Sportul Popular, august 1947 (Anul 3, nr. 746-774)

1947-08-30 / nr. 773

EXEMPLARUL 8 LEI I#*« DOitara plătite in numerar 160.528/1945 Cont Cec Nr. '­RSITAXII f Ta,efoarte : Redacţia 4.07.48 Tipografia 4.84.48 Administraţia 4.14.06 Redacţia si Adiţia Dobrogeanu Gherea 6, Bucureşti ABONAMENTE LUNARE Pentru particulari — Lei 150 Pentru Instituţi — Lei 250 ANUL III­­ Nr. 773 Sâmbătă 30 August 1947 Declaraţiile antrenorului MASLOV dela „Torpedo"­­ Moscova, făcute la Budapesta Turneul echipei Sovietice în Ungaria, s-a terminat cu 3 victorii din 3 jocuri R­eproducem o parte din declaraţiile antrenorului Maslov, dela „Torpedo"­­Moscova făcute confratelui budapestan „Népsport" cari conţin multe pre­cizări de cel mai mare interes pentru noi. ÎNTREBARE: Jucător­ii lui poartă Cum se explică acest la „TORPEDO’’, chiar şi cei de la a­­cru ?­i parare trag topi admirabil la RĂSPUNS •­ Antrenamen­tul de football în URSS în­cepe prin învăţarea shoo­­tului la poartă. Un jucător începe acolo, când ştie să tragă la poartă. ÎNTREBARE: De unde provin jucătorii noi ? RĂSPUNS: „Torpedo“ are în­ fabrică 5 echipe de dis­trict, care joacă în cam­pionatul Moscovei şi 5 e­­chipe de juniori.­­Toţi jucă­torii noştri provin de aici. ÎNTREBARE: Transferările sunt posibile ? RĂSPUNS: Da, dar nu­mai dacă jucătorul se mută cu serviciul în alt oraş. La noi omul face sport, acolo unde munceşte şi nu munceşte acolo und© face sport ! ÎNTREBARE: Cât timp du­rează cursul de antrenori? RĂSPUNS: Cursul pe care l-am absolvit a durat doi ani şi am eşit maestru de sport după absolvirea lui. ÎNTREBARE: Ce avantaje a­­veţi în fabrică de pe urma spor­tului ? . RĂSPUNS: Niciunul- Sunt Mie istovic al ech­ipei „TO­RPERO** subşef de secţie la fabrica­ţie de automobile şi sunt plătit pentru asta. Fac sport numai din dragoste pentru sport ! ÎNTREBARE: Ce părere a­veţi despre footballul maghiar ? RĂSPUNS : Ungurii joacă mai mint pentru public, şi mai puţin pentru obţinerea goaluluî. Passele lor scurte, sunt excelente, dar în loc să tragă, preferă să pase­ze mingia la poartă. In încheiere d. Maslov a spus următoarele: „Am fi vrut să jucăm ţi cu Újpest, dar accentuez, NOI NU SUNTEM PROFESIONIŞTI ŞI NU­MAI MUR­­­TORI­Am primit un concediu de câ­teva zile pentru a disputa un jos la Budapesta şi vre­o 2 jocuri în provincie iar acest concediu a ex­pirat şi noi trebue să ne întoar­cem acasă”. Spusele antrenorului Maslov desvălue o mulţime de amănunte preţioase cu privire la concep­ţia sovietică despre jocul de football, ceea ce am aflat arată simplitate, seriozitate, pregătire ştiinţifică şi un admirabil spirit de corectitudine sportivă îşi în­cline comentariile confratele ,,Népsport” din Budapesta. C­u pr­­ejul turneului vic­torios al excelentei for­­matii sovietice ,,Torpe­do” în Ungaria, credem inte­resante pentru cititorii nos­­tri.A câteva date asupra înfi­inţării si activităţii de vână acum a acestei echipe. „Torpedo”, echipa uzinei de automobilie ,Stalin”, a fost in­­­fiinţată acum 16 ani. Intre 1031.1935 a jucat în prima grupă a campionatului Mosco­vei ocupând locurile 111—IV.­­Incepând din 1936 „Torpe­do” joacă în campionatul U. R. S. S. (grupa II-a) ocupând deasemani locurile III—IV. In 1936 intră în grupa I-a ocu­pând locul XI b­ur în 1939 și 1940, locu­l IX. In 1944 câștigă campionatul Moscovei. In 1932 și 1944 echipa a câștigat campionatele unio­­nale sindicale iar în 1943 „Cupa Moscovei”. In 1945 ,,Torpedo” a ocupat locul al 111-lea în campiona­tul U. R. S. S. iar anul trecut locul IV. Anul acesta „Tor­pedo” a ajuns în finala „cupei U. R. S. S.”. In străinătate a jucat în 1938 în Franţa câştigând la reprezentativele muncitoreşti ale Cehoslovaciei (8:0), Nor­vegiei (6:0), oraşului Nissa (6:1) şi clubului ,,Barcelona” (14:0). In 1945 „Torpedo” a făcut un turneu în Bulgaria câşti­gând contra reprezentativei Sofia cu 6:3, contra lui „Lo­­komotiv” cu 3:1 si contra re­prezentativei Vamei (4:0) si a PlovdivuttH (8:0). In 1946 la Moscova ,,Tor­pedo" a câştigat din nou îm­potriva lui „Lokomotiv” cu 1:0 după care a jucat în Po­lonia unde după un match nul cu reprezentativa naţională (1:1) au învins echipa Lodz­­ului cu 3:1. Drobny şi Cersiik învin­gători in­ Canada MONTREAL.­ Tennisme­­nii cehoslovaci DROBNY şi CERNIK au susţinut mai multe matchuri în faţa campionilor universitari nord-american­i. In matchurile de simp­lu, Cernik a dispus de Lamed cu 6:3, 7:5 iar Drobny a învins pe Jack Tuero cu 1:6, 7:5, 7:5. Partida de du­blu a revenit cuplului Drobny-Cemik care a în­vins pe Gamer-Tuero cu 6:4, 6:2.­­ Emile şi André Fame­chon vor să devină campioni PARIS (Sportpress). — înscrie­rile pentru titlur­il­e de campioni ai Franţei la categoriile muscă şi uşoară au fost închise. Este interesant de remarcat că Maurice Saudeyron campio­nul european la „muscă" nu şi-a pus candidatura. Fraţi! Fame­­chon Emile şi Andre, figurează printre cei ce vor să devină campioni. Iată-i pe nouii candidaţi : Muscă: Emile Famechon, Etie­nne Ferraro, Sirena, Leclere. Uşoară : André Famechon, O­­mar Le Noir, Montane, Dicusto, Jean Jyfoogin. [Oii Ml WH Lit. 1 ii la înlăturarea elementelor necorespunzătoare din viaţa sportivă Comisia Centrală Sportivă C G. M. a hotărât să înceapă o drastică acţiune de purificare a sportului sindical de elementele necorespunzătoare ce compro­mit atât sportul cât şi mişcarea sindicală. Începutul a fost făcut cu gru­parea „LIBERTATEA” din Oradea Mare, unde în sânul conducerii se cuibăriseră o serie de ele­­mente cu un trecut dubios care continuau din posturile lor să-şi facă acelaşi joc ca şi în trecut. In urma reclamaţiilor primite, d. GH. COSTINAŞ responsabilul Comisiei Centrale Sportive C. G. M. s-a deplasat la Oradea uide în urma cercetărilor între­prinse la faţa locului a constatat că acţiunile d-lor IACOBOVICI BELLA, HELLER NICOLAE şi KRU­GER CAROL nu au nimic comun cu clubul Libertatea, care înţe­legând că susnumiţii vroiau să imprime clubului o conduită pri­mejdioasă i-a îndepărtat fără a mai aştepta intervenţia foruri­lor în drept. Dealtfel d. Iacobo­­vici Bella fost preşedinte al sec­ţiei de fo­t­ba­l, fusese suspen­det în prealabil de F. R. F. A. pe timp de 2 ani. Urasem erai clubi/ Libertatea se desolidarizează de acţiunile . dlor Heiler Nicolae redactor al smrului loc©­ „Népakarat" şi Krieger Carol fost conducător al fontei grupări N. A. C. In urma înlăturării acestora, conducerea clubului a fost încre­dinţată unor elemente cores­punzătoare cu serioase state de serviciu în câmpul muncii şi al sportului, oameni care vor şti să ducă clubul pe linia adevăratei sportivităţi care să cadreze cu principiile sportului democrat Biet­OTEC. Unul din cei pe car­e îi veți admira la campionatele balcanice ZSITVAI Campionul Ung­gariei la săritura cu prăjina care anul acesta a realizat 4 m. 11. A fost de altfel la Praga adver­sarul america­nului Bob Mar­cam și învingă­torul lui Zeno Dragomir (3.98 m.) Luni va fi formată echipa naţională de atletism pentru campionatele balcanice Astăzi, mâine şi Duminică se dispută la Cluj un concurs de verificare al atleţilor din cantonament Iart­e mai­ despart 8 zile de cam­pionatele Balcanice de atletism. La Cluj, departe de zgomotul Capitalei şi febra pregătirilor oficiale, în parcul sportiv al Universităţii, atleţii români au început să aibe emoţii. Mai au atât de puţin până la grandioasa manifes­taţie la care sunt chemaţi să joace roluri de actori principali ! Emoţiile şi grijile lor nu i-au pus însă pe gânduri, ci pe mun­că. Ultima săptămână de pregă­tiri — spre regretul lor — nu are decât tot... 7 zile ce 11 se par şi scurte­ Şi în faţa acestor consta, ţări (??) au ales singura soluţie: graba. In fiecare după amiază se grăbesc să fugă mai iute, să smul­gă ingratului cronometru secunde şi zecimi, să sară mai departe, să arunce mai mult. Unii reuşesc, alţii, nu. Unii sunt optimişti alţii..­­constanţi. Cu toţii aşteaptă însă ultimul concurs care va pune punct... ...DUPĂ UN CANTONAMENT VISAT DE MULT Să nu ai altă grijă decât a an­trenamentului e un vis vechi al atletului amator a cărui muncă o răsplătesc doar laurii victoriei. Un vis pe ca­re nimeni nu l-a îndepli­nit până în anul 1947, cârad Orga­­ganizaţia Sportului Popular, făcând sacrificii mari a realizat această doleanţă de totdeauna. Recunoş­tinţa atleţilor nu vor fi vorbele, ci cifrele performanţelor cu care vor smulge victoriile balcanice. Până la ele, minuţiozitatea pregătirilor, strădania zilnică pe pista întrece. CEI CIc VOR FI ALEŞI De astăzi, va începe la Cluj un concurs. La el vor participa toţi atleţii şi toate atletele care sunt în cantonament­­Concursul are caracterul unei ultime verificări a formei în care se găsesc preten­denţii la un loc în echipa naţio­nală şi, implicit, va avea ca în­cheiere formarea ei. Concursul, pentru a nu fi obo­sitor, a fost eşalonat pe trei, după Continuare la rubrică MOINA rilor, e o primă mărturisire a sa­tisfacţiei lor. ASCULTAŢI Astăseară la ora 10.22 o discuţie la mdio-bucureşti Cu subiectul: ,,ŞANSELE ROM­NIEI LA CAMPIOANA­­TELE BALCANICE DE ATLETISM” între d-nii: GH. EFURAN, şeful ru­­bricei de atletism al ziarului nistru şi V. BANCIULESCU, re­dactorul rubricei de sport al ziarului JOMTEIA” Va fi un nou gen de reportaj radiofonic la posturile noastre. m­­m­A STADIONULUI A. şi I. F. mai căzut o filă din calendar, a mai trecut o zi... Seara şi-a întins aripite-i cenuşii peste stadionul obosit şi gol, vuind încă nelămurit şi neînţeles de truda unei zile de muncă...­­­ re un colţ de cer, p­rintre no­rii de plumb, luna îşi arată faţa-i galbenă... Priveşte miratei şi surprinsă spre ANEF-ul ador­mit ... pregătit sau pregăHndu­­se pentru marele eveniment atle­tic•, de peste câteva zile: Cam­pionatele Balcanice. Apoi a zâmbit mulţumită şi a plecat să se culce liniştită că ... STADIONUL VA FI GATA MIERCURI Faţă de avalanşa de volun­tari din ulimile zile, faţă de râvna şi entuziasmul cu care s a lucrat, săptămâna viitoare şi mai precis MIERCURI SEA­RA, STADIONUL VA FI GATA COMPLECT, cu pista termina­tă, cu gropi noui de sărituri, cu proapă de obstacole, cu pistă specială pentru clan la suliţă, cu..., atâtea Şi atâtea noui îmbunătăţiri. Apoi, joi comisia de amena­jari a terenului îşi va începe propriu zis activitatea, mar­când terenul şi pavoazându-l pentru întrecerile de peste două zise . CEI MAI I­UEŢI VOLUNTARI... ! "’LA U. T. M. Uniunea Tineretului Muncito­resc, şi-a trimis şi ieri cei mai mulţi reprezentanţi din : SECŢ­ III ALBASTRU, au fost muncito­rii din : FABRICA DE TIMBRE, FABRICA FILAR­ET, ÎNTREPRIN­DERILE TIBERIU EREMIA şi FABRICA VULCAN, care au lu­crat cu o dârzenie şi o voinţă rar întâlnită, contribuind prin munca anonimă la reuşita concursurior balcanice­ SECŢIA SPITALE LA LUCRU SPITALUL FILANTROPIA şi SANATORIUL FILARET şi-au tri­mis şi ele reprezentanţii, care pă­răsind pentru o zi albul halatelor, au lucrat intens şi cu nădejde, care cu lopeţi, care cu tărgi, în­­trecându-se în muncă. ARMATA MEREU PREZENTA Nu s’au lăsat întrecuţi de ca­marazii lor de arme, nici REGI­MENTUL DE GARDA 8 MIHAI VITEAZUL, care într’o atmosferă tinerească şi optimistă au lucrat pentru această măreaţă operă de reconstrucţie. Lopeţile au­ luat locul armelor, vagonetele pe cel al tunurilor . •­ Atenţiune : Foc !.. • VOLUNTARII DIN CE IN CE MAI MULŢI!... Pe fiecare zi, numărul volun­tarilor devine mai mare, tot mai mare şi munca lor, îşi va vedea curând de tot roadele. VIFORUL DACIA LA LUCRU Sub conducerea masivului Theo Krantz, tinerii viforişti au venit să lucreze şi el. Şi au lucrat cu aceiaşi price­pere ca pe terenul de rugby (căci doară Krantz e rugbyst !­­ - .). * Rămân încă şase zile de lucru, de sbucium continuu, după care tinerii voluntari ai ANEF-ului vor popula tribunele îmbrăcate de sărbătoare, şi vor fremăta cu cei­lalţi spectatori, pentru o compor­tare românească cât mai frumoa­să-1 I R. Villara La Cluj funcţionează o şcoală model de instructori sportivi sindicali Din Cluj ne parvine o vore îm­bucurătoare, care ilustrează destul de concludent, seriozitatea cu care este privită problema sportului in bătrâna capitală a Ardealului. O mână de sportivi entuziaşti, urmând îndrumările Comisiei Cen­trale Sportive CGM, au pus ba­zele unei şcoli de Instructori spor­tivi sindicali, care actualmente este în plină desfăşurare. Formarea cadrelor tehnice este una din problemele cele mai acute ale sportului nostru şi aceasta a fost înţeleasă de conducătorii spor­tului clujean, care au şi trecut la fapte, organizând această utilă şcoală urmată în momentul de fa­ţă de 40 sindicalişti şi sindicaliste. Cursurile sunt dirijate de un comitet de conducere format din d. Dankö Carol,­ d-na profesoară An­­toneta Crăciun şi d. prof. Onoriu Chetianu. Cursurile teoretice compuse din anatomie, fiziologie, prim ajutor şi educaţie sindicală sunt predate de d-nii: dr Rusu Gabriel, dr. Ono­­ziu Cheţeanu, dr­ Nana, dr. Drá­gai, dr. Balkany, dr. Athon Dejeu, Gâju, Câmpeanu, Fogaraşi şi Stoi­ca.Cursurile practice sunt predate de d-nii: Prof. Cheţiarau, Covaci şi Cră­ciun, atletism. Prof. Iordaky Ludovic înot. Căpitan Săvulescu, tir Covaci şi Crăciun, volley-basket. Prof. Cheţianu, hand-ball şi foot­ball. Maistru Alexandrescu, box. Syorkos Franci­se lupte. Alhim M. şi Albert, gimnastică-Alhon.­tennis Conducerea şcolii in­ten­ți­o­n­eat­ă ca după terminarea cursurilor să editeze o broșură, care să serveas­că drept ghid viitorilor instructori în activitatea lor. * Prezentăm pe: LUPAŞCU ION câştigătorul pre­­ţiului­­,17 ani, orfan de război­, muzicant la C.A.M „Din banii câştigaţi îmi pot cumpăra o pereche de pantofi şi să mă hrănesc multe zile” Au fost scoase patru matchuri din buletinul nostru I­n sala de şedinţe a arbitrilor din localul O.S P. în Batişte, ori seară la ora 17, participan­ţii la concursul nostru de pronos­ticuri începuseră să se adune. Au devenit repede prieteni şi toţi în­trebau cine e lAipaşcu, cine este Deutsch Eduard. Intr’un colţ, sfios un tânăr, mai mult copil în ciuda celor 17 ani, cu o cărare în păru-i blond, cu ochi timizi şi într’o cămaşă albă. Nu spunea nimănui cine este dar nici ceilalţi nă-l întrebau. Printre cei prezenţi, copii, doi frăţiori îmbrăcaţi la fel, un in­valid, studenţi, oameni în vârstă toţi aşteptând ora 17. ,,EU VREAU SA IMPARTIM BANII" Se face apelul celor prezenţi şi se constată lipsuri multe. Se dă fiecărui un buletin, un număr şi totul este gata pentru tragerea la sorţi. LUPAŞCU ION se ridică la fel de timid şi cere ca banii să se îm­partă. Celălalt, Deutsch este de a­­cord şi iată că de o tragere la sorţi au fost absolviţi cei prezenţi. Fiecare din cei doi urmează să primească că­te 1250 lei. CASTIGA O ABSENTA Pentru cele 18 buletine se trage la sorţi. După ce se constată că pălăria d-lui Zlottea nu are de a face nimic cu vreunul din parti­cipanţi nici măcar cu posesorul, sunt introduse în ea biletele cu numerele corespunzătoare buleti­nelor. ,,De-ar câştiga unul din noi!­“ spume zâmbind dar şi oftând inval­idul Mercan-Dar cel mai tânăr spectator, un picin 5-­8 ani bagă mâna în pă­lărie-Linişte, respiraţiile se aud în­cet, tot nou­ încet. Puştiul scoate un bilet şi re­dactorul nostru indică numărul 14. Ia buletinele în mână şi caută posesorul acestui buletin. Şi mai măre linişte... Surut secundele decisive. O secundă şi se dă sentinţa: D-ra Şoca ei Elisabeta ,,Nu-ţi spuneam eu, sună glasul d-lui Zlotea, a fost vreunul cu ghinion. A câştigat o absenţă". Se iscăleşte procesul-verbal, se înmânează banii şi fotograful imortalizează momentul. Pe Brătianu în jos, studentul Deutsch încălecase pe bicicletă go­nind printre maşini f­riați. ,,Simt orfan şi cu banii aceştia îmi cumpăr pantofi şi dau mamii pentru casă". Braţ la braţ cu Lup­aş­cu, re­dactorul nostru, străbate mulţimea şi fericitul câştigător se destă­jnue: ,,Sim­t orfan de război, am fost copii de trupă şi acum în orchestră C. A. M.-ului. Am aşteptat mo­mentul acesta cu nerăbdare şi ba­nii aceştia sunt veniţi într’un mo­ment în care ei îmi trebuiau cel mai mult. Nu am pantofi şi cu banii aceştia îmi cumpăr o pereche şi îmi mai rămân încă pentru a mă hrării împreună cu mama destul timp. Banii aceştia stabilizaţi mă um­plu de bucurie şi am să spun tu­turor­ că eu am o medalie şi ju­mătate fără să speculez pe alţii, fără ca să iau pâinea de la gura altuia. Concursul acesta mă face să tră­­esc zile fericite şi vă mulţumesc din suflet. TÂRZIU SEARA «la redacţie a venit şi d-ma So­­c­aci Elisabeta cu părerea de rău (Continutare în pag. 3) Cei doi câştigători unul lângă altul: d. Lup­aş cu st. Deutsch Eduard. Dealilaţi, puţin mai trişti dar încrezători câ vor câştiga la concu­rsul nr. 2. Decorarea celor mai buni sportivi ai Uniunii Sovietice MOSCOVA. (Sov. Sport). — Comitetul pentru cultura fizică și sport de pe lângă consiliul de miniștri al U­­R. S. S. a confir­mat o serie de noi recorduri ale Uniunii, decorând pe sportivii care s’au remarcat Au fost acordate diplome și medalii următorilor sportivi: Lui G. NOVAK, recordman mondial la ridicarea greutăţii i s’a acordat medalia de aur, iar pentru îmbunătăţirea recordului Uniunii (la cat. grea: 140,5 kg.) medalia de argint şi douăi diplo­me ale comitetului Uniunii­ Campionului Europei I. AZ­­DAROV, i s’a acordat titlul de maestru emerit al sportului­­şi di­ploma de onoare pentru realizări sportive şi activi­tsrte de masse­ Pentru activitate fructuoasă în domeniul învăţământului Educa­ţiei fizice, maeştrii emeriţi ai sportului I. MEHANIK, N. ŞA­­TOV, G. NOVAK, I. KUTENKO, G. POPOV şi maestrul sportului E. LOPATI au fost decoraţi cu medalia de onoare şi insigna ,,pentru merite în cultura fizică”. Maeştrii emeriţi ai sportului A. Bojko, M. Kasîianik şi mae­ştrii sportului A. Donskoi, L. Ka­­şaev şi N. Laputin au primit di­ploma de onoare. Diplome de mulţumire au pri­mit L. Sviridov, A. Buharov, K. Nazarov, E Neporunia/şemu, G. Morozov, I. Şepelianski şi S. Pa­­vecinikov pentru felul cum au „Sili a iei i lepni iar lMrank nu va fi decât o nouă etapă”... ...ne declară optimist lăcătuşul MAIL VOINEA • Costel STANESCU un admirabil partener pc .n­ Ilie MIRSU. • Pro­gramul galei de Duminică dimineaţă suscită :u­n deosebit interes Cu reuniunea de Duminicică dl­­mim­eaţă de pe arena Venus, miş­carea pugilistică intră neoficial în sezonul de toamnă. Este ştiut că în această perioadă şi, până când galele se vor desfăşura din nou în... arena Palladium, „arta nobilă” trece printr’o fază de intensă acti­vitate, caracterizată prin desfăşu­­rare­a u­nor reuniuni săptămânale, cuprinzând matchuri între cei mai buni pugilişti din ţară­ Poate că gala parre se va disputa peste două zile nu cuprinde cele m­ai proeminente figuri de boxeuri. Dar un lucru este sigur. Progra­­mul prezintă un mă­nunchiu de ele­­mente talentate care vor realiza un spectacol de autentică calitate. „Stamomir n’a fost decât un în­ceput, iar Weim­traub confirma­rea”... ne declară Voinea- Nu cunoaşteţi cea mai recentă vedetă a ringului românesc ? Este neg­rictorul MIHAIL VOINEA, in­vincibilul amator şi câştigător al campionatelor balcanice la catego­ria semi­ m­ijlocie, şi care şi-a ,,per­mis” în debutul lui de profesionist de acum câteva zile să învingă net şi într’o manieră neaşteptată pe consacratul Florea Stanomir. Şi ia­­tă,l pe Voimea asaltat de oferte şi angajamente cât mai atrăgătoare. Elevul lui Lucian Popesc© şi-a a­­les ca adversar, fiindcă drumul lui ascendentul are nevoie de o progre­sie specifică, pe rutinatul şi pe­AUREL WEIN­chimi profesionist TRAUB. In viaţa particulară, Voinea este lăcătuş- o meserie grea, care îi a­­cordă însă satisfacţii. După orele sale de muncă, Voimea poposeşte în sala centrului „Gagel” unde își de-a pregătit echipa sovietică de hal­­"■ —" , " I­tere pentru campionatul Euro-Continuare la rubrică Ipei. nu. im­ nm nu Caracteristicele unei săptămâni înainte de verificarea definitivă a echipelor bucureştene Mâine la Venus: Unirea Tricolor-C. F. R. Timişoara E­tapa de Duminică a produs nedumeriri. Este normal ca la în­ceput de sezon, după vacanţă, după o perioadă de transfe­rări cu jucători intraţi pe teren fără antrenament, linii mo­dificate ,la care se mai adaugă dezertările de ultim moment, com­portarea echipelor să surprindă aşa cum s’a întâmplat in mod evi­dent în prima etapă a Diviziei Naţionale înglobând 18 echipe. Spectatorii prezenţi la Venus au REA TRICOLOR cu CFR TIMI făcut neîndoelnic această consta­tare şi depăşind frontiera Capita­lei, ea se gensa­lizează la toate jocurile divizion MP susţinute în cele şase centre. SESIZAREA DEFECŢIUNILOR Primii care au observat anoma­lia au fost desigur ,aceia care con­­du­c efectiv echipele şi odată cu pauza necesară de 24 ore sau după imediata sosire din provin­cie, s’a pornit imediat la lucru în ritm accelerat. Remanieri în formaţii, reintruri, antrenamente neobişnuite cu du­rată şi efort pentru jucători. Rând pe rând aşa au procedat CFR B­, Ciocanul, ASA şi Unirea Tricolor­ Intr’o vervă neobişnuită, unele echipe anunţă schimbări radicale. UNIREA TRICOLOR VREA NEAPARAT SA CÂŞTIGE Din cele trei jocuri care se dis­pută în Bucureşti, matchul UNI-SIMIONESCU (Unirea Tricolor) BEA TRICOLOR cu SOARA parc cel mai echilibrat, CFR Timişoara soseşte cu 1u H a­nul u­nei victorii preţioase asupra Libertăţii şi acest succes îi face apariţia interesantă, dar contribue ca Unirea Tricolor să considere Cuplajul de Duminică , după amiază de la Venus , se dispută în ordinea­ următoare: Ora 15,30: C. F. R.—O­­ţelul. Ora 17,00: Ciocanul— A. S. Armata. Froaramul începe stilet la orele anunţate, matchul cu cea mai mare aten­ţiune. Oborenii după matchul de Duminică sunt fără doar şi poate îngrijoraţi. întregul „stat major" lucrează asiduu şi tentativele­­de recuce­rire a prestanţei şifonate se pare că au fost duse pe calea succesu­lui. Linia de atac oboreană, punc­tul nevralgic, ineficace va lua un aspect nou şi s’a recurs la legiti­marea lui Cricitoiu, reintrarea lui Ozon, achiziţionarea unui valoros tânăr, Cristache, care joacă şi (Continuare la rubrică) . .1 V

Next