Scînteia, august 1989 (Anul 58, nr. 14603-14628)

1989-08-09 / nr. 14610

PAGINA 2 Convorbiri concrete, cu numeroase concluzii rodnice Un moment deosebit pentru viaţa fiecărei organizaţii de partid îl con­stituie discuţiile individuale purtate cu comuniştii. Acest „moment al ade­vărului“ pentru fiecare membru de partid constituie, în egală măsură ,■ prin caracterul deschis al discuţiilor, prin marea bogăţie de idei ce se vehiculează şi prin experienţele dobîndite în munca de partid şi pre­zentate în acest cadru democratic­­, un bun prilej ca birourile organiza­ţiilor de bază şi ale comitetelor de partid să tragă învăţămintele necesare pentru îmbunătăţirea stilului şi metodelor lor de muncă, pentru ridicarea întregii activităţi de partid la un nivel superior de calitate şi eficienţă. Acestea au fost, de altfel, şi considerentele ce ne-au determinat să urmărim într-o mare unitate economică, la întreprinderea de Vagoane din Arad, ce învăţăminte desprind birourile organizaţiilor de bază în urma discuţiilor individuale cu membrii de partid şi cum se reflectă ele în or­ganizarea şi îmbunătăţirea ulterioară a activităţii, a vieţii de organizaţie, în general. Constatările, elementele cu atribut de experienţă vom încerca că le consemnăm în rîndurile ce urmează. Zeci, sute de propuneri în ajutorul producţiei O primă constatare, desprinsă în urma dialogului pe care l-am avut de curind cu mai mulţi secretari ai organizaţiilor de bază, este faptul că, în cadrul discuţiilor individuale, comuniştii au făcut zeci, sute de propuneri pentru îmbunătăţirea pro­ceselor de producţie. Aceasta dove­deşte că oamenii caută soluţii pentru bunul mers al activită­ţilor, că fiecare are ceva de spus, în funcţie de experienţa şi pregătirea profesională. Şi cum in adunările generale de partid nu a timp pentru ca toti să participe la dezbateri, discuţiile individuale se dovedesc a fi un foarte nimerit si util prilej. La întreprinderea de Vagoane, discuţiile individuale se desfăşoară pe baza unor fişe dinainte gîndite, cu largi deschideri spre cele mai diverse aspecte ale muncii, in care un punct „obligatoriu“ constă în so­licitarea către membrii de partid a unor opinii şi propuneri pentru îmbunătăţirea or­ganizării muncii, pentru introdu­cerea progresu­lui tehnic, redu­cerea consumului de materii prime şi materiale, creşterea producti­vităţii muncii, ridicarea nivelu­lui tehnic şi calitativ al produse­lor etc. Rezultatele aplicării acestei metode sunt din cele mai bune, iar propunerile se materializează, de cele mai multe ori, in optimizări şi modernizări cu eficienţă de milioa­ne de lei. Este şi cazul propunerilor făcute in organizaţia de bază de la forţă, schimbul A. „Aproape că nu avem membru de partid care în dis­cuţiile individuale din acest an — ne spune tovarăşul Saladie Cociuba, secretar adjunct in biroul de partid al acestei organizaţii — să nu fi adus o contribuţie personală pen­tru îmbunătăţirea muncii din secţie. Aşa se şi explică faptul că noi ne realizăm planul în secţie lună de lună. O dată aflat în posesia nume­roaselor idei valoroase, biroul orga­nizaţiei de bază a trecut la popu­larizarea lor şi, cu sprijinul comi­tetului de partid, al conducerii în­treprinderii, am luat măsuri pentru aplicarea lor în viaţă“.­­Opinii interesante s-au exprimat însă în toate organizaţiile. De pil­dă, in organizaţia de la boghiuri, schimbul C, comunistul Nicolae Pfeifer, şeful atelierului de întreţi­nere, a propus realizarea unui con­curs pentru stabilirea, săptămi­­nală, a celei mai bine întreţinute şi mai curate maşini, câştigătorul fiind desemnat de membrii biroului orga­nizaţiei de bază şi stimulat mate­rial. Concursul stîrneşte azi o pu­ternică emulaţie, iar adevăratul ciş­­tigător este activitatea productivă. Sigur, s-ar putea consemna şi alte idei, propuneri, opinii de reală uti­litate pentru munca dintr-o secţie sau alta, dar concluzia pe baza pre­miselor de mai sus este cît se poate de clară : organizaţiile de partid, cei peste patru mii de comunişti de la întreprinderea de Vagoane din Arad constituie un uir­aş potenţial de gîndire tehnico-economică pa care, cu pricepere şi deschidere spre dialog, birourile organizaţiilor de bază, ale comitetelor de partid îl pot valorifica în scopul Îmbunătă­ţirii activităţii productive. Izvor nesecat pentru perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă Discuţiile individuale nu se limi­tează însă la activitatea strict pro­ductivă. Pe baza aceleiaşi fişe sunt aduse în centrul atenţiei şi proble­me ale muncii de partid, ale vieţii comuniştilor dintr-o organizaţie sau alta. Sinceritatea, caracterul deschis al discuţiilor, promovarea fără re­ţinere a criticii şi autocriticii favo­rizează exprimarea unor ginduri, idei şi propuneri de mare utilitate pen­tru munca viitoare, pentru perfec­ţionarea acesteia. „Discuţiile indivi­duale care au avut loc în organiza­ţiile din secţia turnătorie — spune tovarăşul Pavel Ciurdaru, secretarul adjunct al comitetului de partid din secţie — ne-au oferit şi de această dată adevăratul­­«puls» al muncii de partid pe care o desfăşurăm, au fost pline de învăţăminte. Pe baza lor am luat măsuri pentru acorda­rea de sarcini concrete (in nici un caz formale sau de nerealizat) fie­cărui membru de partid şi am ge­neralizat practica raportării de că­tre fiecare asupra modului în care îndeplineşte misiunea încredinţată. Urmărim astfel să răspundem opi­niilor formulate de comunişti cu privire la necesitatea impulsionării vieţii interne a organizaţiilor, acti­vizării tuturor membrilor de partid. De asemenea, am ajuns la concluzia că nu întotdeauna au fost pregătite corespunzător adunările de partid şi am luat măsuri pentru întărirea răspunderii birourilor organizaţiilor de bază faţă de această importantă problemă. Tot discuţiile individuale au abordat problema disciplinei, fo­losirii mai eficiente a timpului de lucru, fiind criticate şi uneia cadre de conducere. Urmarea a fost cuprinderea în planurile de activi­tate, în mai mare măsură ca pină acum, a unor obiective şi acţiuni cu caracter educativ, întărirea spiritu­lui de exigenţă şi răspundere in fie­care organizaţie. Cu mare eficienţă folosim gazetele de perete, cu ediţii săptămînale, în care criticăm şi sa-,­tirizăm aspectele negative, abateri­le de la disciplina de partid. Făcute cu pricepere, cu talent chiar, mate­rialele au un efect educativ mult mai larg decit sancţiunea adminis­trativă de care află abia cîţiva co­legi de muncă. «Revitalizarea» ga­zetei de perete, folosirea ei cu e­­fecte educative imediate a fost tot ecoul discuţiilor individuale, iar la realizarea ediţiilor îşi dau concursul mai mulţi comunişti“. La secţia mecano-energetică, dis­cuţiile individuale s-au încheiat in toate cele şapte organizaţii, birou­rile nu s-au mai mărginit, ca altă dată, să prezinte doar o informare asupra modului cum s-au desfăşu­rat şi să atingă, un treacăt, un as­pect sau două mai semnificative, ci au sintetizat opiniile într-un pro­gram de măsuri şi au completat, în funcţie de problemele discutate, pro­gramele de activitate. Sigur, aproa­pe că nu există domeniu al muncii de partid asupra căruia să nu se fi insistat şi în care să nu fi fost promovate idei valoroase. Nu vom stărui asupra lor. In schimb, am reţinut că numeroasele opinii for­mulate, caracterul deschis al discu­ţiilor nu sunt întîmplătoare. De ce ? „Urmărim de mai multă vreme ca birourile organizaţiilor de bază să stimuleze opiniile comuniştilor, ini­ţiativa lor, curajul de a aborda cre­ator orice problemă — ne spune to­varăşul Nistor Igniţa, secretar ad­junct al comitetului de partid din secţia mecano-energetică. Cum ? în primul rînd, finind seama de fieca­re propunere valoroasă, valorifi­­cind-o in cel mai scurt timp posi­bil, urmărind ca nici o idee să nu rămînă uitată intre hirtii, populari­zând autorii celor mai valoroase propuneri. Dacă, pe baza opiniilor formulate de comuniști, am adopta măsuri pe care să nu le mai urmă­rească nimeni, am pierde încrede­rea oamenilor, am înlocui iniţiativa cu indiferenţa. Cine are nevoie de aşa ceva Adevărata ,,oglindă" a muncii individuale şi colective Una din exigenţele care au stat şi stau la baza discuţiilor individuale la întreprinderea de Vagoane este democratizarea dialogului. „A fost o perioadă cind comunistul era in­vitat in fata biroului de partid pen­tru discuţii şi doar biroul se ale­gea cu sarcini, in timp ce activita­tea omului era mai puţin analizată — precizează tovarăşul Constantin Bărbuşoiu, secretar adjunct al co­mitetului de partid din întreprinde­re. Acum, lucrurile stau altfel. Si­gur, n-am căzut în greşeala de a face din discuţii doar un prilej de analiză a muncii şi comportării membrilor de partid. Dimpotrivă , discuţiile abordează o problematică vastă şi sunt democratice, deschise spre folosirea fără reţinere, de o parte şi de alta, a criticii şi auto­criticii, spre promovarea unui cli­mat de principialitate comunistă, incit ele să ofere adevărata «oglin­dă» a muncii individuale şi colec­tive. în această idee am instruit activul, secretarii adjuncţi cu probleme organizatorice înainte de declanşarea discuţiilor individua­le, în ultima instanţă, rolul discu­­ţiilor este de a perfecţiona stilul de muncă al organe­lor şi organizaţii­lor de partid, dar acest lucru nu este posibil fără ridicarea nivelu­lui pregătirii po­­litico-ideologice a comuniştilor, fără o creştere a gradului de impli­care şi răspundere din partea fiecă­ruia“. La rîndul său, comitetul de partid din întreprindere trage învăţăminte necesare de pe urma conţinutului discuţiilor individuale. Cunoaşterea realităţilor, adoptarea unor măsuri şi planuri de muncă în funcţie de particularităţile întreprinderii, ale locurilor de muncă este doar o condiţie esenţială a menţinerii sti­lului de muncă dinamic, cu a­­devărat revoluţionar cerut în re­petate rinduri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, scos in evidenţă de Tezele pentru Congresul al XIV- lea al partidului, aflate in prezent pe masa de lucru a întregii noas­tre naţiuni. Care sunt deci preocu­pările comitetului de partid in a­­ceastă privinţă ? „In lumina discu­ţiilor individuale din acest an, prin dialogul permanent cu organizaţiile subordonate avem conturată imagi­nea multor probleme faţă de care trebuie să acţionăm — ne spune to­varăşul Aurel Pănescu, secretarul comitetului de partid din întreprin­dere. Ne este clar că dispunem de un uriaş potenţial de gindire, capa­bil să aducă importante contribuţii creatoare atît in munca de partid, cit şi în activitatea productivă. Din păcate, noi nu am reuşit încă să an­trenăm toţi comuniştii la soluţiona­rea superioară a problemelor speci­fice muncii de­ partid. Ne este lim­pede că trebuie să intensificăm sim­ţitor munca politico-educativă şi organizatorică, ideea unei anume rămineri in urmă a conştiinţei — formulată atît de clar de secretarul general al partidului — verificin­­du-se şi iu munca, şi viaţa oameni­lor din unitatea noastră. De altfel, am introdus şi practica unor discuţii repetate, periodice cu cei care au avut abateri ori nu participă cu toată capacitatea de muncă şi creaţie în producţie şi în viaţa de partid. De asemenea, în organizaţii unde discuţiile individuale s-au şi încheiat, in luna august vom dis­cuta din nou cu şefii de servicii şi birouri, cu oamenii din punctele­­cheie ale producţiei. Dialogul per­manent, munca politică de la om la om sînt un mijloc prea preţios de cunoaştere şi pregătire a acţiunilor încît să ne mărginim a le folosi spo­radic“. Tristan MIHUŢA corespondentul „Scînteii" Discuţiile individuale în organizaţia de partid de la Întreprinderea de Vagoane Arad Slănic Moldova. Com­plexul de odihnă şi tra­tament al sindicatelor. Anual peste zece mii de cetăţeni de pe tot cuprin­sul ţării, oameni ai mun­cii împreună cu familiile lor, vin aici să-şi refacă forţele, să se odihnească sau să-şi îngrijească sănă­tatea. Stăm de vorbă cu cîţiva dintre cei veniţi la odihnă prin sindicat, în­­tîlniţi la clubul sau biblio­teca complexului, pe aleila staţiunii, mergînd către iz­voare sau, pur şi simplu, plimbindu-se, respirînd aerul ozonat al înălţimilor din jur. „Este pentru pri­ma dată cinci venim­i în a­­ceastă staţiune şi ne sim­ţim bine — ne-a spus Va­lentina Culea, sosită aici împreună cu familia. Ne-am mai petrecut con­cediul prin sindicat şi in alţi ani, la Borsec, la Si­naia, la Predeal“. „Lucrăm am­ândoi la şantierul Cen­tralei nuclearo-electrica din Cernavodă, adaugă so­ţul său, Samoilă Culea. Condiţiile de odihnă şi tra­tament sunt bune şi avan­tajoase. Biletele pentru trei persoane ne-au costat în total 3 000 lei pentru 18 zile, mai puţin decât re­tribuţia mea pe o lună". Stăm de vorbă şi cu tână­­ra familie de muncitori Dinu Ion şi Maria din Ca­pitală, care sunt aici îm­preună cu cei doi copii ai lor. „Lucrez la întreprin­derea de Utilaje şi Piese de Schimb din Bucureşti ca strungar, iar soţia este confecţioneră la marea Întreprindere alăturată, I.C.T.B. Suntem­ aici pen­tru a treia oară şi nu avem decit cuvinte de apreciere pentru condiţiile de caza­re şi masă, pentru grija şi competenţa personalului medical. Şi eu şi soţia avem nişte afecţiuni pe care le tratăm preventiv şi pentru aceasta am fost mereu în vederile celor de la sindicat. La fel ca noi, orice alt om­ care suferă de vreo boală este trimis an de an cu bilete de tra­tament şi recuperare în staţiunea recomandată de medici“. Muncitori, funcţionari, oameni ai muncii de pe ogoare au posibilitatea prin facilităţile oferite de sindicate de a se odihni şi a-şi reface forţele, de a-şi trata diferite afecţiuni, mergînd în staţiunile bal­neoclimaterice de pe în­treg cuprinsul ţării. „Avem o mare răspundere în pri­vinţa asigurării unor con­diţii optime pentru odihnă, pentru păstrarea şi refa­cerea sănătăţii oamenilor, ne spune tovarăşul Mihai Huiban, directorul Com­plexului U.G.S.R. din Slă­­nic Moldova. Complexul nostru dispune de peste 500 de locuri pe serie şi, ca şi în cazul celorlalte case de odihnă ale sindi­catelor, camerele sunt de cite două locuri, prevăzute fiecare cu baie, iar canti­na, cabinetele medicale şi sălile de tratament se află grupate in aceeaşi clădire“. De condiţii la fel de bune se bucură şi cei care au venit aici tot prin sin­dicat, dar sunt cazaţi în hotelurile şi vilele sta­ţiunii balneoclimaterice, aparţinând Oficiului Ju­deţean de Turism — Bacău. La numărul lor se adaugă cei veniţi cu bile­tele de recuperare şi tra­tament prin Ministerul Muncii sau prin Uniunea Naţională a Cooperative­lor Agricole de Producţie şi care beneficiază astfel de un bilet de odihnă şi tratament în condiţii deo­sebit de avantajoase. „Tu­turor celor circa 80 000 de oameni ai muncii sosiţi anual aici la Slănic Mol­dova la odihnă, ne spunea directorul staţiunii, tova­răşul Mihai Ghibilic, nu străduim să le oferim po­sibilităţi multiple de odih­nă şi tratament, de petre­cere agreabilă a timpului. Zilnic se fac zece-unspre­­zece mii de proceduri. Bi­necunoscute pentru efecte­le lor curative sunt cele peste 20 de izvoare pu­ternic mineralizate ale sta­ţiunii şi salina de la Tîrgu Ocna, în apropierea căreia in urmă cu cîţiva ani s-a dat în funcţiune şi o­ bază de tratament şi cazare pro­prie. Totodată, s-a mo­dernizat un mare număr de vile şi hoteluri. Merită să amintim faptul că re­cent a fost dată in folo­sinţă, după o adevărată restaurare, celebra clădire a cazinoului, în care func­ţionează o cofetărie, un discobar, o sală de spec­tacole cu 400 de locuri, o bibliotecă şi alte dotări pentru petrecerea timpului în mod agreabil şi instruc­tiv“. Inclusiv complexul sin­dicatelor din staţiune a cunoscut an de an îmbu­nătăţiri, renovări şi reuti­­lări, astfel că în prezent a­­cesta se situează la nive­lul celor mai moderne complexe ale sindicatelor din ţară, deşi a fost con­struit printre primele de acest fel, in urmă cu a­­proape două decenii. De fapt, aşa cum bine se cu­noaşte, toate complexele de odihnă şi tratament ale U.G.S.R. şi cel de la Slă­nic Moldova, şi cele de la Felix, Herculane, Govora, Eforie Nord, Vatra Dor­­nei sau celelalte staţiuni, in total 17 asemenea mari şi moderne unităţi — cu peste 26 000 de locuri pe serie — au fost construite, practic, în totalitate după cel de-al IX-lea Congres­­al partidului, alocîndu-se pentru construirea lor, peste 1 MILIARD DE LEI. S-au asigurat astfel con­diţii tot mai bune pentru ca peste 500 000 DE OA­MENI AI MUNCII, DU­BLU FAŢĂ DE 1965, să beneficieze anual de tri­miteri la odihnă şi trata­ment prin sindicat in uni­tăţile proprii sau in cele contractate cu Ministerul Turismului. In toate aceste cazuri, costul biletului se acoperă în proporţie de circa 20 la sută de către unităţile eco­nomice, din beneficii sau direct de la bugetul statu­lui, ceea ce totalizează la nivelul ţării CIRCA 100 DE MILIOANE LEI ANUAL. Aceste reduceri sunt mult mai mari, mergînd pină la aproape 70 LA SUTA în cazul celor cu venituri mai mici, al muncitorilor frun­taşi, al celor suferinzi de anumite boli, precum şi pentru copiii care îşi înso­ţesc părinţii în staţiuni. Dreptul la odihnă, drept indestructibil legat de dreptul la muncă, stipulate in același paragraf al Con­stituției, este garantat nu doar juridic, formal, ci in mod real, material. Ceea ce înseamnă, în primul rînd, asigurarea locului de mun­că pentru fiecare cetățean apt de a munci, acordarea concediului anual de odih­nă plătit şi, desigur, mari­le înlesniri acordate în ca­zul biletelor distribuite prin sindicate. Sunt fapte, sunt dovezi de necontestat ale umanismului societăţii noastre­, ale grijii pentru felul in care trăiesc şi muncesc oamenii în ţara noastră, pentru, menţinerea şi apărarea sănătăţii lor. Ion MARIN Ritmul vieţii în termenii lui fireşti Muncă, odihnă, sănătate Apa­­ cît mai curata, cît mai bine gospodărită Nu sint prea îndepărtate vremu­rile (generaţiile mai virstnice isi amintesc) cind una din marile bo­găţii ale tării — apa — era consi­derată adesea un bun inepuizabil, dat de la sine, care nu merita pre­ocupări deosebite. Nici folosirea ei nu depăşea adeseori arii pur cas­nice , de băut şi de spălat. Puterni­ca dezvoltare economico-socială a patriei în ultimele patru decenii şi jumătate, şi mai ales după Con­gresul al IX-lea al partidului — marile platforme industriale, siste­mele de irigaţii, urbanizarea locali­tăţilor — ridică astăzi problema va­lorificării, gospodăririi şi ocrotirii acestei bogăţii la rang de politică de stat. Şi nu intîmplător, alături de marile obiective care prefigu­rează viitorul ţării în cincinalul ur­mător şi in perspectiva anilor 2000—2010, în proiectul Programului- Directivă al Congresului al XIV-lea al partidului se subliniază atenţia deosebită ce se va acorda bunei gospodăriri a apelor, in vederea sa­tisfacerii atît a nevoilor consumului public, cit şi a necesarului rational al industriei şi celorlalte ramuri ale economiei naţionale. O materializa­re concretă a preocupărilor partidu­lui şi statului pentru folosirea cit mai chibzuită a acestui bun de preţ o constituie „Legea privind gospo­dărirea raţională, protecţia şi asi­gurarea calităţii apelor“, dezbătută şi adoptată la ultima sesiune a Marii Adunări Naţionale. Cum se ştie, şi judeţul Cluj este brăzdat de o vastă reţea hidrogra­fică. Ea însumează peste 2100 km cursuri de apă principale, la care se adaugă numeroase alte pîraie de im­portanţă locală. Ceea ce înseamnă o bogată resursă atit pentru consu­mul public, cît şi pentru industrie, sistemele de irigaţii şi alte necesi­tăţi. Dar, în acelaşi timp, această reţea implică permanente acţiuni, atît pentru a­ preveni efecte distruc­tive ale cursurilor de apă, cît şi pentru menţinerea purităţii lor, pentru folosirea lor cît mai econo­micoasă. Este un adevăr sim­plu acela că in anotimpurile bogate în intemperii volumul cursurilor de apă creşte brusc, iar in perioadele de secetă scade. Toc­mai ţinînd seama de aceste fenome­ne, în ultimul deceniu ne-am con­centrat atenţia în două direcţii : executarea unor lucrări de îndigui­re şi regularizări de albii, pe o lun­gime de 59,3 kilometri, care au scos de sub efectul inundaţiilor o seria de localităţi, printre care Turda, Gherla, Huedin, Cimpia Turzii, mai multe comune, precum şi 64 obiec­tive economice şi 4 863 hectare de teren agricol. Pe de altă parte, spre a evita atît de nedoritele „goluri de apă“, datorate scăderii masive a de­bitului rîurilor în perioadele sece­toase, in bazinul superior al Some­şului Mic au fost create lacurile de acumulare Fîntiriele, Tarniţa, So­meşul Cald şi Gilău, cu o capacitate totală de 300 milioane metri cubi, iar în bazinul Drăgan — lacul de acumulare de 112 milioane metri cubi. Toate acestea au devenit un adevărat izvor de viaţă, alimentind sistemele de irigaţie pe aproximativ 17 000 hectare. In proiectul Programului-Directi­vă al Congresului al XIV-lea al partidului se subliniază explicit ne­cesitatea aplicării unor măsuri com­plexe pentru reducerea consumuri­lor specifice de apă şi creşterea gradului de recirculare a acesteia în procesele de producţie, acţiuni de stringentă actualitate şi pentru ju­deţul Cluj, unde in ultimii ani s-au obţinut o serie de rezultate îm­bucurătoare. Astfel, gradul de re­circulare a apei a crescut de la 29 la sută în anul 1981 la 50 la sută în 1988, economisindu-se astfel anual o cantitate de 140 milioane metri cubi de apă. Experienţa unor mari Întreprinderi clujene demonstrează că „hidrofagia“ industriei nu este un fenomen fatal. La Combinatul de Utilaj Greu gradul de recirculare a apei este de 80 la sută, la „Sinte­­rom" — 36 la sută, la întreprinderea de Medicamente „Terapia" — 65 la sută, la Carbochim — 63 la sută etc. Dar trebuie spus că procentul de recirculare pe total judeţ se situea­ză încă mult sub nivelurile planifi­cate, deci sub capacităţile tehnice ale multora din cele 230 obiective mari consumatoare de apă indus­trială. La Combinatul de Fibre, Celuloză şi Hîrtie (C.F.C.H.) Dej, apa este recirculată doar în propor­ţie de 28 la sută, faţă de 87 la sută cit prevede planul, la Combinatul de Pielărie şi încălţăminte „Clujea­na“ — 31 la sută in loc de 40 la sută, la întreprinderea Chimică Turda — 30 la sută in loc de 50 la sută, şi ase­menea exemple se mai pot da. Uni­tăţi care vor trebui să suporte rigo­rile legii. E drept, în unele cazuri, această situaţie se datoreşte nerea­­lizării Investiţiilor privind instala­ţiile de recirculare a apei, urmările neglijenţei acumulate timp de ani în şir neputînd fi înlăturate in cîte­­va zile sau chiar luni. Ceea ce nu înseamnă nicidecum că situaţia poate fi perpetuată, lăsată la „bu­năvoinţa“ celor în culpă faţă de lege. Trebuie combătute cu fermita­te, atît la nivel local, cit şi la nivel central, tendinţele de a acoperi din alte surse penalizările aplicata uni­tăţilor pentru slaba gospodărire a apelor. Banii nu Înlocuiesc apa ! Puritatea apelor, aşa cum se des­prinde clar din documentele pentru Congresul al XIV-lea al parti­dului, din cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din prevederile legii, trebuie să constituie o preocu­pare permanentă de zi cu zi, atît a marilor consumatori, cît şi a tuturor cetăţenilor. Datorită unor acţiuni concertate ale organelor judeţene de partid şi de stat, cu participarea unităţilor ale căror procese tehno­logice sunt poluante, a consiliilor populare, a cetăţenilor, lungimea cursurilor de apă de calitate supe­rioară din judeţ a crescut în peri­oada 1985—1989 cu 97 kilometru Au fost create 20 de instalaţii de epu­rare moderne in obiectivele indus­triale şi în localităţi, astfel Incit în judeţ există 210 asemenea instalaţii. Investiţiile alocate în scopul epurării apelor s-au ridicat în perioada 1981—1988 la peste 300 milioane lei. Dar şi in acest domeniu lipsa spi­ritului gospodăresc, de responsabi­litate „colmatează“ adesea canalele de purificare a apelor uzate. Din cele 210 instalaţii de epurare, 74 nu realizează parametrii proiectaţi. Cauzele — de cele mai multe ori — sunt aceleaşi: neglijenţa, speranţa Înşelătoare (şi dăunătoare) că „apa curge şi şterge urmele“. In felul acesta se explică faptul că la instala­ţiile de la întreprinderea de Stat pentru Creşterea şi îngrăşarea Por­cilor (I.S.C.I.P.) Bonţida, fermele zootehnice Jucu, Bonţida, Gherla şi Viişoara nu este curăţat nămolul din staţia de epurare şi de pe paturile de uscare, nu sunt decolmatate con­ductele de evacuare, evacuîndu-se in rîuri ape cu substanţe poluante. O situaţie cu totul deosebită s-a creat la Combinatul de Fibre, Celuloză şi Hirtie Dej, unde, deşi anul trecut s-au realizat investiţiile pentru sta­ţia de epurare, situaţia este ca şi cind... nu s-ar fi realizat. Res­ponsabilitatea faţă de producţie nu poate şi nu trebuie să suplinească responsabilitatea faţă de acest ne­preţuit bun de azi şi de mîine al tuturor, care este apa. De altfel, atît legea recent adoptată de Marea Adunare Naţională, cît şi documen­tele ce vor fi supuse marelui forum din noiembrie al comuniştilor ro­mâni — aflată in dezbaterea între­gului popor — Încadrează strîns gospodărirea apelor in procesul unic al dezvoltării patriei. Apa este un bun al tuturor, deci al fiecăruia. Iar preocupările societăţii noastre pentru gospodărirea, folosirea judi­cioasă şi puritatea apei trebuie să fie ale fiecăruia. Ing. Anton ALEXA directorul Oficiului de Gospodărire a Apelor Cluj NATURA — ocrotită de lege,­­apărată de fiecare cetăţean. NOI CONSTRUCŢII , DE LOCUINŢE Argeş Oraşele judeţului Argeş au cu­noscut in cei 24 de ani ce au urmat Congresului al IX-lea al P.C.R. o continuă dezvoltare edili­tar-gos­­podărească. Edificator în acest sens, pentru ritmul înnoirilor, este nu­mărul apartamentelor construite. Astfel, de curînd, în ansamblul Tudor Vladimirescu din Piteşti a fost dat în folosinţă apartamen­tul 85 000. Construcţia de locuinţe moderne in oraşele judeţului — Piteşti, Cîmpulung, Curtea de Ar­geş, Topoloveni şi Costeşti — a în­semnat şi înălţarea unor cartiere moderne care au devenit adevăra­te embleme ale procesului de ur­banizare. (Gheorghe Cîrstea). Suceava Dezvoltarea accelerată a mineri­tului sucevean în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului a impus crearea unor condiţii de viaţă mai bune pentru lucrătorii adincurilor, acestora fi­­indu-le puse la dispoziţie locuinţe confortabile, moderne. Astfel, la Broşteni, Ostra, Tarniţa, Leşu Ur­sului, Gura Humorului, Vatra Dor­­nei, Iacobeni, Fundu Moldovei şi Frasin au fost construite pentru mineri şi familiile acestora blocuri cu 2 621 apartamente şi cămine muncitorești cu 938 locuri. (Sava Bejinariu). SCINTEIA — miercuri 9 august 1989 DIN SCRISORILE OAMENILOR MUNCII • OPINII • PROPUNERI • SESIZĂRI • „Grija sporită pentru hrana animalelor“ se intitulează o nouă scrisoare trimisă redacţiei de co­respondentul nostru voluntar Alis­­tar C. Ioan din comuna Erbiceni, judeţul Iaşi. El afirmă că, mobili­zaţi de organele şi organizaţiile de partid, cooperatorii din localitate, din satul Todireşti, de la Asociaţia economică intercooperatistă pentru creşterea vacilor de lapte au depo­zitat cantităţi importante de vinuri suculente, grosiere din recolta acestui an. Este adevărat, mijloa­cele de transport sunt solicitate la eliberarea miriştilor, dar, printr-o mai bună organizare a muncii, prin mobilizarea tuturor atelajelor din comună la lucru, se poate inten­sifica transportul. Autorul menţio­nează că, acolo unde distanţele pină la parcurile de furaje sunt mari, s-a luat măsura pentru depozitarea finului pe loc, în stoguri mari, bine clădite, urmând ca acesta să fie transportat ulterior. Dar, acolo unde tinerele sunt aproape, recolta­­re­• Din Iași, Gheorghe Zait, sta­tornic corespondent voluntar al zia­rului nostru, ne scrie despre o se­rie de realizări obţinute în semes­trul unuii din acest an în dome­niul bunei gospodăriri şi înfrumu­seţării municipiului. Sub îndru­marea edililor, oamenii muncii din unităţile economice şi de gospodă­rire comunală aflate pe raza muni­cipiului, împreună cu ceilalţi cetă­ţeni iubitori de frumos au plantat 41 000 de arbori de diferite specii, 32 000 de arbuşti ornamentali, 26 000 de trandafiri, precum şi peste trei milioane de flori. De asemenea, s-au efectuat lucrări de amenajări şi curăţenie în parcuri, grădini pu­blice, zone verzi şi de agrement, care cuprind o suprafaţă de pesta 400 hectare. Totodată, s-au me­buie să fie transportată urgent, asigurindu-se forţele necesare pen­tru efectuarea mai multor curse pa zi. La Erbiceni si Todireşti sint mobilizate zilnic la lucru mai bina de 100 de atelaje. Pină acum in parcurile de furaje ale celor 3 ferme zootehnice au fost depozitata peste 500 de tone. • Cititorul nostru Constantin Mihăilescu din Rm. Vilcea, str. Lenin nr. 202, ne-a trimis o scri­soare, în care tratează o problemă de importanţă socială, pe care o supunem atenţiei organelor compe­tente municipale, în municipiul nostru, afirmă cî, pe o mică porţiune a str. Lenin (circa 800 m), între podul peste riul Olăneşti şi intersecţia cu bulevardul Traian, a existat ciţiva ani buni interdicţie de circulaţie pentru autovehiculele de orice fel, măsură judicioasă şi care se im­pune de la sine, avind in vedere că pe această frîntură de stradă există un trafic pietonal deosebit dernizat străzile Gavril Muzicescu, Gheorghe Dimitrov şi Banu, iar reparaţiile trotuarelor au însumat 7 050 mp. în piaţa „Mihai Emi­­nescu“ s-a amenajat un frumos rondon împodobit cu arbuşti si flori, in centrul căruia a fost in­stalat un impunător ceas electro­nic, de mare utilitate publică. In prezent, acţiuni de amploare se desfăşoară în zona noului centru civic din apropierea Palatului Cul­turii şi sediului politico-adminis­­trativ. Se mai cuvine adăugată — arată semnatarul scrisorii — fru­moasa clădire ridicată în Grădina Copou, în care funcţionează Cen­trul cultural-muzeal „Mihai Emi­­nescu“, alături de care se vor mai construi o sală de festivităţi şi o cofetărie, de intens, ca o consecinţă a con­centrării unor instituţii cum ar fi : două din cele mai mari licee ale oraşului, o şcoală de cultură gene­rală de 10 ani, un cinematograf, o grădiniţă de copii, un cămin de co­pii, poşta, sediul Consiliului popu­lar judeţean, Tribunalul, CEC-ul, cele mai mari magazine de desfa­cere, farmacie etc. De aproape o lună de zile însă, strada a fost redată circulaţiei ru­tiere. Acum suntem din nou trans­formaţi în­­ aspiratoare de noxe, ni se înnegresc iarăşi gulerele la că­măşi in citeva zeci de metri etc., etc., pentru că cineva, ignorind opi­nia generală şi evidenţa, a hotărît să convertească o măsură bună în una proastă. Credem că ar fi absolut normal şi indispensabil ca atunci cind o autoritate doreşte să ia o măsură care afectează, intr-un fel sau al­tul, o masă mare de oameni, să se consulte cu aceştia, mai ales că are multiple mijloace la dispoziţie — asociaţiile de locatari, deputaţii de stradă, instituţiile din zonă etc. Menţionind că traficul rutier are străzi paralele şi laterale pe care poate să se scurgă fără strangulări, ne exprimăm convingerea că se va reveni imediat asupra acestei mă­suri, redind această porţiune da stradă pietonilor. Argumente clare, propuneri în­dreptăţite. Să vedem care este şi părerea autorităţilor locale, pe care o vom consemna la această rubrică. • De mai bine de cinci ani in subsolul blocului nostru, situat in soseaua Mihai Bravu nr. 392, sec­torul 3, se adună apa de la con­ductele sparte din pămint si de la canalizarea defectuoasă, care face să refuleze scurgerea apelor uzate. In prezent, afirmă într-o scrisoare adresată redacţiei locatara Elena Iordache, apa are un nivel de cîţiva zeci de centimetri şi această situa­ţie, permanentizîndu-se, duce la deteriorarea fundaţiei şi a ziduri­lor, afectind stîlpii de susţinere la parterul imobilului nostru, dar şi al celui vecin. S-au făcut nenumărate reclamaţii la factorii de decizie din sector, dar din cauza reparaţiilor super­ficiale şi neurmărite ulterior s-a ajuns la situaţia actuală, în afara igrasiei şi a mirosului pe care la poate constata oricine, umiditatea va sfirşi prin a produce daune ire­mediabile asupra întregii clădiri, nu doar asupra parterului, ducind la distrugerea sistemului de rezis­tenţă. Faţă de toate acestea şi în ne­putinţă de a rezolva noi înşine cu mijloace proprii problema aceasta, care devine pe zi ce trece mai gravă, vă rugăm să interveniţi la persoanele în drept pentru a face cuvenitele reparaţii. Cererea autoa­rei este şi o obligaţie a celor ce au fost sesizaţi, aşa incit nădăjduim că nu va mai fi nevoie de o nouă revenire. Iaşi. Piaţa „Mihai Eminescu“ RĂSPUNSURI ALE FORURILOR DE RESORT • întreprinderea „PECO“ Tirgovişte: Cetăţenii oraşu­lui Pucioasa pot vedea că in prezent se construieşte o nouă staţie „PECO“ în imediata vecinătate a fostei unităţi de acest gen. Sunt instalate rezervoarele de produse albe, magazinul a fost ridicat pină la şarpan­tă, se lucrează la alimentarea cu apă, energie elec­trică şi termică. De îndată ce se vor crea fronturile de montaj, În­treprinderea noastră va trece la amplasarea pompe­lor, a conductelor tehnologice şi gurilor de descărcare, la rezolvarea tuturor problemelor tehnice. Precizăm că, potrivit termenului stabilit de consi­liul popular al oraşului, la 15 august a.c., cetăţenii din Pucioasa vor putea alimenta autoturismele lor în localitate şi nu va mai fi necesară deplasarea la o dis­tanţă de 30 km, aşa cum just se arată in scrisoarea adresată ziarului „Scînteia“. • Consiliul popular al sectorului 6 : Pe zona exis­tentă in spatele blocurilor C-93 si C-94 din Aleea Me­­seriaşelor, se va amenaja in cursul semestrului II a.c. o platformă cu loc de joacă pentru copii in suprafață de 250 mp. Utilarea cu aparatele necesare — leagăne, balansoar, tobogan, carusel etc. — precum și executarea împrejmuirilor se vor face prin grija în­treprinderii de Stofe de Mobilă, potrivit deciziei Co­mitetului Executiv al Consiliului Popular al Secto­rului 6. Concomitent, se vor executa 2—3 alei pietonale pe terenul existent în frontonul blocului C-93, spre bule­vardul Ghencea, urmind ca prin grija asociaţiilor de locatari să se amenajeze spaţii verzi — pomi, arbori, gazon etc. Rubrică realizată de Neculai ROȘCA

Next