Sportul Popular, septembrie 1945 (Anul 1, nr. 122-151)

1945-09-01 / nr. 122

Duminică pe U­. F. S. R. 1st la cule­ii Iniei? sindicale de viile? se întâlnesc într’un turne­u fulger, în cadrul serbă­rilor pentru comemorare­a unui an dela înfiinţarea C. G. M. După cum s-a anunţat In numă­rul nostru de eri, Duminică dimi­neaţa pe stadionul U. F. S. R. dela Arcul de Triumf se vor desfăşura mari manifestaţii sportive pentru comemorarea în cadrul sărbăto­resc a unui an de la înfiinţarea Confederaţiei Generale a Muncii. Uvertura acestor manifestaţii o vor furniza opt dintre cele mai merituoase şi mai technice echipe sindicale de volley-ball. Aceste echipe sunt următoarele: S.T.B., Franck, Phoenix, A.S.A.M., I.O.R., Cartea Românească, Stan­dard şi Pulberăria, toate formaţii masculine. Ele îşi vor disputa întâietatea într’un turneu fulger, eliminato­riu, sistem „cupă“. Echipei câştigătoare îi va re­veni o plachetă de aur donată de Secţia de specialitate din Organi­zaţia Sportului Popular. Iată programul acestui turneu : TEREN I Ora 9.00 : S.T.B. — Phoenix, - arb. Mircea Dumitrescu. Ora 9.30: A.S.A.M. — I.O.R., — arb. Petre Ghica. TEREN II Ora 9.00: Cartea Românească Standard., ■— arb. Mircea Dumi­trescu. Ora 9.30 : Pulberăria — Franck — arh. Voicu Victor. Semifin­stale TEREN I Ora 10.00: Învingătorul dintre S.T.B. — Phoenix cu cel dintre Cartea Românească — Standard TEREN II Ora 10.00: învingătorul dintre A.S.A.M. — I.O.R. cu cel dintre Pulberăria — Franck. Arbitrii pentru semifinale și fi­nale se vor alege pe teren. Cartea Românească invinsă in etapa de eri a Campionatului sindical de vo­ley­ball masculin pentru se ved­e Etapa a treia a campionatului pentru selecţia echipelor sindicale de volley­ball, disputată ori, a prilejuit, conform aşteptărilor, matchuri spectaculoase şi e­­chilibrate, în genere. Majoritatea rezultatelor sunt cele scontate, favoriţii noştri reuşind să-şi înfrângă, cu mai puţină sau mai multă uşurinţă, adversarii. Remarcăm înfrângerea echipei Cartea Românească în faţa LARES­-ului­, ceea­­ce dovedeşte regresul de formă prin care trece actualmente formația „librarilor". Dăm mai jos rezultatele tehnice ale în­­tregei etape disputate ori. Rezultatele technice AS­AM—Primăria: 15—11; 15—6 IOR. I—CFR. II: 15—11; 15—1 CFR. III—IOR. II: 15—7; 15—13 Standard I—Gaz și Electricitate JU^UL^­12;­15—6 Frank I—Phoenix 1: 15—8; 15-12 UCR. I—Zimmer: 15—4; 16—14 LARES. — Cartea Românească : 15—6; 15—12 STB. II—CFR. V: 15—0; 15—2 STB. I—BCR.: 15—8; 7—15; 15-9 1CAR—Universul: 15—13; 15—12 Dămbovița—IC­AR: 15—10; 15—2 CAM. 1—LOS. I: 15—0; 15—0 for­fait. Trebitsch—CFR. IV: 15—2; 15—2 Sportul Muncitoresc—LOS. 11: 15— 0; 15—0 forfait. ___ Dămbovița—CAM. II: 15—4; 15-6 Trebitsch—ICAR­: 11—5; 15—10; 16— 15. Adesgo—Franck II: 15—8; 15—7 Phoenix II UCR. II: 15—0; 15—0 forfait. Standard 11—Gaz și Electricita­te I: 15—0; 15—0 forfait. PTT.—Phillips: 15—0; 15—0 for­fait. Pulberăria I—Pulberăria II: 15—­ 10; 15—9 ' Malaxa—Comănescu: 15-9; 15-2 CLASICII ŞI SPORTUL.... Im prin crem­urli? sil­ii de to­m de­taliile t in­erarel de Tristei Bernard Discobolului Myron este mărturia strălucită că sportul poate fi material de artă. In marmora antică stau prinse toate subti­tăţile armoniei din stadion şi oamenii nu vor creea curând o altă imagine atât de elegantă a încordării. Nu, desigur, ne amintim de Arcaşul lui Rodin, dar comparaţiile nu au nici un rost. Lucrul care trebue reţinut este unul singur. Geniile au descoperit în sport mijlocul de a materializa cea mai imaterială dintre toate însuşirile fizice ale omului: eleganţa mişcării. Literaţii au fost însă mai puţin no­rocoşi. Cel puţin clasicii, despre care se poate spune fără jenă că nu cunosc sportul. Cei moderni au găsit de multe ori fraze fericite dar sportul îşi aşteaptă încă poetul, care să-i cânte misterele. El va găsi, desigur, întro zi așa cum marile centre industriale l-au găsit pe Verhoeven în „Les villes tentaculaires“. Nădejdile sunt îngăduite. Sportul a cu­cerit cinematograful, cea mai modernă dintre toate artele lumii. O va cuceri și pe cea mai veche. Dominique Braga a scris o carte în­treagă pentru o cursă de 5.000 de me­tri, iar Edmondo de Zuani, vorbind despre cursa de 100 metri plat, are ima­gini atât de neașteptate încât nota de umor se ascunde. „Cursa de 100 metri — scrie el — este poezia pură a sportului, sonetul mersului, patrusprezece versuri rimate, 100 de metri în trio singură respiraţie. Americanii sunt cei mai buni poeţi în această cea mai nouă lirică“ Clasicii sunt — păstrând totuşi res­pectul şi uitând orice necaz din adoles­cenţă — ignoranţi. HOMER — PRIMUL CRONICAR SPORTIV E destul de ciudat lucrul acesta. O­­­lympiadele sunt o descoperire a antichi­tăţii greceşti dar marii clasici au des­pre sport idei cu totul neconforme cu etica sportivă şi sensul sportului. Iată-l pe Homer — primul cronicar sportiv — care descrie primul K. O. teh­nic în prima cronică sportivă a lumii : Iliada, cartea a XXIII-a. Eurialte, fiul lui Mecisto, îl doboară pe Epeu, fiul lui Panope, cu o magistrală directă la maxilar. Faza este prea simplă pentru a ghici în ea competenţa. Ea se vădeşte mai departe a fi inexistentă. Stadionul: o câmpie în faţa Troiei. Patrocle a fost ucis de Hector şi bunul şi suspectul lui prieten Achille­ria în onoarea lui cunoscutele jocuri funebre In cadrul lor, Ulisse — divinul Xilîsse — luptă liber cu Ajax. Matchul dura de mai multă vreme — adversarii fiind, cum zicem noi azi, de forțe sensibil egale — și grecii începu­seră să se plictisească. (Să nu uităm că se luptau de zece ani, ei înşişi, in faţa cetăţii lui Priam). Pentru a scurta lupta, Ajax propune lui Ulysse următorul angajament, pe care divinul îl acceptă, cu, gânduri as­­cunse. Dar să dăm cuvântul cronicaru­lui sportiv Homer. „Ascultă — spuse atunci Ajax — în­cerc acum să te ridic eu pe tine. Dacă nu isbutesc, vei încerca şi tu să mă ridici pe mine, şi fie judecător Jupiter. Şi acestea fiind zise, îl ridică. Dar Ulysse uită făgăduelile sale şi îl loveşte pe la spate...“. Ajax cade şi Jupiter arbitru incorect — îi acordă victoria lui Ulysse. Homer nu face niciun comentar des­pre această lovitură nepermisă. Incom­petenţă — căci regulementul este cate­­lorie — sau parţialitate ? Acesta este însă numai un exemplu- Activitatea de cronicar sportiv a lui Ho­mer mai are destule NICI CORNEILLE NU E MAI NOROCOS Clasicii 1i’au învăţat insă niciodată sport. La câteva mii de ani distanţi, Corneille făcea greşeli tot atât de ele­mentare. Intr’adevăr, vă amintiţi de tragedia, pe care a scris-o în plină glorie, Ho­raţiu. Povestea luptei dintre cei trei fraţi Horaţiu şi cei trei fraţi Curtaţi este dramatică dar neroadă. Neroadă, avea dreptate Tristan Ber­nard, când o interpretează logic în perspectivă sportivă. „Din punct de vedere sportiv — scrie el — Horaţiu este un individ nereal. A învins, de acord, dar graţie unei lovi­turi, care nu este permisă de regula­mente. Cei două fraţi ai lui au fost fă­cuţi knock out. Curiaţii au fost mai mult sau mai puţin sdruncinaţi. Cel de al treilea Horaţiu ce face ? Se preface că fuge. Ca truc nu e rău. Ceilalţi fug după el. Atunci Horaţiu se întoarce şi face k. o. pe primul Curiat, pe care îl întâlneşte. Apoi pune la pământ unul după altul şi pe ceilalţi două. Trebue să recunoaştem sunt trei exemplare clasice de mărginiţi. Să admitem că n’au înţe­les din primul moment trucul lui Ho­raţiu. Dar după ce primul Curiat a fost făcut knock out, ceilalţi doui tre­buiau să vadă mişcarea, să deschidă puţin ochii şi să spună : „Atât eu cât şi fratele meu suntem puţin groggy... Fra­­tele nostru a fost făcut k. o. Deci nu na rămâne de făcut decât un sigur lucru. Să ne unim forţele şi să-l doborim pe Horaţiu. In loc ■ să facă raţionamentul acesta cei doui rămân despărţiţi unul de altul. Această poveste este o bătae banali între adversarii nereali şi nu un match disputat după regulamentele federaţiei internaţionale de box“. Cât este de evident lucrul acesta este dovadă faptul că Tristan Bernard nu era totuşi un sportiv. Unui prieten, care voia să-i ţină paltonul, el îi spunea odată „Mulţumesc. Lasă-mă. Este sin­gurul sport,, pe care îl fac". Dar să nu fim toti .i răutăcioşi. Spor­tul este o victorie a omului modern şi celor moderni le incumbă obligaţia de a da pe poetul, care săru cânte. _, ^ §861.l3Qo& ! Foot­ball Lie. Com. ,siegele Carol I“ convoa­că pentru astăzi, orele 14.30, pe tere­nul S.T.B., întreaga echipă de foot­ball, în vederea matchului cu Textila. Buhuşi. Sunt convocaţi în mod special: Ozon, Oprică, Nicuşor, Iordan şi Cristescu. Textila-Buhiuşi convoacă pentru azi la orele 1430, pe terenul S.T.B., echi­pa primă, în vederea matchului cu Lic. Com. „Regele Carol I“. Se con­voacă în mod special jucătorul Dia­­main­dy. Sindicatul Alimentar convoacă astăzi 30 August ora 10 dim. la sindicat toţi jucătorii săi de foot­ball pentru a li se face comunicări In legătură cu deplasarea la Con­stanţa. Liceul de Construcţii Civile din Bd. Maria 24, convoacă toţi jucătorii săi de football, Sâmbătă 1 Septembrie 1945, în localul Liceului—orele lli/j, precum elevii Tâlmaciu V. (L. P. Carol) si Ozon L.C.R.C) * In cadrul cupei Sindicatului me­­talo-chimic, resortul ceasornicari­lor, Laromet a învins U. C. R. cu 6—4 (2—0). Goalurile au fost înscrise de Şte­fan Vasile (4), Iosif Mihai şi Ilia Filoftei. * Comisia locală de foot­ball va ţine astă seară la orele 19 obişnuita şe­dinţă. •­ Azi dimineaţă la ora 8 părăseşte Capitala echipa sindicală I. O. R. cu destinaţia Mediiaş unde va în­tâlni pe­­ R. T. I. şi Karres. Ciclism Dat fiind că ciclismul participă cu toate cadrele sale la ziua Spor­turilor din 16 Septembrie 1945, toţi delegaţii grupărilor sunt obligaţi să se prezinte Duminică 2 Septem­brie orele 8.30 dim, la startul Cursei „Victoria" — pe Velodro­mul „Vasile Canarache", pentru a primi dispoziţiuni cu privire la par­ticiparea fiecărui club. Rugby Stadiul Român — secţia de rugby — convoacă pentru Duminecă di­mineaţa ora 10 pe terenul UFSR întreg lotul de jucători pentru con­stituirea categoriilor care vor acti­va în sezonul de toamnă. Prezenţa obligatorie Diverse Clubul Dudeşti-Cioplea a dat o ser­bare din beneficiile căreia îşi va cum­păra echipament de foot-bal * Cu ajutorul O.S.P.-ului, Clubul Co­­lentina pregăteşte o gală de box . La sediul sectorului IV Roşu d­in str. Plevnei 42 au loc, în fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă, la orele 18, lecţii gratuite de scrimă şi spadă • La A.N E.F., în sala de box, se pre­dau gratuit lecţii de box, pentru T.A., în fiecare zi de la orele 17. ★ Pe stadionul A.N.E.F. se preiau de către instructorii O. S. P. lecţii de atletism gratuite, pentru T.P., în fie­care zi începând dela orele 18. * In sectorul III Albastru s’a desfă­şurat un concurs de şah al Tineretu­lui Progresist. Concursul s’a disputat în două ca­tegorii şi a fost câştigat de: Categoria 1: Popescu Corel 21 p.; Georgescu Nicolae 20 p.; Niţescu Alexandru 18 p. Categoria 11: Sorescu Valeriu 271/2 p. ; Popescu Victor 22­/2 p. ; Nicules­­cu Jean 22 p. ŞTIRI SPORTIVE Astăzi o gală sindicalistă de box la S. T. B. Începând de la o­­rele 17 se va des­făşura, astăzi, pe terenul STB. din șos. Ștefan cel Mare, a doua reu­niune sindicală de box. Programul cuprinde următoarele matchuri: M. Fieraru (STB)—Gh. Voinea (Arte Grafice); C. Ionescu (STB)— A. Ciupercă (Lie. S. H); Ulpiu Tra­­ian (STB)—Dorel Popa (Alimentar); Ch. Campu (STB)—N. Vasilescu (Lie. N. R.); St. Spak (STB)—L. Va­­siliu (CFR.); R. Constantin­es­cu (îm­brăcăminte)—Al. Paloşanu (Lie. Ca­rol I); Match de exhibiţie: Florea Stanomir—N. Carata. Etapa a IV-a a Ban­aiii Sn­d­iul de vanei pentru selecţie se dispută mâine Intriun număr precedent al zia­rului nostru s’a anunţat că mani­festaţiile sportive din zilele de 1 şi 2 Septembrie 1945, ce se vor des­făşura în cadrul serbărilor pentru comemorarea unui an de când a luat fiinţă Confederaţia Generală a Muncii, vor deţine exclusivitatea. In ultimul moment, in urma unei convorbiri şi înţelegeri între şeful secţiei de volley şi basket-­boll O. S. P. şi d. Odisee Pârvulescu — pre­şedintele Comisiei Centrale Sporti­ve C. G. M. — s’a aprobat disputa­rea jocurilor sindicale de volley­ball masculin, contând pentru eta­pa a IV-a a campionatului de se­lecţie. Aşa fiind, această etapă se va desfăşura în mod normal, după pro­gramul care a apărut în numărul nostru de Miercuri, adică Sâmbătă după amiază cu începere de la ore­le 16.30, pe terenurile: Frank Cafea. STB., UCR., PTT., CFR. și CAM Football la Feteşti FETEŞTI, 23 (corespondenţă) — Gruparea C. F. R. din locali­tate jucând un match amical cu A. S. Galdau a dispus de aceasta cu scorul de 4—1. Jucând apoi în deplasare l­a Călăraşi cu repre­zentativa locală, C. F. R. Călă­raşi a repurtat o frumoasă vic­torie, reuşind să dispună de lo­calnici cu 7—1, prin punctele înscrise de Gică Mihalcea (3), Roibu IV (2) Mirică și Alexe. vltui. Alergătorul de la Marathon ceilalţi mâncau, el trebuia să doar­mă şi când ceilalţi dormeau, el tre­buia să mănânce. Ne putem lesne închipui ce necazuri făcea el pe drum, socotind că trebuia să fie scu­tit de acest marş şi plângându-se că n ar mai fi în formă. Totuşi el spunea tovarăşilor săi că va eşi În­vingător. La un moment dat, când valea se deschisese larg în faţa lor, adum­brită de colina lu Kronos, Pantakles nu s-a mai putut stăpâni şi l-a repe­zit pe Xenophon, care începuse din nou să se tânguiască; acesta tăcu uluit, neputându-şi închipui cum un tânăr poate îndrăzni să contrazică pe un sportiv calificat, de mai multe ori învingător la Olympia. Pantakles însă, scuturându-şi buc­lele blonde, luă mâna lui Pheidipides, şi amândoi păşiră in valea sacră, veche de câteva secole, respirând a­­dânc şi cu ochii larg deschişi, de parcă ar fi vrut să soarbă priveliş­tea. Luptătorii sunt primiţi cu strigăte de bucurie şi aplauze. Marele preot din Olympia le eşi înainte, pentru a-i conduce în „Bulenterion”, unde ar­bitrii primeau din mâinile sale în­sărcinarea sfântă de a conduce jo­curile. Apoi, după listele pregătite din vreme, se strigă numele celor care vor participa la jocuri. După apre­cierea arbitrilor, concurenţii sunt re­partizaţi în clasa sportivilor tineri sau, dacă sunt mai încercaţi şi mai vârstnici, în clasa bărbaţilor. In fie­care din aceste clase, se vor consti­tui apoi echipeie pentru diferitele întreceri: sportivii tineri pentru lupta în stadion, pentru lupta dreaptă şi box, iar bărbaţii pentru alergă­rile pe distanţă scurtă, mijlocie, lungă şi cu arme, pentru lupta dreaptă şi pentru box. Apoi vor fi desemnaţi călăreţii şi conducătorii de care, pentru alergările de cai şi care. La urmă, se va proceda la stabili­rea adversarilor prin tragere la sorţi, precum şi la anunţarea nume­lor lor în public. Cu această procedură se vor sfârşi pregătirile în vederea disputării jo­curilor. Toate echipele se vor grupa acum în faţa statuii lui Zeus, ocroti­torul jurămintelor, care se află în clădirea primăriei. In jurul acestei statui, în afară de concurenţi, stăteau şi părinţii lor, fraţii, profesorii de sport şi arbitrii în faţa acestora, luptătorii jurau că s’au supus tuturor exerciţiilor preli­minare prescrise şi că vor respecta cu stricteţe toate regulile după care se desfăşoară jocurile olimpice. In acelaşi timp arbitrii complectau acest jurământ cu promisiunea solemnă că vor decide cu dreptate şi imparţiali­tate. Ceremonia sacră se termina prin jertfirea unui mistreţ. Pe urmă, atleţii plecau să găsească locuinţele unde vor fi găzduiţi. Tine­rii se împrăştiau zumzăind ca un roiu de albine, asaltaţi de rude şi prieteni. Ei ocoleau zidurile care înconjurau dumbrava sfântă, îndreptându-se spre panta de vest a colinei lui Kro­nos, unde îi aşteptau locuinţele în care vor fi găzduiţi pe toată durata serbărilor olimpice. Pantakles se despărţi de grupul sportivilor, trecu poteca ce ducea dealungul malului drept al râului Kladeos şi urcă colina care ducea la corturile Atenienilor, unde se întâlni cu Miltiades. Acesta nu luase parte la ceremonia festivă din Bulenterion ; el privise festivi­tatea din depărtare, de pe vârful colinei. Acum, el râde prietenos și invită pe tânărul atlet, pe care-1 îndrăgise, la o plimbare. începură să meargă pe drumul care urca spre Arcadia, prin valea lui Alpheios. Miltiades îl conduce pe tânărul său prieten, pe o potecă, până pe vârful colinei Kronos, de unde se deschide o privelişte mi­nunată asupra întregii văi sfinte. Pantakles vede pentru prima oară măreţul stadion unde va trebui, în curând, să-şi pună la încercare forţele. Stadionul, lung de 600 de pi­cioare, fusese de acum amenajat în vederea disputării diferitelor con­cursuri, dar era complect pustiu, fiindcă nimeni nu are voie să pă­șească pe el, înainte de începerea jocurilor. Din galbenul nisipului se desprindeau balustradele de marmoră și liniile care marcau pornirea se vedeau desluşit. Două­zeci de linii, fiecare de 1­1 k­m. lă­ţime, erau înşirate paralel, una lângă alta. Stadionul se întindea dealungul poalelor colinei Kronos, având în dreapta şi în stânga po­vârnişuri ridicate, cu tribune ame­najate pentru spectatori. La poala colinei se afla tronul preotesei zei­ţei Demetra, singura femee care a­­vea dreptul să asiste la jocurile o­­limnice. In partea sudică, dealungul sta­dionului, se afla deasemeni o ridi­­cătură, construită de curând, pen­tru a oferi loc numărului din ce în ce mai mare al spectatorilor. Aici, pe niște tribune de lemn, se aflau scaunele celor 9 Heladonici, cari conduceau jocurile. Intre stadion și râul Alpheios, de la vest spre est, se întindea hipodromul, lung de 3 stadii, deci aproximativ 600 de metri. Startul se afla lângă un por­tic îndreptat spre Altis; acesta a­­vea un mic adăpost, unde aşteptau semnalul plecării caii cari participă la curse şi caii înhămaţi la care, pentru alergările cu care. La start se afla o coloană, care era un stâlp înalt, pe al cărui vârf era un vul­tur de bronz ; acesta, câre i se dă­dea semnalul plecării, era tras în sus, producând o pocnitură. La celălalt capăt al stadionului se afla o piatră de hotar, numită Taraxippos, pe care călăreţii şi ca­­rele trebuiau s’o ocolească. Aici era nevoie de mare îndemânare şi cu­raj, şi nu odată se întâmplau în acest loc ciocniri grave, însoţite de rănirea celor cari participau la cursă. In partea nordică, se aflau băncile de marmoră ale arbitrilor, iar în partea de la răsărit era poarta învingătorilor, prin care părăseau stadionul carele trase de cai. La picioarele celor doi drumeţi se întindea Altis, care forma cen­trul terenurilor sportive şi avea o circonferinţă de 200 m­; în par­tea de nord se zărea acoperişul templului zeiţei Hera, iar cele­lalte clădiri se întindeau între munte şi râu, într’o linişte cu ade­vărat olimpică, adumbrite de pini, paltini, măslini şi plopi argintii. Pe partea de vest, după Kladeos, domnea o viaţă sportivă. In gim­nazii şi palestre se făceau exerciţii: din clădirile în care erau găzduiţi atleţii, se auzea murmurul discu­ţiilor aprinse, întretăiat de râsete. Singurătatea împrejurimilor şi li­niştea văilor erau impresionante. In lung şi în larg, nici o aşezare omenească ; numai în fund, abia se întrezăreau contururile corturi­lor, în care locuiau pelerinii cari veniseră pentru festivitate.­­ Duminică 9 Septembrie Primele campionate regionale sindicale de innot După Duminică 2 Septembrie, când sportul sindical prin campio­natele regionale de atletism își va pune primele galoane de majorat, vor urma o săptămână mai târziu — Duminică 9 Septembrie — la ștrandul Obor, primele campionate regionale sindicale de înnot. E un eveniment mult prea im­portant, ca să-l mai subliniem. Programul va cuprinde probe speciale, rezervate pentru seniori, juniori şi doamne. La aceste cam­pionate vor participa numai sindi­calişti. Confederaţia Generală a Muncii, prin Comisia Centrală Sportivă, va pune în joc Cupa C. G. M. pentru întreprinderea care va strânge cele mai multe puncte şi va acor­da primilor clasaţi plachete. Se contează pe participarea a foarte multe întreprinderi şi sindicate din Bucureşti. In numărul viitor al ziarului vom anunţa programul detailat al concursului. Până la 9 Septembrie, înnotă­­torii sindicalişti vor continua să se antreneze la ştrandul Obor, unde s-a stabilit centrul de antre­nament, întreprinderile şi sindicatele in­teresate, care au nevoie de îndru­mări, informaţii şi înlesniri (intra­re gratuită) în ceea ce priveşte ac­cesul la antrenamentele la Obor, sunt rugate să se adreseze la Con­federaţia Generală a Muncii, Co­misia Centrala Sportivă, în str. Î Wilson Nr. 9. Muncitorii sindicalişti participi­ a cont­­rsul de lupta de la 15 Seuteniile In vederea, Zilei Sporturilor", ce va avea la 15 Septembrie în Capitală, au fost invitaţi numeroşi atleţi din provincie. Un lot impor­tant de lupt­­ori de greco-romane din oraşele: Braşov, Oradea, Cluj, Baia-Mare, Arad, Reşiţa, Timişoa­ra şi Lugoj, şi-au anunţat partici­parea. Fiecare oraş va trimite câte un reprezentant de fiecare cate­gorie. Astfel că numai din Ardeal şi Banat vor fi 56 de concurenţi. Cum numărul total al participan­ţilor muncitori, sindicali va­­ foarte mare nu este exclus ca par­tidele ce se vor disputa pe Stadio­nul Muncitoresc să se întindă de­­alungul a trei zile- Ihr concurs national de atletism (Continuare din pag. l­a) Probe de deschidere a concursului. IOO n. plait.serii. Iau parte... Şi, rând pe rând, probele se succed, fără întrerupere. Sâmbătă după a­­miază 6. Duminecă dimineaţa 5 ii după amiază 7. Aci, însă nu le vom reda in ordinea ţinută pentru că, din punct de vedere al spectaculozităţii cele mai intere­sante sunt alergările unde noţiunea de întrecere este cea mai bine pronun­ţată. 100 m. plat Se mai spera încă la participarea lui Moina. Dar el preferă să ia parte la „Predeal 1945“ ca simplu spectator. Favorit apare astfel Dupşa (Henel) din Timişoara, scontându-se o finelă fo­arte interesantă între el şi Zeimdte. Cele patru serii sunt câştigate die Dupşa, Zanide Scâmecou şi Poemiaru. Pentru locurile 5 şi 6 se califică d­in oficiu, cei cu cele mai bune performanţe ur­mătoare: Popescu şi Skeide. Finala aduce învingători pe Lupşa cu cel mai bun timp oficial al anului 10. 7/10. Pentru prima dată Zeinide a plecat capul în faţa altuia decât Moina. 200 m. plat O probă unde vom insista mai mult. Pentru că aci a fost călcat regulamen­tul chiar de către federaţie şi astfel rezultatul tehnic apare viciat. Dealtfel aceste mijloace prin care Stadiul Ro­mân a pierdut trofeul în joc şi implicit şi l-a adjudecat A. C. R. Dar să ne explicăm. Programul anunţă: 200 m. serii şi finală. Cred că toţi atleţii înţeleg ce înseamnă serii şi finală. Comisia or­ganizatoare a uitat însă. Şi a hotărât pe dos, adică, în loc să introducă în finală câştigătorii seri­ilor iar pentru locurile următoare (Stadionul din Predeal nu posedă de­cât patru culoare, şi în finală trebue să intre şase) să se complecteze prin prisma timpurilor înregistrate, întoc­mai ca la 100 m. A judecat astfel: — Avem cinci serii, deci cinci câş­tigători! Ce facem că n’avem decât patru culoare? Şi în loc să introducă o semifinală cum se obişnuia este în asemenea cazuri a decis — citiţi bine­~ Să eliminăm unul dintre „cei 5“ prin prisma timpului înregistrat şi să fa­cem finală cu restul de 4. Iar pentru locurile 5 şi 6 să introducem din o­­ficiu, în finală alţi doi atleţi. Şi ghinionul, cade pe Ion Zen de unul dintre cei mai buni sprinte­ri din ţară care, făcând parte dintr-o serie slabă, o câştigă detaşat dar cu un timp cu mult inferior posibilităţile­ lui rezervându-se pentru finală Dar finală nu mai există căci ce a urmat numai finală nu se poate numit încep degiversări, timpul trece, spec­­tat­orii, îndârjiţi şi ei, cer pe Zenide căci în felul acesta, nota de spectacol a finalei a fost complect înlăturată. Şi un fapt care intervine pare să fi rezolvat conflictul. Reşiţeanul Trai-­­ că, calificat şi el în finală, deşi mai slab decât Zenide, dându-şi seama­­ de situaţie, acceptă ca Zenide să con­cureze, în finală, în locul lui. Din punct de vedere al regulamen­tului e perfect valabil: unul dintre cei patru calificaţi în finală, fiind in­disponibil recte Truică, locul îl ocupi următorul clasat, adică tocmai Ze­nide, cel de al cincilea. Dar d. ing. Bogdănescu, directorul concursului, refuză, fără drept de apel. Şi astfel finala se aleargă sub o tensiune de nedescris cu un rezultat faculozitate Lupşa se impune şi aci, câştigând de o manieră care-l situează al doi­lea sportever din ţară, rezultatul­­ însă slab, 400 m. plat A treia probă câştigată de Lupşa tot detaşat se poate întitula într’a­­devăr cea mai frumoasă din întreg concursul. Respingând orice atac al adversarilor şi-a adjudecat-o cu a­­ceeaşi manieră ca şi anterioarele. A condus din plecare şi a tratat 52 sec. 6 respectiv cel mai bun timp al a­­nului. Destul de aproape la egal­it­­e cruică (UDR) cu Kiss Ladislau /Ora­dea). Favoriţii: Emil Pandrea şi Vir­gil Ludu s-au văzut nevoiţi să ocupe locurile 4 şi 5. 800 m, şi 1500 m Două probe cu acelaş titlu pentrucă s’au asemănat atât de mult încât o fotografie a uneia putea fi prezentată drept a celei de a doua. Duelul Emil Pandrea.Dumitru Tăl­­maciu nu s’a rezolvat nici de data aceasta. S’au luptat amândoi, dela pornire la sosire şi rezultatele, atât de apropiate nu pot emite un căşti­­gător virtual. Ambele curse le-a condus Pandrea avăndu-l imediat în spate pe Tălma­­ciu, care, pare-se, a făcut o cursă de aşteptare. Şi, la 800 m., pe ultimii 50 m., a atacat fără a reuşi însă, din cauza văditei fânări din partea lui Pandrea care, cu câteva repetate coate în burtă, îi periclita înaintarea. Şi, la potou, Tâlmaciu, cu pieptul înainte, cade, câştigând un avantaj de câţiva centimetri, îndeajuns însă pentru a i se acorda victoria. La 1500 m., mai prevăzător, Pan­drea caută să-şi creeze un avantaj pentru a se putea revanşa. Tâlmaciu e însă „numai ochi şi picioare nu-l slăbeşte ni­ci o clipă şi termină pu­ternic, dar.. învins. „Un piept“ îi m.nu lipsea pentru a învinge, un piept care ar fi putut exista dacă ataca ,m­ai de­vreme. m. şi IG­FOO­M. Două curse ca şi precede­ntele, poate chiar mai identice. Imbatabilul Dinu Cristea nu a putut fi urmărit­ decât jumătate distanţă la fiecare probă. Şi Radu Ioniţă, cel mai apro­piat adversar al său, a fost silit. Şi de data aceasta, să plece steagul-­în faţa „celui mai bun fondist al ţării“. Timpurile puteau fi mult mai bune, dar fără adversar, Dinu Cristea nu va putea ameliora niciodată recordurile. A. R. Petschowski explica (Continuare din pag. l­a) Iar pentru că Sonnenwirth cunoş­tea pe Dumnezeu şi avea nevoe de un mijlocaş de clasă, l-a luat după match cu maşina la Or­­dea, mărturiseşte Petschow­ky după ce a cunoscut că foot­­ballul aduce glorie, dar că pentru viaţă mai trebuesc o serie întreagă de alte lucruri, a înţeles ce trebuia să facă. A cerut imediat Un serviciu şi i ’a acordat un post de mecanic la fa­brica „Favorit“ M’am hotărît, declară el în scris fi faţă de patru martori ■­» ca un lucii­tor cinstit, înscris tntr’un sindicat, să iau parte la reconstrucţia ţării., Ceea ce înseamnă că s’a lovit cu capul de pragul de sus şi a învăţat ceva din aventura aurită de la Cluj­„Sportul va fi pentru mine o distrac­ţie, pe care o voi practica după cum îmi va permite sănătatea şi sinţifia familiară". Fraza este, desigur, frumoasă şi cuprinde în ea tot adevărul timpu­rilor nou. Şi toată lumea ar fi fericită ca ea să redea realitatea, să nu fie numai o simplă figură de stil. Este evident că povestea nu se va termina aici. Ea va continua până la iarnă când încetarea activităţii va domoli pa­siunile, iar zăpada va ajuta oameni­lor să privească lucrurile la rece.

Next