Scînteia, decembrie 1989 (Anul 58, nr. 14708-14725)

1989-12-21 / nr. 14725

SANTEIA - Joi 21 decembrie 1989 Importante stimulente pentru realizarea planului şi sporirea eficienţei economice Ne aflăm Intr-o perioadă in care, aşa cum s-a sta­bilit la marele forum al comuniştilor români, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea Intensivă a eco­nomiei româneşti. Principiile autoconducerii, autoges­­tiunii şi autofinanţării, întregul mecanism economico­­financiar au în vedere tocmai stimularea spiritului gospodăresc, creator al oamenilor muncii, in tripla lor calitate de proprietari, producători şi beneficiari, pen­tru a utiliza cu pricepere şi chibzuinţă mijloacele tehnice şi materiale de care dispun în vederea spo­ririi producţiei şi a eficienţei economice. In felul acesta, nu numai că se asigură desfăşurarea normală a pro­ducţiei, ci şi mijloacele financiare pentru sporirea veniturilor oamenilor muncii. Prin urmare, fiecare mun­citor, fiecare specialist sunt direct interesaţi în reali­zarea exemplară a planului la producţia fizică şi la export, la toţi indicatorii calitativi, de eficienţă. Realităţile României socialiste­­ demonstrează că tot ceea ce se înfăptuieşte prin munca şi priceperea, prin eforturile întregului popor este destinat progresului economico-social, înfloririi continue a patriei, ridicării bunăstării naţiunii. O dovadă elocventă în acest sens o reprezintă hotârîrea adoptată de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, şi aprobată prin Decret al Consiliului de Stat, ca in cursul acestei luni să se acorde oamenilor muncii din unităţile economice de stat un avans de 1,7 miliarde lei din fondul anual de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, cealaltă parte a fondului, inclusiv sumele rezultate ca efect al majorării cu 0,5 la sută a cotelor de constituire a acestui fond, urmînd să se plătească în anul viitor, după încheierea acti­vităţii pe bază de bilanţ­ .Astfel, în acest an, la veniturile suplimentare realizate de oamenii muncii (prin majorarea retribuţiilor — acţiune care, cum se cunoaşte, s-a încheiat la 1 iulie a.c., precum şi prin creşterea părţii varia­bile în veniturile totale), ce se ridică la 24,9 miliarde lei, se adaugă 1,7 miliarde lei, sumă ce se va plăti ca avans din fondul de participare la beneficii, deci, în total, 26,6 miliarde lei. Este ştiut că sporirea părţii variabile a veniturilor este asigurată ca urmare a sporului cuvenit pentru rezultatele obţinute în cadrul muncii în acord global, precum şi a diferitelor stimu­lente şi prime acordate, cund sunt cele pentru reali­zarea exportului şi alte realizări deosebite. După cum oamenii muncii obţin importante cîştiguri prin parti­ciparea cu părţi sociale la constituirea şi dezvoltarea patrimoniului unităţilor, economice în care lucrează. Semnificaţia măsurii stabilite de Comitetul Politic Executiv este limpede pentru toţi oamenii muncii : po­sibilitatea acordării acestor sume atestă forţa şi sănă­tatea economiei noastre socialiste, demonstrează rea­lismul, justeţea politicii Partidului Comunist Român de a asigura - pe măsura dezvoltării forţelor de produc­ţie şi a sporirii venitului naţional — creşterea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Răspundere şi spirit gospodăresc în mijloacelor tehnice, materiale şi Rezultatele obţinute în 11 luni din acest an de întreprinderea „Electrotehnica“ din Capitală reco­mandă de la sine harnicul său co­lectiv de oameni ai muncii : în con­diţiile în­ care s-a înregistrat o pro­­ducţie-marfă suplimentară de 6 mi­lioane lei, producţia netă realizată in plus se ridică la 9 milioane lei, ceea ce atestă accentuarea eforturi­lor pentru sporirea eficienţei econo­mice ; de altfel, şi beneficiile ra­portate peste prevederi se ridică la sume importante. Sunt succese care au la bază creşterea mai mare decât prevederile planului a productivită­ţii muncii şi reducerea mai accen­tuată a cheltuielilor totale, şi În­deosebi a celor materiale, la 1 000 lei producţie-marfă. Şi toate acestea in condiţiile unui important salt pe planul valorificării superioare a re­surselor tehnice, materiale şi de muncă, al ridicării calităţii şi com­petitivităţii produselor, proces re­flectat, între altele, in faptul că producţia pentru export fabricată peste prevederi se ridică la mai­ mult de 80 milioane lei. Suportul acestor succese 11 consti­tuie, desigur, munca harnică, spiri­tul gospodăresc al colectivului, care, an de an, ridică tot mai mult cota performanţelor în producţie. Dar se cuvin subliniate, totodată, eficienţa deosebită a activităţii politico-orga­­nizatorice desfăşurate de organiza­ţia de partid, care a ştiut să creeze şi să întreţină la nivelul exigenţe­lor producţiei moderne climatul de muncă şi răspundere necesar înde­plinirii sarcinilor de plan, precum şi stilul dinamic, stimulativ de lucru al consiliului oamenilor muncii, al cadrelor de conducere care au orga­nizat şi orientat corespunzător for­ţele colectivului, acordînd cea mai mare atenţie rezolvării problemelor esenţiale de care depinde bunul mers al fabricaţiei. Dar să concreti­zăm, ascultind cîteva opinii in acest sens : — Ne-am convins, din propria experienţă, din confruntarea cu exi­genţele pertenerilor externi că o producţie eficientă, competitivă se poate realiza numai intr-o Între­prindere modernă — ne-a precizat, de la bun început, Dumitru Ionescu, directorul unităţii. Când spun „mo­dernă“, mă refer nu numai la dota­rea tehnică a unităţii, care, desigur, este necesar să asigure condiţii pentru o producţie de înaltă tehni­citate, ci mai ales la starea de spi­rit modernă, caracteristică întregu­lui colectiv, înţeleg prin aceasta o stare de creativitate permanentă, ce se regăseşte in programul de mo­dernizare , care la noi reprezintă realmente rodul gîndirii muncitori­lor şi specialiştilor şi cunoaşte per­manent schimbări, adaptări, perfec­ţionări , dar, în egală măsură, şi o înţelegere superioară a răspunderi­lor şi exigenţelor fabricaţiei moder­ne, care se poate asigura atît prin­­tr-o calificare profesională înaltă, cît şi printr-o conştiinţă profesiona­lă şi politică ridicată. Spre atinge­rea acestor obiective ne îndeamnă, de fiecare dată, să acţionăm secre­tarul general al partidului, pentru formarea unui astfel de colectivi muncitoresc, receptiv la cerinţele producţiei moderne. — Cum acţionaţi în mod concret şi în ce măsură aţi reuşit să atingeţi scopul urmărit ? — Desigur, principiile autocondu­cerii şi autogestiunii ne pun la în­­demînă pîrghii şi instrumente utile la întreprinderea „Electrotehnica“ din Capitală pentru stimularea spiritului gospo­dăresc, de creaţie al colectivului. Prin această prismă, sintetizînd, aş afirma că metoda principală folosită a fost de a pune direct, fără ocol în faţa tuturor oamenilor muncii şi a discuta cu aceştia, în spiritul unei autentice democraţii muncitoreşti, sarcinile care ne revin, pe de o par­te, şi, pe de altă parte, resursele de care dispunem pentru a le îndeplini. Aşa a fost cazul, de pildă, cu cerin­ţa de a realiza producţie de calitate tot mai bună, reducînd drastic con­sumul de cupru şi aluminiu. Prima reacţie a multora a fost să spună, că acest lucru este imposibil. Am demonstrat însă limpede că altă cale nu avem, economia nu dispune de resurse suplimentare din aceste metale pentru a ni le repartiza. Deci , ori ne descurcăm cu ceea ce avem, realizînd şi mari economii — sursă de eficienţă şi de cîştiguri su­plimentare —, ori nu ne facem planul şi deci nu ne încasăm integral re­tribuţiile. Şi, încet, încet, au apărut idei, care s-au concretizat apoi în soluţii tehnice aplicate în practică. Acum producem, bunăoară, genera­toare statice de medie frecvenţă pentru sectoarele calde, care se rea­lizează cu un consum redus de cu­pru şi, în plus, determină obţinerea unor importante economii energeti­ce la beneficiari ; acţionări pentru maşini-unelte cu motoare autopilo­­tate — produse oferite şi contractate la export ; sursele de sudură auto­mate şi semiautomate statice, reali­zate în şapte variante, care acoperă practic necesităţile economiei şi re­prezintă un important debuşeu pen­tru export. Acesta este punctul de vedere al directorului. Să vedem cum gîndesc cei care lucrează direct în producţie. 9 Mircea Ionel, maistru la atelie­rul de transformatoare din secţia de produse electrotehnice : „Cuvîntul de ordine pentru colectivul nostru este reducerea consumului de cupru. Ne-am convins că dacă dorim să muncim mai mult şi mai bine, să cîştigăm pe măsură, nu avem altă cale. Se spune că nevoia învaţă. Pe noi ne-a învăţat stricteţea normelor de consum. In faţa acestui impera­tiv s-a creat o stare de spirit de colaborare, au dispărut orgoliile şi birocraţia. Orice idee izvorîtă din colectiv, dacă este bună, primeşte sprijin direct din partea specialişti­lor de la atelierul de proiectare pen­tru a fi materializată. Iată un exem­plu. La un moment dat, ni s-a co­municat că nu ni se mai poate asi­gura un anumit tip de bandă de cupru pentru realizarea bobinelor de netezire şi protecţie. Este vorba de un produs de mare valoare econo­mică. Pentru schimbarea profilului conductorului electric — măsură care s-a impus —, ideea care a apărut a fost de a se modifica şi sistemul de bobinaj. Efectele acestei măsuri au fost atît de mari, incit i-au surprins pînă şi pe autorii ideii , în condi­ţiile menţinerii intacte a perfor­manţelor produsului, nu numai că s-a obţinut o economie de 800 kg de cupru la fiecare produs fabricat, dar s-a uşurat simţitor munca, a sporit puternic productivitatea. Dar sunt multe asemenea exemple. Desigur, prin asemenea măsuri ne asigurăm condiţii mai bune de muncă pentru îndeplinirea planului, deci cîştigăm suplimentar pentru munca un acord global, dar şi pentru sporirea efi­cienţei economice, deci a beneficii­lor — la a căror împărţire partici­păm şi noi, oamenii muncii. Deose­bit de stimulativ este insă faptul că mecanismul de cointeresare mate­rială permite premierea directă a celor care au avut o idee tehnică valoroasă şi au contribuit la mate­rializarea ei. Aş putea spune chiar că în atelier şi, de fapt, în întreaga secţie există acum creat un climat de întrecere pe planul creativităţii, practic fiecare om fiind interesat să propună idei şi soluţii de perfecţio­nare tehnică, de mai bună organi­zare. Iată, bunăoară, acum ne aflăm în plin proces de pregătire a unei noi organizări a producţiei pe prin­cipiul fluxului tehnologic, al specia­lizării pe operaţii , prin care con­tăm pe o sporire semnificativă a productivităţii muncii, dar şi a ca­lităţii producţiei“. • Georgeta Constantinescu, mun­citor electronist, şefa unei echipe de muncitoare la atelierul de circuite imprimate . „Echipa pe care o con­duc este formată din 32 de munci­toare. Exigențele deosebite ale mun­cii noastre sunt legate de faptul că aici se realizează plăcile cu circuite imprimate, „creierul electronic“ în­corporat nn, practic, toate produsele întreprinderii. Esenţial este în pri­mul rind profesionalismul. Dar, deo­potrivă, sunt necesare calităţi deose­bite : răbdarea, precizia, respectarea disciplinei tehnologice. Răspunderea pentru calitate este asigurată prin introducerea şi aplicarea autocon­trolului şi probată de testările ri­guroase la care este supus fiecare produs al muncii noastre. Cît pri­veşte pregătirea profesională, în fie­care an fiecare om al muncii par­curge obligatoriu un curs de perfec­ţionare şi reciclare a cunoştinţelor. Deviza eficienţei muncii noastre este deci să facem produse de calitate, să nu realizăm nici un rebut. Ne-am convins că numai muncind mai bine cîștigăm mai bine, iar măsurile a­­doptate de conducerea partidului privind acordarea unui avans din fondul de participare la beneficii sunt încă o dovadă în acest sens, a justeței principiului socialist de re­tribuire a muncii adoptat în ţara noastră“. O Alexandru Andrei, maistru la atelierul convertizoare avansuri, sec­ţia automatizări : „Ne-am convins de faptul că ordinea şi disciplina in producţie, deci în esenţă eficienţa muncii, sunt hotărite intr-o măsură importantă de buna organizare. In acest an, bunăoară, atelierul nostru a fost reorganizat pe principiile ra­ţionale ale fluxului de­ fabricaţie, trecîndu-se la realizarea „pe plan­şetă“ a traseelor de circuit ale cone­xiunilor din interiorul convertizoare­lor. Dar deşi am trecut la o nouă metodă de muncă, aceasta nu s-a resimţit negativ, fie măcar şi tem­porar, nici pe planul realizărilor, nici pe cel al ciştigurilor. Dimpo­trivă, condiţiile de muncă au devenit mai bune, au crescut productivitatea muncii, calitatea produsului şi s-au obţinut chiar economii datorită in­troducerii unor mecanizări. Incepînd din acest trimestru s-a introdus un buget de aprovizionare a secţiei. Este un instrument util, care ne obligă să ne gospodărim strict cu materialele pe care le avem la dis­poziţie“. O Vasile Pop, contabil-şef : „Pe planul gestionării resurselor mate­riale şi financiare măsurile organi­zatorice luate, care, aşa cum arată rezultatele, sunt în beneficiul colec­tivului, vizează urmărirea şi contro­lul riguros al respectării normelor de consum şi de stoc. Astfel, în ve­derea încadrării în normele de stoc aprobate, s-a introdus regula de a se elibera in fabricaţie numai materialele strict necesare pentru luna respecti­vă, aprovizionările fiind făcute strict în funcţie de aceasta. O altă sursă de economii s-a dovedit introducerea unui riguros sistem de asigurare a calităţii ; severitatea la testarea com­ponentelor aprovizionate este justifi­cată de ponderea ridicată — de circa 70 la sută — pe care acestea o au în costurile materiale. Totodată, a fost întărit controlul financiar pre­ventiv in faza de lansare a comen­zilor către furnizori, deci a stabilirii necesarului de aprovizionat, urmă­­rindu-se introducerea în circuitul e­­conomic a stocurilor existente. După cum acelaşi control preventiv exi­gent se exercită şi în legătură cu lansarea în fabricaţie a comenzilor interne, care se face numai în core­lare cu baza materială asigurată. Ur­mărirea încadrării in ciclurile de fa­bricaţie normate se realizează prin­­tr-un sistem simplu, dar eficient de „tablouri de bord“, cum le numim noi, în care avem zi de zi situaţia exactă a execuţiei fiecărei comenzi pînă la livrare şi încasarea contra­valorii produselor. Mai mult decit atît, pentru a asigura răspunderea producătorilor direcţi pentru gospo­dărirea resurselor materiale, planul de aprovizionare al întreprinderii a fost defalcat pe bugete de aprovizio­nări şi plăţi pentru fiecare sector de producţie. Astfel, la locurile de muncă se cunosc exact resursele ma­teriale disponibile pentru o anumită structură de fabricaţie, deci se in­stituie o disciplină strictă in utili­zarea lor. De asemenea, comparti­mentul comercial şi cel financiar­­contabil conlucrează strîns pentru a asigura în permanenţă capacitatea de plată şi lichidităţile. Suntem­ o între­prindere fără credite restante, asi­­gurîndu-se un echilibru permanent între încasări şi plăţi, iar toate pro­dusele noastre sunt rentabile“. Cum se reflectă această situaţie e­­conomico-financiară bună pe planul cîştigului oamenilor ? Iată, în acest sens, cîteva date, cîteva exemple puse la dispoziţie de tovarăşa Maria Cornelia Ghiţă, şefa biroului perso­nal, învăţămînt, retribuire : • Ca urmare a majorării retribu­ţiei, acţiune încheiată la 1 iulie a.c., în această întreprindere, în care pre­domină tinerii, retribuţia medie ta­rifară pe o persoană a crescut cu 337 lei. • Retribuţia tarifară a muncito­rului electrician Nicolae Ionel, de la secţia produse electrotehnice, este de 2 511 lei. Ca urmare a muncii în a­­cord global, precum şi a sumelor pri­mite pentru participarea la producţia de export, precum şi pentru alte realizări, inclusiv participarea la be­neficii, el a primit in plus, în medie, lunar 488 lei. La rîndul său, maistrul Gheorghe Radu, cu o retribuţie tari­fară de 3 128 lei, a ciştigat, de fapt, in medie 3 820 lei, ca urmare a ace­loraşi stimulente adăugate supli­mentar. • Pe ansamblul Întreprinderii, partea variabilă a retribuţiilor, la care s-a adăugat şi sporirea retribu­ţiei tarifare, ca urmare a măsurilor stabilite de conducerea partidului, se ridică in acest an la peste 16 mili­oane lei , fireşte cîştigurile indivi­duale sunt diferenţiate, potrivit legii, în funcţie de aportul fiecăruia la realizarea sarcinilor de plan, la spo­rirea eficientei economice. Comneliu CARLAN utilizarea financiare In atelierul circuite imprimate al întreprinderii „Electrotehnica" din Capitală se acordă cea mai mare atenţie calităţii producţiei Foto : S. Cristian Primire la primul-ministru al guvernului Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, a primit, miercuri dimineaţă, pe Stevan Santo, secretar federal pentru energetică şi industrie al R.S.F. Iugoslavia,­­pre­şedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colabora­re economică şi tehnico-ştiinţifică. In timpul întrevederii au fost evo­cate relaţiile de colaborare dintre ţările şi popoarele noastre, care se dezvoltă In spiritul înţelegerilor con­venite cu prilejul intîlnirlor şi con­vorbirilor la nivel înalt. In acest cadru, au fost examinate noi acţiuni şi modalităţi menite să contribuie la extinderea şi amplificarea colaborării şi cooperării româno-iugoslave în do­meniile economic, tehnico-ştiinţific, in alte sectoare de activitate de in­teres reciproc,­ la creşterea şi diversi­ficarea schimburilor de mărfuri. La primire a participat Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi coo­perării economice internaţionale, pre­şedintele părţii române în comisia mixtă. A fost de faţă Boro Denkov, amba­sadorul R.S.F. Iugoslavia la București. încheierea lucrărilor celei de-a XlX-a sesiuni a Comisiei mixte român economică şi Miercuri s-au încheiat la Bucu­reşti lucrările celei de-a XlX-a se­siuni a Comisiei mixte româno-iugo­slave de colaborare economică şi teh­­nico-ştiinţifică. In protocolul semnat la Încheierea lucrărilor sesiunii de preşedinţii celor două părţi în comisie — Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi coo­perării economice internaţionale, şi Stevan Santo, secretar federal pentru o­ iugoslave de colaborare tehnico-ştiinţifică energetică şi industrie al R.S.F. Iugo­slavia — sunt prevăzute măsuri con­crete vizînd dezvoltarea in continuare a cooperării şi specializării in produc­ţie în diverse domenii de activitate, îndeosebi în industriile construcţiilor de maşini, electrotehnicii şi electro­nicii, chimiei, petrochimiei, energeti­cii, metalurgiei şi altele. , (Agerpres) s Almanahul I „SCÎNTEIA‘ ! 1990 vizare centrele difuzare c&tm­mm * \ Mobilier modern, funcţional In fiecare zi, constructorii pun la dispoziţia oamenilor muncii noi şi noi apartamente. La rîndul lor, în­treprinderile de profil asigură mo­bilier divers, modern, funcţional. Pentru ilustrare, ne deplasăm la Depozitul central din Valea Cas­cadelor nr. 23 din Capitală, care aparţine de I.C.L. Mobila, sectorul 5. O discuţie cu directorul comer­cial al întreprinderii, Gheorghe Mi­­hai, şi un raid cu economista Mi­­nodora Bordei prin vastele încăperi ale acestui imens depozit sunt edi­ficatoare în ce priveşte varietatea de marfă, designul, condiţiile de transport etc. Depozitul asigură marfă pentru alte 20 de unităţi de pe raza Capitalei. Şi, deseori, cum­părătorul poate găsi la doi paşi de casă mobilierul dorit în magazinele „Ambianţa“ de pe Şoseaua Pante­­limon, „Mobila“ (bulevardul Me­talurgiei, 1 Mai, Drumul Taberei, Cringaşi, Rahovei), „Apartamentul“ (30 Decembrie) şi multe altele — chiar şi numai această enumerare creind imaginea unei dispuneri e­­chilibrate a acestora în toate sec­toarele Bucureştiului. Ele sunt bine aprovizionate de întreprinderile de mobilă bucureştene, ca şi de com­binatele de prelucrare a lemnului din Arad, Bacău, Blaj, Oradea, Pia­tra Neamţ, Satu Mare, Sfîntu Gheorghe, Sebeş, Drobeta-Turnu Severin şi altele, de intreprinderile de profil din Brăila, Galaţi, Caracal, Botoşani etc. Ce oferă aceşti furni­zori magazinelor din Capitală şi din întreaga ţară ? In ce priveşte dormitoarele, foarte solicitate sunt cele denumita „Prima“, „Caracal“, „Cristi“, „Ale­xandrina" — acesta din urmă reco­mandabil pentru spaţii mai mici. Dintre camerele de zi, notăm pe cele denumite „Costel“ şi Alexan­drina“, ale căror elemente comune sunt divanul de colţ, dulapul cu trei uşi, finisajul mat pe furnire de nuc, mahon sau fag, Sârmaş, cu elemente aplicate din fibrolemnoa­­se, „Prima“ şi „Emil“. Tot atît de solicitate în ultimul timp se dove­desc a fi camerele de tineret „Ca­racal“, „Dina“, „Sănducu“, „Os­trov“, „Babadag“, dotata cu cana­pele pliante, birou de lucru, dulap de haine, bibliotecă multifuncţio­nală, modulate în aşa fel încît sa permită o gamă variată de dispu­nere în spaţiu. Un loc aparte îl o­­cupă camerele de zi şi sufrageriile. Din prima categorie, produsele „Cristina“, compusă dintr-o impu­nătoare bibliotecă, „Bogdana“ şi „Pintea“, cu elegante spaţii pentru combine muzicale, au obţinut deja sufragiile cumpărătorilor. Din a doua categorie se recomandă pen­tru eleganţă, funcţionalitate şi de­sign sufrageriile „Angela“, „Miraj“, „Păuniţă“, „Păltineni“, diferenţiate prin culori, finisaje şi aplicaţii. Există, de asemenea, un bogat sortiment de biblioteci, cu furnire in varii nuanţe, toate modulate, prevăzute cu dulap de haine şi al­tele. Este la modă şi mobilierul pe furnir de mahon, cu finisaj mat. In această diversitate sortimentală, există şi o multitudine de mobilier de holuri cu canapele de două sau trei locuri şi cite unu sau două fo­tolii. Dintre cele mai căutate, re­ţin atenţia „Emanuel“, „Camelia“, „Tango“, „Paula“, „Agata“, „Daia­­na“. Mulţi cumpărători folosesc a­­cest elegant mobilier de holuri şi pentru sufragerii. Nu putem în­cheia raidul nostru fără să amin­tim bucătăriile, în marea lor ma­joritate modulate, cu dulapuri sus­pendate în perete şi dulapuri masă, cu finisaje în melamină, texturate sau cu furnire de fag şi brad. Tot­odată, există la vinzare, în maga­zinele de profil ale comerţului de stat, un mobilier de completare, de fapt piese separate , canapele, bi­rouri, scaune, mese TV, mese plian­te, cuiere, dulapuri cu două şi trei uşi, mobilier pentru copii şi altele. Un serviciu de transport la do­miciliu, cu demontări şi montări de mobilier, o serie de înlesniri pen­tru tinerii căsătoriţi, cît şi vînză­­rile prin precomandă satisfac so­licitările din ce în ce mai crescîn­­de ale cumpărătorilor. Menţionăm că o preocupare salutară este aceea de a se asigura transportul prin transconteinere de la furnizor di­rect la magazine, pentru a se re­duce volumul de manipulare a mărfurilor, pentru a se evita de­teriorarea acestora şi a se scurta din timpul lor de­ circulaţie. Ca o surpriză pentru începutul de an care bate la uşă, I.C.L. Mobila, ve­nind în întîmpinarea cererii cum­părătorilor, le va oferi noi creaţii de dormitoare, cum sunt „Crişan“, de la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Sebeş, „Ligia“ şi „Mir­,­cea“, de la întreprinderile de profil Gheorgheni, şi, respectiv, Deva. Şi pentru că tot suntem­ în „Luna ca­dourilor“, ce cadou poate fi mai potrivit şi dorit într-o casă nouă decit o mobilă, tot nouă, modernă, funcţională ? Marta CUIBUŞ ACTUALITATEA SPORTIVĂ FOTBAL. • Preşedintele Uniunii Europene de Fotbal (U.E.F.A.), Jac­ques Georges, s-a declarat împotri­va unei schimbări în modul de des­făşurare a cupelor europene, schim­bare propusă de o serie de cluburi, între care A.C. Milan şi Real Ma­drid, şi prin care se cerea alcă­tuirea in primul tur a unor grupe de patru echipe, cu meciuri tur­­retur. „Actualul sistem, a spus Jac­ques Georges, și-a demonstrat a­­tractivitatea în fața publicului. Ad­mit că sunt necesare schimbări, dar acestea vor privi criteriile de de­semnare a capilor de serie“. • Tot­odată, s-a anunţat că preliminarii­le viitorului campionat european al echipelor de tineret vor servi drept criterii de calificare la Jocurile O­­limpice de la Barcelona, din 1992. Cîștigătoarele celor 8 grupe (ce vor fi alcătuite la 2 februarie 1990, la Göteborg) vor disputa, cite două, meciuri tur-retur, învingătoarele a­­cestor duble manşe urmînd să evo­lueze în turneul olimpic. Tot la Gö­teborg se va efectua tragerea la sorţi pentru preliminariile campionatului european, a cărui fază finală este prevăzută să se desfăşoare în Sue­dia, in 1992. • Turneul final al „Cu­pei Africii“ la fotbal se va dispu­ta în perioada 2—17 martie 1990 in orașele algeriene Arinaba și Alger. Cele opt echipe calificate vor e­­volua în două grupe preliminare, după cum urmează : grupa A : Al­geria, Nigeria, Cote d’Ivoire, Egipt ; grupa B : Camerun, Zambia, Sene­gal, Kenya. Primele doua clasate în­ fiecare grupă se vor califica pen­tru semifinalele competiției. • Pe lingă meciul de joi, 21 decembrie, cu formația Argentinei, reprezenta­tiva Italiei a perfectat alte două partide de verificare în perspectiva turneului final al campionatului mondial , cu Olanda, la 21 februa­rie, şi cu Elveţia, în ziua de 31 mar­tie. JOCURILE SPORTIVE ASIATICE DE IARNA. Ediţia din anul 1­995 a Jocurilor sportive asiatice de iarnă va fi organizată de R.P.D. Coreeană — a hotărit în unanimitate Asocia­ţia comitetelor olimpice din Asia. TENIS. Competiţia internaţională de tenis pentru juniori „Sunshine Cup“ s-a încheiat la Plantation Park (Florida) cu victoria selecţionatei Ca­nadei,* care a întrecut în finală cu 2-0 formația Suediei. Importante succese obţinute in producţie de oamenii muncii din judeţele Gorj şi Vilcea In telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, noi colective de muncă din întreaga ţară rapor­tează obţinerea unor însemnate succese in îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an. Astfel, Comitetul Judeţean Gorj al P.C.R. raportează că oamenii muncii din 43 unităţi economice ale judeţului şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe 1989, angajîndu-se ca, pină la sfîr­­şitul anului, să realizeze o pro­ducţie suplimentară de peste o jumătate de miliard de lei. Sporu­rile înregistrate, obţinute in prin­cipal pe seama creşterii producti­vităţii muncii, se concretizează in însemnate cantităţi de produse, între care 600 mii tone cărbune, 69 milioane mc gaze naturale, 291 tone utilaje tehnologice pentru lucrări miniere, 60 mii mp plăci din azbociment, 2 300 mc prefabricate din beton armat, 560 mii bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 1 150 mc cherestea, 78 mii mp plăci aglomerate din lemn, maşini-unelte pentru presare-forjare, sticlărie­­menaj in valoare de 6 milioane lei. In telegramă se dă glas hotăririi­­ ferme a celor ce muncesc și trăiesc în Gorj de a face totul pentru în­făptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin din grandiosul program adoptat de Congresul al XIV-lea al partidului, pentru continuarea pe o treaptă nouă, superioară, a operei de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Comitetul judeţean Vilcea al P.C.R. raportează, la rîndul său, că oamenii muncii din 22 unităţi economice au îndeplinit, la data de 20 decembrie, prevederile planului pe anul 1989 la producţie-marfă industrială. Au fost, astfel, create toate condiţiile pentru obţinerea unei producţii suplimentare, pină la finele anului, in valoare de 258 milioane lei, concretizată în însem­nate cantităţi de produse necesare economiei naţionale, între care 493 mii MWh energie electrică, 193 tone utilaj chimic, 78 milioane mc gaze brute, 2 180 mc cherestea, 184 mii mp furnire estetice, 86 mii tone sare, 39 mii tone calcar, 19 mii tone var, tricotaje şi confecţii textile în valoare de peste 30 mi­lioane lei. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, strălucit conducător de partid şi de ţară — se arată în telegramă — că nu vom cunoaşte sarcină de mai mare onoare decit înfăptuirea cu succes a prevederilor măreţu­lui şi însufleţitorului program de muncă şi acţiune­a revoluţionară adoptat de înaltul forum al comu­niştilor români din noiembrie a.c., că vom pune în centrul întregii noastre activităţi din 1990 şi din viitorul cincinal valorificarea su­perioară a potenţialului economic de care dispune judeţul nostru, aducîndu-ne astfel o contribuţie tot mai însemnată la­ dezvoltarea continuă a proprietăţii socialiste, la întărirea suveranităţii şi inde­pendenţei ţării, la măreaţa operă de edificare pe pămîntul patriei a celei mai drepte­­şi mai umane orînduiri — comunismul. 9 Concursul „Fondul păcii“ - 1990 Comitetul Naţional pentru Apă­rarea Păcii din Republica Socialis­tă România organizează un nou concurs pe bază de buletine „Fon­dul Păcii“ — 1990 cu tema „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU : DEZ­­ VOLTARE, COLABORARE, PACE“. întrebările sunt inspirate din te­zele, ideile şi orientările de o inestimabilă valoare ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, din docu­mentele adoptate de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român şi au in vedere iniţiativele şi contribuţia României socialiste, ale secretarului general al partidu­lui privind dezvoltarea, colabo­rarea şi pacea in lume. Prin conţinutul său, concursul constituie o amplă acţiune de edu­care politică şi patriotică a mase­lor populare din ţara noastră. Concursul, organizat în întreaga ţară prin comitetele judeţene, mu­nicipale şi orăşeneşti pentru apă­rarea păcii, se va desfăşura în pe­rioada decembrie 1989 — 31 mai 1990. Buletinele de concurs se pot procura prin comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti pentru a­­părarea păcii, prin întreprinderi şi instituţii, cooperative şi aşezămin­te culturale de la oraşe şi sate. In Capitală, pot fi procurate de la Comitetul municipal București pentru apărarea păcii, str. Biseri­ca Amzei nr. 29, și de la comite­tele pentru apărarea păcii ale sec­toarelor. t­e 19.00 Telejurnal * 19.30 Congresul al XIV-lea — Congresul marilor victorii socialiste. Docu­mentar 19.5­1 Trăim decenii de împliniri măre­ţe. Versuri şi cintece patriotice 20.20 Din marea carte a patriei. Docu­mentar 20.40 Agricultura — programe prioritare 21.00 Flacăra nestinsă a dragostei de patrie. Documentar 21.20 Sub tricolor, sub roșu steag. Cîn­­tece patriotice 21.40 Telejurnal PAGINA 5 vremea Prognoza meteorologică pentru inter­valul cuprins intre 21 decembrie, ora 20 — 24 decembrie, ora 20. In ţară : Vre­mea va fi caldă, cu cer variabil, mai mult noros în regiunile nordice. Se vor semnala precipitaţii, sub formă de ploaie, pe arii relativ extinse, în regiu­nile nordice şi doar pe alocuri în restul teritoriului. Izolat şi trecător, în zonele deluroase din nord, precipitaţiile vor fi şi­ sub formă de lapoviţă şi ninsoare. La munte, precipitaţiile vor fi atît sub formă de ploaie, cit şi lapoviţă şi nin­soare. Vîntul va sufla slab pînă la mo­derat, cu intensificări trecătoare din sector vestic, îndeosebi în nord-vestul ţării şi la munte. Temperaturile mini­me, în general, vor fi cuprinse între zero şi 10 grade, iar cele maxime între 6 şi 16 grade, mult mai ridicate în sud. Dimineaţa, pe alocuri, se va semnala ceaţă.

Next