Scînteia, octombrie 1989 (Anul 58, nr. 14655-14680)

1989-10-01 / nr. 14655

PAGINA 2 RĂSPUNDERE MUNCITOREASCĂ PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PE ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI (Urmare din pag. I) Măşurare­a aprovizionării tehnico­­materiale la nivelul întregii econo­mii. De aceea, cu atît mai mult tre­buie făcut totul pentru a se asigura finalizarea şi punerea în producţie a tuturor capacităţilor prevăzute în plan, pentru urgentarea execuţiei lucrărilor la obiectivele de investiţii cu termene de predare în acest an. Cu prioritate trebuie acţionat, bineînţeles, în toată perioada urmă­toare, în vederea realizării producţiei de export şi a exportului. Pentru că numai prin înfăptuirea programelor stabilite în acest domeniu, şi deci prin asigurarea echilibrului valutar, a fondurilor necesare acoperirii tu­turor plăţilor pentru importuri, prin venituri provenite din export, la nivelul tuturor întreprinderilor, cen­tralelor, al ministerelor şi ramurilor, se pot realiza indicatorii economici prevăzuţi într-o serie de unităţi dependente de importul de materii prime, materiale, aparate sau in­stalaţii. Iată de ce, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a su­bliniat in mod deosebit necesitatea realizării întocmai a programului de export stabilit pentru acest an, execuţiei şi livrării întregului fond de marfă planificat, în condiţiile de calitate şi la termenele prevăzute in contracte. In spiritul acestor im­portante cerinţe, nu toate unităţile care desfăşoară activitate de export trebuie să se acorde atenţie sporită realizării producţiei contractate cu partenerii externi, onorînd în cele mai bune condiţii obligaţiile asumate. Şi aceasta cu atlt mai mult cu cit, aşa cum s-a arătat la şedinţa Comitetului Politic Executiv, toate judeţele au primit comenzile, în cel mai scurt timp urmînd să fie clarifi­cate în detaliu toate celelalte con­diţii care privesc asigurarea capaci­tăţilor de producţie, a întregii baze tehnice şi materiale necesare deru­lării ritmice a planului. O altă cerinţă majoră a etapei actuale, decisivă pentru înfăptuirea prevederilor de plan pe 1989, o con­stituie realizarea întregului volum de producţie planificat la un nivel mereu mai înalt de calitate şi efi­cienţă, deci cu consumuri materiale şi energetice reduse. Toate colecti­vele de oameni ai muncii trebuie să înţeleagă că respectarea normelor de consum aprobate reprezintă nu doar o pîrghie importantă pentru creşterea eficienţei, o chestiune care priveşte doar activitatea proprie, ci o condiţie esenţială pentru însuşi bunul mers al producţiei la nivelul întregii economii. Numai respectîn­­du-se riguros normele de consum stabilite in fiecare unitate economi­­că, în fiecare judeţ, practic la nivelul întregii economii, se pot asigura resursele necesare desfăşu­rării normale a producţiei materiale. Depăşirea consumurilor într-o uni­tate echivalează cu diminuarea re­surselor materiale necesare altor întreprinderi, aşa cum, în mod firesc, economisirea de materii prime înseamnă să dispunem de un volum sporit de resurse necesare execuţiei unor cantităţi sporite de mărfuri cerute atît pentru satisface­rea cerinţelor interne, cît şi pentru export. Adevărate foruri democratice ale partidului nostru, adunările de dări de seamă şi alegeri, care se desfă­şoară în aceste zile în întreaga ţară, în pregătirea Congresului al XIV-lea, constituie cel mai bun prilej de analiză și de dezbatere temeinică, într-un spirit de înaltă răspundere comunistă, ale tuturor problemelor de care depinde realizarea planului, astfel incit, încă din aceste prime zile ale trimestrului IV, să se lucreze în ritmurile care au fost­ stabilite. Practic, în cadrul fiecărei adunări — adevărate şcoli de educaţie patrio­tică, revoluţionară pentru toţi comu­niştii — trebuie să se adopte pro­grame de măsuri cu obiective concrete,i mobilizatoare, menite să asigure îndeplinirea in cele mai bune condiţii a tuturor sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, punîndu-se astfel, de pe acum, baze sigure înfăptuirii cu succes a hotăririlor de importanţă istorică ce vor fi adoptate de Con­gresul al XIV-lea al partidului. Nicolae MILITARU­ PRODUCŢIA FIZICĂ §i EXPORTUL -livrate ritmic, la înalt nivel calitativ! începe astăzi ultimul trimestru al anului, perioadă de maximă im­portanţă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan în toate domeniile şi în care, tocmai de aceea, se impune o puternică mobilizare a tuturor forţelor tehnice şi umane, o deplină angajare a tuturor oame­nilor muncii, in frunte cu comuniştii, astfel incit activitatea productivă să se desfăşoare ritmic, la un nivel calitativ superior. Aşa cum se subliniază in concluziile tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., s-a asigurat tot ce este necesar pentru realizarea in bune condiţii a planului pe trimestrul IV şi pe in­­tregul an. Se impune să se acţioneze însă cu mai multă hotărire pentru folosirea cu maximă eficienţă a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă, pentru întărirea ordinii şi disciplinei, a spiritului de răspundere în înfăptuirea sarcinilor stabilite la fiecare loc de muncă,­in fiecare uni­tate economică. Adunările de dări de seamă şi alegeri care au loc în această pe­rioadă constituie cel mai bun prilej pentru analiza exigentă, în spirit critic şi autocritic, a activităţii desfăşurate, pentru stabilirea unor noi măsuri care să determine perfecţionarea organizării şi modernizarea producţiei. Organizaţiile de partid, toţi comuniştii trebuie să se situeze aşadar in fruntea acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice. lată in acest sens numai citeva din ştirile sosite la redacţie şi care evidenţiază atmosfera de deplină angajare a oamenilor muncii de pe intreg cuprinsul ţării pentru a intîmpina cu noi succese In producţie Congresul al XIV-lea al partidului. ANGAJARE DEPLINĂ. REZUL­TATE PE MASURA. Punînd in prim-planul preocupărilor realiza­rea în mod exemplar a producţiei pentru export, colectivul de la în­treprinderea de Rulmenţi din mu­nicipiul Alexandria — ale cărui produse sunt livrate în peste 59 de ţări ale lumii — a reuşit să ono­reze la termenele stabilite si chiar în devans contractele cu partenerii externi. Semnificativ pentru înalta răspundere muncitorească cu care se acţionează aici este faptul că in cele trei trimestre care au trecut din acest an au fost livrate la ex­port, ca urmare a solicitărilor, su­plimentar, produse in valoare de peste 17 milioane lei. — S-au materializat astfel — ne spune Tincu Dode, președintele consiliului oamenilor muncii — măsurile Întreprinse pentru conti­nua modernizare a tehnologiilor, creşterea calităţii, valorificarea su­perioară a resurselor materiale şi energetice. Prin darea în exploata­re a unor noi capacităţi de produc­ţie s-au creat condiţiile asimilării în fabricaţie a altor tipuri de pro­duse de înaltă precizie şi fineţe, deosebit de solicitate pe piaţa ex­ternă. In acest mod, prin fapte de muncă prestigioase, ne exprimăm şi noi, cei care ne desfăşurăm ac­tivitatea în această întreprindere, in deplină unitate de cuget şi sim­ţire cu întregul partid şi popor, de­plina adeziune şi profunda satis­facţie faţă de Hotărârea Plenarei Comitetului Central al partidului privind propunerea de realegere a iubitului nostru conducător, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, la cel de-al XIV-lea Congres în suprema funcţie de secretar general al parti­dului, opţiune istorică ce se consti­tuie într-o garanţie sigură pentru înfăptuirea cu succes a măreţelor programe de dezvoltare economico­­socială a patriei şi ridicarea ei pe cele mai inalte culmi de progres şi civilizaţia (Stan Ştefan). DĂRUIRE şi abnegaţie. In noul peisaj industrial al ora­şului Huşi — localitate puternic racordată la ritmurile econo­mice ale ţării în „Epoca Nicolae Ceauşescu" — Fabrica de Utilaj Complex ocupă un loc im­portant. Produsele executate aici — de calitate, competitive — se bucură de unanime aprecieri nu numai in ţară, ci şi peste hotare. Un obiectiv de cea mai mare în­semnătate pentru colectivul acestei unităţi, ce înscrie Huşiul între cen­trele producătoare de utilaj petro­lier ale ţării, 11 constituie realiza­rea ritmică, exemplară, a produc­ţiei fizice. — Ca urmare a organizării su­perioare a activităţii şi sporirii productivităţii muncii — ne spune Teodor Loghin, vicepreședinte al consiliului oamenilor muncii, în perioada ce a trecut din acest an au fost realizate, peste prevederi, utilaje pentru explorări geologice, foraj și exploatare sonde în va­loare de 12 milioane lei, în timp ce comenzile de utilaj tehnologic pentru metalurgie şi industria ali­mentară, piesele de schimb aferen­te au-i fost la termen şi integral onorate. Este modul concret in care oame­nii muncii din unitatea noastră ţin să intîmpina apropiatul forum al comuniştilor români, exprimîndu-şi deplina adeziune şi susţinînd din toată inima Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. privind propunerea ca la Congresul al XIV-lea, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, eminentul conducător de partid şi ţară, să fie reales in suprema funcţie de secretar general al partidului, ga­ranţie sigură a ridicării patriei noastre spre noi culmi de progres şi civilizaţie socialistă, întregul nostru colectiv şi-a reînnoit anga­jamentul de a acţiona in conti­nuare cu inaltă abnegaţie şi răs­pundere revoluţionară pentru ca, in cinstea Congresului al XIV-lea al partidului să ne Îndeplinim planul pe întregul an la toți Indicatorii economici. (Petru Necula). In sectorul energetic - activitate bine organizată, muncă susţinută pentru buna funcţionare a tutra instalaţiilor O sarcină de stringentă actualita­te, subliniată şi la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 22 septembrie, se referă la necesitatea asigurării ce­lor mai bune condiţii pentru func­ţionarea centralelor electrice la în­treaga capacitate şi livrarea ener­giei la nivelurile planificate, în ve­derea desfăşurării normale a proce­selor de producţie, în toate între­prinderile, a întregii activităţi eco­­nomico-sociale. In acest sens, una din acţiunile de maximă importanţă o constituie efectuarea în cel mai scurt timp posibil a reparaţiilor pla­nificate la toate grupurile energe­tice ale centralelor electrice. Aceas­tă acţiune antrenează în perioada actuală şi colectivul de oameni ai muncii de la Întreprinderea Electro­­centrale Giurgiu, precum şi pe fur­nizorii de utilaje şi echipamente, pe lucrătorii din unităţile speciali­zate. Care este stadiul lucrări­lor ? Ce proble­me mai trebuie soluţionate? Cum se acţionează, în acelaşi timp, pen­tru asigurarea stocului de cărbune ? Iată tema son­dajului nostru de azi. In conformitate cu planul de stat pe anul 1989, la termocentrala din Giurgiu sunt prevăzute reparaţii ca­pitale, curente şi revizii tehnice la 78 de poziţii. „Practic, potrivit pro­gramelor întocmite, ne spune tova­răşul Mircea Barbăndeal, secretarul comitetului de partid pe întreprin­dere, în luna septembrie am efec­tuat un însemnat volum de lucrări, iar acum luna octombrie este hotă­­ritoare pentru activitatea de repa­raţii. Tocmai de aceea am acordat și acordăm în continuare o atenție sporită organizării temeinice a mun­cii la nivelul tuturor compartimen­telor, aşa incit lucrările să fie in­tensificate la maximum, iar grupu­rile energetice să intre in funcţiune la termenele stabilite“. Intr-adevăr, la cazanul nr. 1, de 420 tone abur pe oră, se munceşte intens, cu forţe sporite. Aici acţio­nează brigăzile de electricieni, AMC-işti şi montori din cadrul Trustului-Antrepriză Generală E­­nergo-Montaj. „încă de la data de 15 august a.c. am început lucrările la sistemul vaporizator, la supraîn­călzi­toarele 1 şi 2, efectuind­­.În a­­celaşi timp şi o serie de operaţii de modernizare, ne spune inginerul Crinu Naftali, din cadrul trustului­­antrepriză menţionat. In prezent, ne concentrăm întreaga atenţie asupra modernizării economizorului la ven­tilatoarele de aer şi gaze, precum şi a preîncălzitoarelor rotative de aer. Totuşi, pentru a încheia aceste lucrări la termenul planificat şi în condiţii de calitate superioare, solici­tăm întreprinderii „Vulcan" Bucu­reşti, cu care de altfel am avut o foarte bună colaborare, urgentarea livrării ultimelor furnituri, restante, aşa incit graficele de execuţie să fie respectate întocmai". Intens se munceşte şi la punctele de lucru unde acţionează muncito­rii şi specialiştii de la întreprin­­derea­ Antrepriză Montaj-Reparaţii Centrale Termice Bucureşti. Se lu­crează la modernizarea unei benzi transportoare şi a alimentatoarelor de cărbune, la repararea celor două concasoare de zgură, a arzătoarelor de praf de cărbune, a electrofiltru­­lui şi a grătarului de postardere concomitent cu revizia instalaţiei de alimentare cu păcură. „După cum se poate observa, ne spune ingine­rul Mihai Bucică din cadrul Intre­­prinderii-Antrepriză Montaj-Repa­­raţii Centrale Termice Bucureşti, o parte din lucrări au fost deja finali­zate. Acum preasamblăm la sol a­­limentatoarele de cărbune, execu­tăm reviziile şi etanşările la caza­nul nr. 1, precum şi reparaţiile ca­pitale la electrofiltru şi arzătoarele de păcură. Din păcate, lucrurile a­­vansează uneori greoi deoarece în­treprinderea de Utilaj Tehnologic Bist­rita nu ne-a livrat nici pînă în prezent furniturile de care avem neapărată nevoie. Sperăm insă că semnalul nostru va fi receptat si a­­ceastă problemă își va găsi urgent rezolvarea“. Concomitent, in această perioadă se mai execută o serie de reparaţii şi revizii la secţia de tratare chi­mică a apei, tunelul de dezgheţ din cadrul gospodăriei de combustibil, la maşinile de preluat cărbune nr. 1, la benzile transportoare 6 A, 8 A, 10 A, şi 14 A, lucrări ce se vor în­cheia, după cum ne-au spus specia­liştii din cadrul întreprinderii, la data de 10 octombrie, aşa cum pre­vede graficul. „Pînă la această dată am reuşit să terminăm lucrările de reparaţii la tamburii cazanelor nr. 2 şi 3, aflate acum în funcţiune, pre­cum şi ai cazanului nr. 4 de la cen­trala termică de pornire. De aseme­nea, a­u fost reparate turbina nr. 1, cu toate instalaţiile auxiliare, gos­podăria de picură, maşina de pre­luat nr. 4 din cadrul gospodăriei de cărbune, precum şi benzile trans­portoare 1 A, 2 A, 3 A, 4 A, 11 A şi 12 A, a ţinut să precizeze tovarăşul Constantin Bursumac, inginerul-şef al Întreprinderii. In plus, aş adăuga faptul că, pentru urmărirea activi­tăţii la toate punctele de lucru, a fost înfiinţat un comandament care, sub îndrumarea comitetului de partid, analizează zilnic stadiul lu­crărilor, comparativ cu graficele, stabileşte sarcini concrete pentru ziua următoare şi pune la punct detalii pentru soluţionarea operati­vă a problemelor ce se ivesc“. „în ce priveşte asigurarea stocu­lui necesar de cărbune pentru ano­timpul rece, ne spune tovarăşul Alexandru Firimiţă, directorul în­treprinderii Electrocentrale Giurgiu, ar trebui ca la data de 10 octom­brie a.c. acesta să fie complet. A­­dică 150 000 tone. Acum, insă, avem doar 89 000 tone de cărbune. Cele mai mari restante le au uni­tăţile miniere din bazinul carboni­fer Motru, care înregistrează o ră­­mînere în urmă de 80 000 tone căr­bune pe perioada care a trecut din acest an. Ritmul livrărilor a fost cu totul necorespunzător, în special pînă la data de 15 septembrie, cind __ livrările se ri­dicau doar la 2 200—2 800 tone zilnic, cantităţi care abia dacă acopereau con­sumurile pentru activitatea cu­rentă. După a­­ceastă dată, rit­mul livrărilor a crescut la 5 000—■­­ 000 tone cărbu­ne zilnic şi dacă acesta se va menţine avem toate condiţiile pentru a completa stiva 2 pînă la 10 octombrie, con­form programului stabilit, concomi­tent cu realizarea unui stoc de 10 000—15 000 tone Imn­otiva 3, care este destinată consumului curent". In ce priveşte calitatea cărbune­lui, se remarcă faptul că Întreprin­derile miniere Horezu şi Cîmpulung, care au îmbunătăţit substanţial pro­cedeul de preparare a acestuia prin eliminarea sterilului, livrează numai cărbune de bună calitate, puterea calorifică a combustibilului respectiv inscriindu-se întocmai in prevede­rile din cartea tehnică a cazanului. Din păcate, nu acelaşi lucru se poa­te spune despre cărbunele livrat de unităţile miniere din cadrul bazi­nului carbonifer Motru, care are o putere calorifică mai mică cu 200—250 kilocalorii pe kilogram faţă de pre­vederi. In consecinţă, oricit de bine ar fi efectuate lucrările de repa­raţii, grupurile energetice nu pot funcţiona la întreaga capacitate tocmai din cauza calităţii necores­punzătoare a cărbunelui. Puterea lui scăzută, uneori destul de mult sub cea prevăzută in proiectul de func­ţionare a cazanului, au multă bă­taie de cap energeticienilor si de­termină creşterea consumului spe­cific de combustibili. Avînd deci in vedere că întreprinderea Electro­centrale Giurgiu consumă zilnic 4 000—5 000 tone lignit, problema care se pune acum cu stringentă se referă la livrarea ritmică a cărbu­nelui si de calitate corespunzătoare, potrivit graficelor si programelor stabilite. Ion GAGHI1 corespondentul „Scînteii* LA ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE GIURGIU : Stocul de cărbune - asigurat conform graficelor încheierea însămînţărilor In această decadă, strîngerea şi depozitarea neîntîrziată a recoltei Am Intrat In luna octombrie. Iar de acum fiecare zi este hotărâtoa­re pentru îndeplinirea sarcinii im­portante care revine oamenilor muncii din agricultură, organelor şi organizaţiilor de partid , strîn­gerea în totalitate a roadelor bo­gate ale acestui an si Încheierea in cele mai bune condiţii a insămin­­ţărilor. Care este stadiul lucrări­lor agricole de toamnă şi ce prio­rităţi se impun în aceste zile ? Strîngerea recoltei trebuie să mobilizeze, in continuare, prin­cipalele forţe din agricultură. Spunem aceasta deoarece volumul lucrărilor care a mai rămas de efectuat este încă foarte mare. Potrivit datelor furnizate de Mi­nisterul Agriculturii, pînă în seara zilei de 29 septembrie porumbul a fost recoltat de pe 48 la sută din suprafaţa cultivată, soia — 88 la sută, cartofii de toamnă — 93 la sută, sfecla de zahăr — 59 la sută, iar orezul — 22 la sută. Dacă la soia si cartofi lucrările de recol­tare au intrat in stadiul final, iar la sfecla de zahăr ele se desfăşoară pe baza graficelor întocmite între unităţile agricole şi fabricile pre­lucrătoare, la culesul porumbului se înregistrează restanţe mari, în timp ce in judeţele Călăraşi si Te­leorman recolta de porumb a fost strinsă de pe 72 şi respectiv, 71 la sută din suprafeţele cul­tivate, iar în sectorul agricol Ilfov — 84 la sută, în altele, chiar dintre cele situate în cimpia de sud a ţării — Ialomiţa, Brăila, Dolj, Mehedinţi — lucrarea nu a fost efectuată decit in proporţie de 50—60 la sută. Se înregistrează di­ferenţe mari la recoltarea po­rumbului între judeţe învecinate, care beneficiază de condiţii clima­tice asemănătoare şi cultivă apro­ximativ aceeaşi suprafaţă. Astfel, dacă în judeţul Vaslui porumbul a fost strins de pe 64 la sută din su­prafaţa cultivată, în judeţul Galaţi lucrarea s-a realizat pe numai 49 la Sută. Sunt numeroase asemenea situaţii care demonstrează că exis­tă reale posibilităţi ca recoltarea porumbului să fie intensificată. Concomitent cu strîngerea recol­tei, cu transportarea şi depozitarea roadelor acestui an, este necesar să se acţioneze energic pentru rea­lizarea şi depăşirea vitezelor stabi­lite la semănat. Aceasta cu atît mai mult, cu cît in unele zone ale ţării plouă, semn că trebuie să ne grăbim, pentru a încheia cît mai repede această lucrare pe toate suprafe­ţele. Or, in această privinţă, este mult de lucru. Potrivit aceloraşi date, pină in seara zilei de 29 sep­tembrie griul a fost însămîntat pe numai 27 la sută din suprafaţa prevăzută. Evident, cele mai mari restanţe se înregistrează in unele judeţe din zona colinară, care, la a­­ceastă dată, trebuiau să încheie se­mănatul griului. între acestea sunt: Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Cluj, Har­ghita, Bacău şi altele. Dar şi în judeţele din prima zonă agricolă trebuie să se lucreze intens la semănat, şi aceasta îndeosebi în judeţele Călăraşi, Constanţa, Te­leorman, Dolj şi altele. Pentru a se pune o temelie puternică viitoa­rei producţii, de cereale, însămîn­­ţările trebuie încheiate pînă la 10 octombrie, aşa cum s-a prevăzut, urmărindu-se ca peste tot să fie efectuate lucrări de cea mai bună calitate. Acum, cind am intrat In prima decadă a lunii octombrie, perioadă decisivă pentru strîngerea recoltei acestui an şi pentru pregătirea vi­itoarei producţii, în fiecare unitate agricolă, printr-o temeinică orga­nizare a muncii, să se realizeze zi de zi, viteze de lucru înalte, la ni­velul maxim al potenţialului teh­nic si uman de care acestea dispun. După ce au terminat insămînţarea orzului şi a plantelor de nutreţ la cele 9 709 hectare planificate, lucră­torii ogoarelor din judeţul Vilcea şi-au concentrat forţele la semăna­tul griului in aşa fel ca şi această lucrare să se încheie în cel mai scurt timp. — încă înainte de Începerea insă­­minţării acestei culturi — ne spunea ing. Pantelimon Zorilescu, directo­rul direcţiei agricole — la indicaţia şi sub îndrumarea comitetului jude­ţean de partid a fost stabilit un pro­gram riguros din care nu s-au omis vitezele zilnice atît la nivelul con­siliilor agroindustriale, cît şi în fie­care unitate agricolă. De asemenea, au fost schimbate solele prevăzute iniţial pentru cultura griului, care nu pot fi eliberata operativ de ce­lelalte culturi mai t­râi. Practic, a fost prevăzut totul pentru ca într-a­devăr semănatul griului să se des­făşoare cu aceeaşi operativitate şi la acelaşi nivel de calitate cu care s-a lucrat la orz şi culturile furajere. Unităţile agricole din Consiliul Unic Agroindustrial Bălceşti. „Ritmul imprimat lucrărilor ce se execută în toate unităţile noastre — precizează tovarăşul Gheorghe Ciauşu, organi­zatorul de partid, care ne însoţeşte in acest raid — se datorează şi mo­dului in care noi am conceput şi or­ganizat activitatea şi cum am repar­tizat forţele. Da exemplu, inginerii­­şefi din unităţi răspund direct da calitatea Însămînţărilor, de respec­tarea strictă a densităţii, precum şi de viteza zilnică planificată. Şefii de ferme au datoria să urmărească zi şi noapte eliberarea terenurilor de coceni si alte resturi vegetale si să coordoneze munca formaţiilor de mecanizatori la executarea arături­lor şi pregătirea solelor pentru se­mănat. Primarii au şi ei sarcina ex­presă ca, in paralel cu mobilizarea cooperatorilor la recoltarea şi trans­portul in baze al porumbului, să asi­gure preluarea din magazii şi trans­portarea în cimp a cantităţilor de săminţă necesară, aşa cum s-a prevăzut prin planul de cultură. De două zile au apărut unele nere­guli în cea ce priveşte ritmul se­mănatului în cooperativele agricole Ghioroiu şi Făureşti şi tocmai de aceea am stabilit ca inginerul-şef şi celelalte cadre tehnice de la nivelul consiliului agroindustrial să meargă la faţa locului pentru a da o mină de ajutor. Mai precis , un ajutor deplin şi concret“. Primarul comu­nei Bălceşti, Gheorghe Mirea, pe care l-am găsit în mijlocul mecani­zatorilor pe o solă din Lunca Olte­­ţului, ne spune că o dată cu însămin­­ţarea acestei parcele suprafaţa se­mănată cu grîu pe ansamblul coope­rativei agricole va ajunge la 55 la sută, răminind de realizat ceva mai puţin de 420 hectare. De asemenea, intre 45 şi 60 la sută din suprafe­ţele programate a fi cultivate cu grîu au insămînţat şi mecanizatorii din cooperativele agricole Goru­­neşti, Puieşti şi Valea Mare. Responsabilitatea si grija cu care se acţionează la insămînţarea griu­lui se fac simţite şi în unităţile agricole din consiliile unice Lădeşti, Dragăşani, Băbeni şi Rîmnicu Vâl­cea. Totuşi, se constată diferenţe mari intre unităţile vecine în ce priveşte proporţia în care au fost efectuate însămînţările. Cooperati­vele agricole Ţepeşti şi Bugiuleşti, bunăoară, sunt nu numai unităţi ală­turate, dar fac parte chiar din aceeaşi comună, Tetoiu, însă în vre­me ce prima a reuşit să însămînţeze 120 hectare din cele 285 hectare pla­nificate, cea de-a doua abia a tre­cut la semănat realizînd doar 50 hectare. Oare să nu fi tras învăţă­minte nici acum specialiştii, meca­nizatorii şi membrii cooperatori din satul Bugiuleşti de ce vecinii lor au obţinut în acest an recolte mai bune decit ei ? Aceeaşi întrebare ar tre­bui să şi-o pună şi cooperatorii din Zătreni, Orleşti, Şuşani şi din alte cîteva cooperative agricole, unde în­­săm­inţarea griului continuă să se desfăşoare anevoios. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii* vîlcea: Măsurile judicioase să fie aplicate pretutindeni dolj. Sămînţă de calitate în teren bine pregătit în agricultura judeţului Dolj, rit­mul lucrărilor agricole de toamnă s-a intensificat. Prioritate se acordă acum Însămînţărilor. Cum se acţionează ? Un prim aspect ce trebuie relevat se referă la faptul că atît amplasarea celor peste 120 000 hectare prevăzute pentru grîu, cît şi alegerea soiurilor s-au făcut mai judicios decit în alţi ani. Sămînţa de orz şi grîu necesară pentru judeţ a fost asigurată in uni­tăţile proprii, realizîndu-se chiar un disponibil de circa 12 000 tone pentru alte judeţe. Pină la această dată, s-a încheiat insămînţarea culturilor fu­rajere, a rapiţei pentru boabe şi a orzoaicei, iar semănatul orzului s-a făcut pe 98 la sută din suprafeţe. Acum se lucrează intens la însămin­­ţarea griului. Peste tot se urmăreşte respectarea termenelor stabilite şi a calităţii lucrărilor, cu accent deosebit pe densitatea la semănat, astfel incit in anul viitor să se obţină cite 9 tone grîu la hectar. O investigaţie in mai multe unităţi agricole din sudul judeţului, acolo unde lipsesc terenurile colinare, a ilustrat preocuparea constantă în direcţia amintită. Un exemplu bun îl constituie Cooperativa Agricolă Be­chet, care a început insămînţarea griului cu două săptămîni mai devre­me faţă de anul trecut. „Urmărim să realizăm o densitate de 800 spice pe metru pătrat, ne spune Dumitru Arambaşa, inginerul-şef al unităţii. Pentru aceasta pregătim terenul gră­­dinăreşte. Cu aceeaşi răspundere pentru asi­gurarea unei densităţi optime se lu­crează şi pe terenurile cooperativelor agricole Gighera, Catane, Rast, Bis­­treţ, Piscu Vechi. La Catane, bună­oară, am fost martori cind inginerul­­şef al unităţii, Vasile Nicu, a intervenit prompt pentru ca pe o suprafaţă însă­­minţată cu grîu, ce urma să fie recep­ţionată, să se facă o tăvălugire, pen­tru mai buna încorporare a seminţei. Avînd în vedere faptul că termenul pentru­ finalizarea însămînţărilor se scurtează de la o zi la alta, iar tim­pul a devenit instabil, comandamen­tul judeţean pentru agricultură a in­dicat impulsionarea la maximum a lucrărilor pregătitoare pentru cre­area unui front larg de lucru semă­nătorilor. Că aşa stau lucrurile o de­monstrează cele constatate la între­prinderea Agricolă de Stat Segarcea. Se înserase şi o formaţie de şase trac­toare lucra cu farurile aprinse. Unul dintre ele era condus de şeful fer­mei, inginerul Mihai Trişinevschi, care ne-a spus : „De la ora 15, me­canizatorul Marcu Oprea, ce trebuia să lucreze pe acest tractor, a fost în­voit să plece pentru o problemă fa­milială. Intrucît trebuie să înche­iem repede pregătirea terenului, lu­crez şi eu pe tractor, în acest fel dîndu-le un imbold in muncă celor­lalţi mecanizatori“. Un exemplu de urmat. Peste tot trebuie să se lucreze în ritm intens. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît în județ semă­natul a întîrziat. Nicolae BABÄLÄU corespondentul „Scînteii* SCINTEIA — duminică 1 octombrie 1989 ' ' . Iaşi. Tot ce se culege­­ transportat din cimp în judeţul Iaşi, recoltarea si livra­rea sfeclei de zahăr se desfăşoară, în fiecare unitate agricolă, conform graficelor zilnice stabilite. Pînă in ziua de 29 septembrie, recolta a fost strinsă de pe aproape 3 000 hec­tare, reprezentînd 39 la sută din suprafaţă. Rezultate bune la recol­tat înregistrează unităţile din consi­liile agroindustriale Mirceşti şi Valea Seacă, care deţin ponderea acestei culturi pe judeţ, precum şi de cele din consiliile agroindustriala Podu Iloaiei, Holboca şi altele. Comandamentul judeţean pentru agricultură a stabilit măsuri concre­te, astfel incit în ritm ca recoltarea să se efectueze şi transportul sfeclei în bazele de recepţie. Prioritate se acordă transportării directe la Fabri­ca de zahăr din Paşcani, astfel incit să se obţină un randament de ex­tracţie cît mai bun. In acest scop, au fost concentrate mai multe forte manuale si mecanice la recoltat sfecla, iar la transport se folosesc si atelajele. In unităţile aflate în jurul fabricii, bunăoară, se urmă­reşte ca sfecla să fie adusă si cu căruţele, iar cu mijloacele auto să se efectueze cu­ mai multe curse pe zi. Munca este bine organizată în­deosebi in cooperativele agricole de producţie Verşeni, Mirosloveşti, Moţca, Cristeşti, Mirceşti. Valea Sea­că, în aceste unităţi, de dimineaţă şi pină seara tirziu, un mare număr de cooperatori curăţă sfecla de frun­ze, iar apoi este încărcată în re­morci şi atelaje, cu care este trans­portată direct la fabrică. în scopul bunei desfăşurări a procesului de producţie, la fabrică au fost luate noi măsuri pentru a se prelua ope­rativ toate cantităţile de sfeclă care se aduc zilnic. Ca urmare, se lucrează la întreaga capacitate. „Pre­luăm şi prelucrăm imediat cantităţile de sfeclă ce ne sosesc , ne spune inginerul Neculai Jechită, directorul Fabricii de Zahăr din Paşcani. Ur­mărim ca în acest fel procesul de producţie să nu se întrerupă şi nici să nu încetinească. Pentru aceasta este nevoie ca, prin buna organizare a transportului pe calea ferată, toată cantitatea de sfeclă a­­flată în bazele intermediare să ajun­gă operativ la fabrică, astfel incit să lucrăm zilnic la întreaga capaci­tate“. Experienţa cîştigată la recoltarea sfeclei de zahăr să fie extinsă și la transportul ei. Aceasta pentru că pe cimp mai sunt în grămezi peste 36 000 tone de sfeclă de zahăr ne­transportată care trebuie să ajungă la timp în fabrică spre a fi prelucra­tă in întregime. Manoie CORCACI corespondentul „Scînteii

Next