Sportul Popular, ianuarie 1946 (Anul 2, nr. 238-259)

1946-01-05 / nr. 238

~-es f I T Ce trebue să reţinem din „afacerea Carmen“? Comis­iun­ea Sportivă a Confederaţiei Generale a Muncii în a cărei cercetare se află cazul Clubului Car­men, va decide sancţiunile îndreptăţite de sabotarea In­tereselor naţionale ale spor­tului românesc. Aceste sanc­ţiuni nu trebue să lovească în jucătorii clubului Carmen, ale căror ceditâţi tehnice le vrem întărite şi de altele mo­rale, ci trebue să înfiereze mai ales conducerea grupă­rii, neputincioasă să se dez­bare de tot ce ţine de trecu­tul sportiv al ţârii noastre. Odată cu înfierarea condu­cătorilor clubului Carmen, vor fi înfierate implicit şi toate obiceiurile împămân­tenite în trecuta viaţă sporti­vă românească, socotită ex­clusiv mijloc de îmbogăţire, de satisfacere a unor inte­rese înguste personale. Ho­­tărîrea ce se va pronunţa, străină de Intenţia de a eli­mina pe jucători din sport, va trebui din contră să-i va­dă cât mai de­grabă inte­graţi în suflul nou care a în­ceput sâ pâlpâie în sportul românesc­Organele competente şi autorizate tile sportului ro­mânesc Înţeleg sâ facă deo­sebire între conducerea clu­bului Carmen, şi jucătorii cari datorită profesionismu­lui şi lipsei totale de inde­pendenţă economică sunt re­duşi la rolul de salariaţi şi sunt jefuiţi de propria lor personalitate. Ci din contra tocmai azi e de dorit ca toate elementele de talent sa par­ticipe la reconstrucţia spor­tului românesc, pentru ca creşterea cantitativă a spor­tului nostru, pus la dispozi­ţia tuturor păturilor largi populare, sâ fie întărită prin­­tr'o substanţială creştere ca­litativă, aceasta mai ales prin contribuţia jucătorilor de înaltă valoare tehnică spor­tivă. De aceea azi, când cazul clubului Carmen desbraca puroiul care a infestat mulţi ani sportul românesc, învă­ţăturile trase simt coman­damente naţionale, pe care orice sportiv conştient trebue sǎ le asculte. Şi în primul rând Jucătorii Carmen­ului Sǎ se desolidarizeze de con­ducerea reacţionară, perma­nentă sabotoare a desvoltǎ­­rii sportului românesc. Sa în­tărească formaţiile duhuri­lor, ale căror conduceri au înţeles să se pună din prima zi pe drumul înnoirii sportu­lui. Sâ înţeleagă în sfârşit că profesionismul, cauză princi­pală a relelor de cari suferă sportul autohton, II face sa fie în permanenţă la chere­mul unor conducători rău intenţionaţi. Indiferenţi dacă mentalitatea lor prăvale sportul şi odată cu el şi pe jucători în prăpastie. Tot despre regresul forfu­llului rontec Rivalităţile locale au adus progresul in footballul nostru La Cuja este singura excepţie a ţarii caci intre Universitatea si Ferar lupta este echilibrata IN FOOTBALLUL ROMANESC AU APARUT STELE NOUI. N’AU POATE O STRĂLUCIRE EGALA CU A CELOR DISPĂRU­TE. ISBUTESC, INSA, SA-I DEA O LUMINA INTERESANTA. NU DESIGUR, ATAT DE PUTERNICA PENTRU A PUTEA VORBI OP­TIMIST DESPRE ACEST FOOTBALL TRICOLOR CARE A AVUT SI EL ODATA ZILELE LUI FRUMOASE. Şi unul din motivele cari fac ca prezenţa lor să nu hotărască totuşi perspective agreabile este şi acesta. Sunt stele izolate. Au dispărut din footballul nostru rivalităţile locale şi acesta este un lu­cru foarte important pentru progresul technic, care preocupă azi pe toţi. Cupa Victoriei a arătat lucrul acesta de la un capăt la altul al ţării, o sin­gură excepţie ar fi doar la Cluj. Intr’adevăr, în marile noastre oraşe, lupta pentru primul loc în competiţiile locale este o formalitate I­na­inte ■ ■■ Regretăm toţi — în modul cel mai sincer şi îndreptăţit — foot­ballul din primii ani ai diviziei naţionale. Dar această divizie naţională a fost precedată de o pasionantă luptă­­locală, iar „derbyurile oraşelor" erau o realitate. La Bucureşti, matchurile Unirea Tricolor—Venus şi apoi Venus—Ra­pid au fost întotdeauna matchuri mari, cari nu s’au desminţit nicio­dată. La Arad, AMEFA şi Gloria — deşi nu ocupau locuri excepţiona­le în clasamentul general — dă­­ruiau oraşului două zile mari pe an şi stabileau o rivalitate, care însufleţea toată viaţa sportivă a o­­raşului. Iată numai două exemple, cari dovedesc cu claritate că succesele diviziei naţionale şi toată străluci­rea ei se alimenta din aceste riva­lităţi locale. Ele erau substanţa competiţiei şi când lumina ei a în­ceput să scadă cauza trebuia cău­tată tocmai în dispariţia acestor rivalităţi locale. La Timişoara, Ripensia domina cu prea multă autoritate; la Arad, AMEFA devenise mult prea puter­nică pentru Gloria iar în rest, o­­raşele nu aveau decât o echipă ma­re înconjurată de sateliţi fără im­portanţă. Era povestea cu Baia Mare, Ga­laţi şi Reşiţa. Competiţia se diluase. Şi este semnificativ că momentul acesta coincide cu debutul regresului teh­nic al footballului nostru. Şi azi... Azi, povestea este aceiaşi. La Oradea, Libertatea este o regină necontestată. La A­rad, I. T. A. — mergând pe drumuri cunoscute — este mult prea puternică pentru Gloria şi AMEFA. La Tg- Mureş, Dermagant este, de asemenea, sin­gur. Lăsând deoparte, Timişoara şi Bucureşti, unde poate fi vorba de o rivalitate îndoelnică, se im­pune o singură excepţie: Cluj. La Cluj, lupta este reală. Şi a­­ceasta este o poveste minunată. Ferar, — o echipă cu sonoritate şi reflexe aurite, — are un adver­sar egal In Universitatea. Intr'o viitoare competiţie naţio­nală, duelul dintre Universitatea şi Ferar va fi pentru Cluj un Isvor de progres, şi va da şi campiona­­tului o notă puternică de interes. Iată, pentru ce Clujul este unul din oraşele, cari vor juca In curând un rol mare In footballul ţării. Această rivalitate locală se va do­vedi cel mai puternic stimulent al cetăţii. La Bucureşti, au jucat, pe rând, şi Ferar şi Universitatea şi au ară­tat lucruri diferite dar la fel de importante căci, la Cluj, elanul şi excepţionala vitalitate a studenţi­lor au învins tehnica şi rutina ad­versarului. Să reţinem lucrul acesta, pe ca­re întâmplările viitoare din foot­ballul românesc îl vor verifica in­tegral. La Cluj, spre deosebire de foar­te multe alte oraşe, a fost împiedi­cată de la început prezenţa acelor „excrescenţe“ atât de periculoase pentru valoarea de ansamblu a footballului nostru. Şi lucrul acesta este hotărîtor pentru evoluţia lui. Căci numai un campionat, care are la bază aceste rivalităţi locale, poate avea şi forţă şi strălucire. — x. y. z. — Gruparea CARMEN şi conducătorii ei suspendată de la orice activitate sportivă COMUNI­CAT Hr. I Comisia Centrală Sportivă din C. G. M. Comisia Centrală Sportivă a C.G.M. în şedinţa din 3 ianuarie 1946, luând in discuţie cazul CAR­MEN, a constatat din actele aflate la dosar, gravi­tatea situaţiei, hotărându-se o urgentă anchetă. Până la încheierea anchetei, gruparea I.F. C. Carmen, împreună cu co­nducerea ei, este suspen­dată de la orice activitate în viaţa sportivă. D. Ionel Mociorniţa şi d. Raul Vivante, sunt in­vitaţi la Comisia Centrală Sportivă din C.G.M. în ziua de Sâmbătă 5 Ianuarie 1946 pentru a da lă­muriri. Pe aeroportu Bineasa oficialilor Declaraţiile şi conducătorilor caravanei Dnamo la plecarea din România Echipa Dinamo a plecat ! Solii şi exponenţii footballului sovie­tic care a uimit întreaga lume prin re­zultatele sale excepţionale, ne-au pără­sit ori dimineaţă, inapoindu-se în pa­trie. In autobuz în drum spre aeroport, la aero­gară, am cules impresiile lor asupra vizitei pe care ne-au făcu­t-o. Am început cu conducătorul delega­ţiei d. Shiriladze care binevoitor ne-a răspuns : ..Plec din ţara dvs. cu amintiri preţioase. Ţin să reamintesc şi să mulţumesc tuturor care ne-au primit cu atâta căldură şi prie­tenie, ca reprezentanţi sportivi ai republicei Gruziei Sovietice. Vom reveni din nou şi cu multă plăcere şi aşteptăm cu nerăbdare vizita Dvs. la noi. In mod special mulţumesc ziarului Sportul Popular, care după cât am putut observa, s'a identifi­­cat cu ideia popularizării spor­tului In masse — titlul e dealt­fel sugestiv — şi'n acelaş timp s'a arătat ca ziarul preferat al sportivilor democrafi. Trans­miteţi salutul delegaţiei tuturor sportivilor români". D. F. Samusia, vice-preşedintele grupării Dinamo e cam necăjit. A ui­tat un obiect de preţ la hotel. Totuşi, ne sp­u­ne: „Voiu povesti tuturor felul ini­mos şi prietenesc cu care ne-aţi întâmpinat pretutindeni. Mă bu­cur că noi suntem primii care punem bazele indestructibilei prietenii intre poporul român şi sovietic. Sper să revenim in Ro­mânia dar aşteptăm să veniţi la noi ca să vă acordăm revanşă pe toată linia. Tuturor care au co­laborat la reuşita organizărilor, felicitări şi mulţumiri”. B. Paiceadze e cel mai nerăbdător. Trebue să ne urcăm în avion după el ca să-i culegem părerea. Căpitanul echi­pei îşi domoleşte câteva clipe neastâm­părul şi ne spune : „Măgulitoarele aprecieri pe care ziarele dvs. le-au făcut asupra mea, m-au bucurat din inimă. Dar nu a­­cest lucru e important. Pe primul plan se situează atmosfera frăţească şi sportivă în care s-au disputat cele trei match­uri. Voiu păstra impresii de neuitat dela prima mea deplasare peste hotare. Sportivii români s’au dovedit de mare valoare. Mi-aș dori (Continuare în pag. 3-a) TILDEN cea mai mare glorie ____ a tennisului AMERICAN Joan Crawford a felicitat in public pe primul care a reușit să-l invingă — Amintiri interesante cu prilejul turneului în România — Una dintre cele mai strălucite rachete al© tennisului mondial, a fost fără îndoială Tilden. „Marele Tilden”, cum îl num­eau admiratorii săi, a adus „Cupa Davis” în 1919 în America, răpind- o Australienilor şi aceasta a însem­nat începu­tul unei cariere de care va vorbi lumea întreagă mulţi ani, căci niciun tennisman de pe glob nu s’a putut mândri vreodată cu o victorie asirica lui Tilden. Tilden şi România In­totdeauna, Tilden a fost un prie­ten al ţării noastre. încă de pe vremea când steaua lui era în plină strălucire, el a avut o­­cazia să cunoască mulţi români pe courts-urile din străinătate. La unul din marile turnee inter­naţionale de la Wimbledon, Tilden a avut ocazia să joace cu Mihail Nico­­lau, din serviciul diplomatic, pe atunci campionul de tennis al Româ­niei. Se spune că Nicolau a reușit chiar să-i ia un set și aceasta a însemnat începutul unei trainice prietenii care s’a legat între cei doi sportsmani. In 1930, Tilden a pornit să cu­treere lumea cu alţi câţiva aşi ai sportului alb, jucând în toate ora­şele mai însemnate ale Europei şi America. In 1931, Tilden poposeşte cu „circul” său pe terenurile de la Tennis Club Român. Din caravană făceau parte: Barns, un elev al său american, Nainch şi Nusslein, doi germani. Cu această ocazie, Tilden dispu­ne de G. Poullieff, campionul Ro­mâniei. A rămas întipărit în me­moria spectatorilor matchul dintre Tilden, Barns , Dumitrescu, Ivan, un dublu- exhibiţie, în care cei doi americani au dovedit o tehnică şi o Fraţii Vizirii în America ? Tilden era tipul elastic al tennisma­­nului: înalt, suplu, viciu, iute în miş­cări şi cu un extraordinar simţ al spaţiului. Dărzenia cu care lupta pentru fie­care punct in orice match, nu exclu­dea un foarte desvoltat spirit de spor­­ti­vitate. Şi mai presus de toate, avea o dra­goste nemărginită pentru tennis. Cu ocazia turneului In România, Tilden a avut prilejul sa asiste la un match Intre frafii Vizirii, care pe atunci erau In vârstă de 4 ani. Această partidă, care a avut loc în pauza dintre matchuri, l-a făcut pe Tilden, cu ochiul său de cunoscător, să întrevadă talentul tinerilor jucă­tori. Se spune chiar că a vrut să-i ia Continuare în pag. 3-a) îndemânare tacă, de-a­ dreptul fantas- 1 m Doua telegrame cu două semnificat deosebite pentru sportul românesc democratic Intre alte urări de anul nou Or­ganizaţia Sportului Popular a pri­mit de anul nou două telegrame deosebite ca semnificaţie. Prima telegramă urăeşte In felul următor: „UREZ O. S. P.-ului SPOR LA MUNCA SI SUCCES DEPLIN IN DIFUZAREA SPORTURILOR NO­ASTRE DRAGI IN MASSELE LARGI ALE POPORULUI LA MULŢI ANI“. VIRGIL IOAN Dl. Virgil Ioan este actualul preşe­dinte al U.F.S.R.-ului şi este unul din primii sportivi cari s-au alăturat din primul moment cu cinste şi cu entu­ziasm nouii mişcări a sportului demo­­cratic şi activează de atunci neclintit şi cu o obiectivitate şi pricepere rară la promovarea sportului. D. Virgil loan este provenit din atletism şi din rugby, două sporturi amatoare prin definiţie şi asta spune totul. Intre d. Virgil loan şi mişcarea sportivă dezinteresată este o afini­tate profundă, o înrudire de aproape chiar. In personalitatea d-lui Virgil loan nu ne-am înşelat niciodată şi aştep­tăm de aceea încă multe realizări fru­moase din partea lui. A doua telegramă ne vine din Bul­garia, de la Rusciuc şi este scrisă în u­mbra noastră, pe româneşte: „Organizaţia sportivă a judeţului Rusciuc şi tine­retul sportiv din judeţ, vă doreşte dumneavoa­stră şi la toţi sportivii ro­mâni, ca anul 1940 să a-(Continuare în pag. 3-a) VIRGIL IOAN la Un nou preşedinte Federaţia de Patinaj D. Av. A. Vointschi a fost numit preşedintele Federaţiei de Patinaj­ Prin persoana acestui vechi spor­tiv acest sport oropsit şi neglijat va primi un sprijin puternic. D-sa doreşte să înceapă o activi­tate intensă, pentru a populariza în massele largi acest sport frumos care în ţara noastră a rămas în urmă, neavând concursuri în a­­ceastă­­ specialitate de mai mulţi ani. Patinatori de viteză şi de fond, precum şi patinatori artistici ne lipsesc cu totul şi ar fi de dorit ca cei câţiva sportivi inimoşi cari au o afinitate pentru aceste sporturi frumoase și necesare să-și dea tot sprijinul. 15 matchuri $1 nici o îifrâ Bilanţul celor 4 turnee ale echipelor sovietice — 70—26 goalaverageul turnee or — Echipele sovietice cari au între­prins cele 4 turnee în Europa s’au reîntors în patrie. Ele au adus în patria lor 12 vic­torii şi trei matchuri nule. Un bilanţ desigur impunător care acordă foot-ballului sovietic o valoare incontestabilă. Marea necunoscută s-a desvăluit târziu ,dar cu atât mai uimitor. Dintre cele 4 echipe cari au fost plecate, Torpedo a câştigat desi­gur aşa zisul campionat al tur­neelor, cu 4 matchuri jucate şi câştigate. Urmează Dinamo Tbilissi cu 3 matchuri disputate şi câştigate, iar după ea vine T.D.K.A. 3 jocuri câştigate şi unul nul, iar ultima se situează Dinamo-Moscova, 2 victo­rii şi două jocuri nule. ★ Şi pentru că foot-ballul este un joc paradoxal , legea urmăreşte şi echipele sovietice. Acest clasament este aproape inversul celui din campionatul de foot-ball al U.R.S.S. Acolo prima este Dinamo-Mos­­cova urmată de T.D.K.A., Torpedo şi Dinamo-Tbilisi iar in clasamen­tul turneelor situaţia este inver­sată. Dar dacă Torpedo este cam­pioană la turnee, echipeii Dinamo- Moscova îi revine desigur meritul de a fi demonstrat lumii valoarea reală a foot-ballului sovietic în jocurile susţinute în Anglia. Dinamo­ Moscova este prima echipă continentală care nu nu­mai că nu pierde la Londra dar chiar învinge, învingând pe Arsenal cu 4-3, pe Cardiff cu scorul record de 10-1, şi terminând la egalitate cu Chel­sea 2-2 şi Glasgow Rang­s 3-3, echipa din Moscova şi-a c­nştigat galoanele unei echipe con oinen­tale de mare valoare. Turneul lui T-D.K.A (echipa Casei Armatei Roşii) s-a soldat cu un goal average de 13:7, dovedin­d — matematic numai — că se dife­renţiază cu două clase de echipele Iugoslave. In Bulgaria Torpedo a con.­ur­mat valoarea soccerului sovietic terminând turneul cu goal avo­geul de 21 la 4. Ocazia de a ne conving­e visu' despre clasa ridicată a ballului sovietic am avut-o pr­e turneul echipei Dinamo Tbilisi. Deşi echipele s’au prezentat fără condiţie fizică — campionatul ter­­minându-se înainte cu o lună — acest fapt nu scade cu nimic din meritele învingătorilor cari au de­monstrat un foot-ball ce poate fi luat drept lecţie. Fiindcă în afară că vizita echi­pei Dinamo Tbilisi a arătat pe deoparte adevărata faţă a foot­ballului sovietic, ea a demonstrat deficienţele noastre ce trebuesc imediat şi radical remediate. R. H. DRUM BUN PRIETENI!... — Eri dimineaţă echipa DINAMO îm­preuna cu oficialii sovietici, a parasit ţara îndreptân­u-se spre patrie — D. Kavtaradze, Ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, a fost prezent pe aeroport DUPĂ 23 ZILE DE LA SOSI­REA IN ROMÂNIA, ERI DIMI­NEAŢĂ LA ORELE 7.30, CEI 33 MEMBRI CARE AU COMPUS DELEGAŢIA SPORTIVĂ SOVIE­TICĂ ŞI ECHIPA GRUZIANĂ DI­NAMO DIN TBILISI, AU PĂRA­­SIT ŢARA PE BORDUL A DOUĂ URIAŞE AVIOANE DE TRANS­PORT, INDREPTĂNDU-SE SPRE PATRIE ITINERARIUL URMAT VA FI: ODESSA - BATUM - TBILISI DE AICI DRUMUL VA FI CONTI­NUAT NUMAI DE UNUL DIN A­­VIOANE, AVAND CA PASAGERI OFICIALII CARAVANEI ŞI A­­VAND DIRECŢIA MOSCOVA. OASPEŢII AU FOST CONDUŞI LA PLECARE DE O NUMEROA­SA ASISTENŢĂ IN CARE AM RE­MARCAT PE D. KAVTARADZE, AMBASADORUL UNIUNII SO­VIETICE LA BUCUREŞTI, D. DANGULOV PRIM-SECRETAR AL AMBASADEI SOVIETICE, D. MIHAIL MAGHERU SECRETAR GENERAL ŞI D. PAPADOPOL DIN PARTEA ARLUS-uLuI, D. IU­­LIU ORBAN SECRETAR GENE­RAL AL ORGANIZAŢIEI SPOR­TULUI POPULAR, D. VASILE SECARĂ SECRETAR GENERAL AL COMISIEI CENTRALE SPOR­TIVE DIN C. G. M., D. AUREL KAHANE, PREŞEDINTELE CO­MISIEI LOCALE SINDICALE, RE­PREZENTANŢII PRESEI, PRE­CUM ŞI NUMEROŞI SPORTIVI ÎNAINTEA PLECĂRII—PE AE­ROPORT—D. SHIRTLADZE CON­DUCĂTORUL EXPEDIŢIEI, A MULŢUMIT TUTUROR, ŞI ÎN MOD SPECIAL ARLUS-ULUI ŞI ORGA­NIZAŢIEI SPORTULUI POPULAR PENTRU PRICEPEREA, BUNA ORGANIZARE A MATCHURILOR ŞI CĂLDUROASA ŞI PRIETE­NEASCA PRIMIRE. DUPĂ CE OASPEŢII ŞI-AU LUAT RĂMAS BUN DE LA CEI PREZENŢI. PRILEJUIND SCENE EMOŢIONANTE—MANIFESTĂRI DE SINCERE PRIETENII LEGA­TE LA NOI—, EI S’AU ÎMBAR­CAT ÎN AVIOANE. DUPĂ CÂTEVA MINUTE, CEI DOI COLOŞI AERIENI AU DECO­LAT, ÎN TIMP CE CEAŢA SE FĂ­CEA DIN CE ÎN CE MAI DEASĂ. DRUM BUN, PRIETENI DRAGII Mueller şi Markos sosesc în ţară la 15 Ianuarie In jurul datei de ÎS Ianuarie, vor sosi In ţară cei doi antrenori de football care au fost angajaţi respectiv la Cluj şi Bucureşti. E vorba de Müller care va activa In Ardeal şi de Markos care va lucra la C.F.R. Imediat ce vor sosi In România cei doi antrenori recomandați le forurile maghiare, vor începe ac­tivitatea lor. Şedinţa de pri­ Turneul de hockey la Praga a U.F.S.R. a primit aviz nefavorabil a hotărât a 10 comisie de control la F. R. Box . .......­.......................­......... —M. I ■---------------------------------------------­UN MATCH ATLETIC DINAMO-STADIUL ROMAN LA MOSCOVA La şedinţa de aseară a Comisiei In­terimare IIFSR au participat d-nii: Virgil Ioan, col. Cruţescu, Iuliu Orban, E. Hillard, V. Secară, O. Pârvulescu, dr. I. Alexi, Neagu Boerescu şi Marin Jianu. S-a luat în discuţie si­tuaţia de la F. R. Box, hotărîndu-se numirea unei com­isi­i de control a activităţii acestei fe­deraţii, sub preşedinţia d-lui dr. Alexi, membri fiind d-nii a Crîstescu (C. F. R.), Murgăşanu, Zottu, dan. Kraft, pre­cum şi 3 delegaţi de la C. G. M. cari vor fi nu­miţi ulterior. Numai după ce acea­stă comisie îşi va face raportul, se vor face e­­ventuale remanieri la conducerea acestei fe­deraţii. D. Iuliu Orban a referit comisiei si­tuaţia clubului Carmen, comunicând stadiul cercetărilor. D. Orbán a comunicat comisiei interimare, că în chestiunea sportului şco­lar se va prezenta în au­dienţă la d. ministru Şte­fan Voitec, pentru a-l lă­muri în privinţa situaţiei reale în acest domeniu, fiind foarte util pentru promovarea sportului şcolar, ca de ministru să aibă contact cu sportivii cari lucrează permanent în acest domeniu şi cari îl pot informa obiectiv despre necesităţile spor­tive ale tineretului. Comisia a prelungit manda­tul d-luii Virgil Ioan la preşe­dinţia federaţiei de atletism, acesta comunicând totodată încheeirea unui match atletic între echipele Stadiul Român şi Dinamo­ Moscova, care a fost fixat pentru ziua de 12 iunie cu locul de disputare la Moscova. S-a luat în discuţie acti­vitatea Federaţiei de hoc­key pe ghiaţă, care a pri­mit până acum suma de lei 3.000.000 subvenţie, nefolosind această sumă pentru ajutorarea grupă­rilor sărace, preferând să organizeze turnee cu cei câţiva jucători vechi pe cari îi avem. S’a dat aviz nefavora­bil deplasării echipei naţionale de hokey la Praga, neputând ex­pune culorile naţionale la un eşec sigur şi cata­strofal, care ar fi o con­secinţă a lipsei de an­trenament a jucători­lor. La 19-20 Ianuarie Derma­nt - Tg. Mureş participă la turneu, de basket-ball pentru inaugurarea salei C.F.R.I împreună cu C. F. R., P. T. T., Viforul Dacia şi înainte Am anunţat din timp că inaugu­rarea sălii de basket-ball C.F.R.­­Giuleţti se va face odată cu veni­rea la Bucureşti a redutabilei for­malii sindicale Dermagant din Tg.­­Mureş şi participarea sa la un turneu, in care li vor fi opuse for­maţiile C. F. R., P. T. T., Viforul Dacia şi înainte. In cursul zilei de eri, am primit din nou asigurarea că sala cefe­riştilor va fi gata încă la finele acestei săptămâni. Şi tot eri, s’a primit un telefon de la Tg.-Mureş, prin care am fost anunţaţi că sunt dispuşi să joace la Bucureşti in zilele de 19 şi 20 Ianuarie, vestindu-şi sosirea in Capitală pentru ziua de 18 ale lu­nii in curs. Vom reveni cu amănunte, deo­camdată adăogând doar că, dat fiind faptul că pe programul tur­neului sunt înscrise cinci echip­­numai două zile de drPuiar° » foarte probabil că se a juca • !• minatori­u. In orice caz, ceva precis se va şti deabia la 9 lanvţ,pie­ când are loc şedinţa Comisei interimare F. R. B. V. V".

Next