Sportul Popular, august 1948 (Anul 4, nr. 1091-1121)

1948-08-01 / nr. 1091

V —4 ANUL IV - Nr. 1091 4 PAGINI 5 LEI ­VICII DĂUNĂTOARE !FOOTBALLULUI­ lcoolismul este o plagă socială o diversiune tolerată şi ita­­curajstă chiar de trecutele regimuri reacţionare. Alcoolul este cauza unor serii întregi de boli, care atacă organismul slă­­­bit, subminat de consumarea ,ai. Alcoolu­l slăbeşte vo­nţa şi degra­­­dează pe om. Dar alcoolul este şi un inamic al spartului. In trecut la cluburile no­as­tre fruntaşe, alcoolul a făcut adevâr­­ rate ravagii. Conducătorii, antrenorul şi jucătorii puteau fi văzuţi după fiecare match la mesele cârciumilor consumând nenumăra­te sticle cu vin şi alte băuturi Din păcate acest obicei nu a dis­­­părut încă şi se întâmplă şi acum ca, după o victorie, ech­iale noastre să sărbătorească rezultatul prin băutură pâc­ă în orele târ­zii ale dimineţii, atunci când coiful obosit are mai mare nevoe de odihnă Exemplul rău îl dau conducătorii, cari nu arareori tran­sforma primele in băutură. Desigur, o bună parte din jucători, crescuţi la şcoala trecutului, urmează acest exemplu ,care la unii devine o adevărată pasiune, iar antrenorii, cari ar trebui în primul rând să interzică tatei consumul alcoolului — căci aşa le dictează şi interesul — sunt şi ei victimele acestei naşiuri. Chiar pa tabăra de la Tg. Mureş s’a întâmplat ca unii antre­nori să lipsi­asă dela cursuri şi să se Întoarcă în tabără într’o sta­re de completă ebrietate Acest exemplu a exercitat o influenţă cât se poate de proastă asupra juniorilor Sumai am că alcoolul slăbeşte voinţa o paralizează chiar. Or, de vonţă un jucător de football are mare nevoe. Un jucător alcoo­lizat nu are rezistenţă şi nu poate să-şi concentreze voinţa asupra obiectivului luptei. Jocul de football însemnează 90 de minute de luntă, in care sportivul are nevoe de toate rezervele de energie de care dispune pentru victoria echipei­ Numai voința îi face capabil ne­bunător să furnizeze tot efor­(Continuare în pag. 4 col. 1—2) . A I Astăzi se dispută în 7 centre! FINALELE REGIONALE C. D- a­­ stăzi, se trage cortina asupra eta­­pei secunde a finalelor reg­inale ale Cupei Unităţii Tineretului. Provincialele care vor urma la 14 şi 15 August sunt prel­minariile marei sărbă­tori a sportului nostru, finala CUT, care va a­vea loc în Capitală. Programul ■■■ Astăzi, probele din ziua doua a finalelor regionale se vor desfăşura după următorul program: DIMINEAŢA, ora 8: Campiona­tul de şah. Ora 9: Campionatul de volley — 2 jocuri de fete şi 2 jocuri de bă­­ieţi­Ora 9: săritura în lungime, băieţi şi fete. Ora 9.10: aruncarea grenadei bă­iet*. Ora­­ 20: aruncarea greutăţii fete Ora 10: joc de football învinşii din Tima­zi între ei — pentru lo­cul 3 şi 4 DUPĂ AMIAZA: ora 16: Săritura în înălţime băieţi; Ora 16: Aruncarea greutăţi bă­ieţi; Ora 16: 100 m băieţi seria 1 Ora 16.05: 100 m. băiet* seria H; Ora 16.10: 80 m. fete seria 1 Ora 16 15: 80 m. fete seria II Ora 16.25: 800 m. plat băieţi Ora 16.30: Săritura în înălţime fete; Ora 16 35: 100 m finală băieţi; Ora 16 45: 80 m. finală fete; Ora 17: 3.000 m­. plat băieţi; Ora 17 30: Finala de football pen­tru locul 1 si 2; Ora 18.15: 500 m. plat fete­­rând o tehnică prea avansată, per­miţând astfel tinerilor care posedă calităţi native, dar nu formate, să le desvâluie, urmând ca mai târziu să dobândească perfecţionarea şi afirmarea. Lucru incerut dealtfel de CUT, pentru că talentele descope­­­rite au început de acum să se obiș­(Continuare în pag. 4 col. 2—3) D­ e Azi la Sinaia a treia probă CAMPIONATUL NAŢIONAL DE VITEZĂ DE COASTĂ apă două săptămâni de odihnă alergătorii noştri, se întâlnesc din nou azi la Sinaia pentru a-şi dis­putarea de a treia probă din campiona­tul naţional de viteză pe coastă. Se pare ca disputele vor căpăta un ca­racter cu totul dramatic deoarece, tra­seul fiind extrem de sinuos, concurenţii care­ în mod obişnuit nu prea au fost ajutaţi de maşină vor face imposibilul şi-şi vor juca această unică şansă ce li se oferă pentru ameliorarea poziţiei în clasament sau pentru consolidarea ei ** In calcularea şanselor, rezulta­­tele de până acum nu ne sunt in­dicii suficiente. Vom căuta să le analizăm mai mult din punctul de vedere al valorii conducătorilor, deoarece în întrecerile de astăzi, acesta va fi elementul hotărîtor. Fără mulă dificultate ...putem prevedea pe câștigătorul cla­sei 125 cmc. Fără dificultate pentru noi, însă cu destulă pentru el, deoarece in­dependent de ceialţi concurenţi Nicu Ştefan va avea de luptat cu traseul Va câştiga totuşi pentru că este un alergă­tor destul de copt şi ştie să se descurce In împrejurări grele. Ion N cu aleargă tot pe DKW.ul lul Nicu Ştefan dar n'are experienţa aces­tuia. ,■ I. Săndulescu şi N Mazilu, ar pu­tea avea acum ocaza să se evidenţieze Le dorim în orice caz succes. Clasa 250 cmc, va constitui pentru Traian Ma­tei o încercare în vederea luptei pe care la clasa 350 va trebui s'o dea împotriva lui Puiu Sădeau. Dumitru­­ Niculici dacă va con­tinua să fie din zi în zi mai bun, cum a făcut până acum, nu va mai permite multă vreme lui Tra­ian Matei să facă din proba clasei 250, o probă a lui personală se va întâmpla aceasta chiar astăzi. N’am putea spune, dar nimic nu este exclus. Puiu Sădeanu şi Traian Matei ...vor încerca astăzi să tranşeze o ri­valitate relativ recentă dar extrem de pasionantă, dislănţuită în cadrul clasei de 350 cmc. Pentru Traian Matei este ultima ocazie de a-şi mai păstra oare­­cari şanse la titlul de campion în această clasă. Se va folosi de întreaga lui ex­perienţă pentru a nu pierde această o­­cazie iar dacă Puiu Sădeanu va reuşi şi de data aceasta să realizeze perfor­manţele din trecut, nu vom mai putea spune decât că merită toate laudele. Niculae Niculici aleargă pe un traseu care-i convine de minune şi de cumva rezultatele din celelalte probe s‘au da­torat unei lipse momentane de formă, s‘ar putea foarte bine să facă o mică surpriză celor doi favoriţi. O surpriză plăcută... ...ne-a făcut Walter Agathon care deşi Incomp’ecî restab­i*t de pe urma bolii sate s‘a hotărît totuşi să concureze în clasa 500 cmc, probabil pentru a-i pro­voca emoţii lui Niculae Buescu care va trebui să lupte serios pentru a-şi apăra şansele. Ne aşteptăm la rezultate bune din partea lui C. Dumitriu şi a lui Boris Ro­­taru precum şi la o surpriză din partea lui Vasi Mavrodin Curtea IOCO cinic v a reuşi să ne pună în încurcătură (Contnuare în pag. 3 col. 6—7) INTERVENTION­ISMUL C­ând secretarul FRFA, d. Tudor Vasile, a anunţat la consfătuirea grupărilor divizionare A şi B, că in­­tervenţionismul a murit la FRFA, d-sa a spus răs­picat că de orice natur­a ar fi fost şi orice scop ar ur­mări, sistemul vechi a fost definitiv lichidat. Cu aceasta a iniţiat campania de însănătoşire morală a footbalului nostru, cu lichidarea intervenţionismului s’a făcut un pas înainte în stârpirea oricărei urme a vechei mentalită­, putrede care-şi făcuse sălaş p­e culoarele­ şi în culi­sele federaţiei. Se vede însă, că mai stăruesc unele elemente în a crede că pot interveni în forma cea mai uşoară posib­lă, dar cu atât mai gravă, pentru că la FRFA curg memo­riile pentru admiterea în Divizia C. Grupări din toate col­ţurile Republice­, mai mari şi mai runei, mai vechi şi mai noui, mai bune şi mai slabe, au deslănţuit adevărat torent de memorii, fiecare căutându şi argumentele în forma demagogică: „în numele a 5 sau 10.000 muncitorii“, „suntem singura grupare UTM-istă“, „reprezentăm" un mare şi productiv centru“..., etc., etc. Paralel, telefoanele federaţiei nu mai prididesc cu convorbirile cu provincia tot în legătură cu aceste memorii Este foarte adevărat că toate grupările se bucură de acelaş tratament din partea forurilor conducătoare, dar­­ nu mai puţin adevărat este nu numai că nu toate grupă- ,­rile pot juca în Divizia Naţională, ci şi că toate aceste­­ cluburi contravin normelor de disciplină şi ordine — trans- , formându-se în factori care îngreunează munca şi sar -' cinile federaţiei — şi cad în păcatul şi greşeala trecutu­lui, greşeală dublă: fac uz de practici care nu au nimic comun cu clasa muncitoare (intervenţii) şi păcătuiesc­ printr-o demagogie condamnabilă, care nu mai încape în­tr’un regim­ sănătos de democraţie populară. Nu credem că vorbesc în numele a sutelor şi miilor de­­ muncitori sau tineri muncitori, dar ştim că dacă aceştia­­ ar afla că abuzează de numele lor, că folosesc în mod, incorect prestigiul lor, sigur că ar interveni cu energie şi ar înlocui conducerile pentru a dirija grupările lor pe li­nia trasată de Partidul Muncitoresc Român. FRFA a dat un prim răspuns acestor memorii­ interven­ţioniste: le-a respins pe toate. Dar dacă atitudinea unor grupări nu se va corecta, for­ rurile conducătoare vor proceda în consecință, pentru că­­ sunt hotărîte să taie rău­ de la rădăcini. ■ 1 • 1 ^ DUMINICĂ 1 AUGUST 1946 fi. FRONIUS A STABILIT UN NOU RECORD NAŢIONAL! P­ublicând rezultatele Re­gionalelor C. U. T. la Sibiu, am înregistrat excelenta performanţă a t ne­­re Fronius Traute, care a egalat recordul naţional ju­nioare pe 80 m plat, reali­zând in finala probei 10”9. Dar aceasta ştire nu este complectă căci Fronius a reu­şit în ser­i timpul de 10"7, stabilind astfel un nou record naţ­onal de junioare la 80 m. plat. Ora 16: Jocurile de şah; Ora 20: Finalele de box; Ora 22: împărţirea premiilor şi înch­ierea jocurilor. P­robele pe cure le cuprinde pro­gramul CUT au fost bine alese desigur după o matură chibzuială. Ele nu cer în primul Azi începe, în Capitală, la Cluj, Timişoara şi Constanţa «CUPA DE ANTRENAMENT» A­st­ăzi începe în Capitală pre- Zi cum şi în trei centre impor­tante din ţară disputarea primei etape în cadrul „Cupei de Antrenament din R. P. R.” Această măreaţă competiţie populară vine in sprijinul grupă­rilor fruntaşe districtuale oferin­­du-le prilejul să se afirme în faţa publicului spectator. Ceva mai mult, districtualii se vor strădui să fie la înălţimea celor câteva echipe div­zionare care participă şi ele in competiţie. La Cluj, Timişoara şi Constanţa Cele două divizionare clujene, U­niversitatea şi CFR participă in competiţie alături de Minerul ISo­­recasii­ şi Textila­ Desigur că cei doi anonimi districtuali vor face un mare efort penrtru a corespunde, mai ales că nutresc dorinţa să o dn­fină chiar şi victorii. In prima iatâîilre Universitatea are şanse In faţa Minerului (Spre caen­) iar CFR in faţa Textilei- Electrica şi lisa favor­ifi Divizionarele C„ Electrica si lisa întâlnesc adversari de forţe apropia­te, astfe că partidele se anunţa ►­­chilibrate Electrica retrogradată din Divi­zia B va alinia o formaţie nouă cu care spera să treacă peste Metalo­chimie. In roatele vedetă lisa are prima şansă în jocul cu Spartak. Noua fuzionată S.P.T. evoluează la Constanţa Este cunoscut faptul că PCA si Desrobirea au fuz­onat, activând pe viitor sub de® urnirea de SPT. Noua fuzionată Întâlnește azi pe AS Marina de care speră să dispu­na. Evidee­t că matchul va fi echi­libra’­. Tot la Constanța CFR înfrântă pe Sovromtransport cu care s’a mai intâla­t in repetate rânduri, atunci când activau in campionatul dis­trictual. Parada rămâne desch­efi datorită faptului că CFR n’a reușit niciodată (Continuare în pag 3 col 3—5) / PROGRAMUL D­IVIZIEI A 1948-49 şi şedinţa de Vineri &eaniComitetul FRF­A a dat formă definitivă programului Diviziei Na­ţionale A 1918—1949. Iată cum se prezintă a­­cest program: Ziua l­a 22 August 1948 BUCUREŞTI: Dinamo—Jiul Petroşani BUCUREŞTI: Metalochimic Bucureşti —CFR T. MEDIAŞ, Cf. Sp. M. Mediaş - CFR Cluj. BUCUREŞTI: CFR B.—Armata. CLUJ: Universitatea—ITA. TIMIŞOARA: Politechnica T. — Pe­trolul. ORADEA: Libertatea—Rata. Ziua ll-a 29 August 1948 PETROŞANI: Jiul—Rata. BUCUREŞTI: Petrolul—Liberta­tea. ARAD: IT­A—Politechnica BUCUREŞTI: CSC Armata—Univer­­sitatea. CLUJ: CFR—CFR Bucureşti. TIMIŞOARA: CFR—CSM Mediaş. BUCUREŞTI: Dinamo—Metalochimic. Ziua II l­a 5 Sept. 1948 BUCUREŞTI: Metalochimic—Jiul MEDIAŞ: CSM Mediaş—Dinamo BUCUREŞTI: CFR—CFR Timişoara. CLUJ: Universitatea—CFR Cluj. TIMIŞOARA: Politechnica—CSC Ar­mata. ORADEA: Libertatea ICO— ITA TG. MUREŞ: Rata-Petrolul. Ziua IV a 12 Sept. 1948 PETROŞANI: Jiul—Petrolul. ARAD: ITA—Rata. BUCUREŞTI: CSC Armata—Liberta­­tea ICO CLUJ: CFR—Politechnica. TIMIŞOARA: CFR — Universitatea BUCUREŞTI: Dinamo—CFR Buc. BUCUREŞTI: Metalochimic — CSM Mediaş. Ziua Va 19 Sept. 1948 MEDIAŞ: CSM Mediaş—Jiul BUCUREŞTI: CFR—Metalochimic. CLUJ: Universitatea—Dinamo TIMIŞOARA: Politechnica—CFR Ti­mişoara. ORADEA: Libertatea ICO—CFR Chi. TG MUREŞ: Bata—CSC Armata. BUCUREŞTI: Petrolu'-ITA. Ziua Vl-a 26 Sept. 1948 PETROŞANI: Jiul­ ITA. BUCUREŞTI: CSC Armata—Petrolul CLUJ: CFR—Rata TIAUŞOARA: CFR—Libertatea ICO. BUCUREŞTI: Dinamo—Politechnica. BUCUREŞTI: Metallochimic— Univer­­sitatea. MEDIAŞ: CSM Mediaş—CFR Buc. Ziua Vil­a 3 Ost. 1948 BUCUREŞTI: CFR-Jîul. CLUJ: Universitatea—CSM Mediaş. TIMIŞOARA: Politechnica— Metato, chimic. ORADEA: Libertatea ICO—Dinamo. (Continuare în pag. 3 col. 1—2) :„ Atleţii din lotul naţional trec azi prin Capitală 1­4 . mm»»» , m. *-*-* j . D­ELA EFORIE LA CLUJ A­u sosit atleţii... I-a scos din valurile mării grija antrenorului, şi care-i poartă acum spre Clujul cantonamentului, al pregătirilor şi gr­.jilor. Odihna s’a sfârşit. Câteva fire de nisip rămase prin cusăturile treningurilor vor provoca mâine amintiri despre o vacanţă petrecută cum puţini s’au gândit. R­egrete vor fi multe. Căci nu treb­e să vă surprindă că at­letele şi atleţii, realiştii ce îşi măsoară în cifre matematice for­ţele şi şi-au făcut din viaţă pro­gram, sunt din când în când senti­mentali sau filosofi. „Am găsit în mare o reprezentare pământească a veşniciei” spune într’un colţ de ■alaje o atletă privind valurile „u­­riaşului cazan de paradoxuri” cum ar spune un atlet ce trece ca peste garduri crestele spumoase. Dar as­tăzi totul s’a sfârşit. In locul sbur­­dalnicului program de înviorare pe nisipul plăjii şi a­dună amiezelor de jocuri sau rnsoare pe stadion, peste două z­i, programul canto­namentului clujean va pune munca intensă a antrenamentului. Se va lucra din nou cu Intensă­tate, cu dârzenie pentru că rezulta­tele­­ B.E.C. să ilustreze cal grija pregătirilor şi să răsplătească efor­turile făcute pentru realizarea ce­lor trei tabere atletice unice în is­toria atletismului nostru. Accidentaţii s-au restabilit Sunteţi poate curioşi acum la sfârşi­tul vacanţei şi la început de nouă şi in­tensă perioadă de muncă să aflaţi ce s’a realizat la Eforie. Nu-i deloc greu, fiindcă rezultatele, deşi nu sunt în ci­fre, sunt concrete. Primii care le evi­denţiază sunt cei care n’au putut parti­cipa la concursul die selecţie dela Bucu­reşti împiedicaţi de cracaje sau numai simple întinderi muschiulare. Victor Popa a inceput să alerge şi la Cluj va putea intra in ritmul antrenamentului normal Zenide clacat la ultimul concurs de la Cluj şi plecat în baston la mare a înce­put şi el mişcarea. Nu este încă com­plect restabilit dar nu mai şchiopătează aşa că peste 10 zile nu se va mai resim­ţi deloc. Ceilalţi, mai uşor accidentaţi (Ludu, Kiss, Lupşa, Moina şi Ra­ca) s-au refăcut complect aşa că, la prima oca­zie ne vor putea demonstra cât le-a fo­losit cura marină. Dar binefacerile băilor de soare, de mare sau de nămol, nu le-au resimţit numai aceştia. Toţi ceilalţi, atleţi sau atlete se simt excepţional de bine, lă­sând în valuri toată oboseala primei pe­rioade de antrenament. Este drept că unii au lăsait şi kilograme. Acestea vor fi repuse la loc, chiar cu câştig imediat ce umbra parculu­i­e Cluj va înlocui soarele arzător al Dobrogei. „Am o viteză a sas " Dar atleţii noştri nu au făcut l® Eforie numai­­plaje şi băi. Din două în două zile ei ieşeau pe stadion la antrenament. Şi aşa s’a întâm­plat că într’o zi Moina, speriat de (Continuare în pag. 3 col. 4—51 Scurtă analiză Primele rezultate de atletism din C. U. T. S 'au consumat 9 din cele 16 finale regionale ale „Cupei Unităţii Tine­retului”. Performanţele, din dispu­­ta celor peste 300.000 concurenţi la at­letism nu au întârziat să se arate şi m­ulte din ele sunt sau recorduri, sau printre cele mai bune din ţară, figurând alaturi de cele ale atleţilor noştri con­sacraţi. Şi se cuvine să remarcăm faptul că nnumăraţi sunt cei ce au eşit la iveală tocmai cu aceasta ocazie, Cupa Unităţii Tineretului care prin acest lucru şi-a a­­ratat eficacitatea. Printre performanţe, de remarcat două recorduri regionale clujene, la 30110 şi înălţime atât juniori (Carlos) cât ş sen­ori (Macovei). La Timişoara ştafeta Primar Banat, concurenţă la CUT a reuşit cu Fene­­şan, Partoş, Ternovici şi Lunca 3’38”4/R) nou record naţional de juniori. Deci la jumătate din dispute perfor­manţe excepţionale ce lasă să se în­trevadă altele noui şi mai bune. Până atunci iată pe primele cele mai imne cinci, obţinute la concursurile C. U T. în întreaga ţară. 18 atleţi pe 5 locuiri la ICO nr. iI sec. 4/50: Partoş (Tim­.), Puşkas (Cluj), Dan Petrescu (Buc.). II sec. 5/10: Szabó (Sib.) Buzescu (buc.) Steriade (Buc.) li sec. 6/10: Ciornea (Deva), Vărâ­­ţeanu (Neamţ) Prisăceanu (Pit.). ii sec. 7/10: Vâlvoi (Iaşi), Coja (Buc. Danciu (Const.). 11 sec. 8/10: Vlase (Buzău), Gaidaev (Buzău), Fiegler (Neamţ), Vereş (Tg. Mureş). Ţinem să subliniem faptul câ aceste perormanţe s-au înregistrat numai în cadrul competiţiilor pentru CUT. (re­gionale şi judeţene). Partoş a realizat în acest an şi 1­ sec. 2/10. De altfel cei trei din frunte sunt sus­ceptibili de progres, îmbucurător faptul de a observa 16 atleţi, pe cinci jocuri, cu performanţe toate sub 12 secunde.Cu H.9 mai urmează încă mulţi alţii. La ECO noui talente 2’04” Berinti (Roman). 2’04” 8/10 Petcu (Const.) 2’05” 7/10 Mihailovici (Tim.) 2’00” Popovici (Tg. Jiu). 2’07” 5/10 Gânscă (Buc.I. Berinti, un atlet necunoscut conduce (Continuare în pag. 3 col. 3—5) ASOCIAŢIA «TURISMUL POPULAR» punct de plecare pentru o mişcare turistică de masse jjj! Lirismul trebue să capete în Republica Populară Română un nou con- ■ Bl i ţinut şi anume el trebue să dev­nă un bun al masseior populare. Ve­ jj chile asociaţii, nu numai că n­u s’au putut încadra pe această nouă ■ 1j linie, d.»r au constituit o pied că se­rioasă.­­ Este un lucru ştiut că aceste a­sociaţii au fost creiate pe baza sp ritului , , de­ci că, de relaţii personale şi prin felul lor de organizare, pătrunderea 8 2 elementului nou muncitoresc a fost imposibîlă. Tot aşa cu cabanele acestor asociaţii, cari constituiau nişte cetăţ­ii ale ■ S diferiţilor reprezentanţi ai clasei exploatatoare devenind pe alocuri culturi* ■ de refugiu pentru reacţionarii de di­ferite categorii şi d­in special locuri unde g 1 s’a cultivat şov nismul şi s’a propit vădu­t­ura de rasă. Toate aceste considerente au dus la desfiinţarea asociaţiilor de turism fi­e şi la înfiinţarea Asoc­aţiei «Trismul Popular» o asociaţie de massă, cu 3­­8 conducere democratică, cu reprezentanţi ai clasei muncitoare, care sunt o­­­ garanţie sigură că interesele celor ce muncesc vor fi păstrate și apărate, 8 ■ cari vor ști să lupte cu devotament pentru păstrarea acestor interese așa || -" - - ...... - — S (Continuare în pag. 3 col. 1—2) fi O­LIMPIAI A­D­E­­­ARULUI

Next