Sportul Popular, septembrie 1945 (Anul 1, nr. 122-151)

1945-09-01 / nr. 122

Jindl I Wr. BS?2 Sportul—factor în munca de reconstrucție a Ţării Sâmbătă 1 Sept. 1945 REDACȚIA : 0 o |j JiS»l|ki'-34 m fi i i« ce ai »1 După războiul aceste­ greu, pe care l-a dus aproape întreaga omenire, pacea a coborît din nou pe pământ, iar oamenii se gândesc într’un târ­ziu să lepede armele şi toate miate­­rialele care au dus moarte, distru­gere şi suferinţă. In locul luptelor cu atacuri ful­ger, mereu alte comunicate asupra „situaţiei frontului“, oamenii vor a­­pela la noul şi mai paşnice activi­tâ­ţi: refaceri economice, financiare, reclădiri de oraşe şi sate, ridicări de şcoli, institute de cultură, muzică şi artă şi desigur construirea a cât mai multe terenuri şi stadioane pentru Sport, care — nădăjduim — va fi de aci înainte mai mult de înţeles şi mai darnic sprijinit atât de guver­nele ţărilor cât şi de societatea în care trăim şi care îi va fi dat desi­gur in pregătirea fizică şi morală a unei naţiuni întregi. Ni se anunţă că prin alte mani­festaţii sportive internaţionale se va organiza, ca un simbol al sfârşitului războiului, Olimpiada Păcii. Zilele trecute s-a anunţat că foarte curând comitetul executiv al consi­liului internaţional al jocurilor olim­pice se va întruni la Londra pen­tru a discuta şi a lua hotărî­ri în ve­derea pregătirilor preliminare pentru Olimpiada Păcii, care va ava loc în anul 1948. Un suedez, un american şi un en­glez toţi trei mari specialişti in materie — se vor strânge pentru a pune la punct toate chestiunile în legătură cu manifestaţia ce se va ţine peste 3 ani. Desigur, ideea reluării jocurilor O­limpice este cât se poate de bună, întrucât aceste serbări cu caracter universal au servit şi va servi şi de aci înainte la cunoaşterea reciprocă a popoarelor şi la înfrăţirea lor pe stadioanele de sport. Diplomaţia trecutului impunea a­­numite schimburi de scrisori, anu­mite vizite, banchete și faze proto­­coli re, iar legătura dintre popoare se fa­ce foarte greu prin cele câteva ^JocTim­entaTe s».n turnee de ar­ti- .ii în propagandă. Totdeauna însă o echipă de foot ball să se cimenteze mai bine legăturile dintre două țări, iar publicul asistent şi-a dat mai bine seama de valoarea şi forţa unei naţiuni vecine şi prietenă, după sportul pe care îl practică şi după valoarea sportivilor pe care i-a tri­mis s-o reprezinte. Pentru popoarele Uniunii Sovietice învingătorii diverselor spartachiade şi a nenumărate campionate au repre­zentat mereu naţiunea respectivă, a­­rătând valoarea pregătirii ei fizice. Un Dinamo sau un Spartak protr’un match internaţional vor înfăţişa tot­deauna valoarea ridicată a football­­ului sovietic, după cum deasemeni un Arsenal îţi va arăta nivelul socceru­­lui britanic. Sportivii care s’au înapoiat dela a­­ceste concursuri şi competiţiuni au povestit lucruri admirabile, aducând cu ei amintiri şi legături de priete­nie, care se întăresc cu fiecare nouă manifestaţie şi devin tot mai nume­roase în raportul cu numărul mereu crescând al reuniunilor sportive. Un steag, un trofeu, o plachetă sau o diplomă — primită din partea unei federaţii sau a unei echipe străine — nu-ţi va arăta numai um gest proto­colar, o formă convenţională, ci şi un început de prietenie şi de colaborare intre popoare. Olimpiada Păcii va urmări în pri­mul rând strângerea cât mai puter­nică a popoarelor lumii, pe stadionul de sport. De data aceasta un rol de frunte va avea să-l joace U. R. S. S.-ul, care prin numărul extraordinar de mare de sportivi, precum și prin va­loarea ridicată a tuturor ramurilor, va fi chemat să contribuie la prospe­­ritatea ideii de sport şi la promova­rea diverselor ramuri sportive. In Uniunea Sovietică există spor­tivi care au stabilit recorduri mai bune decât cele europene şi mondia­le. Echipele sovietice de football ar reprezenta pentru cele mai bune for­maţii din lume adversari stăăluciţi şi care ar putea foarte bine să câştige primul loc în clasamentul mondial. Boxemrii, tennismanii, înnotătorii, cicliştii şi toţi ceilalţi sportivi so­vietici vor avea posibilitatea să se înfăţişeze, prin aceste manifestaţii, lumii întregi şi să aducă un aport considerabil mişcării sportive de masse. Amănuntul acesta este foarte preţios. U. R. S. S.-ul, deşi are mii de campioni, urmăreşte în primul rând difuzarea tuturor sporturilor în marile masse populare, ajungând să facă din toate popoarele Uniunii po­poare sportive, puternice şi sănă­toase. Celelalte ţări vor trebui să ia exemplul Uniunii Sovietice şi să a­­pliice sistemele şi metodele cari in puternica ţară de la Răsărit au dat roade excepţionale. Astăzi dictaturile au fost definitiv sfărâmate, iar în locul principiilor de ură, răzbunare, crimă şi jaf, s’au in­trodus principiile de omenie, cinste, dragoste între semeni, colaborare pentru progres şi civilizaţie. Păcii Olimpiada Păcii va arăta că hoar­­­dele nazi-fasciste au fost distruse şi că de aci înainte vor înflori în toate ţările din lume: libertatea, omenia şi democraţia. Sportivii vor fi alături totdeauna pentru a apăra aceste drepturi greu câştigate şi care reprezintă pentru generaţiile viitoare chezăşia păcii şi a progresului social. Olimpiada Păcii va îndemna tine­retul tuturor ţărilor să facă sport, mobilizând-ul tot­odată pentru apă­rarea ideilor de libertate, omenie şi democraţie. MIHAIL LUPESCU Cum se va desfăşură Ziua Sporturilor in provincie La 15 Septembrie se împlineşte un an de la înfiinţarea Organizaţiei Sportului Popular. Pentru a se da amploarea cuve­nită acestei aniversări, ziua de 15 Septembrie a fost declarată „Ziua Sporturilor“. Cu acest prilej se vor organiza atât în Capitală cât şi în toate centrele din ţară mari manifestaţii sportive, la care vor participa re­prezentanţii tuturor cluburilor, din toate ramurile sportive. Comitetul de Organizare din O.S.P. comunică tuturor centrelor că, independent de participarea lor la serbările din Bucureşti, fiecare regională, judeţeană sau locală O.S.P­, va organiza la 15 Septem­brie o mare manifestaţie sportivă cu prilejul Zilei Sporturilor- La aceasta vor fi invitate toate ofi­cialităţile locale. Programul manifestaţiilor va cu­prinde: 2 părţi bine distincte: 1. defilarea sportivilor într-un număr cât mai mare pe resorturi: sindi­cal, şcolar, universitar, rural şi mi­litar, pentru toate sporturile prac­­ticate în localitate, fiecare în ţi­nuta respectivă; 2) un program sportiv cuprinzând, după posibili­tăţile locale, cât mai multe ramuri şi înglobând elemente şi echipe din toate resorturile sportive. In cadrul serbărilor de Ziua Sporturilor, conducătorii regiona­lelor, judeţenelor sau localelor O­ S.P., vor ţine discursuri pentru a arăta însemnătatea sportului în viaţa tineretului, realizările înfăp­tuite până astăzi de către Orga­nizaţia Sportului Popular, precum şi necesitatea de a se da sportului un caracter de masse. Toate regionalele, judeţenele şi localele O.S.P. vor întocmi de ur­genţă programul manifestaţiilor pentru Ziua Sporturilor, pe care îl vor comunica imediat, urmând ca Comitetul de Organizare din OSP să expedieze apoi material de propagandă, premii, instrucţiuni etc. Str. Belvedere TELEFON : RedacțiI: 4 65.58 "^nnctrafia- 4.84 | administraţia 3ti Belvedere 6 *MULAJ? O­FICIOS AL ORGANIZAȚIEI SPORTULUI POPULA C.F.R. Timişoara va juca la Bucureşti cu cea mai bună formaţie Ion Vasile în echipa campionilor timişor­eni Pentru 8 şi 9 Septembrie, pri­­mindu-se aprobarea Comisiei Spor­tive Locale, C. F. R. din Timişoara, va juca la Bucureşti. Feroviarii timişoreni au dispus de Progresul în finala campiona­tului, astfel că au devenit campio­nii Timişoarei. Iar pentru turneul de la Bucu­reşti, C. F. R. ţinând să-şi afirme valoarea, iar prezenta cea m­ai bună echipă, în care joacă nu mai pu­ţin de 8 jucători ai reprezentativei Timişoarei. Formaţia timişorenilor va fi ast­fel alcătuită: Lăzăreanu, Covejdean, Barna, Ritter, Ion Vasile, Marcu, Mo­­mac, Rădanțu, Munteanu, Reiter, Vasilichițoaia. Cupa,,Victoria" inc pe a 23 Septembrie Ce prevede regulamentul începutul competiției cupa „Vic­toria“ a fost fixat pentru 23 Septem­brie 1945. La această cupă vor participa toate grupările afiliate. Competiția se va numi Cupa „Vic­toria“ și va fi dotată cu un trofeu de­cernat de F. R. F. A. Cupa se va disputa în două faze: I. Faza preliminară la care vor par­ticipa toate grupările afiliate. Această fază urmând să desemneze echipele care vor disputa faza finală. II. Faza finală, la care vor participa numai echipele calificate în faza pre­liminară. Omisiunile districtuale vor orga­niza faza preliminară a cupei „Vic­­toria“ prin jocuri tur şi retur, între toate echipele ce îi aparţin, clasifi­carea făcându-se prin acumulare de puncte conform regulamentului cam­pionatului naţional şi districutal. Condiţiunile de disputare sunt o singură sau mai multe serii, rămânând la alegerea comisiei districtuale. Desemnarea echipelor diin faza pre­liminară în faza finală se va face în modul următor: In districtele în care există 4—12 e­­chipe va fi clasificată o singură gru­pare. In districtele cu 13—20 grupări se vor clasifica 2 grupări. In districtele cu 21—28 grupări se vor clasifica 3 grupări. In districtele cu 29—36 grupări se vor clasifica 4 grupări. Pentru districtele cu peste 36 gru­pări, F. R. F. A. va aprecia numărul care urmează să intre în faza finală Faza preliminară se va încheia la 1 Mai 1946. Faza f­­inală Echipele desemnate de comisiile dis­trictuale de foot-ball pe baza clasa­mentului respectiv, vor participa în faza finală după programul alcătuit prin tragere la <*■­/.. .de C. C. N. din F. R. F. A. Jocurile se vor disputa elimantorii pe bază de tur și retur în localităţile ambilor adversari. In caz de joc nedecis, după ambele jocuri, C. C. N.-ul va stabili al treilea joc pe teren pentru (în cursul săptă­mânii), în cazul când acest joc se ter­mină la egalitate, sorți vor desemna gruparea participantă în faza urmă­toare. Al treilea joc in cazul că se ter­mină nedecis, va fi prelungit cu două reprize a 15 minute. C. C. N. in primele tururi, ale acestei Competiţii adică până la obţinerile de finală va avea în vedere ca sortarea echipelor să se facă în aşa fel încât ISU"­Cluj învingător la Turda TURDA, 30 (prin telefon). — E­­chipa clujeană Universitatea a în­vins ori după amiază la Turda echipa locală a C. F. R-ului cu scorul de 2—0 (0—0) prin punctele marcate de Jigu şi Cor­acu, să se preîntâmpine deplasările prea lungi pe C. F. R. E­ispoziţii finale Deplasările echipelor se fac pe speze proprii, încasările revenind grupă­rilor organizatoare. La jocurile disputate pe teren pen­tru beneficiul ca și deficitul va fi su­portat de ambele grupări. Un concurs care nu a reuşit in totul national Tot ,,Predealul“ de atletism să fie cea ce trebuia Despre câteva lucruri fr­umoase şi mai multe urâ­te aflate la „faţa locului" P­entru mulţi, pentru foarte mulţi „Predealul“ a rămas încă o iluzie. Pentru cei pe care performanţele nu-i ajută să poată lua parte la un concurs de talie naţională. Am scris re­portajul de faţă. Sub formă de film, vom trece în revistă toate amă­nuntele, faptele sau scenele care au precedat, au consti­tuit sau au urmat concursului de la Predeal. Sunt multe şi variate, bune şi rele loiale sau neloiale. Sosirea Vineri după amiază şi Sâmbătă di­mineaţa centrul Predealului forfotea: soseau mereu sportivi, din toate­­ col­ţurile ţării, cu multe şi variate mij­loace de transport: maşini, autobuze, tren, bicicletă, şi, chiar pe jos. Soseau mereu, iar oficialii tremurau, unde-i cazăm, ce facem cu ei? Se scontase o participare de 100—120 de atleţi şi acum sosiseră pate 200. Chestiunea a fost inte­rzolvată, prin bună voinţa ofiţerilor de­ Colegiul Nic. Filipescu. Ultimii au sosit braşovenii, cu câteva ore înainte de concurs, cei vreo 20 km, nefiind un handicap prea greu de­­ suportat. şi-aşa. incet, încet, se strâng rân­tăi sosesc vre-o câţiva in­şi... toţi sunt gata de con- T­erenul , o ploaie buclucaşe, încurcă sob începută Vineri la prânz ca a a doua zi dimineaţă cu a continua. im. îl ţinem? Dacă plouă iaz»? se întreabă, nehotă­­răcându-şi socoteala că­ o amânare de o zi ar urca bugetul concursului cu peste 2.000.000 lei. Dar ideea salvatoare o are Gh. Flo­­rea, îngrijitorul stadionului ANEF, luat de organizatori, tocmai pentru a evita aceste neprevăzături, însoţit de o grupă de soldaţi ai Vâ­nătorilor de Munte, reuşeşte ca, în de­curs de numai câteva ore să facă sa dispară stratul de apă aşezat pe pistă şi să amenajeze celelalte accesorii ca groapa de sărit, pragul, etc. anticipat şi fără nici o notă de spec­ Şi concursul poate începe ora 4.30 fixată pentru începerea concursului, coincide cu apariţia soa­relui. Micuţul stadion al Vânătorilor se luminează deodată iar publicul începe să apară. Spakierul anunţă. (Continuare în pag.3-a) durile, târziatt curs, Truică Mihai (). 0 cursă ciclistă în ca­drul serbărilor C. G. M. In cadrul serbărilor sportive or­ganizate de Confederaţia Generală a Muncii, Duminică 2 Septembrie va avea loc pe Velodromul U. F. S. R. o reuniune ciclistă sindi­cală, cuprinzând: probe de viteză şi de urmărire. Drept premii se vor da: pentru locul I un cauciuc de bicicletă, pentru locul II: o ca­meră de bicicletă, iar pentru locul al Ill-lea: o diplomă. Cei care do­resc să participe la cursă se vor înscrie la sediul D. S. P. Strada Batistei Nr. 4, et. I, până Sâmbătă 1 Septembrie, orele 12 dim. Citiţi numărul nostru de Duminică, îm­linat unui an de activitate sportivă în cadrul sin­dicatelor reînfiinţate. La 16 Septembrie o mare cursă de moto cross regia p. s. P. Organizaţia Spor­tului Popular, continuând seria organizărilor reu­niunilor motoci­cliste de propa­gandă, va regiza, în ziua de 16 Septembrie, un foarte interesant concurs de moto-cross. Alergarea se va desfăşura în groapa din spatele Velodromului, de la Bellu, ce se pretează de mi­nune acestui gen de curse. Cunoscute­ fiind succesele repur­tate de cursele de moto-cross, cre­dem că şi de data aceasta numărul concurenţilor, va întrece orice aş­teptări, contribuind la reuşita or­­ganizărei. In proba de la 16 Septembrie pe teren variat, O . P. va decerne nu­meroase și interesante premii, ce vor consta în materiale sportive de mare valoare. înscrierile ...pentru această interesantă probă de moto-cross ce este deschisă tuturor categoriilor, se primesc până în ziua de 14 Septembrie la sediul O. S. P. din strada Batiste No. 4, et. I. E ceva putred în atletism generalizat. După Predeal nu nu-Titlul acestui articol nu trebue maii că nu putem face constatări triste în ceia ce privește viitorul atletismului nostru, ci, din contră, putem înregistra un reviriment îm­bucurător adus atletismului, prin a­­portul cluburilor sindicale şi mai ales prin aportul provinciei, care a furnizat cantitatea şi totodată şi calitatea concursurilor de la Pre­deal. Nu acolo trebue să căutăm gre­şelile. Acestea sunt mai aproape de noi şi anume chiar aci la Bucureşti. Bucureştiul, care mai este şi as­tăzi conducătorul de drept al miş­cării atletice de la noi, prezintă sim­­ptome grave de dezagregare. Fe­deraţia tie altetism a fost întotdea­una expresiunea marilor cluburi atletice de iniţiativă particulară din Bucureşti. Or, aceste cluburi nu sunt pe linia cea bună. Ele, se mai cramponează şi astăzi de vechile metode reprobabile, de a apăra nu­mai interesul clubului, fie şi in dauna mişcării atletice generale. Iniţiativa particulară a acestor clu­buri se rezumă­ în a racola orice atlet care este capabil să aducă un plus de puncte la concursuri. Alte preocupări aceste cluburi nu au. Merg mai departe, întrucât a­­ceste cluburi au în mână, conform unei tradiţii greşite, şi conducerea federaţiei, ele transformă federaţia într-un instrument pentru satisfa­cerea intereselor de club. Această situaţie pune cluburile în cauză, în afara marilor interese ale sportu­lui românesc. Acum, şi nu mai târ­ziu, trebuesc soluţii, fiindcă altfel periclităm toată opera constructivă a provinciei. Intr'adevăr, provincia, care a ve­nit modest, cu o atitudine sportivă demnă de laudă, la aceste concur­suri, a devenit martora unui spec­tacol de cea mai urâtă factură. Abuzurile organizatorilor, cearta conducătorilor de cluburi bucureş­­tene, procedeurile arbitrare ale o­­ficialilor din federaţie, atitudinea nesportivă a atleţilor din Bucureşti, au fost tot atâtea din aspectele urâte ale concursurilor de la Pre­deal. Pe calea aceasta nu se poate merge, mai departe. Măsuri din cele mai energice se impun. Acest fel de a proceda periclitează munca O. S. P.-ului din centrele sportive provinciale, care au singure, toate meritele pentru reușita concursu­lui de la Predeal, fiindcă altfel Predealul ar fi arătat, ca şi in tre­cut, o simplă rivalitate de club bu­­cureştean, disputată pe un teren neutru. Şi acum am intrat în miezul pro­blemei. Să facem un scurt istoric. In luna Martie a. c., după cum ştie, s-au schimbat toate com­­federaţiilor de sport, pentru înlocuire cu alte comisii, s­­unare de astă dată, care să ’ în spirit democratic. La Fa­rQa Română de Atletism, nu s’a s­ău­zat mai nimic. Câţiva oameni noi, şi atâta tot. Vecini spirit de castă, exclusivist şi interesat, a rămas ne­clintit. Aceste metode vechi şi perimate ar fi compromis definitiv federaţia de atletism dacă nu ar fi existat O. S. P. care, prin munca ei de mo­bilizare sportivă, a condus un mare număr de debutanţi în direcţia at­letismului. Această muncă nu a fost spriji­nită cu nimic de F. R. A., din con­tră, a fost sabotată pe cât s’a putut. Ce concursuri a organizat F. R. A. pentru aceste masse noi? La ce concursuri organizate de O. S. P. au participat atleţii clubu­rilor particulare? Ce sprijin efectiv a dat F. R. A. organizărilor atletice făcute de O. S. P. ? Merg mai departe şi întreb, ce concursuri atletice a organizat F. R. pentru atleţii ei, faţă de ac­tivitatea din anii trecuţi? Toate răspunsurile vor arăta o­ situaţie dea dreptul catastrofală, ştigi vor reprezenta în acelaş timp un certificat al dezastrului provocator printr’o inactivitate calificabilă drept sabotaj. Concursul de la Predeal a pus ca­pac acestei activităţi (inactivităţi) şi forurile în drept, după cum ştiu s’au sezisat de această situaţie, iar măsurile care trebuesc luate, nu se, vor lăsa aşteptate. Vor urma campionatele şcolare, universitare şi naţionale, în mirând Starea actuală din F. R. A. precum şi atitudinea cluburilor particulare din Bucureşti, care ar trebui în­­drumeze şi să conducă întreaga ac­tivitate atletică de la unu, sunt o garanţie pentru ca aceste con­cursuri să reprezinte un insucces şi o distrugere efectivă, a tot ce a făcut O. S. P. pe terenul atletis­mului, în timp de un sezon. O. S. P. şi toate celelalte foruri sportive de la noi, au decretat at­letismul drept sportul de bază pen­tru o o­rice activitate sportivă. De aici, decurge o activitate concen­trată şi constructivă, pentru ridi­carea atletismului pe culmile cele mai înalte ale activităţii sportive Româneşti. Am spus eri, in acest loc„ că atletismul trebue să devie sportul tuturor celor care muncesc Pentru a nu compromite aceste idealuri, pentru a nu submina a­­ceastă activitate, se impun măsuri şi încă de scadenţă imediată. H. E. ic'us Ri»r«i învingător în In zilele de 25, 26 şi 27 August, a avut loc cam­pionatul de tennis al oraşului Cluj. Această compe­tiţie a fost orga­nizată de regio­nala din Cluj a O.S.P.-ului şi — în afară de jucătorii clujen­i — au participat şi tennis meniţi din Bu­cureşti şi Tg. Mureş. S’au înregistrat următoarele re­zultate tehnice * Simplii domni SFERTURI DE FINALA Cobzuc—Paulin­ 6:4; 6:1. Caralulis—M. Viziru 6:2; 6:1. Bădin—Eross 6:2; 6:4. SEMIFINALE Cobzuc—Caralulis 6:0; 1:6; 10:8. Burac—B­ădin 6:1; 6:8; 6:3. FINALA Cobzuc—Burac 6:2; 6:4; 6:1. Gh. Cobzuc, din echipa Capita­lei, este astfel câștigătorul con­GH. COBZUC cursului, dispunând în finală de V Rurac Dublu domni SFERTURI DE FINALA Cobzuc, V. Rurac—Hecht, Albon Cre­tuUn­dCiuilili 6:2; 6:4. M. Rurac, M. Viziru—Rado, Beko 6:3; 4:6; 6:4. Kross, Sasz — Paulini, Brândușa 6:3; 6:3. Caralulis, Bădin—Elefant, Tele­­ky 6:1; 6:1. SEMIFINALE Cobzuc, V. Rurac—M. Rusac, M. Viziru 6:3; 8:6. Caralulis, Bădin—Erös, Sasz 3:6; 7:6; 6:3. FINALA Cobzuc, V. Rurac — Caralulis, Bădin 5:7; 4:6; 6:3; 6:4; 6:4. Câștigătorii probelor dublu domni fac parte tot din echipa Ca­pitalei , Cobzuc, V. Burac, care au demonstrat un joc de calitate su­perioară. De altfel, partenerii din probele de dublu domni, s’au ca­lificat şi pentru finala de simplu domni. Asupra acestei interesante c com­­petiţii, vom reveni cu un reportaj amănunţit. La 25, 26 şi 27 August Gh. Cobzuc a câștigat campionatul de tennis a­l CSa*jasl®si probei it .Dacă cunoşti un Dumnezeu în cer ia-mâ înapoi la Oradea Mare Petsckowsky explica de ce a plecat de Io Cluj şi ce face azi Vă mai amintiţi de Petschowsky? A fost la început un talentat mijlo­caş centru junior la Chinezul şi a a­­părut ceva mai târziu sub numele de Pereny în echipa naţională a Unga­riei. La Bucureşti a venit ca mijlocaş dreapta în echipa KMSE şi s’a do­vedit a fi cel mai bun interpret al sistemului WM­ E blond şi s’au oferit pentru el diamante, dar el a plecat la Oradea fără a pretinde altceva decât un loc în maşină. Ceea ce este senzaţional, desigur. Povestea începe Lucrurile s’au întâmplat în modul următor. După matchul Libertatea— K.M.S.E., Clujul a rămas cu un locui­tor mai puţin. Petschowsky a plecat cu maşina la Oradea pentru a nu se mai întoarce nici­odată. Petschowsky se expl­ică... Şi cu acestea povestea a început. Te­lefoanele şi telegraful au intrat în ac­ţiune, telegramele au fost nenumărate şi ar face o glorie excepţională unui Cara­geale sportiv Cin­tenii pentru că nu­ puteau aduce dovezi, au adus acuzaţii, iar arădenii la fel — au adci­s declaraţii mai mult, sau mai puţin patetice, făcând din mij­locaşul Petschowsky un martir cu 90.000 lei pe lună salariu şi premii în­tre 40 şi 55.000 lei. Şi pentru că R.M.S.E nu a renunţat la ideea de a-l readuce pe Petscow­­sky înapoi, ci mai mult, a cerut sus­pendarea lui, Libertatea a luat şi ea drumul oficial. S-a adresat atunci la FRFA cu un memoriu, care cuprinde — într’un stil unic — un proces-verbal cu explica­ţiile lui Petschowsky. După afirmaţiile lui, a venit la Cluj pentru că era într’o situaţie ma­terială „mizerabilă“ şi „s’a lăsat ade­menit“ de promisiunile lui Szaniszlo I, care i-a descris Clujul ca pe un nou El Dorado. La Cluj însă adevărul a apărut de­zolant de repede şi Petschowsky a aflat târziu, ceea ce trebuia să ştie încă din copilărie, că la pomul lăudat nu trebue să te duci cu sacul. Concluzia nu-i lipsită nici de tra­gism, nici de humor. Iat-o, cum o spune mijlocaşul dreapta, în modul cel mai autentic: „Eu fiind locuitor orădeanu de cinci ani de zile, având şi câteva mobile şi articole casnice la Oradea, m’am hotă­rât ca de azi, înainte să nu mai cred în promisiunile conducătorilor de foot­ball". Logica este puţin defectuoasă, dar aceasta nu m­ai are nici fi importantă în faţa realităţii deosebit de tristă. I întoarcerea fiului risipitor După ce a luat această hotărîre în­ţeleaptă, a luat şi pe aceea de a pleca la Oradea. Şi împrejurările l-au ajutat, fiindu-i favorabili. La 29 iulie, Libertatea a ju­s M.S.E la Cluj. Petschowsky l-a întâmpina­ trenorul Sonnenwirth cu c „dacă cunoști un Dumnezeu ^1.' du-mă atunci înapoi la OracLp^1. (Continuare în pag. î'l) ! F.R.F.A. crei­ază comisii districtuale de football în toată ţara F. R. F. A. îşi va creia organe locale (comisii districtuale de foot­ball) în toată ţara, prin adu­nări generale of® tuturor grupărilor. Aceste comisii vor era «»***■­­*,s*mi©iSîe 15 şi C­Or M. Sportul trebue să devină parte inte­grantă din educaţia poporului

Next