Scînteia, decembrie 1989 (Anul 58, nr. 14708-14725)
1989-12-21 / nr. 14725
SANTEIA - Joi 21 decembrie 1989 Importante stimulente pentru realizarea planului şi sporirea eficienţei economice Ne aflăm Intr-o perioadă in care, aşa cum s-a stabilit la marele forum al comuniştilor români, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea Intensivă a economiei româneşti. Principiile autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, întregul mecanism economicofinanciar au în vedere tocmai stimularea spiritului gospodăresc, creator al oamenilor muncii, in tripla lor calitate de proprietari, producători şi beneficiari, pentru a utiliza cu pricepere şi chibzuinţă mijloacele tehnice şi materiale de care dispun în vederea sporirii producţiei şi a eficienţei economice. In felul acesta, nu numai că se asigură desfăşurarea normală a producţiei, ci şi mijloacele financiare pentru sporirea veniturilor oamenilor muncii. Prin urmare, fiecare muncitor, fiecare specialist sunt direct interesaţi în realizarea exemplară a planului la producţia fizică şi la export, la toţi indicatorii calitativi, de eficienţă. Realităţile României socialiste demonstrează că tot ceea ce se înfăptuieşte prin munca şi priceperea, prin eforturile întregului popor este destinat progresului economico-social, înfloririi continue a patriei, ridicării bunăstării naţiunii. O dovadă elocventă în acest sens o reprezintă hotârîrea adoptată de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, şi aprobată prin Decret al Consiliului de Stat, ca in cursul acestei luni să se acorde oamenilor muncii din unităţile economice de stat un avans de 1,7 miliarde lei din fondul anual de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, cealaltă parte a fondului, inclusiv sumele rezultate ca efect al majorării cu 0,5 la sută a cotelor de constituire a acestui fond, urmînd să se plătească în anul viitor, după încheierea activităţii pe bază de bilanţ .Astfel, în acest an, la veniturile suplimentare realizate de oamenii muncii (prin majorarea retribuţiilor — acţiune care, cum se cunoaşte, s-a încheiat la 1 iulie a.c., precum şi prin creşterea părţii variabile în veniturile totale), ce se ridică la 24,9 miliarde lei, se adaugă 1,7 miliarde lei, sumă ce se va plăti ca avans din fondul de participare la beneficii, deci, în total, 26,6 miliarde lei. Este ştiut că sporirea părţii variabile a veniturilor este asigurată ca urmare a sporului cuvenit pentru rezultatele obţinute în cadrul muncii în acord global, precum şi a diferitelor stimulente şi prime acordate, cund sunt cele pentru realizarea exportului şi alte realizări deosebite. După cum oamenii muncii obţin importante cîştiguri prin participarea cu părţi sociale la constituirea şi dezvoltarea patrimoniului unităţilor, economice în care lucrează. Semnificaţia măsurii stabilite de Comitetul Politic Executiv este limpede pentru toţi oamenii muncii : posibilitatea acordării acestor sume atestă forţa şi sănătatea economiei noastre socialiste, demonstrează realismul, justeţea politicii Partidului Comunist Român de a asigura - pe măsura dezvoltării forţelor de producţie şi a sporirii venitului naţional — creşterea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Răspundere şi spirit gospodăresc în mijloacelor tehnice, materiale şi Rezultatele obţinute în 11 luni din acest an de întreprinderea „Electrotehnica“ din Capitală recomandă de la sine harnicul său colectiv de oameni ai muncii : în condiţiile în care s-a înregistrat o producţie-marfă suplimentară de 6 milioane lei, producţia netă realizată in plus se ridică la 9 milioane lei, ceea ce atestă accentuarea eforturilor pentru sporirea eficienţei economice ; de altfel, şi beneficiile raportate peste prevederi se ridică la sume importante. Sunt succese care au la bază creşterea mai mare decât prevederile planului a productivităţii muncii şi reducerea mai accentuată a cheltuielilor totale, şi Îndeosebi a celor materiale, la 1 000 lei producţie-marfă. Şi toate acestea in condiţiile unui important salt pe planul valorificării superioare a resurselor tehnice, materiale şi de muncă, al ridicării calităţii şi competitivităţii produselor, proces reflectat, între altele, in faptul că producţia pentru export fabricată peste prevederi se ridică la mai mult de 80 milioane lei. Suportul acestor succese 11 constituie, desigur, munca harnică, spiritul gospodăresc al colectivului, care, an de an, ridică tot mai mult cota performanţelor în producţie. Dar se cuvin subliniate, totodată, eficienţa deosebită a activităţii politico-organizatorice desfăşurate de organizaţia de partid, care a ştiut să creeze şi să întreţină la nivelul exigenţelor producţiei moderne climatul de muncă şi răspundere necesar îndeplinirii sarcinilor de plan, precum şi stilul dinamic, stimulativ de lucru al consiliului oamenilor muncii, al cadrelor de conducere care au organizat şi orientat corespunzător forţele colectivului, acordînd cea mai mare atenţie rezolvării problemelor esenţiale de care depinde bunul mers al fabricaţiei. Dar să concretizăm, ascultind cîteva opinii in acest sens : — Ne-am convins, din propria experienţă, din confruntarea cu exigenţele pertenerilor externi că o producţie eficientă, competitivă se poate realiza numai intr-o Întreprindere modernă — ne-a precizat, de la bun început, Dumitru Ionescu, directorul unităţii. Când spun „modernă“, mă refer nu numai la dotarea tehnică a unităţii, care, desigur, este necesar să asigure condiţii pentru o producţie de înaltă tehnicitate, ci mai ales la starea de spirit modernă, caracteristică întregului colectiv, înţeleg prin aceasta o stare de creativitate permanentă, ce se regăseşte in programul de modernizare , care la noi reprezintă realmente rodul gîndirii muncitorilor şi specialiştilor şi cunoaşte permanent schimbări, adaptări, perfecţionări , dar, în egală măsură, şi o înţelegere superioară a răspunderilor şi exigenţelor fabricaţiei moderne, care se poate asigura atît printr-o calificare profesională înaltă, cît şi printr-o conştiinţă profesională şi politică ridicată. Spre atingerea acestor obiective ne îndeamnă, de fiecare dată, să acţionăm secretarul general al partidului, pentru formarea unui astfel de colectivi muncitoresc, receptiv la cerinţele producţiei moderne. — Cum acţionaţi în mod concret şi în ce măsură aţi reuşit să atingeţi scopul urmărit ? — Desigur, principiile autoconducerii şi autogestiunii ne pun la îndemînă pîrghii şi instrumente utile la întreprinderea „Electrotehnica“ din Capitală pentru stimularea spiritului gospodăresc, de creaţie al colectivului. Prin această prismă, sintetizînd, aş afirma că metoda principală folosită a fost de a pune direct, fără ocol în faţa tuturor oamenilor muncii şi a discuta cu aceştia, în spiritul unei autentice democraţii muncitoreşti, sarcinile care ne revin, pe de o parte, şi, pe de altă parte, resursele de care dispunem pentru a le îndeplini. Aşa a fost cazul, de pildă, cu cerinţa de a realiza producţie de calitate tot mai bună, reducînd drastic consumul de cupru şi aluminiu. Prima reacţie a multora a fost să spună, că acest lucru este imposibil. Am demonstrat însă limpede că altă cale nu avem, economia nu dispune de resurse suplimentare din aceste metale pentru a ni le repartiza. Deci , ori ne descurcăm cu ceea ce avem, realizînd şi mari economii — sursă de eficienţă şi de cîştiguri suplimentare —, ori nu ne facem planul şi deci nu ne încasăm integral retribuţiile. Şi, încet, încet, au apărut idei, care s-au concretizat apoi în soluţii tehnice aplicate în practică. Acum producem, bunăoară, generatoare statice de medie frecvenţă pentru sectoarele calde, care se realizează cu un consum redus de cupru şi, în plus, determină obţinerea unor importante economii energetice la beneficiari ; acţionări pentru maşini-unelte cu motoare autopilotate — produse oferite şi contractate la export ; sursele de sudură automate şi semiautomate statice, realizate în şapte variante, care acoperă practic necesităţile economiei şi reprezintă un important debuşeu pentru export. Acesta este punctul de vedere al directorului. Să vedem cum gîndesc cei care lucrează direct în producţie. 9 Mircea Ionel, maistru la atelierul de transformatoare din secţia de produse electrotehnice : „Cuvîntul de ordine pentru colectivul nostru este reducerea consumului de cupru. Ne-am convins că dacă dorim să muncim mai mult şi mai bine, să cîştigăm pe măsură, nu avem altă cale. Se spune că nevoia învaţă. Pe noi ne-a învăţat stricteţea normelor de consum. In faţa acestui imperativ s-a creat o stare de spirit de colaborare, au dispărut orgoliile şi birocraţia. Orice idee izvorîtă din colectiv, dacă este bună, primeşte sprijin direct din partea specialiştilor de la atelierul de proiectare pentru a fi materializată. Iată un exemplu. La un moment dat, ni s-a comunicat că nu ni se mai poate asigura un anumit tip de bandă de cupru pentru realizarea bobinelor de netezire şi protecţie. Este vorba de un produs de mare valoare economică. Pentru schimbarea profilului conductorului electric — măsură care s-a impus —, ideea care a apărut a fost de a se modifica şi sistemul de bobinaj. Efectele acestei măsuri au fost atît de mari, incit i-au surprins pînă şi pe autorii ideii , în condiţiile menţinerii intacte a performanţelor produsului, nu numai că s-a obţinut o economie de 800 kg de cupru la fiecare produs fabricat, dar s-a uşurat simţitor munca, a sporit puternic productivitatea. Dar sunt multe asemenea exemple. Desigur, prin asemenea măsuri ne asigurăm condiţii mai bune de muncă pentru îndeplinirea planului, deci cîştigăm suplimentar pentru munca un acord global, dar şi pentru sporirea eficienţei economice, deci a beneficiilor — la a căror împărţire participăm şi noi, oamenii muncii. Deosebit de stimulativ este insă faptul că mecanismul de cointeresare materială permite premierea directă a celor care au avut o idee tehnică valoroasă şi au contribuit la materializarea ei. Aş putea spune chiar că în atelier şi, de fapt, în întreaga secţie există acum creat un climat de întrecere pe planul creativităţii, practic fiecare om fiind interesat să propună idei şi soluţii de perfecţionare tehnică, de mai bună organizare. Iată, bunăoară, acum ne aflăm în plin proces de pregătire a unei noi organizări a producţiei pe principiul fluxului tehnologic, al specializării pe operaţii , prin care contăm pe o sporire semnificativă a productivităţii muncii, dar şi a calităţii producţiei“. • Georgeta Constantinescu, muncitor electronist, şefa unei echipe de muncitoare la atelierul de circuite imprimate . „Echipa pe care o conduc este formată din 32 de muncitoare. Exigențele deosebite ale muncii noastre sunt legate de faptul că aici se realizează plăcile cu circuite imprimate, „creierul electronic“ încorporat nn, practic, toate produsele întreprinderii. Esenţial este în primul rind profesionalismul. Dar, deopotrivă, sunt necesare calităţi deosebite : răbdarea, precizia, respectarea disciplinei tehnologice. Răspunderea pentru calitate este asigurată prin introducerea şi aplicarea autocontrolului şi probată de testările riguroase la care este supus fiecare produs al muncii noastre. Cît priveşte pregătirea profesională, în fiecare an fiecare om al muncii parcurge obligatoriu un curs de perfecţionare şi reciclare a cunoştinţelor. Deviza eficienţei muncii noastre este deci să facem produse de calitate, să nu realizăm nici un rebut. Ne-am convins că numai muncind mai bine cîștigăm mai bine, iar măsurile adoptate de conducerea partidului privind acordarea unui avans din fondul de participare la beneficii sunt încă o dovadă în acest sens, a justeței principiului socialist de retribuire a muncii adoptat în ţara noastră“. O Alexandru Andrei, maistru la atelierul convertizoare avansuri, secţia automatizări : „Ne-am convins de faptul că ordinea şi disciplina in producţie, deci în esenţă eficienţa muncii, sunt hotărite intr-o măsură importantă de buna organizare. In acest an, bunăoară, atelierul nostru a fost reorganizat pe principiile raţionale ale fluxului de fabricaţie, trecîndu-se la realizarea „pe planşetă“ a traseelor de circuit ale conexiunilor din interiorul convertizoarelor. Dar deşi am trecut la o nouă metodă de muncă, aceasta nu s-a resimţit negativ, fie măcar şi temporar, nici pe planul realizărilor, nici pe cel al ciştigurilor. Dimpotrivă, condiţiile de muncă au devenit mai bune, au crescut productivitatea muncii, calitatea produsului şi s-au obţinut chiar economii datorită introducerii unor mecanizări. Incepînd din acest trimestru s-a introdus un buget de aprovizionare a secţiei. Este un instrument util, care ne obligă să ne gospodărim strict cu materialele pe care le avem la dispoziţie“. O Vasile Pop, contabil-şef : „Pe planul gestionării resurselor materiale şi financiare măsurile organizatorice luate, care, aşa cum arată rezultatele, sunt în beneficiul colectivului, vizează urmărirea şi controlul riguros al respectării normelor de consum şi de stoc. Astfel, în vederea încadrării în normele de stoc aprobate, s-a introdus regula de a se elibera in fabricaţie numai materialele strict necesare pentru luna respectivă, aprovizionările fiind făcute strict în funcţie de aceasta. O altă sursă de economii s-a dovedit introducerea unui riguros sistem de asigurare a calităţii ; severitatea la testarea componentelor aprovizionate este justificată de ponderea ridicată — de circa 70 la sută — pe care acestea o au în costurile materiale. Totodată, a fost întărit controlul financiar preventiv in faza de lansare a comenzilor către furnizori, deci a stabilirii necesarului de aprovizionat, urmărindu-se introducerea în circuitul economic a stocurilor existente. După cum acelaşi control preventiv exigent se exercită şi în legătură cu lansarea în fabricaţie a comenzilor interne, care se face numai în corelare cu baza materială asigurată. Urmărirea încadrării in ciclurile de fabricaţie normate se realizează printr-un sistem simplu, dar eficient de „tablouri de bord“, cum le numim noi, în care avem zi de zi situaţia exactă a execuţiei fiecărei comenzi pînă la livrare şi încasarea contravalorii produselor. Mai mult decit atît, pentru a asigura răspunderea producătorilor direcţi pentru gospodărirea resurselor materiale, planul de aprovizionare al întreprinderii a fost defalcat pe bugete de aprovizionări şi plăţi pentru fiecare sector de producţie. Astfel, la locurile de muncă se cunosc exact resursele materiale disponibile pentru o anumită structură de fabricaţie, deci se instituie o disciplină strictă in utilizarea lor. De asemenea, compartimentul comercial şi cel financiarcontabil conlucrează strîns pentru a asigura în permanenţă capacitatea de plată şi lichidităţile. Suntem o întreprindere fără credite restante, asigurîndu-se un echilibru permanent între încasări şi plăţi, iar toate produsele noastre sunt rentabile“. Cum se reflectă această situaţie economico-financiară bună pe planul cîştigului oamenilor ? Iată, în acest sens, cîteva date, cîteva exemple puse la dispoziţie de tovarăşa Maria Cornelia Ghiţă, şefa biroului personal, învăţămînt, retribuire : • Ca urmare a majorării retribuţiei, acţiune încheiată la 1 iulie a.c., în această întreprindere, în care predomină tinerii, retribuţia medie tarifară pe o persoană a crescut cu 337 lei. • Retribuţia tarifară a muncitorului electrician Nicolae Ionel, de la secţia produse electrotehnice, este de 2 511 lei. Ca urmare a muncii în acord global, precum şi a sumelor primite pentru participarea la producţia de export, precum şi pentru alte realizări, inclusiv participarea la beneficii, el a primit in plus, în medie, lunar 488 lei. La rîndul său, maistrul Gheorghe Radu, cu o retribuţie tarifară de 3 128 lei, a ciştigat, de fapt, in medie 3 820 lei, ca urmare a aceloraşi stimulente adăugate suplimentar. • Pe ansamblul Întreprinderii, partea variabilă a retribuţiilor, la care s-a adăugat şi sporirea retribuţiei tarifare, ca urmare a măsurilor stabilite de conducerea partidului, se ridică in acest an la peste 16 milioane lei , fireşte cîştigurile individuale sunt diferenţiate, potrivit legii, în funcţie de aportul fiecăruia la realizarea sarcinilor de plan, la sporirea eficientei economice. Comneliu CARLAN utilizarea financiare In atelierul circuite imprimate al întreprinderii „Electrotehnica" din Capitală se acordă cea mai mare atenţie calităţii producţiei Foto : S. Cristian Primire la primul-ministru al guvernului Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a primit, miercuri dimineaţă, pe Stevan Santo, secretar federal pentru energetică şi industrie al R.S.F. Iugoslavia,preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. In timpul întrevederii au fost evocate relaţiile de colaborare dintre ţările şi popoarele noastre, care se dezvoltă In spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul intîlnirlor şi convorbirilor la nivel înalt. In acest cadru, au fost examinate noi acţiuni şi modalităţi menite să contribuie la extinderea şi amplificarea colaborării şi cooperării româno-iugoslave în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, in alte sectoare de activitate de interes reciproc, la creşterea şi diversificarea schimburilor de mărfuri. La primire a participat Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, preşedintele părţii române în comisia mixtă. A fost de faţă Boro Denkov, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. încheierea lucrărilor celei de-a XlX-a sesiuni a Comisiei mixte român economică şi Miercuri s-au încheiat la Bucureşti lucrările celei de-a XlX-a sesiuni a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. In protocolul semnat la Încheierea lucrărilor sesiunii de preşedinţii celor două părţi în comisie — Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, şi Stevan Santo, secretar federal pentru o iugoslave de colaborare tehnico-ştiinţifică energetică şi industrie al R.S.F. Iugoslavia — sunt prevăzute măsuri concrete vizînd dezvoltarea in continuare a cooperării şi specializării in producţie în diverse domenii de activitate, îndeosebi în industriile construcţiilor de maşini, electrotehnicii şi electronicii, chimiei, petrochimiei, energeticii, metalurgiei şi altele. , (Agerpres) s Almanahul I „SCÎNTEIA‘ ! 1990 vizare centrele difuzare c&tmmm * \ Mobilier modern, funcţional In fiecare zi, constructorii pun la dispoziţia oamenilor muncii noi şi noi apartamente. La rîndul lor, întreprinderile de profil asigură mobilier divers, modern, funcţional. Pentru ilustrare, ne deplasăm la Depozitul central din Valea Cascadelor nr. 23 din Capitală, care aparţine de I.C.L. Mobila, sectorul 5. O discuţie cu directorul comercial al întreprinderii, Gheorghe Mihai, şi un raid cu economista Minodora Bordei prin vastele încăperi ale acestui imens depozit sunt edificatoare în ce priveşte varietatea de marfă, designul, condiţiile de transport etc. Depozitul asigură marfă pentru alte 20 de unităţi de pe raza Capitalei. Şi, deseori, cumpărătorul poate găsi la doi paşi de casă mobilierul dorit în magazinele „Ambianţa“ de pe Şoseaua Pantelimon, „Mobila“ (bulevardul Metalurgiei, 1 Mai, Drumul Taberei, Cringaşi, Rahovei), „Apartamentul“ (30 Decembrie) şi multe altele — chiar şi numai această enumerare creind imaginea unei dispuneri echilibrate a acestora în toate sectoarele Bucureştiului. Ele sunt bine aprovizionate de întreprinderile de mobilă bucureştene, ca şi de combinatele de prelucrare a lemnului din Arad, Bacău, Blaj, Oradea, Piatra Neamţ, Satu Mare, Sfîntu Gheorghe, Sebeş, Drobeta-Turnu Severin şi altele, de intreprinderile de profil din Brăila, Galaţi, Caracal, Botoşani etc. Ce oferă aceşti furnizori magazinelor din Capitală şi din întreaga ţară ? In ce priveşte dormitoarele, foarte solicitate sunt cele denumita „Prima“, „Caracal“, „Cristi“, „Alexandrina" — acesta din urmă recomandabil pentru spaţii mai mici. Dintre camerele de zi, notăm pe cele denumite „Costel“ şi Alexandrina“, ale căror elemente comune sunt divanul de colţ, dulapul cu trei uşi, finisajul mat pe furnire de nuc, mahon sau fag, Sârmaş, cu elemente aplicate din fibrolemnoase, „Prima“ şi „Emil“. Tot atît de solicitate în ultimul timp se dovedesc a fi camerele de tineret „Caracal“, „Dina“, „Sănducu“, „Ostrov“, „Babadag“, dotata cu canapele pliante, birou de lucru, dulap de haine, bibliotecă multifuncţională, modulate în aşa fel încît sa permită o gamă variată de dispunere în spaţiu. Un loc aparte îl ocupă camerele de zi şi sufrageriile. Din prima categorie, produsele „Cristina“, compusă dintr-o impunătoare bibliotecă, „Bogdana“ şi „Pintea“, cu elegante spaţii pentru combine muzicale, au obţinut deja sufragiile cumpărătorilor. Din a doua categorie se recomandă pentru eleganţă, funcţionalitate şi design sufrageriile „Angela“, „Miraj“, „Păuniţă“, „Păltineni“, diferenţiate prin culori, finisaje şi aplicaţii. Există, de asemenea, un bogat sortiment de biblioteci, cu furnire in varii nuanţe, toate modulate, prevăzute cu dulap de haine şi altele. Este la modă şi mobilierul pe furnir de mahon, cu finisaj mat. In această diversitate sortimentală, există şi o multitudine de mobilier de holuri cu canapele de două sau trei locuri şi cite unu sau două fotolii. Dintre cele mai căutate, reţin atenţia „Emanuel“, „Camelia“, „Tango“, „Paula“, „Agata“, „Daiana“. Mulţi cumpărători folosesc acest elegant mobilier de holuri şi pentru sufragerii. Nu putem încheia raidul nostru fără să amintim bucătăriile, în marea lor majoritate modulate, cu dulapuri suspendate în perete şi dulapuri masă, cu finisaje în melamină, texturate sau cu furnire de fag şi brad. Totodată, există la vinzare, în magazinele de profil ale comerţului de stat, un mobilier de completare, de fapt piese separate , canapele, birouri, scaune, mese TV, mese pliante, cuiere, dulapuri cu două şi trei uşi, mobilier pentru copii şi altele. Un serviciu de transport la domiciliu, cu demontări şi montări de mobilier, o serie de înlesniri pentru tinerii căsătoriţi, cît şi vînzările prin precomandă satisfac solicitările din ce în ce mai crescînde ale cumpărătorilor. Menţionăm că o preocupare salutară este aceea de a se asigura transportul prin transconteinere de la furnizor direct la magazine, pentru a se reduce volumul de manipulare a mărfurilor, pentru a se evita deteriorarea acestora şi a se scurta din timpul lor de circulaţie. Ca o surpriză pentru începutul de an care bate la uşă, I.C.L. Mobila, venind în întîmpinarea cererii cumpărătorilor, le va oferi noi creaţii de dormitoare, cum sunt „Crişan“, de la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Sebeş, „Ligia“ şi „Mir,cea“, de la întreprinderile de profil Gheorgheni, şi, respectiv, Deva. Şi pentru că tot suntem în „Luna cadourilor“, ce cadou poate fi mai potrivit şi dorit într-o casă nouă decit o mobilă, tot nouă, modernă, funcţională ? Marta CUIBUŞ ACTUALITATEA SPORTIVĂ FOTBAL. • Preşedintele Uniunii Europene de Fotbal (U.E.F.A.), Jacques Georges, s-a declarat împotriva unei schimbări în modul de desfăşurare a cupelor europene, schimbare propusă de o serie de cluburi, între care A.C. Milan şi Real Madrid, şi prin care se cerea alcătuirea in primul tur a unor grupe de patru echipe, cu meciuri turretur. „Actualul sistem, a spus Jacques Georges, și-a demonstrat atractivitatea în fața publicului. Admit că sunt necesare schimbări, dar acestea vor privi criteriile de desemnare a capilor de serie“. • Totodată, s-a anunţat că preliminariile viitorului campionat european al echipelor de tineret vor servi drept criterii de calificare la Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992. Cîștigătoarele celor 8 grupe (ce vor fi alcătuite la 2 februarie 1990, la Göteborg) vor disputa, cite două, meciuri tur-retur, învingătoarele acestor duble manşe urmînd să evolueze în turneul olimpic. Tot la Göteborg se va efectua tragerea la sorţi pentru preliminariile campionatului european, a cărui fază finală este prevăzută să se desfăşoare în Suedia, in 1992. • Turneul final al „Cupei Africii“ la fotbal se va disputa în perioada 2—17 martie 1990 in orașele algeriene Arinaba și Alger. Cele opt echipe calificate vor evolua în două grupe preliminare, după cum urmează : grupa A : Algeria, Nigeria, Cote d’Ivoire, Egipt ; grupa B : Camerun, Zambia, Senegal, Kenya. Primele doua clasate în fiecare grupă se vor califica pentru semifinalele competiției. • Pe lingă meciul de joi, 21 decembrie, cu formația Argentinei, reprezentativa Italiei a perfectat alte două partide de verificare în perspectiva turneului final al campionatului mondial , cu Olanda, la 21 februarie, şi cu Elveţia, în ziua de 31 martie. JOCURILE SPORTIVE ASIATICE DE IARNA. Ediţia din anul 1995 a Jocurilor sportive asiatice de iarnă va fi organizată de R.P.D. Coreeană — a hotărit în unanimitate Asociaţia comitetelor olimpice din Asia. TENIS. Competiţia internaţională de tenis pentru juniori „Sunshine Cup“ s-a încheiat la Plantation Park (Florida) cu victoria selecţionatei Canadei,* care a întrecut în finală cu 2-0 formația Suediei. Importante succese obţinute in producţie de oamenii muncii din judeţele Gorj şi Vilcea In telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, noi colective de muncă din întreaga ţară raportează obţinerea unor însemnate succese in îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an. Astfel, Comitetul Judeţean Gorj al P.C.R. raportează că oamenii muncii din 43 unităţi economice ale judeţului şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe 1989, angajîndu-se ca, pină la sfîrşitul anului, să realizeze o producţie suplimentară de peste o jumătate de miliard de lei. Sporurile înregistrate, obţinute in principal pe seama creşterii productivităţii muncii, se concretizează in însemnate cantităţi de produse, între care 600 mii tone cărbune, 69 milioane mc gaze naturale, 291 tone utilaje tehnologice pentru lucrări miniere, 60 mii mp plăci din azbociment, 2 300 mc prefabricate din beton armat, 560 mii bucăţi cărămizi şi blocuri ceramice, 1 150 mc cherestea, 78 mii mp plăci aglomerate din lemn, maşini-unelte pentru presare-forjare, sticlăriemenaj in valoare de 6 milioane lei. In telegramă se dă glas hotăririi ferme a celor ce muncesc și trăiesc în Gorj de a face totul pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin din grandiosul program adoptat de Congresul al XIV-lea al partidului, pentru continuarea pe o treaptă nouă, superioară, a operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Comitetul judeţean Vilcea al P.C.R. raportează, la rîndul său, că oamenii muncii din 22 unităţi economice au îndeplinit, la data de 20 decembrie, prevederile planului pe anul 1989 la producţie-marfă industrială. Au fost, astfel, create toate condiţiile pentru obţinerea unei producţii suplimentare, pină la finele anului, in valoare de 258 milioane lei, concretizată în însemnate cantităţi de produse necesare economiei naţionale, între care 493 mii MWh energie electrică, 193 tone utilaj chimic, 78 milioane mc gaze brute, 2 180 mc cherestea, 184 mii mp furnire estetice, 86 mii tone sare, 39 mii tone calcar, 19 mii tone var, tricotaje şi confecţii textile în valoare de peste 30 milioane lei. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, strălucit conducător de partid şi de ţară — se arată în telegramă — că nu vom cunoaşte sarcină de mai mare onoare decit înfăptuirea cu succes a prevederilor măreţului şi însufleţitorului program de muncă şi acţiunea revoluţionară adoptat de înaltul forum al comuniştilor români din noiembrie a.c., că vom pune în centrul întregii noastre activităţi din 1990 şi din viitorul cincinal valorificarea superioară a potenţialului economic de care dispune judeţul nostru, aducîndu-ne astfel o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea continuă a proprietăţii socialiste, la întărirea suveranităţii şi independenţei ţării, la măreaţa operă de edificare pe pămîntul patriei a celei mai drepteşi mai umane orînduiri — comunismul. 9 Concursul „Fondul păcii“ - 1990 Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Socialistă România organizează un nou concurs pe bază de buletine „Fondul Păcii“ — 1990 cu tema „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU : DEZ VOLTARE, COLABORARE, PACE“. întrebările sunt inspirate din tezele, ideile şi orientările de o inestimabilă valoare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din documentele adoptate de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român şi au in vedere iniţiativele şi contribuţia României socialiste, ale secretarului general al partidului privind dezvoltarea, colaborarea şi pacea in lume. Prin conţinutul său, concursul constituie o amplă acţiune de educare politică şi patriotică a maselor populare din ţara noastră. Concursul, organizat în întreaga ţară prin comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti pentru apărarea păcii, se va desfăşura în perioada decembrie 1989 — 31 mai 1990. Buletinele de concurs se pot procura prin comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti pentru apărarea păcii, prin întreprinderi şi instituţii, cooperative şi aşezăminte culturale de la oraşe şi sate. In Capitală, pot fi procurate de la Comitetul municipal București pentru apărarea păcii, str. Biserica Amzei nr. 29, și de la comitetele pentru apărarea păcii ale sectoarelor. te 19.00 Telejurnal * 19.30 Congresul al XIV-lea — Congresul marilor victorii socialiste. Documentar 19.51 Trăim decenii de împliniri măreţe. Versuri şi cintece patriotice 20.20 Din marea carte a patriei. Documentar 20.40 Agricultura — programe prioritare 21.00 Flacăra nestinsă a dragostei de patrie. Documentar 21.20 Sub tricolor, sub roșu steag. Cîntece patriotice 21.40 Telejurnal PAGINA 5 vremea Prognoza meteorologică pentru intervalul cuprins intre 21 decembrie, ora 20 — 24 decembrie, ora 20. In ţară : Vremea va fi caldă, cu cer variabil, mai mult noros în regiunile nordice. Se vor semnala precipitaţii, sub formă de ploaie, pe arii relativ extinse, în regiunile nordice şi doar pe alocuri în restul teritoriului. Izolat şi trecător, în zonele deluroase din nord, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. La munte, precipitaţiile vor fi atît sub formă de ploaie, cit şi lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări trecătoare din sector vestic, îndeosebi în nord-vestul ţării şi la munte. Temperaturile minime, în general, vor fi cuprinse între zero şi 10 grade, iar cele maxime între 6 şi 16 grade, mult mai ridicate în sud. Dimineaţa, pe alocuri, se va semnala ceaţă.