Sportul Popular, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1059-1090)

1948-07-01 / nr. 1059

I CETIȚI I IN ZWL NOSTRU DE Kl I « O PAGINĂ­­ G. U. T. I în pag- II-a ; o O PAGINĂ de atletism în pag. IlI-a' ANUL IV — Mr. 1059 I Comerţ de sclavi I târg­u de foot­ ballişti F rolesh­alsiîîal este forma decadentă « sportului. Comerciali­, i ni zarea talentului sportiv p­rin co»Un erea financiară, desprin f ■ derea unui mănunchiu de sportiv specialişti de mass­a spor- i tivă, clădirea unei casta de privilegiat care consumă totul în doa­­r una desvoltării sportului în păturile l­argi de tineret. „ Expresia cea mai înaltă a profesimismului se înregistrează în­­ football şi box, sporturi cu o desvoltire maximă, după cum tot­­ astfel se ajunge în­ ţările capitaliste şi în alte sporturi cu ton f­himic de majorat, la comercializarea lor­ Anglia prezintă exem- F plul tipic de profesionism. O ţară -a tradiţie footballistică nu a­­ putut rezista tentaţiei mercantile fopsită în­ colonii şi de la corner. F­iul cu sclavi a trecut uşor la târgu de footballişti. F Foarte simplu şi fără reetă. Asigia a descoperit o nouă marfă, f sportivul şi în virtutea obişnuinţei a început traficul, f Formule simple născocite din­ nentalitatea profund burgheză w a bancherilor din „City”. In loc de irmă pentru exploatarea cafe ■ f lei, cauciucului sau mirodeniilor, .’a trecut la firme d© football. f Cluburile au început achiziţia de ucători, profesionismul a fost­­ legiferat. ... F in curând s’a ajuns la sume fabuloase. Zeci de mii de lire F p© um jucător. Scan­ti­aluri în presă Trafic permanent. Jucători din F­uga primă vânduţi im liga treia, cazul lui Lawton, etc. f Um târg de footballişti perperi, limitarea la câteva sute de­­ jucători care se învârtesc în cercu­ vicios al vânzării şi cumpă-Desvoltarea sportului î® masste largi populare ignorată com­­plect. Aşa este situaţia în Anglia un­de de exemplu reprezentaţi­­va amatoare de football fflu­re,-»zintă mici pe departe clasa foot­­b­allului insular. Această echipă arc va reprezenta culorile An­­­gliei la Olimpiadă a fost învinşi de Luxemburg, Olanda etc., va­­­­loarea ei fiind nulă inexistentă. „ Aci a dus politica profesioestă a Angliei şi pe această paiaţă " au păşit mult© ţări din Europa. Punctul acesta de vedere, emana­­­ţie în sport a costicepţiei bunghze, a fost încetăţenit die vechile regimuri şi la moi. Aşa se face,că nu, footballui nostru persistă şi­­ azi obiceiuri inspir­ate din turul de footballişti. Organizaţia Sportului Popuar face însă mari eforturi de a­­ scoate grupările diai acest deptăr. S’au făcute mult© în acest do­­­­meniu, datorită OSP ului şi marilor eforturi depuse de întreg ti­neretul ţării. Desfiinţarea proesionismului în sport, a fost şi ©st© lozinca tineretului nostru, ai­­ turor tinerilor din ţările cu demo­­j­orație populară în car© sporii a luat forma cea justă, aceea a­­ utilității lui pentru întreg p­porul. 7 Mâine în arena O.S.P. PRIMA NOCTURNĂ A SEZONULUI PUGILISITD­ iua d® mâine, 1 Iulie 118, co­incide cu un mult atentat eveniment sportiv, începând de la orele 20, în­ arenă I.S.P., se va disputa o reuiune de îlecţie care va inaugura sânul în opturi.'ă. Faptul, de o deosebită portantă, stârnit vâlvă în rânduril am­bîtorî­­jr de pugilat şi este asftetat cu mită încredere. Nu ne îndoim ca toţi cei care ai primit misiunea de­ a boxa în cadrul acestei reuniuni, nu vor precupet niciun efort pentru realizarea un­u spectacol de clasă. Programul bine alcătuit cuprinde 9 întâlniri dintre care 4 amicale , da selecţie. Deşi numele celor cari vor fac matohuril® amicale nu rivalizează cu cei supuşi selecţionării, apropiata lor valoare lasă să se întrevadă lupte la fel de interesante ca şi în cele de selecţionare. Mircea Lovim are şanse MIRCEA LOVIN (Claudiu) întâl­neşte intr’un match deschis pe ION PADUREANU (Ospătari). Mircea Lovici in ultimul său match s’a dovedit a fi in formă excepţio­nală dispunând prin K.O. în repriza I de Gheorghe Gheorghiţă. Prima şansă o are Lovin şi cre­dem că nu va desminţi speranţele puse în ei. Nu are însă o misiune uşoară. Pădureanu fiind tm om ca­pabil de surprize. VinLiă SVSîmpUw are un match grew cm I om Tr­iţa O ciocnire amicală care merită sem­­nalată este cea dintre VIIS­TILĂ MANOLIU şi ION TTIIŢA. Manoliu este un element talentat, boxează în linie iar Tr­iţă se bazează mult pe pumn. Dacă Triţă îl va prinde deschis, lucru care este foarte greu, și-l va lovi poate pune capăt luptei înainte de limită. (Continuare, în pag. 6­ a col 1—2) TUDOR ILIE UN MARE CAMPION RiviNiRE la campio­natele NAŢONALE DI SCRIMA R­evenirile la campioanele naţiona­le de floretă - băeţî f­loreta fete, şi sabie, le vffi împărţi în ouă. Azi vom analiza d-le două probe e floretă, iar mâine corc­ursul de sabie. Atmosferă generală a acestor cam­­ionate — denumite pe drept cele mai opulare concursuri de scrimă disputate deo dată la noi în iad — a fost mai mit decât înălţătorul. Caracteristicile: Un număr record de spectatori, care au dovedit o pricepere prifundă a sportului­­ arme albe şi o organizaţie perfecta dorită în egală măsură preşedintelui aderaţi­ei de speciatate d-lui Maior ITUS PREDESGU cât şi preşedinte­­li Ligii Cluj d-nul­ui HINTZ. Singurul lucru care a tulburat desfă­tarea perfectă a capionatelor a fost­­ vechea doleanţă a tuturor trăgătorilor - Arbitrajul. Nu­ se poate reproşa în ceţă părtinirea unor arbitri pentru tră­itorii clubului respectiv sau neprice­­prea altora ci în­chimb greşeala capt­­ilă fiind faptul că nu se judecă uni­­f­irm ci fiecare intepretează după prin­­c­piile lui. S’a observat la Cuj ca şi la Bucureşti­­sa unui corp de arbitri bine instruit. dec­ătorii de tuşe nu sunt desemnaţi nainte ci recrutaţi adhoc printre «b’i­­levoitors» aflaţi întâmplător în rândul n­ectatoilor.­Se ceri imperios creerea unei şcoli de arbitri — căci nu de preşedinţi de juriu este vorba aci — după principiile unifi­­cării regulamentului. Floretă băeţî Cu participarea celor mai buni trăgă­tori — veniţi din toate colţurile Repu­blicii noastre populare — s’a disputat P. Zw. (Continuare în nan 5,a hyi «ihrtV/îj TUDOR ILIE 6 PAGINI 5 LEI R­edactorul nostru MIHAIL? SARATEANU a pierduti permisul O. S. P. de intrare la manifestațiile spor-# tive. Cine l-a găsit este rugați a-l aduce la ziarul nostru. # Sărindar 5—7—9, contrar­­ (permisul fiind anulat) nu va­­ putea fi folosit. * # I ACESTA ESTE TITLUL I­MMM UN FOILETON PE CARE ZIAR­ NOSTRU IIL VA PUBLICA CU ÎNCEPERE DE DUMINECĂ 4 IULIE. I VIAŢA LUI «PIERRE BARBITHON» ! CAMPION CICLIST AL FRANŢEI I Ş­I A­L EUROPEI [O LECTURĂ PASIONANTĂ PENTRU TOT TINERETUL !URMĂRIŢI-L ZILNIC JOI 1 IULIE 1948 DR. TRO­IANESCU A FĂCUT REMIZĂ CU VIDMAR MARIANSKE LAZNE. — Numai trei runde mai sunt de jucat în turneul internaţional de şah şi câş­tigătorul este încă foarte dificil de pronosticat. Terminând partidele întrerupte din runda 15-a TARTA­­KOWER a pierdut la RICHTER şi ZITA a bătut pe VIDMAR. OPOCEANSKI a avut un pion în plus la Pire, dar nu i-a fost sufi­cient pentru câştig şi partida s’a terminat remiză. Yanofski a pier­dut la FOLTYS in 56 mutări. In runda 16-a partidele princi­pal­e au fost întrerupte. STEI­NER stă superior la STOLTZ, dar rezultatul este nesigur. Partidele BAP..CZA-F­OLTY S, GAVZLI- KOYSKI-YANOFSKI au fost a­­mănate, cu rezultat nesigur, în timp ce MOELLER are doi pioni­­mai puţin la ROHACEK. După un­­ schimb general de figuri între VID­MAR şi TROIANESCU, partida s’a­­ terminat remiză. Tot remiză a fost : partida OPOCENSKI-TARTAKO­­WER. CLASAMENTUL­ după runda 16-a: STOLTZ, STEINER, BARC­­ZA 10 puncte și câte o partidă întreruptă; Pire 10 puncte; Fol­­tys 9% puncte (1) Vidmar 9­­ puncte (1); Yanofski 8% puncte (1); Podgorny 8% puncte; Opo­censki 8 puncte (1); Sajtar, Prins, Tartakower 8 puncte; DR. TRO­IANESCU 7 puncte; Richter 6­ puncte; Gawlikoski 6 puncte (1); Zita 6 puncte (1); Rohacek 5­ puncte (1); Stulik 5 puncte (1); Moeller 4 puncte (1). A ZI PANTĂ DE PRESĂ LA O.S.P. A­stăzi după amiază la jo2­ orele 18, în sediul O. S. P. din str. Aristide Briand 21, se va ţine o şe­dinţă de presă, la care sunt rugaţi a lua parte toţi redac­torii de sport ai gazetelor din Capitală. D­upă matchul cu Bulgaria, echipa naţională de football sa reabilitat. Atât prin victorie dar şi prin fap­tul că echipa a arătat o voinţă care a determinat rezultatul. Şi prin aceasta e­­chipa noastră reprezentativă a prins o doză de încredere necesară susţinerii ori­cărei partide internaţionale. S-a realizat prin urmare un progres important în concepţia echipei şi trebue să afirmăm că elementul acesta care lipsea în ultimul timp este absolut nece­­sar pentru înregistrarea performanţei. Matchul cu Bulgaria a scos însă în evidenţă oarecari deficienţe de natură tehnică şi atunci primul gând al focului de specialitate a fost corectarea imediată. O REABILITARE TEH­NICĂ Matchul cu Cehoslovacia, indiferent de rezultat final, trebue să însemne o reabilitare tehnică a echipei noastre. In mod cert, nu avem şansă regulată în faţa adversarilor de Duminică, însă a­­ceasta nu înseamnă că echipa nu va ţinti victoria. Vom analiza într’un re­portaj viitor de ce este posibilă o vic­torie. Ceea ce este important pentru partida cu Cehoslovacia, îl constitue faptul rea­bilitări tehnice. Jucătorii noştri au fost recunoscuţi ca buni tehnicieni. Acesta este un adevăr, însă în ultimul timp s-a observat un declin tehnic. Deşi echipa Cehoslovaciei a arătat în ultimele matchuri o pronunţată înclinare către un joc dur, totuşi rămâne o for­maţie în faţa căruia se poate desfăşura un joc de calitate. Ori tocmai jocul de calitate, de fac­tură tehnică apreciabilă, trebue să-l pre­steze cei 11 purtători ai echipei noa­stre. MERCE­A ŞI SPIELMAN Au FOST CHEMAŢI LA BUCUREŞTI In cursul zilei de eri au fost chemaţi la Bucureşti, orădeanul SPIELMAN şi arădanul MERCEA. Doi interi care pentru sistemul WM sunt poate chiar cei mai buni pe care îi avem. Spielman nu este un centru înaintaş aşa cum a fost încercat în echipa naţio­nală în anul trecut.­ El rămâne un inter ideal şi bine au făcut acei care l-au chemat. Sistemul WM are nevoie die interi buni, care să meargă înainte înapoi, care să fie greu ....r' J ’ ' - ' li I - ;r r cehoslovaci» joacă în apărare un M foarte strict. „­ Lotul naţional pentru matchul de Du­minică cuprinde 19 jucători şi anume­: TRAIAN IONESCU, VARDAU, FAR­­MATI, VASS, COSTICA MARINESCU, BACUŢ, PETRESCU, RITTER, MIHAI­­LESCU, BALINT, FARCAŞ, FLAMA­­ROPOL, BARTA, IORDACHE, DUMI­­TRESCU III, FATU, INCZE II, SPIEL­MAN, MERCEA. ECHIPA SE VA CUNOAŞ­TE MÂINE SEARĂ Eri selecţionabil­i au făcut un antre­nament în compania Socecului. Desfăşu­rarea lui o găsiţi în ultima pagină. In cadrul pregătirilor este programat mâine un nou antrenament la două porţi tot cu Socec, după care antrenament se va cu­­noaşte echipa reprezentativă pentru mat­­chul cu Cehoslovacia. ŞI CEHOSLOVACII AU FĂCUT ANTRENAMENT După matchul pe care l-au pierdut cu Franţa la Praga (0—4), selecţione­rii au pornit în goana după soluţii. Aşa cum forul nostru de specialitate a renunţat la senatori, tot aşa la Praga s’a pornit la­ renovări în echipă. Cel mai bun exemplu este acela că RIHA, interul care a făcut partida strălucită în matchul anterior ROMANIA—CEHOSLOVACIA nu mai face parte din echipă. Şi cu el încă mu­lţi alţii. S’a făcut joc în echipă multor tineri, unii chiar de 20—22 de ani, la înaintare făcându-se reforma totală. Se pare că nici GEJP care în matchul cu Franţa a fost cel mai bun, nu va con­duce atacul. In schimb vor apare nume că: HLAVACEK HEMELE RIEGER SUBERT şi BRAGAGNOLA. Cam ace­st­a ar fi rezultatul ultimului antrenament al echipei Cehoslovaciei care a avut loc eri. Selecţionabilii au jucat cu OSTRAVA şi nu au realizat decât un draw. Cei mai buni la acest antrenament au fost: KOGOUREK, TRNR­A, MARKO, MENKLIK Şi BRADAC, menţiuni pen­tru: RIEGER, HEMELE şi BRAGAG­NOLA. Apărarea se pare că va avea următoa­rea alcătuire: CAPEIC RUBAS, KOCOI­­REK, TRNKA şi BRADAG. OASPEŢII SOSESC MÂI­NE CU AVIONUL Prirrtr’o telegramă adresată Federaţ­­iei de Football, cehoslovacia anunţă că sosesc în cursul zilei de mâine cu o cursă specială de avion. Urmează a părăsi Praga la ora 9 şi a sosi la Bucureşti în jurul orei 13. Oaspeţii vor fi aşteptaţi ,a aerogara de oficialii noştri, care le vor face o frumoasă primire. IN FAŢA CEHOSLOVACIEI DUMINECĂ, ECHIPA R.P.R. DE FOOT-BALL DA UM NOU EXAMEN­S SPIELMAX ŞI MERCEA CHEM­UI­­ LA BUCUREŞTI. - MAINE SEARA SE VA CUNOAŞTE FORMAŢIA „NAŢIONALEI­, DUP­A UN NOU AM­­REN­AMEN­T cu „socEC”. - încercăm o reabilitare tehnica in Ţaţa ceho­* SLOVACIEI. — MULTE NUME­ NOUI IX FORMAŢIA ADVERSARILOR NOŞTRI SENEŢKY (Cehoslovacia) AMĂNUNTE DE ORGA J MIZARE la matchul J R.P.R.-CEHOSLOVACIA r Pentru o cât mai bună orgi r nitare la matchul de foot ba J RPR—Cehoslovacia. c® s® t ! juca Duminică 4 Iulie pe stadii J nul Giuleşti, publicul spectati­v este invitat să ict cunoştinţă l­a felul cum se va face intrarea: v POARTA A: bilete de culoai ! bleu, la tribunele A și B num­e­rotată. . . POARTA B: bilete, de culoar­e vernil, tribuna c numerotată \ loji.­­ POARTA F: bilete de cuba­j albă, tribuna II nenumerotat ! POARTA E: bilete de culoar­e roz, tribuna 11 nenumerotată.­­ POARTA C: bilete de cuba ! galbenă, peluză în picioare, l POARTa D: bilete­ de culoa t orange, peluză în picioare, f POARTA O: bilete de culoa I gri închis, vor intra numai e­chipele. r POARTA B: permise eliberat­e de OSP de culoare roşie şi m. I row. ne,barate, lojitț 7—12 m­ai f sin. p POARTA F: permise, elibera­t de OSP şi FRF A. tribuna II n p numerotată,­­ S’AU PUS IX VÂN­­I ZARE BILETELE­­ PENTRU MATCHUL­­ RPR. — CEHOSLO. I VACI A I începând de astăzi s’au p »’ in vânzare biletele pentru mc­t chul RPR—cehoslovacia, la m­a gazinul STADION din Calea V I tăriei colț cu Bd. 6 Martie. AER­OM­ODELISMUL SE AFIRMĂ A­eromodelismul s’a dovedit din ./jr. nou un sport cu perspective din cele mai frumoase pen­tru viitor. De la concurs la concurs, numă­rul tinerilor constructori devine tot mai numeros iar modelele cons­truite din ce în ce mai perfecte. Tineretul din şcoli şi uzine îm­brăţişează cu multă căldură aces sport fr­umos, care le oferă satisfac­ţii din cele mai plăcute, antrenăm­du-i într-o muncă constructivă din care aviaţia noastră populară nu are decât de câştigat. Ultimul concurs desfăşurat cu­ UN NOU RECORD NAŢIONAL ÎNREGIS­­ TRAT LA CONCURSUL REGIONAL DE LA CLUJ minică la Cluj, a însemnat un nou succes, a ocazionat un nou prilej de afirmare pentru tinerii construc­tori ardeleni. Peste 50 concurenţi au prezentat în cadrul concursului regional de pe aerodromul Someşeni, 88 de mo­dele, disputându-şi întâietatea în tot cursul zilei, urmăriţi cu încor­dare de peste 3000 de spectatori, cari s’au depresat special de la Cluj, pentru aceste întreceri. Concursul a avut caracter de selecţie Concursul, organizat de Centr aeronautic sportiv Cluj, a încep la ora 9 dim, în prezenţa oficialiş­tilor din Cluj şi a conducătorii­ Secţiilor aviatice locale. De la Bucureşti a fost de la venind de la Bistriţa, unde lua parte la inaugurarea Şcoalei sbor fără motor, d-nii D. Ivan, se­cretar general F. A. R., Post . Laurenţii., responsabilul Centru aeronautic Bucureşti, d-ra Mit Simionescu, secretar ad-tiv F. A. şi pilonii Secţiei aviatice CFR. Au participat centrele aviat.­­din CLUJ, SATU MARE, TG. M­REŞ şi GALAŢI. De la Cluj au participat urmato­rel­e secţii: Ferar, Dermata, CI Liceul Reformat, lic. Catolic, L (Continuare în pag. 6­ a bcol. 4—

Next