Sportul Popular, septembrie 1945 (Anul 1, nr. 122-151)
1945-09-01 / nr. 122
Jindl I Wr. BS?2 Sportul—factor în munca de reconstrucție a Ţării Sâmbătă 1 Sept. 1945 REDACȚIA : 0 o |j JiS»l|ki'-34 m fi i i« ce ai »1 După războiul aceste greu, pe care l-a dus aproape întreaga omenire, pacea a coborît din nou pe pământ, iar oamenii se gândesc într’un târziu să lepede armele şi toate miaterialele care au dus moarte, distrugere şi suferinţă. In locul luptelor cu atacuri fulger, mereu alte comunicate asupra „situaţiei frontului“, oamenii vor apela la noul şi mai paşnice activitâţi: refaceri economice, financiare, reclădiri de oraşe şi sate, ridicări de şcoli, institute de cultură, muzică şi artă şi desigur construirea a cât mai multe terenuri şi stadioane pentru Sport, care — nădăjduim — va fi de aci înainte mai mult de înţeles şi mai darnic sprijinit atât de guvernele ţărilor cât şi de societatea în care trăim şi care îi va fi dat desigur in pregătirea fizică şi morală a unei naţiuni întregi. Ni se anunţă că prin alte manifestaţii sportive internaţionale se va organiza, ca un simbol al sfârşitului războiului, Olimpiada Păcii. Zilele trecute s-a anunţat că foarte curând comitetul executiv al consiliului internaţional al jocurilor olimpice se va întruni la Londra pentru a discuta şi a lua hotărîri în vederea pregătirilor preliminare pentru Olimpiada Păcii, care va ava loc în anul 1948. Un suedez, un american şi un englez toţi trei mari specialişti in materie — se vor strânge pentru a pune la punct toate chestiunile în legătură cu manifestaţia ce se va ţine peste 3 ani. Desigur, ideea reluării jocurilor Olimpice este cât se poate de bună, întrucât aceste serbări cu caracter universal au servit şi va servi şi de aci înainte la cunoaşterea reciprocă a popoarelor şi la înfrăţirea lor pe stadioanele de sport. Diplomaţia trecutului impunea anumite schimburi de scrisori, anumite vizite, banchete și faze protocoli re, iar legătura dintre popoare se face foarte greu prin cele câteva ^JocTimentaTe s».n turnee de arti- .ii în propagandă. Totdeauna însă o echipă de foot ball să se cimenteze mai bine legăturile dintre două țări, iar publicul asistent şi-a dat mai bine seama de valoarea şi forţa unei naţiuni vecine şi prietenă, după sportul pe care îl practică şi după valoarea sportivilor pe care i-a trimis s-o reprezinte. Pentru popoarele Uniunii Sovietice învingătorii diverselor spartachiade şi a nenumărate campionate au reprezentat mereu naţiunea respectivă, arătând valoarea pregătirii ei fizice. Un Dinamo sau un Spartak protr’un match internaţional vor înfăţişa totdeauna valoarea ridicată a footballului sovietic, după cum deasemeni un Arsenal îţi va arăta nivelul soccerului britanic. Sportivii care s’au înapoiat dela aceste concursuri şi competiţiuni au povestit lucruri admirabile, aducând cu ei amintiri şi legături de prietenie, care se întăresc cu fiecare nouă manifestaţie şi devin tot mai numeroase în raportul cu numărul mereu crescând al reuniunilor sportive. Un steag, un trofeu, o plachetă sau o diplomă — primită din partea unei federaţii sau a unei echipe străine — nu-ţi va arăta numai um gest protocolar, o formă convenţională, ci şi un început de prietenie şi de colaborare intre popoare. Olimpiada Păcii va urmări în primul rând strângerea cât mai puternică a popoarelor lumii, pe stadionul de sport. De data aceasta un rol de frunte va avea să-l joace U. R. S. S.-ul, care prin numărul extraordinar de mare de sportivi, precum și prin valoarea ridicată a tuturor ramurilor, va fi chemat să contribuie la prosperitatea ideii de sport şi la promovarea diverselor ramuri sportive. In Uniunea Sovietică există sportivi care au stabilit recorduri mai bune decât cele europene şi mondiale. Echipele sovietice de football ar reprezenta pentru cele mai bune formaţii din lume adversari stăăluciţi şi care ar putea foarte bine să câştige primul loc în clasamentul mondial. Boxemrii, tennismanii, înnotătorii, cicliştii şi toţi ceilalţi sportivi sovietici vor avea posibilitatea să se înfăţişeze, prin aceste manifestaţii, lumii întregi şi să aducă un aport considerabil mişcării sportive de masse. Amănuntul acesta este foarte preţios. U. R. S. S.-ul, deşi are mii de campioni, urmăreşte în primul rând difuzarea tuturor sporturilor în marile masse populare, ajungând să facă din toate popoarele Uniunii popoare sportive, puternice şi sănătoase. Celelalte ţări vor trebui să ia exemplul Uniunii Sovietice şi să apliice sistemele şi metodele cari in puternica ţară de la Răsărit au dat roade excepţionale. Astăzi dictaturile au fost definitiv sfărâmate, iar în locul principiilor de ură, răzbunare, crimă şi jaf, s’au introdus principiile de omenie, cinste, dragoste între semeni, colaborare pentru progres şi civilizaţie. Păcii Olimpiada Păcii va arăta că hoardele nazi-fasciste au fost distruse şi că de aci înainte vor înflori în toate ţările din lume: libertatea, omenia şi democraţia. Sportivii vor fi alături totdeauna pentru a apăra aceste drepturi greu câştigate şi care reprezintă pentru generaţiile viitoare chezăşia păcii şi a progresului social. Olimpiada Păcii va îndemna tineretul tuturor ţărilor să facă sport, mobilizând-ul totodată pentru apărarea ideilor de libertate, omenie şi democraţie. MIHAIL LUPESCU Cum se va desfăşură Ziua Sporturilor in provincie La 15 Septembrie se împlineşte un an de la înfiinţarea Organizaţiei Sportului Popular. Pentru a se da amploarea cuvenită acestei aniversări, ziua de 15 Septembrie a fost declarată „Ziua Sporturilor“. Cu acest prilej se vor organiza atât în Capitală cât şi în toate centrele din ţară mari manifestaţii sportive, la care vor participa reprezentanţii tuturor cluburilor, din toate ramurile sportive. Comitetul de Organizare din O.S.P. comunică tuturor centrelor că, independent de participarea lor la serbările din Bucureşti, fiecare regională, judeţeană sau locală O.S.P, va organiza la 15 Septembrie o mare manifestaţie sportivă cu prilejul Zilei Sporturilor- La aceasta vor fi invitate toate oficialităţile locale. Programul manifestaţiilor va cuprinde: 2 părţi bine distincte: 1. defilarea sportivilor într-un număr cât mai mare pe resorturi: sindical, şcolar, universitar, rural şi militar, pentru toate sporturile practicate în localitate, fiecare în ţinuta respectivă; 2) un program sportiv cuprinzând, după posibilităţile locale, cât mai multe ramuri şi înglobând elemente şi echipe din toate resorturile sportive. In cadrul serbărilor de Ziua Sporturilor, conducătorii regionalelor, judeţenelor sau localelor O S.P., vor ţine discursuri pentru a arăta însemnătatea sportului în viaţa tineretului, realizările înfăptuite până astăzi de către Organizaţia Sportului Popular, precum şi necesitatea de a se da sportului un caracter de masse. Toate regionalele, judeţenele şi localele O.S.P. vor întocmi de urgenţă programul manifestaţiilor pentru Ziua Sporturilor, pe care îl vor comunica imediat, urmând ca Comitetul de Organizare din OSP să expedieze apoi material de propagandă, premii, instrucţiuni etc. Str. Belvedere TELEFON : RedacțiI: 4 65.58 "^nnctrafia- 4.84 | administraţia 3ti Belvedere 6 *MULAJ? OFICIOS AL ORGANIZAȚIEI SPORTULUI POPULA C.F.R. Timişoara va juca la Bucureşti cu cea mai bună formaţie Ion Vasile în echipa campionilor timişoreni Pentru 8 şi 9 Septembrie, primindu-se aprobarea Comisiei Sportive Locale, C. F. R. din Timişoara, va juca la Bucureşti. Feroviarii timişoreni au dispus de Progresul în finala campionatului, astfel că au devenit campionii Timişoarei. Iar pentru turneul de la Bucureşti, C. F. R. ţinând să-şi afirme valoarea, iar prezenta cea mai bună echipă, în care joacă nu mai puţin de 8 jucători ai reprezentativei Timişoarei. Formaţia timişorenilor va fi astfel alcătuită: Lăzăreanu, Covejdean, Barna, Ritter, Ion Vasile, Marcu, Momac, Rădanțu, Munteanu, Reiter, Vasilichițoaia. Cupa,,Victoria" inc pe a 23 Septembrie Ce prevede regulamentul începutul competiției cupa „Victoria“ a fost fixat pentru 23 Septembrie 1945. La această cupă vor participa toate grupările afiliate. Competiția se va numi Cupa „Victoria“ și va fi dotată cu un trofeu decernat de F. R. F. A. Cupa se va disputa în două faze: I. Faza preliminară la care vor participa toate grupările afiliate. Această fază urmând să desemneze echipele care vor disputa faza finală. II. Faza finală, la care vor participa numai echipele calificate în faza preliminară. Omisiunile districtuale vor organiza faza preliminară a cupei „Victoria“ prin jocuri tur şi retur, între toate echipele ce îi aparţin, clasificarea făcându-se prin acumulare de puncte conform regulamentului campionatului naţional şi districutal. Condiţiunile de disputare sunt o singură sau mai multe serii, rămânând la alegerea comisiei districtuale. Desemnarea echipelor diin faza preliminară în faza finală se va face în modul următor: In districtele în care există 4—12 echipe va fi clasificată o singură grupare. In districtele cu 13—20 grupări se vor clasifica 2 grupări. In districtele cu 21—28 grupări se vor clasifica 3 grupări. In districtele cu 29—36 grupări se vor clasifica 4 grupări. Pentru districtele cu peste 36 grupări, F. R. F. A. va aprecia numărul care urmează să intre în faza finală Faza preliminară se va încheia la 1 Mai 1946. Faza finală Echipele desemnate de comisiile districtuale de foot-ball pe baza clasamentului respectiv, vor participa în faza finală după programul alcătuit prin tragere la <*■/.. .de C. C. N. din F. R. F. A. Jocurile se vor disputa elimantorii pe bază de tur și retur în localităţile ambilor adversari. In caz de joc nedecis, după ambele jocuri, C. C. N.-ul va stabili al treilea joc pe teren pentru (în cursul săptămânii), în cazul când acest joc se termină la egalitate, sorți vor desemna gruparea participantă în faza următoare. Al treilea joc in cazul că se termină nedecis, va fi prelungit cu două reprize a 15 minute. C. C. N. in primele tururi, ale acestei Competiţii adică până la obţinerile de finală va avea în vedere ca sortarea echipelor să se facă în aşa fel încât ISU"Cluj învingător la Turda TURDA, 30 (prin telefon). — Echipa clujeană Universitatea a învins ori după amiază la Turda echipa locală a C. F. R-ului cu scorul de 2—0 (0—0) prin punctele marcate de Jigu şi Coracu, să se preîntâmpine deplasările prea lungi pe C. F. R. Eispoziţii finale Deplasările echipelor se fac pe speze proprii, încasările revenind grupărilor organizatoare. La jocurile disputate pe teren pentru beneficiul ca și deficitul va fi suportat de ambele grupări. Un concurs care nu a reuşit in totul national Tot ,,Predealul“ de atletism să fie cea ce trebuia Despre câteva lucruri frumoase şi mai multe urâte aflate la „faţa locului" Pentru mulţi, pentru foarte mulţi „Predealul“ a rămas încă o iluzie. Pentru cei pe care performanţele nu-i ajută să poată lua parte la un concurs de talie naţională. Am scris reportajul de faţă. Sub formă de film, vom trece în revistă toate amănuntele, faptele sau scenele care au precedat, au constituit sau au urmat concursului de la Predeal. Sunt multe şi variate, bune şi rele loiale sau neloiale. Sosirea Vineri după amiază şi Sâmbătă dimineaţa centrul Predealului forfotea: soseau mereu sportivi, din toate colţurile ţării, cu multe şi variate mijloace de transport: maşini, autobuze, tren, bicicletă, şi, chiar pe jos. Soseau mereu, iar oficialii tremurau, unde-i cazăm, ce facem cu ei? Se scontase o participare de 100—120 de atleţi şi acum sosiseră pate 200. Chestiunea a fost interzolvată, prin bună voinţa ofiţerilor de Colegiul Nic. Filipescu. Ultimii au sosit braşovenii, cu câteva ore înainte de concurs, cei vreo 20 km, nefiind un handicap prea greu de suportat. şi-aşa. incet, încet, se strâng rântăi sosesc vre-o câţiva inşi... toţi sunt gata de con- Terenul , o ploaie buclucaşe, încurcă sob începută Vineri la prânz ca a a doua zi dimineaţă cu a continua. im. îl ţinem? Dacă plouă iaz»? se întreabă, nehotărăcându-şi socoteala că o amânare de o zi ar urca bugetul concursului cu peste 2.000.000 lei. Dar ideea salvatoare o are Gh. Florea, îngrijitorul stadionului ANEF, luat de organizatori, tocmai pentru a evita aceste neprevăzături, însoţit de o grupă de soldaţi ai Vânătorilor de Munte, reuşeşte ca, în decurs de numai câteva ore să facă sa dispară stratul de apă aşezat pe pistă şi să amenajeze celelalte accesorii ca groapa de sărit, pragul, etc. anticipat şi fără nici o notă de spec Şi concursul poate începe ora 4.30 fixată pentru începerea concursului, coincide cu apariţia soarelui. Micuţul stadion al Vânătorilor se luminează deodată iar publicul începe să apară. Spakierul anunţă. (Continuare în pag.3-a) durile, târziatt curs, Truică Mihai (). 0 cursă ciclistă în cadrul serbărilor C. G. M. In cadrul serbărilor sportive organizate de Confederaţia Generală a Muncii, Duminică 2 Septembrie va avea loc pe Velodromul U. F. S. R. o reuniune ciclistă sindicală, cuprinzând: probe de viteză şi de urmărire. Drept premii se vor da: pentru locul I un cauciuc de bicicletă, pentru locul II: o cameră de bicicletă, iar pentru locul al Ill-lea: o diplomă. Cei care doresc să participe la cursă se vor înscrie la sediul D. S. P. Strada Batistei Nr. 4, et. I, până Sâmbătă 1 Septembrie, orele 12 dim. Citiţi numărul nostru de Duminică, îmlinat unui an de activitate sportivă în cadrul sindicatelor reînfiinţate. La 16 Septembrie o mare cursă de moto cross regia p. s. P. Organizaţia Sportului Popular, continuând seria organizărilor reuniunilor motocicliste de propagandă, va regiza, în ziua de 16 Septembrie, un foarte interesant concurs de moto-cross. Alergarea se va desfăşura în groapa din spatele Velodromului, de la Bellu, ce se pretează de minune acestui gen de curse. Cunoscute fiind succesele repurtate de cursele de moto-cross, credem că şi de data aceasta numărul concurenţilor, va întrece orice aşteptări, contribuind la reuşita organizărei. In proba de la 16 Septembrie pe teren variat, O . P. va decerne numeroase și interesante premii, ce vor consta în materiale sportive de mare valoare. înscrierile ...pentru această interesantă probă de moto-cross ce este deschisă tuturor categoriilor, se primesc până în ziua de 14 Septembrie la sediul O. S. P. din strada Batiste No. 4, et. I. E ceva putred în atletism generalizat. După Predeal nu nu-Titlul acestui articol nu trebue maii că nu putem face constatări triste în ceia ce privește viitorul atletismului nostru, ci, din contră, putem înregistra un reviriment îmbucurător adus atletismului, prin aportul cluburilor sindicale şi mai ales prin aportul provinciei, care a furnizat cantitatea şi totodată şi calitatea concursurilor de la Predeal. Nu acolo trebue să căutăm greşelile. Acestea sunt mai aproape de noi şi anume chiar aci la Bucureşti. Bucureştiul, care mai este şi astăzi conducătorul de drept al mişcării atletice de la noi, prezintă simptome grave de dezagregare. Federaţia tie altetism a fost întotdeauna expresiunea marilor cluburi atletice de iniţiativă particulară din Bucureşti. Or, aceste cluburi nu sunt pe linia cea bună. Ele, se mai cramponează şi astăzi de vechile metode reprobabile, de a apăra numai interesul clubului, fie şi in dauna mişcării atletice generale. Iniţiativa particulară a acestor cluburi se rezumă în a racola orice atlet care este capabil să aducă un plus de puncte la concursuri. Alte preocupări aceste cluburi nu au. Merg mai departe, întrucât aceste cluburi au în mână, conform unei tradiţii greşite, şi conducerea federaţiei, ele transformă federaţia într-un instrument pentru satisfacerea intereselor de club. Această situaţie pune cluburile în cauză, în afara marilor interese ale sportului românesc. Acum, şi nu mai târziu, trebuesc soluţii, fiindcă altfel periclităm toată opera constructivă a provinciei. Intr'adevăr, provincia, care a venit modest, cu o atitudine sportivă demnă de laudă, la aceste concursuri, a devenit martora unui spectacol de cea mai urâtă factură. Abuzurile organizatorilor, cearta conducătorilor de cluburi bucureştene, procedeurile arbitrare ale oficialilor din federaţie, atitudinea nesportivă a atleţilor din Bucureşti, au fost tot atâtea din aspectele urâte ale concursurilor de la Predeal. Pe calea aceasta nu se poate merge, mai departe. Măsuri din cele mai energice se impun. Acest fel de a proceda periclitează munca O. S. P.-ului din centrele sportive provinciale, care au singure, toate meritele pentru reușita concursului de la Predeal, fiindcă altfel Predealul ar fi arătat, ca şi in trecut, o simplă rivalitate de club bucureştean, disputată pe un teren neutru. Şi acum am intrat în miezul problemei. Să facem un scurt istoric. In luna Martie a. c., după cum ştie, s-au schimbat toate comfederaţiilor de sport, pentru înlocuire cu alte comisii, sunare de astă dată, care să ’ în spirit democratic. La FarQa Română de Atletism, nu s’a săuzat mai nimic. Câţiva oameni noi, şi atâta tot. Vecini spirit de castă, exclusivist şi interesat, a rămas neclintit. Aceste metode vechi şi perimate ar fi compromis definitiv federaţia de atletism dacă nu ar fi existat O. S. P. care, prin munca ei de mobilizare sportivă, a condus un mare număr de debutanţi în direcţia atletismului. Această muncă nu a fost sprijinită cu nimic de F. R. A., din contră, a fost sabotată pe cât s’a putut. Ce concursuri a organizat F. R. A. pentru aceste masse noi? La ce concursuri organizate de O. S. P. au participat atleţii cluburilor particulare? Ce sprijin efectiv a dat F. R. A. organizărilor atletice făcute de O. S. P. ? Merg mai departe şi întreb, ce concursuri atletice a organizat F. R. pentru atleţii ei, faţă de activitatea din anii trecuţi? Toate răspunsurile vor arăta o situaţie dea dreptul catastrofală, ştigi vor reprezenta în acelaş timp un certificat al dezastrului provocator printr’o inactivitate calificabilă drept sabotaj. Concursul de la Predeal a pus capac acestei activităţi (inactivităţi) şi forurile în drept, după cum ştiu s’au sezisat de această situaţie, iar măsurile care trebuesc luate, nu se, vor lăsa aşteptate. Vor urma campionatele şcolare, universitare şi naţionale, în mirând Starea actuală din F. R. A. precum şi atitudinea cluburilor particulare din Bucureşti, care ar trebui îndrumeze şi să conducă întreaga activitate atletică de la unu, sunt o garanţie pentru ca aceste concursuri să reprezinte un insucces şi o distrugere efectivă, a tot ce a făcut O. S. P. pe terenul atletismului, în timp de un sezon. O. S. P. şi toate celelalte foruri sportive de la noi, au decretat atletismul drept sportul de bază pentru o orice activitate sportivă. De aici, decurge o activitate concentrată şi constructivă, pentru ridicarea atletismului pe culmile cele mai înalte ale activităţii sportive Româneşti. Am spus eri, in acest loc„ că atletismul trebue să devie sportul tuturor celor care muncesc Pentru a nu compromite aceste idealuri, pentru a nu submina această activitate, se impun măsuri şi încă de scadenţă imediată. H. E. ic'us Ri»r«i învingător în In zilele de 25, 26 şi 27 August, a avut loc campionatul de tennis al oraşului Cluj. Această competiţie a fost organizată de regionala din Cluj a O.S.P.-ului şi — în afară de jucătorii clujeni — au participat şi tennis meniţi din Bucureşti şi Tg. Mureş. S’au înregistrat următoarele rezultate tehnice * Simplii domni SFERTURI DE FINALA Cobzuc—Paulin 6:4; 6:1. Caralulis—M. Viziru 6:2; 6:1. Bădin—Eross 6:2; 6:4. SEMIFINALE Cobzuc—Caralulis 6:0; 1:6; 10:8. Burac—Bădin 6:1; 6:8; 6:3. FINALA Cobzuc—Burac 6:2; 6:4; 6:1. Gh. Cobzuc, din echipa Capitalei, este astfel câștigătorul conGH. COBZUC cursului, dispunând în finală de V Rurac Dublu domni SFERTURI DE FINALA Cobzuc, V. Rurac—Hecht, Albon CretuUndCiuilili 6:2; 6:4. M. Rurac, M. Viziru—Rado, Beko 6:3; 4:6; 6:4. Kross, Sasz — Paulini, Brândușa 6:3; 6:3. Caralulis, Bădin—Elefant, Teleky 6:1; 6:1. SEMIFINALE Cobzuc, V. Rurac—M. Rusac, M. Viziru 6:3; 8:6. Caralulis, Bădin—Erös, Sasz 3:6; 7:6; 6:3. FINALA Cobzuc, V. Rurac — Caralulis, Bădin 5:7; 4:6; 6:3; 6:4; 6:4. Câștigătorii probelor dublu domni fac parte tot din echipa Capitalei , Cobzuc, V. Burac, care au demonstrat un joc de calitate superioară. De altfel, partenerii din probele de dublu domni, s’au calificat şi pentru finala de simplu domni. Asupra acestei interesante c competiţii, vom reveni cu un reportaj amănunţit. La 25, 26 şi 27 August Gh. Cobzuc a câștigat campionatul de tennis al CSa*jasl®si probei it .Dacă cunoşti un Dumnezeu în cer ia-mâ înapoi la Oradea Mare Petsckowsky explica de ce a plecat de Io Cluj şi ce face azi Vă mai amintiţi de Petschowsky? A fost la început un talentat mijlocaş centru junior la Chinezul şi a apărut ceva mai târziu sub numele de Pereny în echipa naţională a Ungariei. La Bucureşti a venit ca mijlocaş dreapta în echipa KMSE şi s’a dovedit a fi cel mai bun interpret al sistemului WM E blond şi s’au oferit pentru el diamante, dar el a plecat la Oradea fără a pretinde altceva decât un loc în maşină. Ceea ce este senzaţional, desigur. Povestea începe Lucrurile s’au întâmplat în modul următor. După matchul Libertatea— K.M.S.E., Clujul a rămas cu un locuitor mai puţin. Petschowsky a plecat cu maşina la Oradea pentru a nu se mai întoarce niciodată. Petschowsky se explică... Şi cu acestea povestea a început. Telefoanele şi telegraful au intrat în acţiune, telegramele au fost nenumărate şi ar face o glorie excepţională unui Carageale sportiv Cintenii pentru că nu puteau aduce dovezi, au adus acuzaţii, iar arădenii la fel — au adcis declaraţii mai mult, sau mai puţin patetice, făcând din mijlocaşul Petschowsky un martir cu 90.000 lei pe lună salariu şi premii între 40 şi 55.000 lei. Şi pentru că R.M.S.E nu a renunţat la ideea de a-l readuce pe Petscowsky înapoi, ci mai mult, a cerut suspendarea lui, Libertatea a luat şi ea drumul oficial. S-a adresat atunci la FRFA cu un memoriu, care cuprinde — într’un stil unic — un proces-verbal cu explicaţiile lui Petschowsky. După afirmaţiile lui, a venit la Cluj pentru că era într’o situaţie materială „mizerabilă“ şi „s’a lăsat ademenit“ de promisiunile lui Szaniszlo I, care i-a descris Clujul ca pe un nou El Dorado. La Cluj însă adevărul a apărut dezolant de repede şi Petschowsky a aflat târziu, ceea ce trebuia să ştie încă din copilărie, că la pomul lăudat nu trebue să te duci cu sacul. Concluzia nu-i lipsită nici de tragism, nici de humor. Iat-o, cum o spune mijlocaşul dreapta, în modul cel mai autentic: „Eu fiind locuitor orădeanu de cinci ani de zile, având şi câteva mobile şi articole casnice la Oradea, m’am hotărât ca de azi, înainte să nu mai cred în promisiunile conducătorilor de football". Logica este puţin defectuoasă, dar aceasta nu mai are nici fi importantă în faţa realităţii deosebit de tristă. I întoarcerea fiului risipitor După ce a luat această hotărîre înţeleaptă, a luat şi pe aceea de a pleca la Oradea. Şi împrejurările l-au ajutat, fiindu-i favorabili. La 29 iulie, Libertatea a jus M.S.E la Cluj. Petschowsky l-a întâmpina trenorul Sonnenwirth cu c „dacă cunoști un Dumnezeu ^1.' du-mă atunci înapoi la OracLp^1. (Continuare în pag. î'l) ! F.R.F.A. creiază comisii districtuale de football în toată ţara F. R. F. A. îşi va creia organe locale (comisii districtuale de football) în toată ţara, prin adunări generale of® tuturor grupărilor. Aceste comisii vor era «»***■*,s*mi©iSîe 15 şi COr M. Sportul trebue să devină parte integrantă din educaţia poporului