Sportul Popular, august 1948 (Anul 4, nr. 1091-1121)
1948-08-01 / nr. 1091
V —4 ANUL IV - Nr. 1091 4 PAGINI 5 LEI VICII DĂUNĂTOARE !FOOTBALLULUI lcoolismul este o plagă socială o diversiune tolerată şi itacurajstă chiar de trecutele regimuri reacţionare. Alcoolul este cauza unor serii întregi de boli, care atacă organismul slăbit, subminat de consumarea ,ai. Alcoolul slăbeşte vonţa şi degradează pe om. Dar alcoolul este şi un inamic al spartului. In trecut la cluburile noastre fruntaşe, alcoolul a făcut adevâr rate ravagii. Conducătorii, antrenorul şi jucătorii puteau fi văzuţi după fiecare match la mesele cârciumilor consumând nenumărate sticle cu vin şi alte băuturi Din păcate acest obicei nu a dispărut încă şi se întâmplă şi acum ca, după o victorie, echiale noastre să sărbătorească rezultatul prin băutură pâcă în orele târzii ale dimineţii, atunci când coiful obosit are mai mare nevoe de odihnă Exemplul rău îl dau conducătorii, cari nu arareori transforma primele in băutură. Desigur, o bună parte din jucători, crescuţi la şcoala trecutului, urmează acest exemplu ,care la unii devine o adevărată pasiune, iar antrenorii, cari ar trebui în primul rând să interzică tatei consumul alcoolului — căci aşa le dictează şi interesul — sunt şi ei victimele acestei naşiuri. Chiar pa tabăra de la Tg. Mureş s’a întâmplat ca unii antrenori să lipsiasă dela cursuri şi să se Întoarcă în tabără într’o stare de completă ebrietate Acest exemplu a exercitat o influenţă cât se poate de proastă asupra juniorilor Sumai am că alcoolul slăbeşte voinţa o paralizează chiar. Or, de vonţă un jucător de football are mare nevoe. Un jucător alcoolizat nu are rezistenţă şi nu poate să-şi concentreze voinţa asupra obiectivului luptei. Jocul de football însemnează 90 de minute de luntă, in care sportivul are nevoe de toate rezervele de energie de care dispune pentru victoria echipei Numai voința îi face capabil nebunător să furnizeze tot efor(Continuare în pag. 4 col. 1—2) . A I Astăzi se dispută în 7 centre! FINALELE REGIONALE C. D- a stăzi, se trage cortina asupra etapei secunde a finalelor reginale ale Cupei Unităţii Tineretului. Provincialele care vor urma la 14 şi 15 August sunt prelminariile marei sărbători a sportului nostru, finala CUT, care va avea loc în Capitală. Programul ■■■ Astăzi, probele din ziua doua a finalelor regionale se vor desfăşura după următorul program: DIMINEAŢA, ora 8: Campionatul de şah. Ora 9: Campionatul de volley — 2 jocuri de fete şi 2 jocuri de băieţiOra 9: săritura în lungime, băieţi şi fete. Ora 9.10: aruncarea grenadei băiet*. Ora 20: aruncarea greutăţii fete Ora 10: joc de football învinşii din Timazi între ei — pentru locul 3 şi 4 DUPĂ AMIAZA: ora 16: Săritura în înălţime băieţi; Ora 16: Aruncarea greutăţi băieţi; Ora 16: 100 m băieţi seria 1 Ora 16.05: 100 m. băiet* seria H; Ora 16.10: 80 m. fete seria 1 Ora 16 15: 80 m. fete seria II Ora 16.25: 800 m. plat băieţi Ora 16.30: Săritura în înălţime fete; Ora 16 35: 100 m finală băieţi; Ora 16 45: 80 m. finală fete; Ora 17: 3.000 m. plat băieţi; Ora 17 30: Finala de football pentru locul 1 si 2; Ora 18.15: 500 m. plat feterând o tehnică prea avansată, permiţând astfel tinerilor care posedă calităţi native, dar nu formate, să le desvâluie, urmând ca mai târziu să dobândească perfecţionarea şi afirmarea. Lucru incerut dealtfel de CUT, pentru că talentele descoperite au început de acum să se obiș(Continuare în pag. 4 col. 2—3) D e Azi la Sinaia a treia probă CAMPIONATUL NAŢIONAL DE VITEZĂ DE COASTĂ apă două săptămâni de odihnă alergătorii noştri, se întâlnesc din nou azi la Sinaia pentru a-şi disputarea de a treia probă din campionatul naţional de viteză pe coastă. Se pare ca disputele vor căpăta un caracter cu totul dramatic deoarece, traseul fiind extrem de sinuos, concurenţii care în mod obişnuit nu prea au fost ajutaţi de maşină vor face imposibilul şi-şi vor juca această unică şansă ce li se oferă pentru ameliorarea poziţiei în clasament sau pentru consolidarea ei ** In calcularea şanselor, rezultatele de până acum nu ne sunt indicii suficiente. Vom căuta să le analizăm mai mult din punctul de vedere al valorii conducătorilor, deoarece în întrecerile de astăzi, acesta va fi elementul hotărîtor. Fără mulă dificultate ...putem prevedea pe câștigătorul clasei 125 cmc. Fără dificultate pentru noi, însă cu destulă pentru el, deoarece independent de ceialţi concurenţi Nicu Ştefan va avea de luptat cu traseul Va câştiga totuşi pentru că este un alergător destul de copt şi ştie să se descurce In împrejurări grele. Ion N cu aleargă tot pe DKW.ul lul Nicu Ştefan dar n'are experienţa acestuia. ,■ I. Săndulescu şi N Mazilu, ar putea avea acum ocaza să se evidenţieze Le dorim în orice caz succes. Clasa 250 cmc, va constitui pentru Traian Matei o încercare în vederea luptei pe care la clasa 350 va trebui s'o dea împotriva lui Puiu Sădeau. Dumitru Niculici dacă va continua să fie din zi în zi mai bun, cum a făcut până acum, nu va mai permite multă vreme lui Traian Matei să facă din proba clasei 250, o probă a lui personală se va întâmpla aceasta chiar astăzi. N’am putea spune, dar nimic nu este exclus. Puiu Sădeanu şi Traian Matei ...vor încerca astăzi să tranşeze o rivalitate relativ recentă dar extrem de pasionantă, dislănţuită în cadrul clasei de 350 cmc. Pentru Traian Matei este ultima ocazie de a-şi mai păstra oarecari şanse la titlul de campion în această clasă. Se va folosi de întreaga lui experienţă pentru a nu pierde această ocazie iar dacă Puiu Sădeanu va reuşi şi de data aceasta să realizeze performanţele din trecut, nu vom mai putea spune decât că merită toate laudele. Niculae Niculici aleargă pe un traseu care-i convine de minune şi de cumva rezultatele din celelalte probe s‘au datorat unei lipse momentane de formă, s‘ar putea foarte bine să facă o mică surpriză celor doi favoriţi. O surpriză plăcută... ...ne-a făcut Walter Agathon care deşi Incomp’ecî restabi*t de pe urma bolii sate s‘a hotărît totuşi să concureze în clasa 500 cmc, probabil pentru a-i provoca emoţii lui Niculae Buescu care va trebui să lupte serios pentru a-şi apăra şansele. Ne aşteptăm la rezultate bune din partea lui C. Dumitriu şi a lui Boris Rotaru precum şi la o surpriză din partea lui Vasi Mavrodin Curtea IOCO cinic v a reuşi să ne pună în încurcătură (Contnuare în pag. 3 col. 6—7) INTERVENTIONISMUL Când secretarul FRFA, d. Tudor Vasile, a anunţat la consfătuirea grupărilor divizionare A şi B, că intervenţionismul a murit la FRFA, d-sa a spus răspicat că de orice natura ar fi fost şi orice scop ar urmări, sistemul vechi a fost definitiv lichidat. Cu aceasta a iniţiat campania de însănătoşire morală a footbalului nostru, cu lichidarea intervenţionismului s’a făcut un pas înainte în stârpirea oricărei urme a vechei mentalită, putrede care-şi făcuse sălaş pe culoarele şi în culisele federaţiei. Se vede însă, că mai stăruesc unele elemente în a crede că pot interveni în forma cea mai uşoară posiblă, dar cu atât mai gravă, pentru că la FRFA curg memoriile pentru admiterea în Divizia C. Grupări din toate colţurile Republice, mai mari şi mai runei, mai vechi şi mai noui, mai bune şi mai slabe, au deslănţuit adevărat torent de memorii, fiecare căutându şi argumentele în forma demagogică: „în numele a 5 sau 10.000 muncitorii“, „suntem singura grupare UTM-istă“, „reprezentăm" un mare şi productiv centru“..., etc., etc. Paralel, telefoanele federaţiei nu mai prididesc cu convorbirile cu provincia tot în legătură cu aceste memorii Este foarte adevărat că toate grupările se bucură de acelaş tratament din partea forurilor conducătoare, dar nu mai puţin adevărat este nu numai că nu toate grupă- ,rile pot juca în Divizia Naţională, ci şi că toate aceste cluburi contravin normelor de disciplină şi ordine — trans- , formându-se în factori care îngreunează munca şi sar -' cinile federaţiei — şi cad în păcatul şi greşeala trecutului, greşeală dublă: fac uz de practici care nu au nimic comun cu clasa muncitoare (intervenţii) şi păcătuiesc printr-o demagogie condamnabilă, care nu mai încape într’un regim sănătos de democraţie populară. Nu credem că vorbesc în numele a sutelor şi miilor de muncitori sau tineri muncitori, dar ştim că dacă aceştia ar afla că abuzează de numele lor, că folosesc în mod, incorect prestigiul lor, sigur că ar interveni cu energie şi ar înlocui conducerile pentru a dirija grupările lor pe linia trasată de Partidul Muncitoresc Român. FRFA a dat un prim răspuns acestor memorii intervenţioniste: le-a respins pe toate. Dar dacă atitudinea unor grupări nu se va corecta, for rurile conducătoare vor proceda în consecință, pentru că sunt hotărîte să taie rău de la rădăcini. ■ 1 • 1 ^ DUMINICĂ 1 AUGUST 1946 fi. FRONIUS A STABILIT UN NOU RECORD NAŢIONAL! Publicând rezultatele Regionalelor C. U. T. la Sibiu, am înregistrat excelenta performanţă a t nere Fronius Traute, care a egalat recordul naţional junioare pe 80 m plat, realizând in finala probei 10”9. Dar aceasta ştire nu este complectă căci Fronius a reuşit în seri timpul de 10"7, stabilind astfel un nou record naţonal de junioare la 80 m. plat. Ora 16: Jocurile de şah; Ora 20: Finalele de box; Ora 22: împărţirea premiilor şi închierea jocurilor. Probele pe cure le cuprinde programul CUT au fost bine alese desigur după o matură chibzuială. Ele nu cer în primul Azi începe, în Capitală, la Cluj, Timişoara şi Constanţa «CUPA DE ANTRENAMENT» Astăzi începe în Capitală pre- Zi cum şi în trei centre importante din ţară disputarea primei etape în cadrul „Cupei de Antrenament din R. P. R.” Această măreaţă competiţie populară vine in sprijinul grupărilor fruntaşe districtuale oferindu-le prilejul să se afirme în faţa publicului spectator. Ceva mai mult, districtualii se vor strădui să fie la înălţimea celor câteva echipe divzionare care participă şi ele in competiţie. La Cluj, Timişoara şi Constanţa Cele două divizionare clujene, Universitatea şi CFR participă in competiţie alături de Minerul ISorecasii şi Textila Desigur că cei doi anonimi districtuali vor face un mare efort penrtru a corespunde, mai ales că nutresc dorinţa să o dnfină chiar şi victorii. In prima iatâîilre Universitatea are şanse In faţa Minerului (Spre caen) iar CFR in faţa Textilei- Electrica şi lisa favorifi Divizionarele C„ Electrica si lisa întâlnesc adversari de forţe apropiate, astfe că partidele se anunţa ►chilibrate Electrica retrogradată din Divizia B va alinia o formaţie nouă cu care spera să treacă peste Metalochimie. In roatele vedetă lisa are prima şansă în jocul cu Spartak. Noua fuzionată S.P.T. evoluează la Constanţa Este cunoscut faptul că PCA si Desrobirea au fuzonat, activând pe viitor sub de® urnirea de SPT. Noua fuzionată Întâlnește azi pe AS Marina de care speră să dispuna. Evideet că matchul va fi echilibra’. Tot la Constanța CFR înfrântă pe Sovromtransport cu care s’a mai intâlat in repetate rânduri, atunci când activau in campionatul districtual. Parada rămâne deschefi datorită faptului că CFR n’a reușit niciodată (Continuare în pag 3 col 3—5) / PROGRAMUL DIVIZIEI A 1948-49 şi şedinţa de Vineri &eaniComitetul FRFA a dat formă definitivă programului Diviziei Naţionale A 1918—1949. Iată cum se prezintă acest program: Ziua la 22 August 1948 BUCUREŞTI: Dinamo—Jiul Petroşani BUCUREŞTI: Metalochimic Bucureşti —CFR T. MEDIAŞ, Cf. Sp. M. Mediaş - CFR Cluj. BUCUREŞTI: CFR B.—Armata. CLUJ: Universitatea—ITA. TIMIŞOARA: Politechnica T. — Petrolul. ORADEA: Libertatea—Rata. Ziua ll-a 29 August 1948 PETROŞANI: Jiul—Rata. BUCUREŞTI: Petrolul—Libertatea. ARAD: ITA—Politechnica BUCUREŞTI: CSC Armata—Universitatea. CLUJ: CFR—CFR Bucureşti. TIMIŞOARA: CFR—CSM Mediaş. BUCUREŞTI: Dinamo—Metalochimic. Ziua II la 5 Sept. 1948 BUCUREŞTI: Metalochimic—Jiul MEDIAŞ: CSM Mediaş—Dinamo BUCUREŞTI: CFR—CFR Timişoara. CLUJ: Universitatea—CFR Cluj. TIMIŞOARA: Politechnica—CSC Armata. ORADEA: Libertatea ICO— ITA TG. MUREŞ: Rata-Petrolul. Ziua IV a 12 Sept. 1948 PETROŞANI: Jiul—Petrolul. ARAD: ITA—Rata. BUCUREŞTI: CSC Armata—Libertatea ICO CLUJ: CFR—Politechnica. TIMIŞOARA: CFR — Universitatea BUCUREŞTI: Dinamo—CFR Buc. BUCUREŞTI: Metalochimic — CSM Mediaş. Ziua Va 19 Sept. 1948 MEDIAŞ: CSM Mediaş—Jiul BUCUREŞTI: CFR—Metalochimic. CLUJ: Universitatea—Dinamo TIMIŞOARA: Politechnica—CFR Timişoara. ORADEA: Libertatea ICO—CFR Chi. TG MUREŞ: Bata—CSC Armata. BUCUREŞTI: Petrolu'-ITA. Ziua Vl-a 26 Sept. 1948 PETROŞANI: Jiul ITA. BUCUREŞTI: CSC Armata—Petrolul CLUJ: CFR—Rata TIAUŞOARA: CFR—Libertatea ICO. BUCUREŞTI: Dinamo—Politechnica. BUCUREŞTI: Metallochimic— Universitatea. MEDIAŞ: CSM Mediaş—CFR Buc. Ziua Vila 3 Ost. 1948 BUCUREŞTI: CFR-Jîul. CLUJ: Universitatea—CSM Mediaş. TIMIŞOARA: Politechnica— Metato, chimic. ORADEA: Libertatea ICO—Dinamo. (Continuare în pag. 3 col. 1—2) :„ Atleţii din lotul naţional trec azi prin Capitală 14 . mm»»» , m. *-*-* j . DELA EFORIE LA CLUJ Au sosit atleţii... I-a scos din valurile mării grija antrenorului, şi care-i poartă acum spre Clujul cantonamentului, al pregătirilor şi gr.jilor. Odihna s’a sfârşit. Câteva fire de nisip rămase prin cusăturile treningurilor vor provoca mâine amintiri despre o vacanţă petrecută cum puţini s’au gândit. Regrete vor fi multe. Căci nu trebe să vă surprindă că atletele şi atleţii, realiştii ce îşi măsoară în cifre matematice forţele şi şi-au făcut din viaţă program, sunt din când în când sentimentali sau filosofi. „Am găsit în mare o reprezentare pământească a veşniciei” spune într’un colţ de ■alaje o atletă privind valurile „uriaşului cazan de paradoxuri” cum ar spune un atlet ce trece ca peste garduri crestele spumoase. Dar astăzi totul s’a sfârşit. In locul sburdalnicului program de înviorare pe nisipul plăjii şi adună amiezelor de jocuri sau rnsoare pe stadion, peste două zi, programul cantonamentului clujean va pune munca intensă a antrenamentului. Se va lucra din nou cu Intensătate, cu dârzenie pentru că rezultatele B.E.C. să ilustreze cal grija pregătirilor şi să răsplătească eforturile făcute pentru realizarea celor trei tabere atletice unice în istoria atletismului nostru. Accidentaţii s-au restabilit Sunteţi poate curioşi acum la sfârşitul vacanţei şi la început de nouă şi intensă perioadă de muncă să aflaţi ce s’a realizat la Eforie. Nu-i deloc greu, fiindcă rezultatele, deşi nu sunt în cifre, sunt concrete. Primii care le evidenţiază sunt cei care n’au putut participa la concursul die selecţie dela Bucureşti împiedicaţi de cracaje sau numai simple întinderi muschiulare. Victor Popa a inceput să alerge şi la Cluj va putea intra in ritmul antrenamentului normal Zenide clacat la ultimul concurs de la Cluj şi plecat în baston la mare a început şi el mişcarea. Nu este încă complect restabilit dar nu mai şchiopătează aşa că peste 10 zile nu se va mai resimţi deloc. Ceilalţi, mai uşor accidentaţi (Ludu, Kiss, Lupşa, Moina şi Raca) s-au refăcut complect aşa că, la prima ocazie ne vor putea demonstra cât le-a folosit cura marină. Dar binefacerile băilor de soare, de mare sau de nămol, nu le-au resimţit numai aceştia. Toţi ceilalţi, atleţi sau atlete se simt excepţional de bine, lăsând în valuri toată oboseala primei perioade de antrenament. Este drept că unii au lăsait şi kilograme. Acestea vor fi repuse la loc, chiar cu câştig imediat ce umbra parculuie Cluj va înlocui soarele arzător al Dobrogei. „Am o viteză a sas " Dar atleţii noştri nu au făcut l® Eforie numaiplaje şi băi. Din două în două zile ei ieşeau pe stadion la antrenament. Şi aşa s’a întâmplat că într’o zi Moina, speriat de (Continuare în pag. 3 col. 4—51 Scurtă analiză Primele rezultate de atletism din C. U. T. S 'au consumat 9 din cele 16 finale regionale ale „Cupei Unităţii Tineretului”. Performanţele, din disputa celor peste 300.000 concurenţi la atletism nu au întârziat să se arate şi multe din ele sunt sau recorduri, sau printre cele mai bune din ţară, figurând alaturi de cele ale atleţilor noştri consacraţi. Şi se cuvine să remarcăm faptul că nnumăraţi sunt cei ce au eşit la iveală tocmai cu aceasta ocazie, Cupa Unităţii Tineretului care prin acest lucru şi-a aratat eficacitatea. Printre performanţe, de remarcat două recorduri regionale clujene, la 30110 şi înălţime atât juniori (Carlos) cât ş senori (Macovei). La Timişoara ştafeta Primar Banat, concurenţă la CUT a reuşit cu Feneşan, Partoş, Ternovici şi Lunca 3’38”4/R) nou record naţional de juniori. Deci la jumătate din dispute performanţe excepţionale ce lasă să se întrevadă altele noui şi mai bune. Până atunci iată pe primele cele mai imne cinci, obţinute la concursurile C. U T. în întreaga ţară. 18 atleţi pe 5 locuiri la ICO nr. iI sec. 4/50: Partoş (Tim.), Puşkas (Cluj), Dan Petrescu (Buc.). II sec. 5/10: Szabó (Sib.) Buzescu (buc.) Steriade (Buc.) li sec. 6/10: Ciornea (Deva), Vărâţeanu (Neamţ) Prisăceanu (Pit.). ii sec. 7/10: Vâlvoi (Iaşi), Coja (Buc. Danciu (Const.). 11 sec. 8/10: Vlase (Buzău), Gaidaev (Buzău), Fiegler (Neamţ), Vereş (Tg. Mureş). Ţinem să subliniem faptul câ aceste perormanţe s-au înregistrat numai în cadrul competiţiilor pentru CUT. (regionale şi judeţene). Partoş a realizat în acest an şi 1 sec. 2/10. De altfel cei trei din frunte sunt susceptibili de progres, îmbucurător faptul de a observa 16 atleţi, pe cinci jocuri, cu performanţe toate sub 12 secunde.Cu H.9 mai urmează încă mulţi alţii. La ECO noui talente 2’04” Berinti (Roman). 2’04” 8/10 Petcu (Const.) 2’05” 7/10 Mihailovici (Tim.) 2’00” Popovici (Tg. Jiu). 2’07” 5/10 Gânscă (Buc.I. Berinti, un atlet necunoscut conduce (Continuare în pag. 3 col. 3—5) ASOCIAŢIA «TURISMUL POPULAR» punct de plecare pentru o mişcare turistică de masse jjj! Lirismul trebue să capete în Republica Populară Română un nou con- ■ Bl i ţinut şi anume el trebue să devnă un bun al masseior populare. Ve jj chile asociaţii, nu numai că nu s’au putut încadra pe această nouă ■ 1j linie, d.»r au constituit o pied că serioasă. Este un lucru ştiut că aceste asociaţii au fost creiate pe baza sp ritului , , deci că, de relaţii personale şi prin felul lor de organizare, pătrunderea 8 2 elementului nou muncitoresc a fost imposibîlă. Tot aşa cu cabanele acestor asociaţii, cari constituiau nişte cetăţii ale ■ S diferiţilor reprezentanţi ai clasei exploatatoare devenind pe alocuri culturi* ■ de refugiu pentru reacţionarii de diferite categorii şi din special locuri unde g 1 s’a cultivat şov nismul şi s’a propit vădutura de rasă. Toate aceste considerente au dus la desfiinţarea asociaţiilor de turism fie şi la înfiinţarea Asocaţiei «Trismul Popular» o asociaţie de massă, cu 38 conducere democratică, cu reprezentanţi ai clasei muncitoare, care sunt o garanţie sigură că interesele celor ce muncesc vor fi păstrate și apărate, 8 ■ cari vor ști să lupte cu devotament pentru păstrarea acestor interese așa || -" - - ...... - — S (Continuare în pag. 3 col. 1—2) fi OLIMPIAI ADEARULUI