Sportul Popular, decembrie 1948 (Anul 4, nr. 1213-1237)
1948-12-01 / nr. 1213
r V Jh V t SPORTUL IN TARILE CAPITALISTE ConMnia d»wî SB, GOâSTI&AȘ, secretar OSP ţinistă, are organizarea grupării SLT. GODEANU, la »Casa Tineretului*, In ziua de 20.XI*®48 în toate ţările de democraţie populară, sportul a luat un deosebit avânt, având un exemplu viu şi permanent In sportul sovietic. Aceste realizări în domeniul sportului fac cinste ţărilor de democrafie populară şi se pot situa alături de celelalte realizări din domeniul politic, social, economic şi cultural şi sunt tocmai consecinţele acestora. Sportul nostru s-a desvoltat foarte mult în ultimul timp şi arată în acest fel, că merge pe un drum sănătos şi îşi dă contibuţia pentru realizarea societăţii socialiste în ţara noastră, pentru care trudesc milioane de muncitori din RPR. Nu putem afirma nicidecum, că sportul nostru a reuşit de acum să lepede toate rămăşiţele burgheze ale sportului ,şi regimurile trecute, rămăşiţe, care se arată zi cu zi în mişcarea noastră sportivă şi cari mai păstrează influenţe destul de mari in diferite domenii de activitate. Totuşi noi suntem siguri, că prin sprijinul dat de Partidul Muncitoresc Roman, organizaţia noastră sportivă va reuşi să aibe succese din ce in ce mai mari cari să ne ducă la o complectă lichidare a rămăşiţelor burgheze şi ca sportul nostru să ia forme din ce în ce mai avansate socialiste, având ca pildă vie şi metodă de lucru, marea experienţă a sportului sovietic. O serie de aspecte ale mişcării noastre sportive arată desemn clar tendinţele noi şi acestora se datoresc în primul rând succesele repurtate în acest an de mişcarea noastră sportivă. În regimul nostru sportul nu este lăsat pe seama iniţiativei particulare şi fără sprijin din partea Statului, cum s-a întâmplat sub trecutele guvernări şi se mai întâmplă în majoritatea ţărilor capitaliste, ci este masiv sprijinit de guvern, care a prevăzut o serie întreagă de investiţii, de amenajări, echipamente, etc. pentru sprijinirea sportivilor. Mai mult decât atât, autorităţile sportive devin în regimul nostru organe guvernamentale uzuindu-se pe cel mai larg sprijin al Statului, in acest fel Organizaţia Sportului Popular este pendinta de guvern pe baza unui plan bugetar. Noi sportul nu-l facem numai defragul sportului, ci prin sport clasa muncitoare, poporul nostru îşi desvoltă fizicul pentru a putea contribui mai puternic în procesul de desvoltare a producţiei, pentru a deveni mai călit, mai pregătit pentru îndeplinirea unor sarcini de cea mai mare importanţă pentru realizarea socialismului. In ţara noastră sportul de masse se desvoltă zi de zi şi această preocupare devine principală într’o democraţie populară nemai trebuind să existe nici sport amator, nici sport profesionist (distincţie tipic burgheză cu ajutorul căreia se apărau poziţiile de clasă ale burgheziei de ridicarea dementelor din proletariat ..Pentru a trece acum la o analiză a sportului burghez, aşa cum este practicat el în ţările capitaliste trebue să facem o scurtă Incursiune în istorie pentru a vedea cum a evoluat acest sport care există acum în aceste ţări. Să vedem pe scurt situaţia Germaniei la începutul secolului 19, când burghezia germană era în plină luptă împotriva feudalismului, pentru independenţă şi unitate naţională. In această epocă burghezia germană a căutat să lupte împotriva feudalismului pe toate căile şi „părintele gimnasticei” cum era numit Jahn, organiza mii şi mii de tineri iei asociaţii de gimnastică în care se făcea o adevărată şcoală politică naţională, care nu era pe placul guvernanţilor feuda!". Au fost luate măsuri acre pentru reprimarea acestei mişcări sportive, s’a dus un adevărat „război aî gimnastice!” care s’a terminat prin încarcerarea părintelui Jahn, disolvarea tuturor asociaţiilor de gimnastică şi a culminat cu INTERZICEREA GIMNASTICEI. Iată dar, cum s’a folosit burghezia germană In acele timpuri de sport pentru lupta ei de clasă împotriva regimului reacţionar sub lozincile independenţei şi unităţii naţionale. Dar această perioadă de luptă a burgheziei pentru putere a trecut de mult şi burghezia a intrat Încă 1® sfârşitul secolului trecut - în stadiul imperialismului despre care Lenin spunea că este ultimul stadiu al capitalismului, faza descompunerii, faza capitalismului muribund. In acest stadiu sportul nu mai serveşte pentru cucerirea unor poziţii politice sociale pentru clasa burgheză, ci serveşte pur şi simplu pentru apărarea poziţiilor burgheze şi pentru a împiedica orice acţiune a noilor forţe sociale, ale clasei muncitoare in drumul ei spre distrugerea puterii politice şi economice a burgheziei In această epocă a capitalismului, statul în ţările imperialiste sau înfeudate imperialismului arată trei aspecte prin tipsie: 1) Primul aspect este cel al AFACERISMULUI, în care sportul este considerat ca o simplă afacere aducătoare de profituri. 2) In al doilea rând sportul este folosit ca o DIVERSIUNE pentru apărarea poziţiilor de clasă ale burgheziei sau chiar pentru pregătirea unor răsboaie de agresiune şi in fine 3) sportul servind ca o simplă distracţie pentru burghezi, sportul pe care-l definesc ca amator. In cele ce urmează vom analiza sportul capitalist văzut din aceste trei aspecte caracteristice. In ce priveşte primul aspect Lenta ne arată că pentru burghezie totul este considerat ca o afacere. Onoarea, căsătoria, sănătatea, prietenia, religia, toate pot servi prilej de profituri, de exploatare. Un sportiv de talent nu valorează mai mult pentru burghezie decât eventualele profituri ce le poate prilejui prin faptul că atrage spectatori, dornici să-l vadă. Sub capitalism sportul capătă un caracter exagerat spectaculos.. Se folosesc toate artificiile pentru a denatura rostul adevărat al sportului și pentru *4 degrad* nitrian speetoo»! et naturi, *1 »trag! cSt hm! «altă îmtw dornici sa rââd tt$ 04 sunt spectas1 -plătească pentru a*I pute* vedea. Ijfi spectacol mai extravagant Însemn profituri mai mari. Sub capitalism în primul voltă acele sporturi, cari si cuîoase și pot deveni afacerii în «cest, fel încă la începutul epocei de «dorina.-!ţie a burgheziei s'au găsit oameni, cari să-și dea seamă că se poate exploata dorinţa oamenilor de a vedea sport. Acestui lucru i se datorește faptul că anumite sporturi mai spectaculoase capăta o amploare deosebită in dauna altora iar aceste sporturi să evolueze în senzul exploatării la turei scandaloase. Cel mai bun exemplu este boxul, care la început a fost practicat cu pumnii goi. Or, un match cu pumnii goi putea date® dura până la 50-80 reprize, disputate încet şi fără knock-outarea vre-unuia dintre combatante. Cineva a lansat atunci boxul cu mănuşi care face loviturile mai puţin dure, dar cu efectul de a cutremura pe adversar şi de a-1 epuiza mai iute. In acest fel s’a născut boxul în forma modernă durând 12-15 reprize, foarte iute ca alură şi terminându-se des cu knock-outarea unuia din combatanţi Acest fel de box s’a dovedit mult mai spectaculos şi de aceea a fost lansat pe scară mare servind ca o uriaşă afacere pentru întreprinzători, în această epocă au luat naştere marile cluburi sportive bazate pe exploatarea unor sportivi de talent plătiţi pentru exibiţiile lor. Aceste cluburi nu sunt altceva decât adevărate societăţi anonime, având firmă înregistrată, acţionari, administratori delegaţi şi distribuind profitul anual în forma unor dividende. în Anglia există circa 200 de cluburi de acest fel toate de football întrebuinţând aproape 3000 de jucători profesionişti angajaţi cu contract. Un alt exemplu pentru a arăta unde duce profesionismul în sport, îl constitui cluburile americane de „football american”, un joc care este un fel de amestec de rugby şi de football. Aceste cluburi sunt şi ele simple afaceri comerciale care trăesc exclusiv de pe urma unui spectacol brutal care numai sport nu se poate numi. Totuşi acest spectacol atrage zeci de miilte oameni şi anual se înregistrează în medie circa 18 răniri mortale la matchuri în USA. Un alt sport la fel de brutal şi de aceea lansat cu mare alai de reclama apuseans simt luptele libere: „catch as catch can” (prinde-l unde poţi) cari constitue o degenerare a luptelor obişnuite în scopul comercializării sportului Rugby-ul american este şi el dominat de un grup de afacerişti cari conduc cele mai bune echipe americane cari îşi dispută anual campionatul lumii (?). Aceste echipe au denumiri ca „Giganţii din Chicago”, „Urşii din New York” sau .„Uraganul din Sud”, etc. servind simple scopuri comerciale. Acest fel de sport aduce profituri grase capitaliştilor patroni. Sportivii de valoare sunt transferaţi, adică vânduţi pe mari sume de bani cum se întâmplă ca footballiştii englezi. A rămas de pomină cazul lui Bryn Jones vândut pe 14.000 lire Arsenalului, sau interului naţionalei engleze Mannon care a fost pus recent în vânzare, de clubul Middlesboroughi pe 25.000 lire, circa 15.000.000 lei. La matchurile mari de box din Statele Unite organizatorii încasează sume până la 2 milioane de dari, din cari feoxeurii primesc sume relativ reduse. (Sfârşitul în numărul de mâine) tt."« ALUL IV - HI, 1213 4 PAGINI 5 LEI »103.s 1. 1 s? Redacția şî Administrația s Str. SAftlPTDAR 12. — BUCUREȘTI Secretariat 3.10-59® Telefoane.* TiP°8rafi* s-84-39 Redacția Administrația 4.07.48 8.14.08 a»* Abonamentele încep la 8 și 88 de fiecărei fete. Taxa poștală plătită in numerar 108.S23.945. Con CEC Nr. 7655 DEIA CAMPIONAT A ANIRENOHOR LA CONSFĂTUIREA PE TARĂ $i RESPONSABILILOR DIVIZIONARI CÂTEVA OBSERVATIUNI PE MARGINEA fJLTSMELOR JOCURI OFICIALE Sl ÎNAINTE DE EVENIMENTUL FOARTE IMPORTANT!DELA II SI 12 DECEMBRIE 1 N ( FOOTBALLUL NOSTRU, atât cât mai activează astăzi, sunt ctfteptate — cu, interes deosebit, dar fiecare în felul său, — două evenimente: terminarea campionatului de toamnă fi consfătuirea simultană dela București a antrenorilor fi responsabililor de cluburi divizionare A, B fi C. Campionat acesta, mai mult ca oricare altul, a ridicat o sumă de probleme — cu caracter technic fi de ordin edutiv — a căror rezolvare cade în sarcina celor care au căderea s’o facă: antrenorii fi conducătorii. Si invers, consfătuirea acestora la Bucurefti, ifi are punctul de plecare in actualul campionat national. De aceia, cele două evenimente trebuesc privite numai luate împreună şi respectându-le interdependenţa. * Campionatul 1648—49 a prilejuit o serie de experienţe şi a creat isvor de învăţăminte care — just şi imediat folosite — pot constitui îndrumar în activitatea viitoare. Turul Diviziei Naţionale ; nu a fost numai o întrecere sportivă la capătul căreia fiecare echipă şi fiecare jucător al său să cunoască satisfacţiile victoriei sau amărăciunea insuccesului; nu a fost numai prilej de pregătire fizică, sportivă şi morală. In vederea unor jocuri care aveau să tranşeze unele rivalităţi sau a disputelor care asigură puncte în calament. Ci, — să spunem — un adevărat laborator în cadrul căruia s’au făcut diferite experimentări, analize şi sinteze, totul porninddela constatările făcute în şi pe marginea acestui campionat. Antrenorii s’au isbit dtn dificultăţi in alcătuirea unui lot suficient pentru o asemenea probă de regularitate care este Divizia Naţională A, de dificultăţi în aplicarea tactice a celei mai potrivite, de lipsa de juniori, de insuficienţa pregătirii technice a jucătorilor, de imixtiunea conducătorilor în chestiuni de ordin pur technic, de condiţiunile improprii unei normale şi rodnice activităţi,, la antrenamente şi in jocuri, de terenurile puţine ca humor şi slab înzestrate, etc. Conducătorii, îe nivelul politico-social scăzut al jucătorilor, de urmele unei vechi mentalităţi cu reflexe în activitatea jucătorilor pe teren şi în afara lui, de defieienţele de organizare a cluburilor, etc. Intr’un cuvânt, au fost prezente toate acele, probleme care se ridică dîn metoda de lucru a antrenorilor, dîn activitatea conducătorilor şi din manifestările jucătorilor sau ale clubului în general. Şi din acest punct de vedere, actualul campionat a dăruit un material vast, concretizat intri o ordine de zi care va îi consumată cu prilejul consfătuirii de la 11 şi 12 Decembrie. Aşadar, campionatul — mai precis concluziile trase din desfăşurarea lui stă la baza acestei consfătuiri. Astfel privită, conferinţa antrenorilor şi responsabililor de grupări divizionare apare extrem de importantă. Şi este cu atât mai importantă, mai cu seamă pentru viitoarea activitate a footballului, cu cât se vor pune absolut toate problemele de strictă actualitate. Am arătat înjtr’un număr trecut că ordinea de zi cuprinde — în ce priveşte antrenorii — totul: deia sistemul de joc şi metoda unică de antrenament şi până la terminologia footballului, deia problema juniorilor şi a antrenamentului de iarnă la tactica schimbării de locuri, iar în ceea ce privește conducătorii, deja chestiunile de ordin administrativ la reorganizarea cluburilor pe bazele sănătoase ale principiului sportului de manșe, dela educarea jucătorilor la stabilirea contactului mai strâns ca massa muncitorilor din întreprinderile respective, deja preocupările limitate la cadrul singular al unui sport la sarcinile generale, de ansamblu, care cuprind toate ramurile de activitate sportivă. Probleme esenţiale care — fără îndoială — vor provoca discuţii. Şi foarte bine va fi, pentru că acesta este şi scopul. Din analiza serioasă a lucrurilor ies întotdeauna măsurile bine chibzuite şi sigure de efect pozitiv. Fiecare participant la consfătuire, antrenor sau responsabil, va putea să aducă observaţiunile şi criticile sale, să facă complectări sau să aducă noul contribuţii în rezolvarea diverselor probleme. Discutând în acest spirit, nu că ne facem iluzii, dar este sigur că se va putea iniţia o campanie eficace de redresare technica şi de reorganizare a cluburilor . Revenind la campionatul naţional, se cuvine să facem unele sublinieri. Ele privesc în primul rând problema arbitrilor, care încearcă un început de rezolvare. Duminică, de pildă, cu excepţia arbitrajului de la Cluj, toţi ceilalţi au satis- Petre Gafi* (Continuare in pag. 4 col 2-3) ; COMUNICAT * Comitetul judeţean - O. S. P.Ilfov, convoacă pentru JOI 2 DECEMBRIE a. c., orele 17, la sediul judeţenei , din str. Blănari Nr. 22 , etajul II, pe toţi se- cretarii Asociaţilor sportive din Capitală. # În lipsa secretarului va veni un delegat alt Asociaţiei, preteentul fiind obligatorie. # JUDEŢEANĂ O.S. A PROVOCAT LA O ÎNTRECERE JUDEŢENELE TIMIŞ Şi utiumuzarului din numerele trecute ale nostru, am publicat ştirea referitoare la întrecerea pe care judeţeana OSP Lugoj a iniţiat-o pentru a ridica nivelul ideologic al sportivilor şi a propaga spontul în massele tineretului. Judeţeană Lugoj, a provocat îa aceasta întrecere judeţenele Timiş, Caraş, şi pentru fixarea punctelor după care săse călăuzească întrecerea delegaţii respectivi s’au întrunit într'o şedinţă care a avut loc la Lugoj în ziua, de 20 Noembrie. S‘a căzut in primul târut de acord ca întrecerea să aibe o durată mai mare, adică până la data de 6 Martie 1948 cu etape la 30 Decembrie, 30 Februarie’ şi 6 Martie. Au fost fixate totodată și punctele principale car® vor servi drept criteriu pentru buna îndeplinire a întrecerii. Sunt printre de muite care corespund în totul, tratând problemei® principial şi precizând asm se va putea ajunge la atingerea ţelurilor propuse. Altele, însă, trasate prea sumar, privesc problemele în ansamblu, fără date concrete. Aşa este de exemplu punctul referitor la ciclul de conferinţe educative, dar nu se arată subiectul acestor conferinţe, cine se va ţine, şi mai ales cum se va face mobilizarea pentru ca participarea la ele să fie masivă. Tot aşa, la punctaj referitor la promovarea sporturilor de masse, nu se arată cum se va face această promovare şi la ce anume sporturi se referă. Iată acort şi puncte!« principale fixate: DIN PUNCT DE VEDERE ORGANIZATORIC: a) înfiinţam ie ta«; te«*bsî’ LogoJ 4 si Retft* 8, s ' b) Reorganizarea si complectarea districtelor, subdistrictelor, grupărilor cu elemente tinere ridicate din sânul clasei muncitoare. c) Antrenarea sportivilor in acţiunile de reconstrucţie elaborate de PMR şi Guvernul RPR. d) Manifestaţîuni sportive al caror beneficiu este destinat ajutorării eroicului popor grec. e) înfiinţarea de noul grupări sportive: Timiş 8. Lugoj 40 Reşiţa % DÎN PUNCT DE VEDERE AL PRESEI ŞI PROPAGANDEI a) Recrutarea de corespondenţi voluntari din mediul rural. b) Trimiterea de îndrumători al sa- P. LUGOJ TOVĂRĂŞEASCA CARAŞ nume pentru organizarea şi coordonarea muncii educative. c) înfiinţarea de bibliotecisportive şî ideologice, colecţii de ziare şi reviste sportive. a) Pavoazarea tuturor sediilor, terenurilor și sălilor sportive. (Continuare în pag. 2 col. 8 7) Conferinţa d-lui Ion Balaş , la Casa Tineretului in cadrul ciclului de conferinţe, organizat de „Asociaţia Polisportivă Erou Sit. Const. Godeanu”, d. ION BALAŞ, membru Irt Birou! Executivi C.S.P. vorbeşte JO 12 DEC. a. c. orele 18, in sala de festivi-staţi a d.Casei Tineretului str. Gutember nr 19, etaj spre: SPORTUL IN R. P. R.” După conferinţă va rula un film sportiv, intrarea Sberlui”, dinj :j !, de j Ic ri . SPORTULIN ŢARĂ Ciclu «le cottfepitîţe abi« c&tîve la Tuntu SeveHw Munca de educare a sportivilor noştri, se intensifică, în întreaga ţară. Necesitatea creării unor cadre sportive bine pregătite, moral şi politic, a îndemnat la lucru judeţenele OSP, care, prin iniţiativele luate în acest sens, vor curma din rădăcini mentalităţile vechi, încă existente la unele elemente ale mişcării noastre sportive. Astfel, Judeţeană OSP Mehedinţi, inaugurează Duminică 5 Decembrie 1948 ciclul conferinţelor educative. Prima conferinţă va avea ca temă: „SPORTUL IN REPUBLICA ROMANA“. Iniţiativa Judeţene! O. S. P. a suscitat şi pe drept cuvânt, un viu interes în rândurile tineretului sportiv din Turnu- Severin. SANDA LILIAC, Corespondent Cursuri de educaţie fizica şi atletism la Călăraşi In sala de gimnastică a liceului teoretic din localitate s’a deschis un curs de predare, teoretic şî practic, a gimnasticei «sarate şi atletismului. Participă la *. «£•' mă m iiUsgi # Mjfc Cursurile sunt ţinute de profesorii de educaţie fizică Mihăîţă Neagu şi lori Cucu. Cursurile au foc zilnic, o oră pentru fiecare serie şi vor dura două luni. Un mare cross popular de ski la Miercurea Ciucului Odată cu venirea iernei sportivii din localitate au pornit cu entuziasm să întâmpine noul sezon de sport prin acte concrete. Astfel ei au lucrat la refacerea trambulinei de ski și a terenului de hockey, prin muncă voluntara. Astfel ei au putut începe din vreme antrenamentele pentru a se putea pregăti în mod serios în vederea viitoarelor concursuri. Cu toate greutăţile ivite şi care au fost depăşite cu energie şi hotărîre, patinatorii, hockey-ştii şi skiorii deja cei mai în vârstă până la cei mai mici sunt satisfăcuţi ca pot să practice aceste sporturi tradiţionale în judeţul nostru. Se fac de pe acum febrile pregătiri pentru crossul popular de ski ce se va organiza in curând şi la care vor participa skiuri de toate categoriile. Datorită străduinţelor judeţene, DSP Cluj, a dispărut pasivitatea din trecut şi se constata o tot mai îmbucurătoare soc Mtete sip®r»f|o* assss!» făr K Kft CMf 1 M 1948 ABONAMENTE Abonament individual lunar. Instituții .p Organizații, au JO*VooOOOOOOO HSC 2 KM TINERETUL DIN RP R PARîM ACTIV LA LUPTA PINTRU FACE FEDERAŢII MONDIALA A TINERETULUI DEMOCRAT, a primit do toate spîţirle lansiî, ml de rezoluţii, scrisorişi telegrame, prin care tineretul dornic de pace, cere O.N.U.-lui oprirea imediată a ajutorului economic-politic şi militar acordat lui Franc® şl călăilor poporului grec, de către traperîa'fsdîl anglo-americamt. Făcându-se Interpreta şi purtătoarea dezuvânt a tineret«!«! dem®« erat din temea tatreagS, delegaţia Federaţie! Mondiale a Tîsseretului Democrat îa O.N.U. a prezente! d-lui CORDIER, secretar general adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite, mape cupriijzândl aceste documente semnate de sat® de «af!fi milioane de tineri Uoitcomiteat, delegaţia a înaintat un memorandum care a fost Imul. n-’f tuturor delegaţilor la O.N.U. care expune situaţia de mizerie şi teroare la care sunt supuşi trueuîl de către guvernele lu! Franco Si Spania şi cel monarho-fascist dlss Grecia. Memorandum-ul arata că situaţia din Spania şi Grecia nu este doar St o chestiune internă cum vor s’o a- trate diplomaţii imperialişti şi care ar interesa doar cele două ţări. Fasciştii din cele două ţări, precum şi elemente criminale refugiate dela Germania, care învrăjbesc la ură şi aţâţă la război, fac dîn această situaţie o problemă de importanţă ca»nicală pentru pacea mondială. În numele a 5® miîioane de tînert, memorsmîiumil cere: = ADOPTAREA unor măsuri cole® tive eficace de câtre O.N.U. care si penă capăt imediat teroare! şi map» «aerelor din Grecia şl Spania. — SA FIE CHEMAT! şi ascultaţi în plenul Adunării Generale a O.N. U.-uluî, reprezentanţii poporul «3 democrat grec şî ai guvernului provizoriu grec. — SA FIE CONDAMNATA tete*-» (Continuare în pag. g co£. ’ ASTĂZI Și MĂIHE... ...se mai primesc răspunsuri la concursul^ M-411-00© Au mai rămas doua zile, până la deschiderea cursurilor şcoalei de antrenori şi oficiali, organizată de Federaţia Română de Atletism. După cum se ştie pentru această şcoală OSP a prelungit angajamentul antrenorului maghiar MATHYAS FARKAS, care va fi directorul tehnic. E bine de ştiut, ca Mathyas Farkas, împreună cu Kiss Mártani şi Bácsalmási au organizat acum un an o şcoală de antrenori la Budapesta, pe modelul căreia e organizată şi această şcoală a F.R.A. Prezentarea eletrilor în ziua de 2 Decembrie După ce a făcut o selecţie serioasă, în rândul celor peste şapte zeci de înscrieri, FRA a hotărât ca prezentarea elevilor din provincie să se facă in cursul zilei de 2 Decembrie, urmărid ca în aceiaşi zi în orele 16, la serviciul medical OSP, toţi aceştia sft-şi treaca vizita medicală, obligatorie dar şi eliminatorie. Deschiderea şcolii Deschiderea oficială a şcoalei va fî făcută în ziua de 3 Decembrie orele 10, In sala Clubului OSP, din str. Batiştes 4. Cu această ocazie vor lua cuvântul un delegat al G.C. OSP, apoi secretarul FRA, Un ceas mai târziu d. EGON HORN, va tine prima ora de curs, vorbind de®pre „ATLETISMUL IN COMUNA PRIMITIVA, şi IN TIMPUL SCLAVAGISMULUI». Cursurile primei zi8@ Apoi cursurile teoretice vor continua după amiază deja orele 16. Cele trei ore de curs vor trata despre: «Ce se cere unui bun antrenor» de Mathyas Farkas, «Anatomie si fiziologie» de Dr. Clement Baciu, «Pedagogie si psihologie» de Prof. M. Epuran, antrenori, Decemvrie In fiecare zi, se vor face dimineaţa trei ore practice în sala ASFC, şi după amiază tot trei ore, dar teoretice intr’o *ală de curs a liceului tehnic spor* tiv. I €ei 46 «I© admişi lată acum pe cei admişi ca elevi ai şcoalei de antrenori: BUCUREŞTI: Radu Ioniţă, Prof. Antdrei Simu, Vanghele Chiose, Ion Parastschîvescu, Petre Stănescu, D-tru Osiae, Silviu Dumitrescu, Prof. Gh. Simionescu, Const. Dimoftin, Adrian Zugravescts, Ion Ciobanu, Teodor Tufă, Coatu Liviu, Mâţu Alexandru, Virginia Calciu,, Anghel Dumitru, Nie, Paiş, F. Bîavaş» Georgeta Niţoiu, N.Ruţă, Const. I.Niculescu, Prof. V. Prunescu, Prof. L. Co« (Continuare in pag. 2 col. 7) DN 70 AU Cursurile şcoalei atletici încep Vineri 3 A MURIT ARHITECTUL MARCEL POMPEI a, murit şi pierderea este dureroasă pentru sportul nostru. Născut în 1895 la Ploeşi, Marcel Pompei a urmat cursurile universitare la Şcoala Superioară de Arte Frumoase din Paris, obţinând cu succes diploma de arhitect. Marcel Pompei a fost unul din acei inntelectuali cari s’au alăturat clasei muncitoare, luptând hotărît alături de ea şi pentru ea. Cu o conştiinţă politică ridicată şi împărtăşind idealurile proletariatului, Marcel Pompei şi-a pus tot elanul său creator în slujba poporului muncitor. El deţinea importanta funcţie de Director General ppreate al Primăriei Municipiului Bucureşti. Paralel cu munca sa profesională, el ducea şi o intensă activitate im, cadrul Sindicatului Salariaţilor din PMB. Prin munca ta neobashă pe tărâm sindical, Marcel Pompei s’a ridicat până la funcţia de Preşedinta a Sindicatului Salariaţilor PMB. Defunctul iubea sportul cu rnsinite şi a fost întâiu preşedinte al Federaţiei Romăe de Ciclism, mod membru în Comitetul Federal. In această calitate, el a sprijinit cu toată tragerea de inimă desvoltarm cMfefflttUt« la Ih Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria, unde a însoţit echipele naţionale, înconjura cicliştii cu o dragoste împletită cu cele mai bune sfaturi tehnice. Numeroase au fost actele prin care el dovedea dragostea cea mare ce o nutrea sportului şi sportivilor. Marin Niculescu îşi poate aminti că atunci cât a câştigat, ■ cu un avans de 17 minute, — campionatul internaţional dom in tai®, 2 e&L Si