Sportul Popular, martie 1948 (Anul 4, nr. 942-972)

1948-03-01 / nr. 942

­­y ANUL III. — No. 942 Luni I Marie 1948 E. P. EXEMPI ARDI 1E1 5 Azi la ora 12 se închide la București concursul «PRONOSPORT» ■ . • » . «■ .­­ , • Taxa poștală plătită în numerar 106-523-845. Cont CEC. Nr. 7654 D­UPĂ CE, in cadrul celor trei reuniuni, au fost desemnaţi 18 fina­lişti de valoare, azi di­mineaţă, cu începere de l­a ora 10, se vor disputa finalele campionate­lor naţionale de box amator. Întrunind în ring reprezentanţii : Ion (Bucureşti) Cat. cocoş­andru Romulus (Reşiţa) — Fusta­ţia Mărgărit (Bucureşti).. Cat. pană Gh. Fiat (Reşiţa) — Ku­cegr­u (Baia Mare). .­­Cat. uşoară A.vibrus Fr. (Cluj) — Roman Al (Bucureşti) - Gat. somi-mtj Socle BCarafă Ion (Braşov) Komin­tzegi A. (Cluj). lordache St . (Constanţa) — Ma­thias los­ii (Iaşi) Cat. seiîj-gpsa Bogd0^ Popov­ici (Timişoara) — Petre Zahara (Craiova), Gal. grea Paul Mentzel (Timişoara) — M­ahiniţa (Iaşi) 18 oraşe, campionatele naţional® din acest an au cunoscut o desfă­şurare sărbătorească, ele reuşind să evidenţieze o serie de talente ma­jore cu­ cari ne vom putea mândri în viitor. Fogilişti ca BOAMFA, AMBRUŞ, EUSTAŢIU MĂRGĂRIT, COVACI FRANGISC, SALCUDEA­­NU şi atâţia alţi, au deschis în faţa lor căile consacrării totale. Ei au arătat cu acest prilej, odată în plus, că “dorita dispariţie a profe­sionismului din boxul româ­nesc nu va lăsa deloc goluri ireparabile Şi Că proectul înfiinţării unei Divizii Naţionale de box nu mai apare de­loc ca o himeră de neîmplinit. Spunem aceasta, gândindu-ne, mai ales, la faptul că mai există şi alţi pugilişti de talent recunoscut cari nu au putut participa la cam­pionate, fie din cauza unor indis­­posibilitţi de moment (LASAR BURDUS, VASILE TIŢA, LUCA ROMANO), fie că au fost eliminaţi din cadrul campionatelor regionale sau Inter-regionale ’(CONST CHI­­RIAC, I. CEENDREANU, N. ROUĂ, N. DUICA). Acestora, cărora li se adaugă cei 48 boxenşi participanţi la campionatele naţionale la cari se alătură numeroşi alţi boxerii de talent dar necunoscuţi, vor forma elita de mâine a boxului româ­nesc. Finalele campionatelor de box a­mator ale Republicii Populare Ro­mâne vor oferi, fără îndoială, dis­pute palpitasite, uneori cu învingăt­­ori greu de prevăzut. Se remarcă la prima vedere, din programul ce conţine opt partide de mare spec­tacol, match­urile: SECOŞAN — SANDU ION, VIDRU — EUSTAŢIU până la gongul final. După călită­ţ­­ile arătata joi seară, MĂRGĂRIT | ţite —-----­apare favorit. Numai, dacă, reşil®o­mul nu ne va răsturna calculele. Ce­ea ce nu-i deloc imposibil. Un catnpíón wísüiaal* Fiat FINALA CATEGORIEI până va opune pe GH. FIAT (Reşiţa) lui MIHAI KULCEA­R (Baia Mare). Su­perior cu cel puţin două clase, roş­covanul pugilist reşiţean are oca­zia să-şi îmbogăţească palmaresul cu o nouă victorie. Chiar înainte de limită, KULCEAR nu va putea o­­pune o rezistenţă prea serioasă căci e net desavantajat d­e o tehnică ru­dimentară şi o rezistenţă limitată. Ilirie Aîiîferiss­ şi Roman CLUJEANUL AMBRJ­S FRANCÎSc şi ALEXANDRU ROMAN (Bucu­reşti) se vor întâlnii în finala ca­tegoriei uşoară. Mai tehnic, AM­BRUS va smulge desigur o victorie munpită. O victorie care este con­­diţionată de un singur Intern: să e­vite să intre «la batae” căci RO. A ZI LA ANEF CUPLAJ CUPLAJUL DE ASTAZI de la ANEF, in ciuda faptului că nu cu­prinde nume provinciale de rezo­nanţă, suscită totuşi un interes deosebit. Tocmai faptul că echipele bucureştene, favorite, „ întâlnesc out-sideri capabili de surprize mă­reşte interesul şti face din­­partidele de azi­ două dispute destul de echi­librate. .­ . Rezultat car© depinde de o singură echipă, ,­Dis­tribuţia” PRIMA ÎNTÂLNIRE, aceea din­in­ului. BOAMFA (Braşov) MAN îi este cu mult superior in. a­­ceastă privinţă. B©smfâ iii ssr'ie SBg IN LIMITELE categoriei, serai­mijlocie, excelentul BOAMFĂ'iON (Braşov) nu va avea multă durere (Continuare la. rubrica) Cat. muscă Vcsi/e Secoş^n (Rgşiţa) — Gat. mfjjfocBe Dimineaţă la O sărbătoare a amatorismului Finalele campion­atelor naţionale de box şi AMBRUŞ ■ ALEX MĂRGĂRIT­A ROMAN.­­ In rândurile ce urmează vom prezenta cele opt partide ale zilei, Încercând să ghicim ,cu un moment mai devreme, pe nouii campioni naţionali ai anului 1948, Bucureşti* sau Reşaţa. PRIMA FINALA, cea a categoriei muscă, va fî­­furnizată de matchul dintre VASILE SECOŞAN (Reşiţa) şi­ SANDU ION. (Bucureşti). Ultimul mai odihnit, ar® ocazia unei cate­gorice afirmări. Totuşi SECOŞAN, mizând pe un pumn temut şi avan­tajat de rutină, ne pare mai indicat să-şi asume o dificilă victorie la puncte şi­ implicit, titlul de cam­pion naţional al categoriei.. Mărgărit pe drumul afirmării VECHIUL CAMPION naţional ROMULUS VIDRU (Reşiţa) întâl­neşte în finala categoriei cocoş pe talentatul EUSTAŢIU MĂRGĂRIT (Bucureşti). In perspectivă, un match de zile mari cu un învrogă­tie „Distribuţia” şi „CSMM” tor care probabil nu va fi cunoscut a cepe la ora 14 sub semnul 1 ‰€.F.R› Sl OIST mmm petrol» m JOCURI DESTUL DE GRELE ÎMPOTRIVA unor adversari CARI ŞTIU SĂ SPECULEZE: J›DERMATA› Şl ›C.S.M.Mr echilibru impus de forma actuală a roş-albaştrilor. Intr’adevăr, contează mai puţin faptul că echipa din Mediaş se gă­seşte în, ascensiune de formă: în­ ­ prima etapă a pierdut pe teren propriu jocul cu „FC Ploeşti”, în a­ doua partida de la Tg. Mureş, dar şi-a revenit în a treia, când a dis­pus de „Oţelul” cu 3-2. Rezultatul este destul de semnificativ şi pen­tru forma echipei şi pentru arme-P» f£. (Continuare la rubrică) AMBRUŞ (Cluj) IORDACHE („Distribuţia Petrol'’) Dolarii peste tot. CUCELLI A TRECUT LA PROFESIONISM NAPOLI, 26 (De la Corespondentul nostru SEBY SAFIANU). Enormă senzaţie a produs ştirea ,anunţând trecerea lui Gianni Cucelli, campionul de tennis al Italiei, la profe­­sonism. No. 1 a­ Italiei pentru Cupa Da­vis, revelaţia ultimelor turnee internaţi© nule a fost tentat de o mână de dolari o­feriţi de organizatorul unui ,,circ” profesionist, A­­do Spoldî. (NR. Contribuţia ame­ricanilor la ,,amatorîzarea” şi ’’populariza­rea” sporturilor se face simţită ori und­e aceştia îşi întind tentaculele). ’­­ Cucelli avea numai 20 ani când a fost descoperit şi încurajat în direcţia sportului alb. Juca half dreapta la Fiumana, din divizia II-a­ şi în timpul liber se distra jucând tennis. Preşedintele Federaţiei Italiene de Tennis, l-a­­determinat să renunţe la football. După câteva insuccese, începe ascensiunea sa, după ce-l­ învinge pe cehoslovacul Cejnar la Opatija. Astăzi este No. 1 Italian şi unul din cei, mai buni din Europ­a.’ Tennisul italian pierde astfel pe cel mai bun produs al său, datorită influenţei dedărilor şi ceea ce-i mai grav organizatorul turneului său american, i-a racolat şi pe ceilalţi doi campioni italieni de mare valoare, Marcello de­ Bello şi Renato Bossi. Aceştia îl vor urma pe Cucelli, care a semnat contractul de trecere la profesionism în , ziua de 12 Februarie, urmând a face un turneu de exhibiţii la New York, Chicago, New Jersey, Dallas, Miami, Los Angeles In Septembrie va pieca in America de Sud şi se dă mai mult­e ca sigur că nu se va mai întoarce in Italia. Dealtfel­, Cucerli a declarat că ni­mic nu îl poate determina să rămână în Italia: ’’Viaţa e grea la noi şi necesită, file unui sportiv sunt infinite”. Fără îndoială, acolo unde profesionismul este supremul crez al unui sportiv şi unde acesta nu este privit decât ca obiect nou de exploatat, situaţia sportivilor va fi totdeauna tragică. Cele mai bune ele­­mente sunt pierdute astfel pentru un sp­ort cinstit. In continuare Cucell­ declară: ”Te­nnisul, sport pentru amatori, cu foarte puţini profesionişti este sărac şi jucă­torii nu vor putea niciodată să primeas­că primele jucătorilor de football”. (N. R. E drept. Deschis nu o pot face fiindcă statutul amatorului interzice acest, lucr­u, dar acei „amatori” cari fac turnee cu­ dorițe, din ce trăesc?) ’ Se pare însă că Gianni Cucelli va putea încă lua parte — concurând pentru I­talia — la ediţia anului 1948 a Cu­­pei Davis, sau în cel mai bun caz la primul tur. ’ ’ Cu’plecarea lui Cucelli­, tennisul italian intră într’o fază critică, pentru că elemente tinere, cari să-l poată înlocui încă cu­ sunt. Se speră totuși tn ridica­rea unor juniori șî în special a M .Eteric! si Gărdîni, spre care se îndreaptă acum privirile specialiștîlor. _ . .... - „ 1 —*7—*----4--:- r * ­­i I'clasambntulI ! ÎNAINTEA ETAPEI a XIX-a t £ 1. CFR B 18 14 l 3 63:19 29^ 1 2. GFR T 18 13 3 2 56:21 29? \ 3. XTA 18 11 5 2 81:19 27 f 5 4. „U” 18 12 2 4 44:39 26 r \ 5. Libertatea 18 7 6 5 38:39 26t \ 6. Distrib. 18 7 5 6 42:30 19f J 7. Jiul 18 1i 6 6 23:39 18? î 8. Deraiata 13 5 6 7 25:27 16? | 9. CSBQÎ 18 7 2 5 38:44 16 f | 10. Ciocanul 18 7 2 9 28:37 18? ! 11. RATA 18 6 4 8 31:36 16 1 CRĂCIUN «A. S. ARMATA» A CÂŞTIGAT CAMPIONATUL NAŢIONAL DE FOND LA SKI INTRO ORĂ, 13 MINUTE ŞI 43 SECUNDE! ASTĂZI SE DISPUTA PROBA DE SĂRITURI IN CARE ŞUUCA ARE PRIMA ŞANSĂ IAR LA COMBINAŢIA NORDI­CĂ SE VA DA LUPTA intre crăciun şi fraţile BRAŞOV (prin telefon da la trimi­sul nostru special: Gheorghe Epu­­ran) — Eri s’a disputat pe par­cursul clasic de 18 kilometri, cam­pionatul naţional de fond la skb Au luat plecarea 36 comcurenţi, ter­minând cursa numai 30. Zăpada a fost variată deci in ceea ce priveş­te ceara au fost condiţii egale pen­tru toţi concurenţii Timpul a fost foarte nimerit pentru această pro­bă. Ia ceeace priveşte lupta ea s’a dat pa compartimente. A impresio­nist deosebit lupta între fiica , şi Cesch­i care* avasad numere alăturate eu prilejuit o luptă spectaculoasă. Câştigătorul este... intriadev­ăr doi mai bun. în afară de el s’a eviden­ţiat Frăţilă. Cu­m se explică perfor­manţa excepţională REZULTATUL acesta constitue o surpriză deoarece, este, m­­ai bun de­cât cel olimpic cu 7 secunde. Nu poate exista­ decât o singură expli­caţie, aceea că parcursul a fost ceva mai scurt decât cei 18 kilometri. Ş­i Aeszini rezultatele 1. CRĂCIUN (AS Armata), cam­­pion va­ fiofilul de ionel pe anul 1843 cu timpul fie-1 h. 13’43”. 2. Frăţilă (Amicii Predealului) 1 h. l1’39”. 3. Coschi (AS Armata) 1 b IV 22 ’. 4. Lies Ica (F. Hârtie B’uşisăi) 1 h. 15’43”. 5 Dum­îtressu Ton (FHB) 1 h. 17’ 22”. 6 Jifca Aurel (ASA) 1 h. 18’. 7. Pletea C-tin (ASA) 1 h. 19’IV. 8. Drăguș Gh. (ASA) 1 h. 20’30’. 9. Stanciu (Costnssou Sinaia). 10. Samoilă (Bucegi). 11. Mihai Petre (FHB). 12. Pălea Marin (ASA). 13. Chicomban. Dr. (UAB). 14 Brănic (UAB). 15 Ioaescu Fănel (ASA). 16. Sârbu Ilie (ASA). Aides casnpion la juniori CAMPIONATUL juniorilor dispu­tat pe acel­aș parcurs a dat învin­gător pe ALDEA de la UAB. L’au urmat în ordine: Burchi­lori (Costinescu Sinaia), Enache Constantin (FHB), Drăguş Gheorghe (FHB).­ Au participat 20 de juniori. Azî, săriturile şi cc.mhî* , mafia nordică ASTĂZI URMEAZĂ să se desfă­şoare proba de sărituri în care pri­ma şansă o are Salică. Trambulina este gat­a şi s-a sărit pe ea în cursul zilei de zil până la 50 metri. Tem­peratura este însă în creştere şi se pare că astăzi nu se va realiza mult pesta 40 metri. În ceea ce priveşte combinaţia nordică (fondul de em­ plus săritu­rile) lupta se va da între Crăciun şi Frățilă. Astăzi la Paris MAREE CROSS AL ZIARULUI LHUMANITE ASTĂZI se desfăşoară la Paris al II-lea cross or­ganizat de ziarul „L'HU J1AXITE” în colaborare cu organizaţia sportivă muncitorească FSGT. Iau parte la această uriaşă manifestare atletică a m­ncitor­ilor francezi, câ­teva zeci de concurenţi străini şi în special aler­gători maghiari şî iugo­slavi. La proba femenină, va concura — în mare favo­rită — fosta campioană mondială GER­M­AI­NE VINCENT. La proba maximă mas­culină, Ungaria trimite o formaţie completă de campioni şi oameni cari s'au impus în diferite com­­petiţii oficiale: Kemeth, Izdcw, .^I'irrzaT­os, Penzes, Gssgîîssîțf, iar la femei Zu­­feek, Sîfses*, Bckod», Prv*­I1CVÎCS. Distanța minimă pe ca­­­­re se va alerga va fi de 1 km. 300 m. pentru idtimaL categorie tie începători, iar aşii vor alerga pe dis­tanţa de 12 km. 200 m. CUM SE SCRIE! i i I­NTR’L'.NUL. din numerele tre. j| J . al ziarului ’’Timpul", la ru- » i.. .fcftea. «Mt. sport. .a,.apărut cronica 1 j unuHrm­atch dfsfâşurat în provinciei i şi în cere autorul supărat foc pe a f sfWinul' întâînirii, îl face cu ou şi 5 f cu oţet, fiindcă­­— spune e] — a a f refuzat un pqnalty echipei vizita.» f toare. ' i ? Autoirul cm­’.jos și axtonim . (al i f cronicii) după ce îl înjură ca ia 5 r uşa cortului pe arbitru! în cauză, A f trage concluzia (făcând aluzie și la A e alte amintiri personale) logică — du- i f pă judecata lui — că ’’acuzatul” a A f făcut ce a făcut pentru ca echipa J f vizitatoare să piardă. Deci, mai pe A f românește, cel în cauză a furati f n matchul învinşilor, favorizând pei r gazde, cu care (lasă să se întelea. i f gă autorul cronicii) s’ar fi pus de i f acord înaintea matchului. A f Cronica amintită cuprinde un sin-­i f gur lucru exact, pe care l-am reia- i f tat și noi, după comunicarea cores­­ pondentului nostru și anume: echi-­► ? pa vizitatoare a fost privată de un (I 5 penalty. |! ! Dar cronica de care amintim nu * a a fost făcută după relatarea vreu. f a nui corespondent ci — apărută du-f a pă sosirea echipei învinse la Bucu-f J reşti — a fost confecţionată du-f a pă ascultarea durerilor formaţiei f 1 învinse, neconsolate cu gândul m. f J frângerii. Este vorba de jocul Der- f i mat­ — Ciocanul de la Cluj. f / (Continuare în pag. 6-Bjj Nu alergaţi după «vedete»! MMCHURU BE BASKET §1 VOLLEY-BALL DE AN­ POT RIDICA IN LUMINĂ NUMEROASE TALENTE DE LA «INFERIOARE» SE OBIŞNUEŞTE a se spune că atunci când pe un program figu­rează echipe fără renume, m­atcha­bile vor fi slabe. La volley şi basket, trebue ne­apărat să figureze pe un program echipe ca Viforul Dacia, Telefoane, Sportul, Start, etc. pentru ca ceti­torul să fie încântat şi să alerge la sală să-şi încânte ochiul cu jo­cul da clasă al „vedetelor”. Realitatea nu este însă întotdea­una aşa cum o vede fiecare. Ce-a putut vedea, de pildă, spec­tatorul matchului de volley feme­­nin Start Club - Vif. Dacia? O în­frângere penibilă a Start-ului, care departe de a fi o surpriză — aşa cum le plăcea unora să o numească — constitue un rezultat normal. Învinsele, lipsite de aportul câ­torva „vedete”, indisponibile la data aceea, au prezentat o formaţie din care singură Despittar Mavro­­cordat reprezenta, o valoare. Restul echipierelor, jucătoare im­provizate, mai mult sau mai puţini talentate, au fost suportate stolic de cei care veniseră să vizioneze „Start-ul”. DE AICI, se naşte o întrebare. De ce atâta alergătură după ve­dete? De ce nu vrem să ne obiş­nuim ochiul cu jocul­ echipelor in­ferioare? Vom putea face unele constatări foarte interesante. Talente în aceste sporturi — chiar printre fete — sunt­ o sume­denie. Se pierd însă, lipsite de stimulentul încurajării publice. Și e păcat, desigur. Netalentaţii, dar mai ales, ne­pregătiţii, n’au ce căuta în primele noastre echipe, atâta timp cât în celelalte echipe, — de categorii in­ferioare ,— talentul se pierde ne­lucrat. Cupa District­ului la Ciu­leşti ASTAZI DIMINEATA la Giuleşti | ■- V« b. * FDLB55T * (confinuarie, în pr­ff- &-a) r ­

Next