Sportul Popular, mai 1948 (Anul 4, nr. 1003-1030)

1948-05-01 / nr. 1003

I t . * NUMĂR **a^ma‚ wě*w’^^qb£hi‚qsi'’i‚3&p*u0'|4Sf*'cv FESTIV ti AffUL IV.­­ No. 1003 Sâmbăta 1 Mai 1948 Redacţia şi Administraţia: Str. SĂRINDAR 5-7-9.­­ BUCUREȘTI Redacţia 4.07.48 Telefoane Tipografia 3.84.39 Administraţia 6.14.06 Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni. Taxa poştală plătită în numerar 106.523.945. Cont CEC Nr. 7.655 ABONAMENTE ANUALE­­ Studenți, sindicaliști militari, lunar 120 lei Instituții 5.000 lei Particulari 3.000 lei !- DE 1 MAI 1948 NICIODATĂ 1 MAI nu a fost ziua celor care nu mua®ese in ţara noastră. Cu atât mai puţin această zi nu a fost a muncii in­ternaţionale pentru trânt©rii d­in ţara noastră- Aserviţi liche­­i­lismului capitalist şi desmăţului cu origine peste ocean, lingând Acid­emul întins de potentaţii dolarilor, lirelor şi lingourilor de aur,­­ aceşti stipendiafi nu au fost niciodată de acord cu această zi.­­ Dar nu le era suficient atât. Nu lăsau nici pe alţii să sărbătorea­­­­scă această zi care reprezenta cinstirea muncii de pe întreg glo­­bul. In ultimile zile ale lunii Aprilie începeau arestările. Patronii,­­ mici dictatori ai fabricilor şi călăii muncitorilor indicau Siguran­ţă tei pe muncitorii cei mai buni, pe aceia care aveau conştiinţa de­­ luptă a clasei muncitoare. Râdeau cu gura larg deschisă după­­ perdeaua care ii ascundeau, de privirile acelora care plecau pe 4 porţi intr© baionete. (I Aceasta a fost întotdeauna ziua de 1 Mai până când s’a trecut­­ cu mătura democratiei popula­re peste oameni şi mentalităţi reac- 4 tionare. A Primăvara a venit de mult. Soarele acesta călduţ natura care 2 se trezeşte la vieaţă cu prima zi a lunei Mai, a vrut să însemne cu zeci de ani în urmă primăvara victoriei oamenilor muncii. După tot atâţi ani de luptă 1 Mai a putut fi sărbătorit şi la noi nu de- i plină libertate şi conştiinţă, cu manifestarea tuturor cetăţenilor. Dar anul acesta, 1948, Ziua Muncii Internaţionale se petece sub semnul Republicii­­ Popular­e. Primul­­ Mai in­forma de Stat cea mai bună, cea mai nimerită şi propice pentru desvoltarea e­­conomică a poporului nostru. De aceea sărbătoarea de mâine are un dublu sens şi construe un motiv în plus pentru ca festivitatea spontană a sutelor de mii de cetăţeni să fie o manifestare care să întreacă orice 1 Mai de până acum. Ca întotdeauna, coloanele cu mii de sporttal vor fi prezent­ şi vor da acestei manifestaţii coloritul tineresc şi prilej pentru ne­numărate aplauze. Ca niciodată, nici un sport­iv legitimat sau nelegitimat nu va lipsi. In fruntea manifestanților ei vor arăta încă odată avalanșa tineretului entuziast. TRAIASCA 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUN­CESC! ST­AZI, tot tineretul este spor­tiv. Niciun tânăr fără să facă sport, sport pentru întreg tineretul 8, pe cuprinsul Republicii, din sate şi oraşe.­­ Aceasta este lozinca purtată pe buze cu zâmbete de bucurie. Spor­tul s’a rupt din zăgazurile care-l destinau numai pentru cei avuţi şi acest 1 Mai 1948 este expresia cea Ioi mai vie a acestei bucurii. Primul 1 Mai în Republica Popu­lară Română, cel mai iubit 1 Mai, In cinstea căruia tineretul a concu­itat în toata ţara în magnificul tross, ([ti­eretul în primele râbr­e dub­­bile reconstrucţiei tneretul acesta nu este nu­mai sportiv. El utilizează sportul pentru sănătatea lui, pentru întărirea fizică în vede­rea unui aport sporit pe şantie­rele de reconstrucţie. Nu există Şantier pe care să nu răsune ritmic ecoul târnăcoapelor, al cazmalelor, care se împleteşte ritmic cu dorinţa lor arzătoare de a creia condiţii mai bune de trai pentru întreg poporul. Ste­gări ai conceptului de vieaţă în care munca este o cinste şi în­săşi raţiunea de a trăi, tinerii sportivi primesc cu explozii de bucurie această zi care întruchi­pează cinstirea muncii şi victoria în lupta de peste 60 ani a recu­noaşterii acestei zile ca simbol internaţional al celor ce muncesc.­ ­ Mai găseşte sportul pe linia lui cea justă portul a fost înscris printre­­ drepturile cetăţeneşti. Este maximum de importanţă care se poate acorda sportului şi eveni­mentul acesta este covârşitor atât pentru viitoarea lui desvoltare cât şi pentru a reduce definitiv preten­ţiile acelora care afirmau că în anii de dictatură sau desmăţ ai regimu­rilor trecute s-a făcut tot ce a fost posibil pentru sport. Regimul de democraţie populară, Guvernul, ex­presia întregului popor şi noua formă de vieaţă a acestuia, Repu­blica Populară Română, a creiat condiţiile maxime pentru sport. Ori­unde, în cămine, în fabrici, în uzine, şcoli, întreprinderi, sportul este a doua activitate după muncă. Nu numai tinerii ci şi cei mai vârst­nici iubesc sportul, îl ajută şi de câte ori este ocazia participă masiv la manifestaţii aşa cum au făcut chiar şi cei bătrâni în crossul de Duminica. Pe şantiere, terenuri de sport­iciodată ţara noastră nu a cunoscut aportul muncii vo­luntare. Stau defăimătorii cu gura căscată pe margine şi pri­vesc la decorul acesta care-i în­mărmureşte şi le arată drumul pe care îl au şi ei de urmat. Altă­dată jucau volleyball cei avuţi. Sportul acesta avea sectorii lui. Acum, dacă mergeţi pe şantie­­­rul de la APACA, veţi vedea cum­­ tinerii de acolo, în orele de re-­­ paos joacă volleyball pe terenuri amenajate şi încă în echipament, cu instructori de sport trimişi de Organizaţia Sportului Popular. Sportul adaugă la muncă o forţă neîntâlnită şi face ca aceas­ta să devină o plăcere. înainte, pentru victoria definitivă a­cesta este angajamentul pe ICA"care îl iau toţi tinerii cu o­­cazia Zilei Internaţionale a Muncii, înainte pentru victoria de­finitivă, a democraţiei populare, pentru bună­stare şi progres, înainte pentru ca sportul intrat pe drumul cel just, să ajungă în scurt timp la desvoltarea pe care trebue să o aibă într’un stat socialist. Exemplul este în fața noastră: sportul de masse în Uniunea Sovietică. Deci sportivii din întreaga Republică să-şi ia an­gajamentul ca această recentă cu­cerire­­ înscrisă în Constituţie: SPORTUL, SA AJUNGA PRIN EI LA MAXIMUM DE DESVOLTARE, PENTRU SANATATEA ŞI MĂRI­REA CAPACITĂŢII MORALE ŞI FIZICE A ÎNTREGULUI TINERETI­T­N R. P. R.- ALBANIA IN J. B. E. C. I P­RIMA ZI DE PAŞTE, se di- Ju­spută pe stadionul Giuleşti, (pentru prima oară în Capi­tală) matchul internaţional de foot­ball dintre România şi Albania. Pornită pe făgaş de mari realizări în domeniul sportiv, Albania, deşi mică în întindere este foarte mare în dorinţa ei de a fi în aceeaşi ca­denţă cu ţările vecine, cu ţările bal­canice şi cu toate ţările democraţiei populare din această­ parte a lumii unde pluteşte pretutindeni dorinţa de pace şi progres. Footballiştii Albaniei vin pentru prima oară în România şi trebue să îi primim cu toată dragostea aşa cum ne-au primit ei pe noi când am fost la Tirana. Albanezii în general şi sportivii în special ne sunt foarte buni prie­teni şi nu­mai cine i-a cunoscut a­­casă la ei poate şti căldura sufletu­lui lor. pentru noi. Albanezii au fost în 1946 campioni balcanici. In 1947 nu au mai reușit această performan­ță, rămân însă jucători de valoare (Continuare în pag. 8’a) . SĂRBĂTORI UNDE MERGEM DE Duminică 2 Mai ATLETISM: ora 18 (Pauza matchu­­lui România—Albania) 800 m. plat. BOX: ora 10 (Arena Palladium), gală mixtă. CICLISM: ora 16.30 (Parcul Național) Circuitul 1 Mai. HANDBALL: ora 12 (Stad. Giulești). Vîtrometri—ArsenaL FOOTBALL: ora ÎS (Stad. Giuleşti) Craiova-Mediaş (juniori) ora 17 România* Albania. . - ■­­ TENNIS: ora 15 (teren OSB fost Do­herty) Match România—Franţa Cupa Davis. Luni 3 MaS ATLETISM: ora 9 (Palatul Telefoane­lor) plecarea In cursa de marş: Circuitul Centralelor telefonice. BASKET­BALL ora 9 (teren Macaby) Competiție pentru Gupa 1 MaL TENNIS, ora 16 (teren OSP fost Do­herty) Match România-*Franța Cupa Da­­vis- i R .P.R. -Franţa C­upa Davis Cititorii noştri cunosc în amănunţime pregătirile ce au fost făcute în vederea acestei întâlniri şi minunatele rezultate ce au precedat această partidă, rezultate obţinute de CARALULIS şi VIZIRU în decursul turneului din Franţa. Acum, când doar două zile ne mai despart de această nouă verificare a ju­cătorilor noştri, vom căuta să analizăm şansele ce le au reprezentanţii R.P.R. ului în matchul care începe Duminica la ora 3 pe terenul OSP (fost Doherty) din spatele arenei Venus Dintr’un început, vom menţiona că tragerea la sorţi a ordinei de desfăşu­rare a matchurilor, ne defavorizează şi că jucătorilor români le vor trebui un moral foarte ridicat pentru a duce la b­un sfârşit misiunea ce le-a fost încre­dinţată. Să ne explicăm. După cum se ştie ordinea matchurilor este următoarea (socotind pe Destremeau al doilea jucător francez întru­cât Ab­­desallam este bolnav). (Cotitimitture, în pag. 3-a) I­ n ATA­NE în preajma mult discu­tatului match de tennis pentru Cupa Davis, FRANȚA — R.P R„ match care a preocupat în mod deosebit ambele tabere i LEII * 1 8 PAGINI 1 0 Pe şantierul A. P­ A. C­A. S­PORTUL IN SLUJBA MUNCII Sprijinind realizarea recordului de reconstrucţie C­ând la 23 ianuarie ms, au început primele lucrări pe şantierul­ APACA, specialiştii au privit cu neîncredere, au zâmbit, şi apoi şi-au dat părerea: ’’Lucrarea se va împotmoli din primele zile“ Li se părea lor anormal ca o uzi­nă de proporţiile celei inaugurate eri, să fie ridicată numai în trei luni de zie. Era intr adevăr aceasta o revo­­niţie pe care oamenii trecutului nu o vroiau înţeleasă. Şi au început lucrătorii calificaţi şi brigadierii voluntari să lucreze. Au înfruntat asprimile vremii, nu au precupeţit eforturi, şi şi de zi, noapte de noapte brigăzile de voluntari au trudit din răsputeri.. A fost luat un angajameri,­ şi acesta trebuia respec­­tat cu orice preţ. Şi brigadierii au înţeles să-ş i res­pecte cuvântul dat conducătorilor iu­­biţi. Tinerii muncitori, unii căliţi la Agnita Baterea, Ceanul Ma­re cluj, s’au înfrăţit cu brigăzile studenţeşti, ce au prestat­ mii de ore de lucru, cu elevii­, cu militarii. Dar la APACA, deşi poate fi numit şantierul tinere­tului, au­­ lucrat şi cei vârstnici. Oameni, peste care anii au trecut, nu s au sfiit să ia în mâini târnă­­copul, să pună mâna pe roabă şi a­­lături de un tânăr, să lucreze voios. Au trecut zilele şi săptămânile vuna după alt®. Pe şantier lucrările se ri­dicau văzând cu ochii, oaspeţii cari au vizitat şantierul, având prilejul să vadă ceea ce poate tineretul nou al țării, în care elanul nu a mai fost tainat. Dar șantierul APACA a fost ter­minat înainte de termen. A fost o luptă dură ce au dat-o brigadierii pentru realizarea aceasta, luptă în care un rol important l-au jucat în­trecerile între echipe, un stimulent puternic.­­ Muncitorii calificaţi s’au acoperit şi ei d­e glorie, pentrucă au înţeles, să-şi îmbine priceperea lor cu ent­­uziasmul tineretului. Şi când s’a dat ’’Drapelul Produc­­ţiei“ întregului şantier a fost o re­cunoaştere a străduinţelor tuturor. Muncă Intensă, dar şi sport ORGANIZAŢIA SPORTULUI POPULAR, de conturi acord cu Co­misia­ de Redresare Economică a ho­tărât ca­ pe şantierul APACA să­ îi­e introduse $ţ oi­e de educaţie fizică* In acest scop au fost delegaţi profe­(Continuare în pag. 23 a) Numărul viitor al ziarului nostru­­ apare Marţi 4 Mai ] la orele obişnuite APEL­U­L COMITETULUI EXECUTIV D. S. P. DE ZIUA DE 1 MAI, oamenii muncii din lumea întreagă mani­festează sub semnul solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare de pretutindeni. Această zi de 1 Mai se deose­beşte de toate celelalte, fiindcă este prima pe care o sărbătorim în tânăra Republică Populară Română în mijlocul unui avânt uriaş al muncii de reconstrucţie, la care participă cu entuziasm toţi oamenii muncii din ţara noa­stră, culegând victorii după victo­­rii în această muncă de consolida­re a regimului nostru de democra­ţie populară. Dar, această zi mai este şi o ser­bare a tineretului care, cu acest prilej, îşi manifestă bucuria adân­că şi ataşamentul faţă de condu­cătorii poporului nostru şi faţă de noua Constituţie, care consfinţeşte toate cuceririle democratice ale poporului nostru şi aşează pentru prima dată sportul şi educaţia fi­zică alături de marile preocupări ale regimului nostru. Sportivi şi sportive έn această zi de 1 Mai prezen­­taţi-vă echipaţi de sport şi cu materialele simbolizând spor­tul ce practicaţi, în coloane disci­plinate, având în frunte pe condu­cătorii voştri, pentru a defila imr­preună cu tot tineretul, ca semn al (Contituare în pag. %ra) cum vor. defila sfso*civil busurettont ds I Maiuu ziua celor ea muncesc ■tf A

Next