmă a conştiinţei — formulată atît de clar de secretarul general al partidului — verificindu-se şi iu munca, şi viaţa oamenilor din unitatea noastră. De altfel, am introdus şi practica unor discuţii repetate, periodice cu cei care au avut abateri ori nu participă cu toată capacitatea de muncă şi creaţie în producţie şi în viaţa de partid. De asemenea, în organizaţii unde discuţiile individuale s-au şi încheiat, in luna august vom discuta din nou cu şefii de servicii şi birouri, cu oamenii din punctelecheie ale producţiei. Dialogul permanent, munca politică de la om la om sînt un mijloc prea preţios de cunoaştere şi pregătire a acţiunilor încît să ne mărginim a le folosi sporadic“. Tristan MIHUŢA corespondentul „Scînteii" Discuţiile individuale în organizaţia de partid de la Întreprinderea de Vagoane Arad Slănic Moldova. Complexul de odihnă şi tratament al sindicatelor. Anual peste zece mii de cetăţeni de pe tot cuprinsul ţării, oameni ai muncii împreună cu familiile lor, vin aici să-şi refacă forţele, să se odihnească sau să-şi îngrijească sănătatea. Stăm de vorbă cu cîţiva dintre cei veniţi la odihnă prin sindicat, întîlniţi la clubul sau biblioteca complexului, pe aleila staţiunii, mergînd către izvoare sau, pur şi simplu, plimbindu-se, respirînd aerul ozonat al înălţimilor din jur. „Este pentru prima dată cinci venimi în această staţiune şi ne simţim bine — ne-a spus Valentina Culea, sosită aici împreună cu familia. Ne-am mai petrecut concediul prin sindicat şi in alţi ani, la Borsec, la Sinaia, la Predeal“. „Lucrăm amândoi la şantierul Centralei nuclearo-electrica din Cernavodă, adaugă soţul său, Samoilă Culea. Condiţiile de odihnă şi tratament sunt bune şi avantajoase. Biletele pentru trei persoane ne-au costat în total 3 000 lei pentru 18 zile, mai puţin decât retribuţia mea pe o lună". Stăm de vorbă şi cu tânăra familie de muncitori Dinu Ion şi Maria din Capitală, care sunt aici împreună cu cei doi copii ai lor. „Lucrez la întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb din Bucureşti ca strungar, iar soţia este confecţioneră la marea Întreprindere alăturată, I.C.T.B. Suntem aici pentru a treia oară şi nu avem decit cuvinte de apreciere pentru condiţiile de cazare şi masă, pentru grija şi competenţa personalului medical. Şi eu şi soţia avem nişte afecţiuni pe care le tratăm preventiv şi pentru aceasta am fost mereu în vederile celor de la sindicat. La fel ca noi, orice alt om care suferă de vreo boală este trimis an de an cu bilete de tratament şi recuperare în staţiunea recomandată de medici“. Muncitori, funcţionari, oameni ai muncii de pe ogoare au posibilitatea prin facilităţile oferite de sindicate de a se odihni şi a-şi reface forţele, de a-şi trata diferite afecţiuni, mergînd în staţiunile balneoclimaterice de pe întreg cuprinsul ţării. „Avem o mare răspundere în privinţa asigurării unor condiţii optime pentru odihnă, pentru păstrarea şi refacerea sănătăţii oamenilor, ne spune tovarăşul Mihai Huiban, directorul Complexului U.G.S.R. din Slănic Moldova. Complexul nostru dispune de peste 500 de locuri pe serie şi, ca şi în cazul celorlalte case de odihnă ale sindicatelor, camerele sunt de cite două locuri, prevăzute fiecare cu baie, iar cantina, cabinetele medicale şi sălile de tratament se află grupate in aceeaşi clădire“. De condiţii la fel de bune se bucură şi cei care au venit aici tot prin sindicat, dar sunt cazaţi în hotelurile şi vilele staţiunii balneoclimaterice, aparţinând Oficiului Judeţean de Turism — Bacău. La numărul lor se adaugă cei veniţi cu biletele de recuperare şi tratament prin Ministerul Muncii sau prin Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi care beneficiază astfel de un bilet de odihnă şi tratament în condiţii deosebit de avantajoase. „Tuturor celor circa 80 000 de oameni ai muncii sosiţi anual aici la Slănic Moldova la odihnă, ne spunea directorul staţiunii, tovarăşul Mihai Ghibilic, nu străduim să le oferim posibilităţi multiple de odihnă şi tratament, de petrecere agreabilă a timpului. Zilnic se fac zece-unsprezece mii de proceduri. Binecunoscute pentru efectele lor curative sunt cele peste 20 de izvoare puternic mineralizate ale staţiunii şi salina de la Tîrgu Ocna, în apropierea căreia in urmă cu cîţiva ani s-a dat în funcţiune şi o bază de tratament şi cazare proprie. Totodată, s-a modernizat un mare număr de vile şi hoteluri. Merită să amintim faptul că recent a fost dată in folosinţă, după o adevărată restaurare, celebra clădire a cazinoului, în care funcţionează o cofetărie, un discobar, o sală de spectacole cu 400 de locuri, o bibliotecă şi alte dotări pentru petrecerea timpului în mod agreabil şi instructiv“. Inclusiv complexul sindicatelor din staţiune a cunoscut an de an îmbunătăţiri, renovări şi reutilări, astfel că în prezent acesta se situează la nivelul celor mai moderne complexe ale sindicatelor din ţară, deşi a fost construit printre primele de acest fel, in urmă cu aproape două decenii. De fapt, aşa cum bine se cunoaşte, toate complexele de odihnă şi tratament ale U.G.S.R. şi cel de la Slănic Moldova, şi cele de la Felix, Herculane, Govora, Eforie Nord, Vatra Dornei sau celelalte staţiuni, in total 17 asemenea mari şi moderne unităţi — cu peste 26 000 de locuri pe serie — au fost construite, practic, în totalitate după cel de-al IX-lea Congresal partidului, alocîndu-se pentru construirea lor, peste 1 MILIARD DE LEI. S-au asigurat astfel condiţii tot mai bune pentru ca peste 500 000 DE OAMENI AI MUNCII, DUBLU FAŢĂ DE 1965, să beneficieze anual de trimiteri la odihnă şi tratament prin sindicat in unităţile proprii sau in cele contractate cu Ministerul Turismului. In toate aceste cazuri, costul biletului se acoperă în proporţie de circa 20 la sută de către unităţile economice, din beneficii sau direct de la bugetul statului, ceea ce totalizează la nivelul ţării CIRCA 100 DE MILIOANE LEI ANUAL. Aceste reduceri sunt mult mai mari, mergînd pină la aproape 70 LA SUTA în cazul celor cu venituri mai mici, al muncitorilor fruntaşi, al celor suferinzi de anumite boli, precum şi pentru copiii care îşi însoţesc părinţii în staţiuni. Dreptul la odihnă, drept indestructibil legat de dreptul la muncă, stipulate in același paragraf al Constituției, este garantat nu doar juridic, formal, ci in mod real, material. Ceea ce înseamnă, în primul rînd, asigurarea locului de muncă pentru fiecare cetățean apt de a munci, acordarea concediului anual de odihnă plătit şi, desigur, marile înlesniri acordate în cazul biletelor distribuite prin sindicate. Sunt fapte, sunt dovezi de necontestat ale umanismului societăţii noastre, ale grijii pentru felul in care trăiesc şi muncesc oamenii în ţara noastră, pentru, menţinerea şi apărarea sănătăţii lor. Ion MARIN Ritmul vieţii în termenii lui fireşti Muncă, odihnă, sănătate Apa cît mai curata, cît mai bine gospodărită Nu sint prea îndepărtate vremurile (generaţiile mai virstnice isi amintesc) cind una din marile bogăţii ale tării — apa — era considerată adesea un bun inepuizabil, dat de la sine, care nu merita preocupări deosebite. Nici folosirea ei nu depăşea adeseori arii pur casnice , de băut şi de spălat. Puternica dezvoltare economico-socială a patriei în ultimele patru decenii şi jumătate, şi mai ales după Congresul al IX-lea al partidului — marile platforme industriale, sistemele de irigaţii, urbanizarea localităţilor — ridică astăzi problema valorificării, gospodăririi şi ocrotirii acestei bogăţii la rang de politică de stat. Şi nu intîmplător, alături de marile obiective care prefigurează viitorul ţării în cincinalul următor şi in perspectiva anilor 2000—2010, în proiectul Programului- Directivă al Congresului al XIV-lea al partidului se subliniază atenţia deosebită ce se va acorda bunei gospodăriri a apelor, in vederea satisfacerii atît a nevoilor consumului public, cit şi a necesarului rational al industriei şi celorlalte ramuri ale economiei naţionale. O materializare concretă a preocupărilor partidului şi statului pentru folosirea cit mai chibzuită a acestui bun de preţ o constituie „Legea privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor“, dezbătută şi adoptată la ultima sesiune a Marii Adunări Naţionale. Cum se ştie, şi judeţul Cluj este brăzdat de o vastă reţea hidrografică. Ea însumează peste 2100 km cursuri de apă principale, la care se adaugă numeroase alte pîraie de importanţă locală. Ceea ce înseamnă o bogată resursă atit pentru consumul public, cît şi pentru industrie, sistemele de irigaţii şi alte necesităţi. Dar, în acelaşi timp, această reţea implică permanente acţiuni, atît pentru a preveni efecte distructive ale cursurilor de apă, cît şi pentru menţinerea purităţii lor, pentru folosirea lor cît mai economicoasă. Este un adevăr simplu acela că in anotimpurile bogate în intemperii volumul cursurilor de apă creşte brusc, iar in perioadele de secetă scade. Tocmai ţinînd seama de aceste fenomene, în ultimul deceniu ne-am concentrat atenţia în două direcţii : executarea unor lucrări de îndiguire şi regularizări de albii, pe o lungime de 59,3 kilometri, care au scos de sub efectul inundaţiilor o seria de localităţi, printre care Turda, Gherla, Huedin, Cimpia Turzii, mai multe comune, precum şi 64 obiective economice şi 4 863 hectare de teren agricol. Pe de altă parte, spre a evita atît de nedoritele „goluri de apă“, datorate scăderii masive a debitului rîurilor în perioadele secetoase, in bazinul superior al Someşului Mic au fost create lacurile de acumulare Fîntiriele, Tarniţa, Someşul Cald şi Gilău, cu o capacitate totală de 300 milioane metri cubi, iar în bazinul Drăgan — lacul de acumulare de 112 milioane metri cubi. Toate acestea au devenit un adevărat izvor de viaţă, alimentind sistemele de irigaţie pe aproximativ 17 000 hectare. In proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al partidului se subliniază explicit necesitatea aplicării unor măsuri complexe pentru reducerea consumurilor specifice de apă şi creşterea gradului de recirculare a acesteia în procesele de producţie, acţiuni de stringentă actualitate şi pentru judeţul Cluj, unde in ultimii ani s-au obţinut o serie de rezultate îmbucurătoare. Astfel, gradul de recirculare a apei a crescut de la 29 la sută în anul 1981 la 50 la sută în 1988, economisindu-se astfel anual o cantitate de 140 milioane metri cubi de apă. Experienţa unor mari Întreprinderi clujene demonstrează că „hidrofagia“ industriei nu este un fenomen fatal. La Combinatul de Utilaj Greu gradul de recirculare a apei este de 80 la sută, la „Sinterom" — 36 la sută, la întreprinderea de Medicamente „Terapia" — 65 la sută, la Carbochim — 63 la sută etc. Dar trebuie spus că procentul de recirculare pe total judeţ se situează încă mult sub nivelurile planificate, deci sub capacităţile tehnice ale multora din cele 230 obiective mari consumatoare de apă industrială. La Combinatul de Fibre, Celuloză şi Hîrtie (C.F.C.H.) Dej, apa este recirculată doar în proporţie de 28 la sută, faţă de 87 la sută cit prevede planul, la Combinatul de Pielărie şi încălţăminte „Clujeana“ — 31 la sută in loc de 40 la sută, la întreprinderea Chimică Turda — 30 la sută in loc de 50 la sută, şi asemenea exemple se mai pot da. Unităţi care vor trebui să suporte rigorile legii. E drept, în unele cazuri, această situaţie se datoreşte nerealizării Investiţiilor privind instalaţiile de recirculare a apei, urmările neglijenţei acumulate timp de ani în şir neputînd fi înlăturate in cîteva zile sau chiar luni. Ceea ce nu înseamnă nicidecum că situaţia poate fi perpetuată, lăsată la „bunăvoinţa“ celor în culpă faţă de lege. Trebuie combătute cu fermitate, atît la nivel local, cit şi la nivel central, tendinţele de a acoperi din alte surse penalizările aplicata unităţilor pentru slaba gospodărire a apelor. Banii nu Înlocuiesc apa ! Puritatea apelor, aşa cum se desprinde clar din documentele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, din cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din prevederile legii, trebuie să constituie o preocupare permanentă de zi cu zi, atît a marilor consumatori, cît şi a tuturor cetăţenilor. Datorită unor acţiuni concertate ale organelor judeţene de partid şi de stat, cu participarea unităţilor ale căror procese tehnologice sunt poluante, a consiliilor populare, a cetăţenilor, lungimea cursurilor de apă de calitate superioară din judeţ a crescut în perioada 1985—1989 cu 97 kilometru Au fost create 20 de instalaţii de epurare moderne in obiectivele industriale şi în localităţi, astfel Incit în judeţ există 210 asemenea instalaţii. Investiţiile alocate în scopul epurării apelor s-au ridicat în perioada 1981—1988 la peste 300 milioane lei. Dar şi in acest domeniu lipsa spiritului gospodăresc, de responsabilitate „colmatează“ adesea canalele de purificare a apelor uzate. Din cele 210 instalaţii de epurare, 74 nu realizează parametrii proiectaţi. Cauzele — de cele mai multe ori — sunt aceleaşi: neglijenţa, speranţa Înşelătoare (şi dăunătoare) că „apa curge şi şterge urmele“. In felul acesta se explică faptul că la instalaţiile de la întreprinderea de Stat pentru Creşterea şi îngrăşarea Porcilor (I.S.C.I.P.) Bonţida, fermele zootehnice Jucu, Bonţida, Gherla şi Viişoara nu este curăţat nămolul din staţia de epurare şi de pe paturile de uscare, nu sunt decolmatate conductele de evacuare, evacuîndu-se in rîuri ape cu substanţe poluante. O situaţie cu totul deosebită s-a creat la Combinatul de Fibre, Celuloză şi Hirtie Dej, unde, deşi anul trecut s-au realizat investiţiile pentru staţia de epurare, situaţia este ca şi cind... nu s-ar fi realizat. Responsabilitatea faţă de producţie nu poate şi nu trebuie să suplinească responsabilitatea faţă de acest nepreţuit bun de azi şi de mîine al tuturor, care este apa. De altfel, atît legea recent adoptată de Marea Adunare Naţională, cît şi documentele ce vor fi supuse marelui forum din noiembrie al comuniştilor români — aflată in dezbaterea întregului popor — Încadrează strîns gospodărirea apelor in procesul unic al dezvoltării patriei. Apa este un bun al tuturor, deci al fiecăruia. Iar preocupările societăţii noastre pentru gospodărirea, folosirea judicioasă şi puritatea apei trebuie să fie ale fiecăruia. Ing. Anton ALEXA directorul Oficiului de Gospodărire a Apelor Cluj NATURA — ocrotită de lege,apărată de fiecare cetăţean. NOI CONSTRUCŢII , DE LOCUINŢE Argeş Oraşele judeţului Argeş au cunoscut in cei 24 de ani ce au urmat Congresului al IX-lea al P.C.R. o continuă dezvoltare edilitar-gospodărească. Edificator în acest sens, pentru ritmul înnoirilor, este numărul apartamentelor construite. Astfel, de curînd, în ansamblul Tudor Vladimirescu din Piteşti a fost dat în folosinţă apartamentul 85 000. Construcţia de locuinţe moderne in oraşele judeţului — Piteşti, Cîmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni şi Costeşti — a însemnat şi înălţarea unor cartiere moderne care au devenit adevărate embleme ale procesului de urbanizare. (Gheorghe Cîrstea). Suceava Dezvoltarea accelerată a mineritului sucevean în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului a impus crearea unor condiţii de viaţă mai bune pentru lucrătorii adincurilor, acestora fiindu-le puse la dispoziţie locuinţe confortabile, moderne. Astfel, la Broşteni, Ostra, Tarniţa, Leşu Ursului, Gura Humorului, Vatra Dornei, Iacobeni, Fundu Moldovei şi Frasin au fost construite pentru mineri şi familiile acestora blocuri cu 2 621 apartamente şi cămine muncitorești cu 938 locuri. (Sava Bejinariu). SCINTEIA — miercuri 9 august 1989 DIN SCRISORILE OAMENILOR MUNCII • OPINII • PROPUNERI • SESIZĂRI • „Grija sporită pentru hrana animalelor“ se intitulează o nouă scrisoare trimisă redacţiei de corespondentul nostru voluntar Alistar C. Ioan din comuna Erbiceni, judeţul Iaşi. El afirmă că, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, cooperatorii din localitate, din satul Todireşti, de la Asociaţia economică intercooperatistă pentru creşterea vacilor de lapte au depozitat cantităţi importante de vinuri suculente, grosiere din recolta acestui an. Este adevărat, mijloacele de transport sunt solicitate la eliberarea miriştilor, dar, printr-o mai bună organizare a muncii, prin mobilizarea tuturor atelajelor din comună la lucru, se poate intensifica transportul. Autorul menţionează că, acolo unde distanţele pină la parcurile de furaje sunt mari, s-a luat măsura pentru depozitarea finului pe loc, în stoguri mari, bine clădite, urmând ca acesta să fie transportat ulterior. Dar, acolo unde tinerele sunt aproape, recoltare• Din Iași, Gheorghe Zait, statornic corespondent voluntar al ziarului nostru, ne scrie despre o serie de realizări obţinute în semestrul unuii din acest an în domeniul bunei gospodăriri şi înfrumuseţării municipiului. Sub îndrumarea edililor, oamenii muncii din unităţile economice şi de gospodărire comunală aflate pe raza municipiului, împreună cu ceilalţi cetăţeni iubitori de frumos au plantat 41 000 de arbori de diferite specii, 32 000 de arbuşti ornamentali, 26 000 de trandafiri, precum şi peste trei milioane de flori. De asemenea, s-au efectuat lucrări de amenajări şi curăţenie în parcuri, grădini publice, zone verzi şi de agrement, care cuprind o suprafaţă de pesta 400 hectare. Totodată, s-au mebuie să fie transportată urgent, asigurindu-se forţele necesare pentru efectuarea mai multor curse pa zi. La Erbiceni si Todireşti sint mobilizate zilnic la lucru mai bina de 100 de atelaje. Pină acum in parcurile de furaje ale celor 3 ferme zootehnice au fost depozitata peste 500 de tone. • Cititorul nostru Constantin Mihăilescu din Rm. Vilcea, str. Lenin nr. 202, ne-a trimis o scrisoare, în care tratează o problemă de importanţă socială, pe care o supunem atenţiei organelor competente municipale, în municipiul nostru, afirmă cî, pe o mică porţiune a str. Lenin (circa 800 m), între podul peste riul Olăneşti şi intersecţia cu bulevardul Traian, a existat ciţiva ani buni interdicţie de circulaţie pentru autovehiculele de orice fel, măsură judicioasă şi care se impune de la sine, avind in vedere că pe această frîntură de stradă există un trafic pietonal deosebit dernizat străzile Gavril Muzicescu, Gheorghe Dimitrov şi Banu, iar reparaţiile trotuarelor au însumat 7 050 mp. în piaţa „Mihai Eminescu“ s-a amenajat un frumos rondon împodobit cu arbuşti si flori, in centrul căruia a fost instalat un impunător ceas electronic, de mare utilitate publică. In prezent, acţiuni de amploare se desfăşoară în zona noului centru civic din apropierea Palatului Culturii şi sediului politico-administrativ. Se mai cuvine adăugată — arată semnatarul scrisorii — frumoasa clădire ridicată în Grădina Copou, în care funcţionează Centrul cultural-muzeal „Mihai Eminescu“, alături de care se vor mai construi o sală de festivităţi şi o cofetărie, de intens, ca o consecinţă a concentrării unor instituţii cum ar fi : două din cele mai mari licee ale oraşului, o şcoală de cultură generală de 10 ani, un cinematograf, o grădiniţă de copii, un cămin de copii, poşta, sediul Consiliului popular judeţean, Tribunalul, CEC-ul, cele mai mari magazine de desfacere, farmacie etc. De aproape o lună de zile însă, strada a fost redată circulaţiei rutiere. Acum suntem din nou transformaţi în aspiratoare de noxe, ni se înnegresc iarăşi gulerele la cămăşi in citeva zeci de metri etc., etc., pentru că cineva, ignorind opinia generală şi evidenţa, a hotărît să convertească o măsură bună în una proastă. Credem că ar fi absolut normal şi indispensabil ca atunci cind o autoritate doreşte să ia o măsură care afectează, intr-un fel sau altul, o masă mare de oameni, să se consulte cu aceştia, mai ales că are multiple mijloace la dispoziţie — asociaţiile de locatari, deputaţii de stradă, instituţiile din zonă etc. Menţionind că traficul rutier are străzi paralele şi laterale pe care poate să se scurgă fără strangulări, ne exprimăm convingerea că se va reveni imediat asupra acestei măsuri, redind această porţiune da stradă pietonilor. Argumente clare, propuneri îndreptăţite. Să vedem care este şi părerea autorităţilor locale, pe care o vom consemna la această rubrică. • De mai bine de cinci ani in subsolul blocului nostru, situat in soseaua Mihai Bravu nr. 392, sectorul 3, se adună apa de la conductele sparte din pămint si de la canalizarea defectuoasă, care face să refuleze scurgerea apelor uzate. In prezent, afirmă într-o scrisoare adresată redacţiei locatara Elena Iordache, apa are un nivel de cîţiva zeci de centimetri şi această situaţie, permanentizîndu-se, duce la deteriorarea fundaţiei şi a zidurilor, afectind stîlpii de susţinere la parterul imobilului nostru, dar şi al celui vecin. S-au făcut nenumărate reclamaţii la factorii de decizie din sector, dar din cauza reparaţiilor superficiale şi neurmărite ulterior s-a ajuns la situaţia actuală, în afara igrasiei şi a mirosului pe care la poate constata oricine, umiditatea va sfirşi prin a produce daune iremediabile asupra întregii clădiri, nu doar asupra parterului, ducind la distrugerea sistemului de rezistenţă. Faţă de toate acestea şi în neputinţă de a rezolva noi înşine cu mijloace proprii problema aceasta, care devine pe zi ce trece mai gravă, vă rugăm să interveniţi la persoanele în drept pentru a face cuvenitele reparaţii. Cererea autoarei este şi o obligaţie a celor ce au fost sesizaţi, aşa incit nădăjduim că nu va mai fi nevoie de o nouă revenire. Iaşi. Piaţa „Mihai Eminescu“ RĂSPUNSURI ALE FORURILOR DE RESORT • întreprinderea „PECO“ Tirgovişte: Cetăţenii oraşului Pucioasa pot vedea că in prezent se construieşte o nouă staţie „PECO“ în imediata vecinătate a fostei unităţi de acest gen. Sunt instalate rezervoarele de produse albe, magazinul a fost ridicat pină la şarpantă, se lucrează la alimentarea cu apă, energie electrică şi termică. De îndată ce se vor crea fronturile de montaj, Întreprinderea noastră va trece la amplasarea pompelor, a conductelor tehnologice şi gurilor de descărcare, la rezolvarea tuturor problemelor tehnice. Precizăm că, potrivit termenului stabilit de consiliul popular al oraşului, la 15 august a.c., cetăţenii din Pucioasa vor putea alimenta autoturismele lor în localitate şi nu va mai fi necesară deplasarea la o distanţă de 30 km, aşa cum just se arată in scrisoarea adresată ziarului „Scînteia“. • Consiliul popular al sectorului 6 : Pe zona existentă in spatele blocurilor C-93 si C-94 din Aleea Meseriaşelor, se va amenaja in cursul semestrului II a.c. o platformă cu loc de joacă pentru copii in suprafață de 250 mp. Utilarea cu aparatele necesare — leagăne, balansoar, tobogan, carusel etc. — precum și executarea împrejmuirilor se vor face prin grija întreprinderii de Stofe de Mobilă, potrivit deciziei Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Sectorului 6. Concomitent, se vor executa 2—3 alei pietonale pe terenul existent în frontonul blocului C-93, spre bulevardul Ghencea, urmind ca prin grija asociaţiilor de locatari să se amenajeze spaţii verzi — pomi, arbori, gazon etc. Rubrică realizată de Neculai ROȘCA