Sportul Popular, septembrie 1945 (Anul 1, nr. 122-151)
1945-09-01 / nr. 122
Duminică pe U. F. S. R. 1st la culeii Iniei? sindicale de viile? se întâlnesc într’un turneu fulger, în cadrul serbărilor pentru comemorarea unui an dela înfiinţarea C. G. M. După cum s-a anunţat In numărul nostru de eri, Duminică dimineaţa pe stadionul U. F. S. R. dela Arcul de Triumf se vor desfăşura mari manifestaţii sportive pentru comemorarea în cadrul sărbătoresc a unui an de la înfiinţarea Confederaţiei Generale a Muncii. Uvertura acestor manifestaţii o vor furniza opt dintre cele mai merituoase şi mai technice echipe sindicale de volley-ball. Aceste echipe sunt următoarele: S.T.B., Franck, Phoenix, A.S.A.M., I.O.R., Cartea Românească, Standard şi Pulberăria, toate formaţii masculine. Ele îşi vor disputa întâietatea într’un turneu fulger, eliminatoriu, sistem „cupă“. Echipei câştigătoare îi va reveni o plachetă de aur donată de Secţia de specialitate din Organizaţia Sportului Popular. Iată programul acestui turneu : TEREN I Ora 9.00 : S.T.B. — Phoenix, - arb. Mircea Dumitrescu. Ora 9.30: A.S.A.M. — I.O.R., — arb. Petre Ghica. TEREN II Ora 9.00: Cartea Românească Standard., ■— arb. Mircea Dumitrescu. Ora 9.30 : Pulberăria — Franck — arh. Voicu Victor. Semifinstale TEREN I Ora 10.00: Învingătorul dintre S.T.B. — Phoenix cu cel dintre Cartea Românească — Standard TEREN II Ora 10.00: învingătorul dintre A.S.A.M. — I.O.R. cu cel dintre Pulberăria — Franck. Arbitrii pentru semifinale și finale se vor alege pe teren. Cartea Românească invinsă in etapa de eri a Campionatului sindical de voleyball masculin pentru se vede Etapa a treia a campionatului pentru selecţia echipelor sindicale de volleyball, disputată ori, a prilejuit, conform aşteptărilor, matchuri spectaculoase şi echilibrate, în genere. Majoritatea rezultatelor sunt cele scontate, favoriţii noştri reuşind să-şi înfrângă, cu mai puţină sau mai multă uşurinţă, adversarii. Remarcăm înfrângerea echipei Cartea Românească în faţa LARES-ului, ceeace dovedeşte regresul de formă prin care trece actualmente formația „librarilor". Dăm mai jos rezultatele tehnice ale întregei etape disputate ori. Rezultatele technice ASAM—Primăria: 15—11; 15—6 IOR. I—CFR. II: 15—11; 15—1 CFR. III—IOR. II: 15—7; 15—13 Standard I—Gaz și Electricitate JU^UL^12;15—6 Frank I—Phoenix 1: 15—8; 15-12 UCR. I—Zimmer: 15—4; 16—14 LARES. — Cartea Românească : 15—6; 15—12 STB. II—CFR. V: 15—0; 15—2 STB. I—BCR.: 15—8; 7—15; 15-9 1CAR—Universul: 15—13; 15—12 Dămbovița—ICAR: 15—10; 15—2 CAM. 1—LOS. I: 15—0; 15—0 forfait. Trebitsch—CFR. IV: 15—2; 15—2 Sportul Muncitoresc—LOS. 11: 15— 0; 15—0 forfait. ___ Dămbovița—CAM. II: 15—4; 15-6 Trebitsch—ICAR: 11—5; 15—10; 16— 15. Adesgo—Franck II: 15—8; 15—7 Phoenix II UCR. II: 15—0; 15—0 forfait. Standard 11—Gaz și Electricitate I: 15—0; 15—0 forfait. PTT.—Phillips: 15—0; 15—0 forfait. Pulberăria I—Pulberăria II: 15— 10; 15—9 ' Malaxa—Comănescu: 15-9; 15-2 CLASICII ŞI SPORTUL.... Im prin cremurli? silii de tom detaliile t inerarel de Tristei Bernard Discobolului Myron este mărturia strălucită că sportul poate fi material de artă. In marmora antică stau prinse toate subtităţile armoniei din stadion şi oamenii nu vor creea curând o altă imagine atât de elegantă a încordării. Nu, desigur, ne amintim de Arcaşul lui Rodin, dar comparaţiile nu au nici un rost. Lucrul care trebue reţinut este unul singur. Geniile au descoperit în sport mijlocul de a materializa cea mai imaterială dintre toate însuşirile fizice ale omului: eleganţa mişcării. Literaţii au fost însă mai puţin norocoşi. Cel puţin clasicii, despre care se poate spune fără jenă că nu cunosc sportul. Cei moderni au găsit de multe ori fraze fericite dar sportul îşi aşteaptă încă poetul, care să-i cânte misterele. El va găsi, desigur, întro zi așa cum marile centre industriale l-au găsit pe Verhoeven în „Les villes tentaculaires“. Nădejdile sunt îngăduite. Sportul a cucerit cinematograful, cea mai modernă dintre toate artele lumii. O va cuceri și pe cea mai veche. Dominique Braga a scris o carte întreagă pentru o cursă de 5.000 de metri, iar Edmondo de Zuani, vorbind despre cursa de 100 metri plat, are imagini atât de neașteptate încât nota de umor se ascunde. „Cursa de 100 metri — scrie el — este poezia pură a sportului, sonetul mersului, patrusprezece versuri rimate, 100 de metri în trio singură respiraţie. Americanii sunt cei mai buni poeţi în această cea mai nouă lirică“ Clasicii sunt — păstrând totuşi respectul şi uitând orice necaz din adolescenţă — ignoranţi. HOMER — PRIMUL CRONICAR SPORTIV E destul de ciudat lucrul acesta. Olympiadele sunt o descoperire a antichităţii greceşti dar marii clasici au despre sport idei cu totul neconforme cu etica sportivă şi sensul sportului. Iată-l pe Homer — primul cronicar sportiv — care descrie primul K. O. tehnic în prima cronică sportivă a lumii : Iliada, cartea a XXIII-a. Eurialte, fiul lui Mecisto, îl doboară pe Epeu, fiul lui Panope, cu o magistrală directă la maxilar. Faza este prea simplă pentru a ghici în ea competenţa. Ea se vădeşte mai departe a fi inexistentă. Stadionul: o câmpie în faţa Troiei. Patrocle a fost ucis de Hector şi bunul şi suspectul lui prieten Achilleria în onoarea lui cunoscutele jocuri funebre In cadrul lor, Ulisse — divinul Xilîsse — luptă liber cu Ajax. Matchul dura de mai multă vreme — adversarii fiind, cum zicem noi azi, de forțe sensibil egale — și grecii începuseră să se plictisească. (Să nu uităm că se luptau de zece ani, ei înşişi, in faţa cetăţii lui Priam). Pentru a scurta lupta, Ajax propune lui Ulysse următorul angajament, pe care divinul îl acceptă, cu, gânduri ascunse. Dar să dăm cuvântul cronicarului sportiv Homer. „Ascultă — spuse atunci Ajax — încerc acum să te ridic eu pe tine. Dacă nu isbutesc, vei încerca şi tu să mă ridici pe mine, şi fie judecător Jupiter. Şi acestea fiind zise, îl ridică. Dar Ulysse uită făgăduelile sale şi îl loveşte pe la spate...“. Ajax cade şi Jupiter arbitru incorect — îi acordă victoria lui Ulysse. Homer nu face niciun comentar despre această lovitură nepermisă. Incompetenţă — căci regulementul este catelorie — sau parţialitate ? Acesta este însă numai un exemplu- Activitatea de cronicar sportiv a lui Homer mai are destule NICI CORNEILLE NU E MAI NOROCOS Clasicii 1i’au învăţat insă niciodată sport. La câteva mii de ani distanţi, Corneille făcea greşeli tot atât de elementare. Intr’adevăr, vă amintiţi de tragedia, pe care a scris-o în plină glorie, Horaţiu. Povestea luptei dintre cei trei fraţi Horaţiu şi cei trei fraţi Curtaţi este dramatică dar neroadă. Neroadă, avea dreptate Tristan Bernard, când o interpretează logic în perspectivă sportivă. „Din punct de vedere sportiv — scrie el — Horaţiu este un individ nereal. A învins, de acord, dar graţie unei lovituri, care nu este permisă de regulamente. Cei două fraţi ai lui au fost făcuţi knock out. Curiaţii au fost mai mult sau mai puţin sdruncinaţi. Cel de al treilea Horaţiu ce face ? Se preface că fuge. Ca truc nu e rău. Ceilalţi fug după el. Atunci Horaţiu se întoarce şi face k. o. pe primul Curiat, pe care îl întâlneşte. Apoi pune la pământ unul după altul şi pe ceilalţi două. Trebue să recunoaştem sunt trei exemplare clasice de mărginiţi. Să admitem că n’au înţeles din primul moment trucul lui Horaţiu. Dar după ce primul Curiat a fost făcut knock out, ceilalţi doui trebuiau să vadă mişcarea, să deschidă puţin ochii şi să spună : „Atât eu cât şi fratele meu suntem puţin groggy... Fratele nostru a fost făcut k. o. Deci nu na rămâne de făcut decât un sigur lucru. Să ne unim forţele şi să-l doborim pe Horaţiu. In loc ■ să facă raţionamentul acesta cei doui rămân despărţiţi unul de altul. Această poveste este o bătae banali între adversarii nereali şi nu un match disputat după regulamentele federaţiei internaţionale de box“. Cât este de evident lucrul acesta este dovadă faptul că Tristan Bernard nu era totuşi un sportiv. Unui prieten, care voia să-i ţină paltonul, el îi spunea odată „Mulţumesc. Lasă-mă. Este singurul sport,, pe care îl fac". Dar să nu fim toti .i răutăcioşi. Sportul este o victorie a omului modern şi celor moderni le incumbă obligaţia de a da pe poetul, care săru cânte. _, ^ §861.l3Qo& ! Football Lie. Com. ,siegele Carol I“ convoacă pentru astăzi, orele 14.30, pe terenul S.T.B., întreaga echipă de football, în vederea matchului cu Textila. Buhuşi. Sunt convocaţi în mod special: Ozon, Oprică, Nicuşor, Iordan şi Cristescu. Textila-Buhiuşi convoacă pentru azi la orele 1430, pe terenul S.T.B., echipa primă, în vederea matchului cu Lic. Com. „Regele Carol I“. Se convoacă în mod special jucătorul Diamaindy. Sindicatul Alimentar convoacă astăzi 30 August ora 10 dim. la sindicat toţi jucătorii săi de football pentru a li se face comunicări In legătură cu deplasarea la Constanţa. Liceul de Construcţii Civile din Bd. Maria 24, convoacă toţi jucătorii săi de football, Sâmbătă 1 Septembrie 1945, în localul Liceului—orele lli/j, precum elevii Tâlmaciu V. (L. P. Carol) si Ozon L.C.R.C) * In cadrul cupei Sindicatului metalo-chimic, resortul ceasornicarilor, Laromet a învins U. C. R. cu 6—4 (2—0). Goalurile au fost înscrise de Ştefan Vasile (4), Iosif Mihai şi Ilia Filoftei. * Comisia locală de football va ţine astă seară la orele 19 obişnuita şedinţă. • Azi dimineaţă la ora 8 părăseşte Capitala echipa sindicală I. O. R. cu destinaţia Mediiaş unde va întâlni pe R. T. I. şi Karres. Ciclism Dat fiind că ciclismul participă cu toate cadrele sale la ziua Sporturilor din 16 Septembrie 1945, toţi delegaţii grupărilor sunt obligaţi să se prezinte Duminică 2 Septembrie orele 8.30 dim, la startul Cursei „Victoria" — pe Velodromul „Vasile Canarache", pentru a primi dispoziţiuni cu privire la participarea fiecărui club. Rugby Stadiul Român — secţia de rugby — convoacă pentru Duminecă dimineaţa ora 10 pe terenul UFSR întreg lotul de jucători pentru constituirea categoriilor care vor activa în sezonul de toamnă. Prezenţa obligatorie Diverse Clubul Dudeşti-Cioplea a dat o serbare din beneficiile căreia îşi va cumpăra echipament de foot-bal * Cu ajutorul O.S.P.-ului, Clubul Colentina pregăteşte o gală de box . La sediul sectorului IV Roşu din str. Plevnei 42 au loc, în fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă, la orele 18, lecţii gratuite de scrimă şi spadă • La A.N E.F., în sala de box, se predau gratuit lecţii de box, pentru T.A., în fiecare zi de la orele 17. ★ Pe stadionul A.N.E.F. se preiau de către instructorii O. S. P. lecţii de atletism gratuite, pentru T.P., în fiecare zi începând dela orele 18. * In sectorul III Albastru s’a desfăşurat un concurs de şah al Tineretului Progresist. Concursul s’a disputat în două categorii şi a fost câştigat de: Categoria 1: Popescu Corel 21 p.; Georgescu Nicolae 20 p.; Niţescu Alexandru 18 p. Categoria 11: Sorescu Valeriu 271/2 p. ; Popescu Victor 22/2 p. ; Niculescu Jean 22 p. ŞTIRI SPORTIVE Astăzi o gală sindicalistă de box la S. T. B. Începând de la orele 17 se va desfăşura, astăzi, pe terenul STB. din șos. Ștefan cel Mare, a doua reuniune sindicală de box. Programul cuprinde următoarele matchuri: M. Fieraru (STB)—Gh. Voinea (Arte Grafice); C. Ionescu (STB)— A. Ciupercă (Lie. S. H); Ulpiu Traian (STB)—Dorel Popa (Alimentar); Ch. Campu (STB)—N. Vasilescu (Lie. N. R.); St. Spak (STB)—L. Vasiliu (CFR.); R. Constantinescu (îmbrăcăminte)—Al. Paloşanu (Lie. Carol I); Match de exhibiţie: Florea Stanomir—N. Carata. Etapa a IV-a a Banaiii Sndiul de vanei pentru selecţie se dispută mâine Intriun număr precedent al ziarului nostru s’a anunţat că manifestaţiile sportive din zilele de 1 şi 2 Septembrie 1945, ce se vor desfăşura în cadrul serbărilor pentru comemorarea unui an de când a luat fiinţă Confederaţia Generală a Muncii, vor deţine exclusivitatea. In ultimul moment, in urma unei convorbiri şi înţelegeri între şeful secţiei de volley şi basket-boll O. S. P. şi d. Odisee Pârvulescu — preşedintele Comisiei Centrale Sportive C. G. M. — s’a aprobat disputarea jocurilor sindicale de volleyball masculin, contând pentru etapa a IV-a a campionatului de selecţie. Aşa fiind, această etapă se va desfăşura în mod normal, după programul care a apărut în numărul nostru de Miercuri, adică Sâmbătă după amiază cu începere de la orele 16.30, pe terenurile: Frank Cafea. STB., UCR., PTT., CFR. și CAM Football la Feteşti FETEŞTI, 23 (corespondenţă) — Gruparea C. F. R. din localitate jucând un match amical cu A. S. Galdau a dispus de aceasta cu scorul de 4—1. Jucând apoi în deplasare la Călăraşi cu reprezentativa locală, C. F. R. Călăraşi a repurtat o frumoasă victorie, reuşind să dispună de localnici cu 7—1, prin punctele înscrise de Gică Mihalcea (3), Roibu IV (2) Mirică și Alexe. vltui. Alergătorul de la Marathon ceilalţi mâncau, el trebuia să doarmă şi când ceilalţi dormeau, el trebuia să mănânce. Ne putem lesne închipui ce necazuri făcea el pe drum, socotind că trebuia să fie scutit de acest marş şi plângându-se că n ar mai fi în formă. Totuşi el spunea tovarăşilor săi că va eşi Învingător. La un moment dat, când valea se deschisese larg în faţa lor, adumbrită de colina lu Kronos, Pantakles nu s-a mai putut stăpâni şi l-a repezit pe Xenophon, care începuse din nou să se tânguiască; acesta tăcu uluit, neputându-şi închipui cum un tânăr poate îndrăzni să contrazică pe un sportiv calificat, de mai multe ori învingător la Olympia. Pantakles însă, scuturându-şi buclele blonde, luă mâna lui Pheidipides, şi amândoi păşiră in valea sacră, veche de câteva secole, respirând adânc şi cu ochii larg deschişi, de parcă ar fi vrut să soarbă priveliştea. Luptătorii sunt primiţi cu strigăte de bucurie şi aplauze. Marele preot din Olympia le eşi înainte, pentru a-i conduce în „Bulenterion”, unde arbitrii primeau din mâinile sale însărcinarea sfântă de a conduce jocurile. Apoi, după listele pregătite din vreme, se strigă numele celor care vor participa la jocuri. După aprecierea arbitrilor, concurenţii sunt repartizaţi în clasa sportivilor tineri sau, dacă sunt mai încercaţi şi mai vârstnici, în clasa bărbaţilor. In fiecare din aceste clase, se vor constitui apoi echipeie pentru diferitele întreceri: sportivii tineri pentru lupta în stadion, pentru lupta dreaptă şi box, iar bărbaţii pentru alergările pe distanţă scurtă, mijlocie, lungă şi cu arme, pentru lupta dreaptă şi pentru box. Apoi vor fi desemnaţi călăreţii şi conducătorii de care, pentru alergările de cai şi care. La urmă, se va proceda la stabilirea adversarilor prin tragere la sorţi, precum şi la anunţarea numelor lor în public. Cu această procedură se vor sfârşi pregătirile în vederea disputării jocurilor. Toate echipele se vor grupa acum în faţa statuii lui Zeus, ocrotitorul jurămintelor, care se află în clădirea primăriei. In jurul acestei statui, în afară de concurenţi, stăteau şi părinţii lor, fraţii, profesorii de sport şi arbitrii în faţa acestora, luptătorii jurau că s’au supus tuturor exerciţiilor preliminare prescrise şi că vor respecta cu stricteţe toate regulile după care se desfăşoară jocurile olimpice. In acelaşi timp arbitrii complectau acest jurământ cu promisiunea solemnă că vor decide cu dreptate şi imparţialitate. Ceremonia sacră se termina prin jertfirea unui mistreţ. Pe urmă, atleţii plecau să găsească locuinţele unde vor fi găzduiţi. Tinerii se împrăştiau zumzăind ca un roiu de albine, asaltaţi de rude şi prieteni. Ei ocoleau zidurile care înconjurau dumbrava sfântă, îndreptându-se spre panta de vest a colinei lui Kronos, unde îi aşteptau locuinţele în care vor fi găzduiţi pe toată durata serbărilor olimpice. Pantakles se despărţi de grupul sportivilor, trecu poteca ce ducea dealungul malului drept al râului Kladeos şi urcă colina care ducea la corturile Atenienilor, unde se întâlni cu Miltiades. Acesta nu luase parte la ceremonia festivă din Bulenterion ; el privise festivitatea din depărtare, de pe vârful colinei. Acum, el râde prietenos și invită pe tânărul atlet, pe care-1 îndrăgise, la o plimbare. începură să meargă pe drumul care urca spre Arcadia, prin valea lui Alpheios. Miltiades îl conduce pe tânărul său prieten, pe o potecă, până pe vârful colinei Kronos, de unde se deschide o privelişte minunată asupra întregii văi sfinte. Pantakles vede pentru prima oară măreţul stadion unde va trebui, în curând, să-şi pună la încercare forţele. Stadionul, lung de 600 de picioare, fusese de acum amenajat în vederea disputării diferitelor concursuri, dar era complect pustiu, fiindcă nimeni nu are voie să pășească pe el, înainte de începerea jocurilor. Din galbenul nisipului se desprindeau balustradele de marmoră și liniile care marcau pornirea se vedeau desluşit. Douăzeci de linii, fiecare de 11 km. lăţime, erau înşirate paralel, una lângă alta. Stadionul se întindea dealungul poalelor colinei Kronos, având în dreapta şi în stânga povârnişuri ridicate, cu tribune amenajate pentru spectatori. La poala colinei se afla tronul preotesei zeiţei Demetra, singura femee care avea dreptul să asiste la jocurile olimnice. In partea sudică, dealungul stadionului, se afla deasemeni o ridicătură, construită de curând, pentru a oferi loc numărului din ce în ce mai mare al spectatorilor. Aici, pe niște tribune de lemn, se aflau scaunele celor 9 Heladonici, cari conduceau jocurile. Intre stadion și râul Alpheios, de la vest spre est, se întindea hipodromul, lung de 3 stadii, deci aproximativ 600 de metri. Startul se afla lângă un portic îndreptat spre Altis; acesta avea un mic adăpost, unde aşteptau semnalul plecării caii cari participă la curse şi caii înhămaţi la care, pentru alergările cu care. La start se afla o coloană, care era un stâlp înalt, pe al cărui vârf era un vultur de bronz ; acesta, câre i se dădea semnalul plecării, era tras în sus, producând o pocnitură. La celălalt capăt al stadionului se afla o piatră de hotar, numită Taraxippos, pe care călăreţii şi carele trebuiau s’o ocolească. Aici era nevoie de mare îndemânare şi curaj, şi nu odată se întâmplau în acest loc ciocniri grave, însoţite de rănirea celor cari participau la cursă. In partea nordică, se aflau băncile de marmoră ale arbitrilor, iar în partea de la răsărit era poarta învingătorilor, prin care părăseau stadionul carele trase de cai. La picioarele celor doi drumeţi se întindea Altis, care forma centrul terenurilor sportive şi avea o circonferinţă de 200 m; în partea de nord se zărea acoperişul templului zeiţei Hera, iar celelalte clădiri se întindeau între munte şi râu, într’o linişte cu adevărat olimpică, adumbrite de pini, paltini, măslini şi plopi argintii. Pe partea de vest, după Kladeos, domnea o viaţă sportivă. In gimnazii şi palestre se făceau exerciţii: din clădirile în care erau găzduiţi atleţii, se auzea murmurul discuţiilor aprinse, întretăiat de râsete. Singurătatea împrejurimilor şi liniştea văilor erau impresionante. In lung şi în larg, nici o aşezare omenească ; numai în fund, abia se întrezăreau contururile corturilor, în care locuiau pelerinii cari veniseră pentru festivitate. Duminică 9 Septembrie Primele campionate regionale sindicale de innot După Duminică 2 Septembrie, când sportul sindical prin campionatele regionale de atletism își va pune primele galoane de majorat, vor urma o săptămână mai târziu — Duminică 9 Septembrie — la ștrandul Obor, primele campionate regionale sindicale de înnot. E un eveniment mult prea important, ca să-l mai subliniem. Programul va cuprinde probe speciale, rezervate pentru seniori, juniori şi doamne. La aceste campionate vor participa numai sindicalişti. Confederaţia Generală a Muncii, prin Comisia Centrală Sportivă, va pune în joc Cupa C. G. M. pentru întreprinderea care va strânge cele mai multe puncte şi va acorda primilor clasaţi plachete. Se contează pe participarea a foarte multe întreprinderi şi sindicate din Bucureşti. In numărul viitor al ziarului vom anunţa programul detailat al concursului. Până la 9 Septembrie, înnotătorii sindicalişti vor continua să se antreneze la ştrandul Obor, unde s-a stabilit centrul de antrenament, întreprinderile şi sindicatele interesate, care au nevoie de îndrumări, informaţii şi înlesniri (intrare gratuită) în ceea ce priveşte accesul la antrenamentele la Obor, sunt rugate să se adreseze la Confederaţia Generală a Muncii, Comisia Centrala Sportivă, în str. Î Wilson Nr. 9. Muncitorii sindicalişti participi a contrsul de lupta de la 15 Seuteniile In vederea, Zilei Sporturilor", ce va avea la 15 Septembrie în Capitală, au fost invitaţi numeroşi atleţi din provincie. Un lot important de luptori de greco-romane din oraşele: Braşov, Oradea, Cluj, Baia-Mare, Arad, Reşiţa, Timişoara şi Lugoj, şi-au anunţat participarea. Fiecare oraş va trimite câte un reprezentant de fiecare categorie. Astfel că numai din Ardeal şi Banat vor fi 56 de concurenţi. Cum numărul total al participanţilor muncitori, sindicali va foarte mare nu este exclus ca partidele ce se vor disputa pe Stadionul Muncitoresc să se întindă dealungul a trei zile- Ihr concurs national de atletism (Continuare din pag. la) Probe de deschidere a concursului. IOO n. plait.serii. Iau parte... Şi, rând pe rând, probele se succed, fără întrerupere. Sâmbătă după amiază 6. Duminecă dimineaţa 5 ii după amiază 7. Aci, însă nu le vom reda in ordinea ţinută pentru că, din punct de vedere al spectaculozităţii cele mai interesante sunt alergările unde noţiunea de întrecere este cea mai bine pronunţată. 100 m. plat Se mai spera încă la participarea lui Moina. Dar el preferă să ia parte la „Predeal 1945“ ca simplu spectator. Favorit apare astfel Dupşa (Henel) din Timişoara, scontându-se o finelă foarte interesantă între el şi Zeimdte. Cele patru serii sunt câştigate die Dupşa, Zanide Scâmecou şi Poemiaru. Pentru locurile 5 şi 6 se califică din oficiu, cei cu cele mai bune performanţe următoare: Popescu şi Skeide. Finala aduce învingători pe Lupşa cu cel mai bun timp oficial al anului 10. 7/10. Pentru prima dată Zeinide a plecat capul în faţa altuia decât Moina. 200 m. plat O probă unde vom insista mai mult. Pentru că aci a fost călcat regulamentul chiar de către federaţie şi astfel rezultatul tehnic apare viciat. Dealtfel aceste mijloace prin care Stadiul Român a pierdut trofeul în joc şi implicit şi l-a adjudecat A. C. R. Dar să ne explicăm. Programul anunţă: 200 m. serii şi finală. Cred că toţi atleţii înţeleg ce înseamnă serii şi finală. Comisia organizatoare a uitat însă. Şi a hotărât pe dos, adică, în loc să introducă în finală câştigătorii seriilor iar pentru locurile următoare (Stadionul din Predeal nu posedă decât patru culoare, şi în finală trebue să intre şase) să se complecteze prin prisma timpurilor înregistrate, întocmai ca la 100 m. A judecat astfel: — Avem cinci serii, deci cinci câştigători! Ce facem că n’avem decât patru culoare? Şi în loc să introducă o semifinală cum se obişnuia este în asemenea cazuri a decis — citiţi bine~ Să eliminăm unul dintre „cei 5“ prin prisma timpului înregistrat şi să facem finală cu restul de 4. Iar pentru locurile 5 şi 6 să introducem din oficiu, în finală alţi doi atleţi. Şi ghinionul, cade pe Ion Zen de unul dintre cei mai buni sprinteri din ţară care, făcând parte dintr-o serie slabă, o câştigă detaşat dar cu un timp cu mult inferior posibilităţile lui rezervându-se pentru finală Dar finală nu mai există căci ce a urmat numai finală nu se poate numit încep degiversări, timpul trece, spectatorii, îndârjiţi şi ei, cer pe Zenide căci în felul acesta, nota de spectacol a finalei a fost complect înlăturată. Şi un fapt care intervine pare să fi rezolvat conflictul. Reşiţeanul Trai- că, calificat şi el în finală, deşi mai slab decât Zenide, dându-şi seama de situaţie, acceptă ca Zenide să concureze, în finală, în locul lui. Din punct de vedere al regulamentului e perfect valabil: unul dintre cei patru calificaţi în finală, fiind indisponibil recte Truică, locul îl ocupi următorul clasat, adică tocmai Zenide, cel de al cincilea. Dar d. ing. Bogdănescu, directorul concursului, refuză, fără drept de apel. Şi astfel finala se aleargă sub o tensiune de nedescris cu un rezultat faculozitate Lupşa se impune şi aci, câştigând de o manieră care-l situează al doilea sportever din ţară, rezultatul însă slab, 400 m. plat A treia probă câştigată de Lupşa tot detaşat se poate întitula într’adevăr cea mai frumoasă din întreg concursul. Respingând orice atac al adversarilor şi-a adjudecat-o cu aceeaşi manieră ca şi anterioarele. A condus din plecare şi a tratat 52 sec. 6 respectiv cel mai bun timp al anului. Destul de aproape la egalite cruică (UDR) cu Kiss Ladislau /Oradea). Favoriţii: Emil Pandrea şi Virgil Ludu s-au văzut nevoiţi să ocupe locurile 4 şi 5. 800 m, şi 1500 m Două probe cu acelaş titlu pentrucă s’au asemănat atât de mult încât o fotografie a uneia putea fi prezentată drept a celei de a doua. Duelul Emil Pandrea.Dumitru Tălmaciu nu s’a rezolvat nici de data aceasta. S’au luptat amândoi, dela pornire la sosire şi rezultatele, atât de apropiate nu pot emite un căştigător virtual. Ambele curse le-a condus Pandrea avăndu-l imediat în spate pe Tălmaciu, care, pare-se, a făcut o cursă de aşteptare. Şi, la 800 m., pe ultimii 50 m., a atacat fără a reuşi însă, din cauza văditei fânări din partea lui Pandrea care, cu câteva repetate coate în burtă, îi periclita înaintarea. Şi, la potou, Tâlmaciu, cu pieptul înainte, cade, câştigând un avantaj de câţiva centimetri, îndeajuns însă pentru a i se acorda victoria. La 1500 m., mai prevăzător, Pandrea caută să-şi creeze un avantaj pentru a se putea revanşa. Tâlmaciu e însă „numai ochi şi picioare nu-l slăbeşte nici o clipă şi termină puternic, dar.. învins. „Un piept“ îi m.nu lipsea pentru a învinge, un piept care ar fi putut exista dacă ataca ,mai devreme. m. şi IGFOOM. Două curse ca şi precedentele, poate chiar mai identice. Imbatabilul Dinu Cristea nu a putut fi urmărit decât jumătate distanţă la fiecare probă. Şi Radu Ioniţă, cel mai apropiat adversar al său, a fost silit. Şi de data aceasta, să plece steagul-în faţa „celui mai bun fondist al ţării“. Timpurile puteau fi mult mai bune, dar fără adversar, Dinu Cristea nu va putea ameliora niciodată recordurile. A. R. Petschowski explica (Continuare din pag. la) Iar pentru că Sonnenwirth cunoştea pe Dumnezeu şi avea nevoe de un mijlocaş de clasă, l-a luat după match cu maşina la Ordea, mărturiseşte Petschowky după ce a cunoscut că footballul aduce glorie, dar că pentru viaţă mai trebuesc o serie întreagă de alte lucruri, a înţeles ce trebuia să facă. A cerut imediat Un serviciu şi i ’a acordat un post de mecanic la fabrica „Favorit“ M’am hotărît, declară el în scris fi faţă de patru martori ■» ca un luciitor cinstit, înscris tntr’un sindicat, să iau parte la reconstrucţia ţării., Ceea ce înseamnă că s’a lovit cu capul de pragul de sus şi a învăţat ceva din aventura aurită de la Cluj„Sportul va fi pentru mine o distracţie, pe care o voi practica după cum îmi va permite sănătatea şi sinţifia familiară". Fraza este, desigur, frumoasă şi cuprinde în ea tot adevărul timpurilor nou. Şi toată lumea ar fi fericită ca ea să redea realitatea, să nu fie numai o simplă figură de stil. Este evident că povestea nu se va termina aici. Ea va continua până la iarnă când încetarea activităţii va domoli pasiunile, iar zăpada va ajuta oamenilor să privească lucrurile la rece.