Sportul Popular, februarie 1949 (Anul 5, nr. 1260-1284)
1949-02-01 / nr. 1260
\ DUMINICĂ, IN TOATA TARA, PISTI 6000 ? DE TINERI AU PARTICIPAT CU ENTUZIASM | *********. 5 DEOSEBIT \ || PRIMELE REZULTATE ALE CONCUR»! LOCALE DIN CADRUL CROSSULUI POPULAR DE SKI ASPECTE INEDITE DELA CONCURSURI. — TINERII CHEMAȚI IN SATI CU TOSA PRIMĂRIEI. — UN TÂMPLAR CONSTRUEȘTE ȘASE PERECHI? DE SKIURI IAR TANARUL COLLINBAN DIN GHEORGHIIENI, CÂŞTIGAŢI pe skiUrile făcute de mâna lui ! Duminică 30 Ianuarie a fost ziua concursurilor locale în cadrul crossului popular de ski. Nu a existat loc in ţară unde să fie zăpadă şi să nu fi apărut în chiote de voioşie tinerii şi tinerele concurente. Nu a fost zăpadă peste tot, dar sute şi mii de concurenţi au umplut văile cu trupurile lor ghemuite pe skiuri. Numai în regiunea Braşovului au fost aproape 3000 de concurenţi (numai în Braşov peste 1000). Mai repede sau mai încet, mai bine sau mai slab, cu căzături ori fără, cu echipament ori în hainele de acasă, cu cioarecii lipiţi pe picior, în capul descoperit ori cu căciula de sub care abia se vedeau ochii, dela Sinaia la Petrila, din Miercurea Ciuc la Vatra Dornei, dela Sibiu la Satu Mare concursurile locale au fost o desfăşurare de forţe a tineretului în luptă cu natura, o bătălie câştigată cu aceia care ani de zile au propovăduit că skiul este numai al tineretului burghez. Ori Duminică 30 Ianuarie, numeroase au fost exemplele care să dovedească contrariul. Că skiul poate fi practicat de massa de tineret, cu condiţia să i se ofere posibilităţi cât de mici fiindcă noua conştiinţă a tineretului descătuşat i-a oferit dârzenie de luptă şi biruinţă şi în sport. Catoria au fost adunaţi tinerii din Satu-Lung Nu-i vorba de Satulung de lângă Braşov ci de la Cluj. In acest sat mic, aruncat între două văi, dar văi cu zăpadă. De crossul de a ki, tinerii au ştiut de mai multe zile. Două afişe mari lipite pe diţa principală a satului arătau condiţile şi ziua concursului. Printre cei 30—40 tineri din sat, Chiorean Cornel Un concurent de 14 ani, clasat în primele locuri a fost mai zelos şi a pornit în grabă să procure skiuri. Tâmplarul satului a confecţionat şi el şase perechi de skiuri. Mai existau încă 2 perechi, skiuri de fabrică. A venit ziua concursului şi toba a început să bată prin sat. — Ge,o fi, mă? — întrebau sătenii. Doar n o fi la impozite, că astea avem noi grije să le plătim la vreme. Doar tot nouă Ie dăm. Poate o fi altceva. S-a lămurit apoi vocea puternică a toboșarului: (Continuare pag. 5 col. 1~3) IN CAMPIONATUL D£ HOCKE1 PETROLUL AREALIZAT MAREA SURPRIZA: A ÎNVINS DETAŞAT R.A.T.A. CU 5-2 DERMATA A TERMINAT LA EGALITATE CU OI NAM'D. — ATITUDINEA NESPORTIVA A JUCĂTORULUI ANCZE I. f 'TARGU MUREŞ, 30 (prin telefon •‘le la trimisul nostru N. INAU- f MESCU). — Ziua a patra a campionatului naţional de hochei pe ghiaţă a fost mai agitată ca celeplaite, în primul rând pentru că s‘au înregistrat rezultate surprinzătoare şi apoi pentru că s‘au întâmplat şi unele incidente regretabile cum a fost la matchul Petrolul- Rata, pe care bucureştenii şi l-au însuşit pe merit cu un Scor concludent: 5-2 (1-1; 1-0; 3-1). Surprinzătoare a fost şi comportarea echipei bucureştene Dinamo, care lipsită de suport moral şi jucând fără ambiţie a reuşit doar un 2-2, după ce condusese cu 2-0, în faţa Deraiatei din Cluj. ISEIL a învins — cum era de aşteptat — pe CFR. Sighişoara, dar la un scor destul de onorabil pentru feroviari. Este drept insă că nici echipa din Miercurea Ciuc nu s-a întrebuinţat, având în vedere jocul greu pe care-l mai are cu Rata. Iată rezultatele tehnice şi comentariile fiecărui match în parte. IPEIL.—CFR. Sighişoara 8—3 (2—1, 2—1, 4—1) In faţa a 600 de spectatori s-au întâlnit în matchul de dimineaţă, echipele IPEIL şi CFR Sighişoara, care au intrat pe teren în formaţiile următoare: IPEIL: Sprencz- i, Spirer, Ţaca, Vacar, Szabó, Csasar, Tacaci, Fodor, Covaci. CFR SIGH.: Essigman, Eder, Căpăţână, Adler, Camili, Matefi, Pastor, Pop, Reichle. Au arbitrat d-nii C. Tico Şi ----,in, di Bucureşti. Pentru învingători au marcat: CSASAR (3) SZABÓ (3) COVACI şi VACAR, iar pentru învinşi ADL,EF, CAMILI şi PASTOR. In primele două reprize CFR Sighişoara a opus o resistenţă vie, reuşind să pună în pericol de multe ori poarta lui Sprencz. In ultima parte a matchului insă, feroviarii nu au mai putut duce trena matchului, permiţând lui IPEIL să înscrie de 4 ori. In orice caz echipa sighişoreană face din zi în zi matchuri mai bune. IPEIL nu s'a întrebuinţat, marcând fără eforturi deosebite. Dinamo — Dermista 2—2 (2—CP, ©-2, O—©) In primul match, al serii, disputat în faţa unui număr mare de spectatori (2000) Dinamo Bucureşti şi Dernista Cluj au terminat la egalitate, după un match viu. D-nii Micloş şi Korch au condus formaţiile: DINAMO: Pascu, Pană, Anastasiu, Cosman, Racoviţă, Zografi, Vaniee, Petrovici, Florea, Ganga. DERMATA: Agârdi, Duca, Adorean, Covaci, Turcu, Heintz, Martonfi, Răduc, Lorincz. In prima repriză Dinamo a fost (Continuare pag. 6 col.. 2-3) ,‘DERMATA’’ Cluj, înaintea matchului cu Dinamo Duminică dimineaţa in cadrul serbării polisportive, organizată de Secţia de Educaţie Fizică şi Sport a Consiliului Sindical Judeţean, în sala SFM, sportul halterelor, destul de necunoscut la noi, a cunoscut două mari succese. Este vorba de doborârea a două recorduri naţionale. Astfel ,în limita categoriei semigrea, ION DOCIULESCU (Monitorul Oficial), după ce a egalat recordul naţional la stilul împins, deţinut de pălăţeanul Dumitru Gheorghe cu 75 kgr., a stabilit un nou record, ridicând 82 kgr. Noul record este deci cu 7 kgr. su- Pror celui vechi. Al doilea record al zilei a fost stabilit de muncitorul şi instructorul de gimnastică şi haltere, ŞTEFAN PETRESCU (Monitorul Oficial). Ştefan Petrescu s-a prezentat in limita categoriei mijlocii, iar tentativa lui de record a fost în stilul aruncat. Noul record este de 95 kgr., cu 3200 kgr. mai mult decât recordul vechi, deţinut de acelaş Ştefan Petrescu. Dată fiind forma arătată Duminică de cei doi halterofili, competiţiile, care se anunţă pentru acest sezon, vor avea darul să ofere iubitorilor acestui sport, nouă satisfacţii, nouă recorduri. Le aşteptăm, duminică, la s.f.m. DOUĂ NOUI RECORDURI NAŢIONALE LA HALTERE 3©n Dociulescu şi Ştefan Petrescu, noui recordman ii I AHOL IV — NIr. 1260 Tipográfia 3.S4.39 Una din prismele prin care privim întreaga activitate a sportului românesc este în ce măsură poate contribui la realizarea Planului de Stat. Pentru că este incontestabil azi că sportivii noştri sunt oameni ai muncii. Ei sunt întâi muncitori şi apoi sportivi şi ca atare, fiind angrenaţi în marele proces al producţiei şi în marea bătălie a măririi productivităţii, au contribuţii însemnate în câmpul muncii. Deci contribue în mod efectiv la realizarea Planului de Stat. Este o datorie a fiecărui cetăţean al Republicii noastre de a-şi concentra eforturile în direcţia aceasta, căutând pe toate căile posibile, prin depăşire de norme, printr’o continuă mărire a cantităţii şi îmbunătăţire a calităţii producţiei, prîntr'o disciplină a muncii şi prin economii sub orice formă, să-şi vadă rodul muncii individuale şi colective printr'o realizare integrală a Planului de Stat. Jucătorii de football în mare parte au rupt cu trecutul trist şi nedemn al unei activităţi care se numea iluzoriu „carieră”. Au înţeles şi şi-au schimbat total mentalitatea că sportul poate constitui o profesie, de pe urma căreia, de fapt, ei personal aveau prea puţine foloase şi prea multe ponoase (sănătate şubrezită, invalidităţi, boli incurabile), ci numai acei conducători şi profitori ai sportului. Astăzi, footbaliştii — ca şi ceilalţi sportivi — nu se pot rupe de câmpul muncii. Aici îşi au ei asigurată existenţa aici au îndatoriri de cetăţeni conştienţî. Sportul îi ajută să-şi întărească sănătatea, să-şi mărească posibilităţile fizice atât de necesare în procesul muncii, să-i facă apţi pentru a depune cu uşurinţă eforturile pe care le cere realizarea şi depăşirea Planului de Stat. Aşadar, ei sunt strâns legaţi de activitatea lor de toate zilele. Şi nu numai ei, ci şi competiţiile la care participă trebuesc legate de activitatea jucătorilor în câmpul muncii. Evident, competiţiile naţionale răspund unor necesităţi de interes general. Ele asigură câmpul de activitate vârfurilor sportive. Cantitatea nu exclude calitatea, din contră, pretinde o continuă ameliorare a secundei. Şi iată raţiunea existenţii unor competiţii cum sunt Diviziile Naţionale. Dar, întrebarea este dacă la noi, unde sunt trei Divizii, fiecare corespunde integral acestei necesităţi şi dacă nu cumva vreuna din ele nu numai că nu reprezintă un stadiu avansat, dar şi stinghereşte procesul muncii. Avem astăzi în cele 3 divizii, 42 de echipe în divizia A şi B şi 54 de echipe în divizia C. Dacă cele din divizia A şi B se poate afirma că reprezintă o valoare tehnică, nu se poate spune acelaş lucru despre divizia C, unde activează circa 800 de jucători făcând de 2 ori pe lună (în campionat) lungi deplasări. Aceste deplasări răpesc producţiei mii de ore de muncă, care se cifrează pe an la aproximativ 240.000 ore de muncă. Această cifră echivalează cu producţia linei fabrici cu 3000 de lucrători timp de 10 zile.acă Diviziile A şi B dau la un joc, un mic procent de ore în schimb, Divizia C risipeşte în mod inutil mai mult de jumătate din orele de lucru, încât, afară de făptui că nu aduce niciun fel de contribuţie la progresul tehnic al footballului local măcar (un antrenor a spus foarte bine: şapte antrenamente în Divizia C nu valorează nici cu unul la District), această Divizie Naţionala C — care, e just că răspunde unor necesităţi locale ca activitate doar— nici nu ajută producţia. Din contră, o stinghereşte foarte mult prin o risipire de ore de lucru, şi atunci, dacă aceasta este situaţia pe-de-o parte niciun progres tehnic — se poate spune chiar că efectul este contrar — iar de alta o continuă stârjenire a producţiei, care este raţiunea acestei Divizii? (Continuare pag. 3 col. 1-2) Redactor responsabil 3.19.36 Este oare Divizia C necesară? ---- F&DURAȚIA DE FOOTBALL TR£BUE SĂ ANALIZEZE FOLOASELE şi DES AVANTAJELE DIVIZIEI C SUS PRISMA CONTRIBUȚIEI SPORTIVILOR LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE STAT — 1 m»m celor rapiji- f \ Mi Di UMEA RE DiFUZARE \ i A ZMIiil -SPORTULUl POPULAR» I J Județeană O. S. P. Neamţ 1 ) a luat de curând o inițiativă\ jj care se cere dela sine remar-| J cată. Este vorba de hotărî- S e rea prin care această județea-ț) £ nă a dec’s să răsplătească ele-? \ mentele care s’au distins cu o-£ ocazia difuzării ziarului SPOR-STUL POPULAR. Premiile auj ^ constat din cărţi cu caracter a i sportiv şi ideologic. Această iniţiativă ar fi bine să fie ur-^ v mată de către toate celelalte? i judeţene care fac asemenea a $ difuzări, întrucât creiază d emulaţie în rândurile tinerețetului pe care îl angrenează în I» A această acţiune. ^ 6 PAGINI 5 LEI R TURUŞANCO. ECAlflSM VELM ŞI PIRICHIA TRUBE CONNERT-BARBU HERESCU CAMPION-1 DE PATINAJ ARTISTIC PE 1999 BRAŞOV, 30 (prin telefon). — Campionatele naţionale de patinaj artistic s’au încheiat azi cu următoarele rezultate: Ia simplu băieţi primul s’a clasat ROMEO TURUŞANCO dela CIL Bucureşti care a totalizat 3114,2 pete şi a câştigat astfel titlul de campion naţional pe anul 1948. Pe locurile următoare s-au clasat: BALAŞ ŞTEFAN (Dermata) cu 239.9 Puncte MIRCEA SADOVEANU (CIL Buc) cu 230.4 pete şi THEODOR CRISTIAN (Steagul Roşu Braşov) cu 124.6 puncte. La simplu fete, lupta dintre ECATERINA VELMAN de la Dermata CLUJ şi TRUDE CONNERTH de la Steagul Roşu Braşov a fost foarte strânsă. Clujanca a învins până la urmă, totalizând 126.4 puncte, faţă de cele 114.2 ale rivalei sale din Braşov. La proba de perechi titlul de campion a revenit pe merit cuplului TRUDE CONNERTH BARBU HERESCU de la Steagul Roşu Braşov cu 10,2 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat perechile: I (Cluj) cu 7,5 puncte şi MAGDA BEKE LUDOVIC-BOJACHI ANA FLEISHMAN-CAROL HUEBNER (St.Dermata Cluj) cu 9,5 puncte, Roşu Bv) cu 6,06 puncte. MUSCA IRINA-ENG. MONTIDEANU Participanții Inainte de concurs HART 11 FEBRUARIE 1949 Redacţia şi Adiţia: Str. Sărindar 12 Redacţia 4.07.48 şi 3.66.79 Administraţia 6.14.06 Abonamentele încep la 1 şi ÎS ale fiecărei luni. Taxa poştală plătită în numerar 108.523.945. Cont CEC Nr. 7655 ABONAMENTE Abonament individual lunar .. 120 lei * Instituții ............................... 5.000 f ! EtflllllffMl RĂSPUNSURILE LUI I. V. STANN O LOVITURĂ RATĂ AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOI A trecut numai o zi dela Declaraţia Alinisterului de Afaceri Externe al Uniunii Sovietice asupra Pactului Atlanticului de Nord proectat de către Statele Unite ale Americii şi Marea Britaniei, puţine ore s-au scurs de la demascarea complotului împotriva păcii şi a progresului şi o nouă lovitură este dată acelora care ţes intrigile şi clădesc temelia unui nou război. Ce este oare Pactul Atlanticului decât alianţa unui grup de puteri opus Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmăreşte scopuri agresive prin înfiinţarea unor baze navale şi aeriene în diferitele părţi ale globului şi în deosebi pe teritoriul puterilor situate în imediata apropiere a Uniunii Sovietice? In faţa acestei manifestaţiuni războinice, URSS se arată şi mai hotărîtă în lupta ei necruţătoare pentru combaterea planurilor agresive ale imperialiştilor. Şi iată că la 30 ianuarie răspunsurile lui I. V. Stalin la întrebările gazetarului american Kingsbury Smith, au darul să accentueze şi mai mult dorinţa Uniunii Sovietice de a apăra cauza păcii. Guvernul Uniunii Sovietice, RĂSPUNDE I. V. STALIN, ar fi gata să examineze publicarea unei declaraţii comune cu a Statelor Unite ale Americii care ar confirma că guvernele respective nu au nicio intenţie de a recurge la războiu, unul împotriva celuilalt, ca ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Americii la luarea de măsuri care să urmărească realizarea unui pact de pace şi să ducă la dezarmarea treptată, că în cazul când guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit şi Franţei vor fi de acord cu amânarea constituirii unui stat german occidental până la întrunirea Consiliului Miniştrilor de Externe consacrată examinării întregei probleme germane, guvernul U. R. S. S. nu vede nicio piedică pentru ridicarea restricţiilor asupra transporturilor, cu condiţia însă ca restricţia asupra transporturilor şi comerţului introduse de cele trei puteri, să fie ridicate în acelaş timp. In sfârşit, I. V. STALIM DECLARA că nu există obiecţiuni împotriva unei întâlniri cu Truman-istă deci în mod concret dorinţa de pace exprimată de Uniunea Sovietică, spiritul de adâncă înţelegere cu care tratează în vederea triumfului păcii şi salvgardării Organizaţiei Naţiunilor Unite, problemele cele mai ascuţite ce se ridică datorite exclusiv manevrelor imperialiste. 16 ani de la luptele muncitorimii petroliste d©pe Valea Prahovei Se împlinesc astăzi 16 anii de la marile lupte ale muncitorimii petroliste de pe Valea Prahovei. Era în 1933, când sub conducerea Partidului Comunist, muncitorii era(Continuare pag. 6 col. 1-2) . 120 DE ŞAHIŞTI AU JUCAT LA CLUJ PREGĂTINDU-SE PENTRU CAMPIONATUL POPULAR JUDEŢEANĂ BACAŞI VA PREZENTA 2©00 DE CONCURENŢI • SPORTUL ŞAHULUI A ÎNCEPUT SA SE PRACTICE ŞI LA SATE. şa cum ara anunţat şi în prece-A dantele noastre numere, pregătirile ,pentru marea competiţie de masse a şahului românesc, campionatul popular, cunosc un grad deosebit de intensitate. Din provincie, ne-au sosit o nouă serie de veşti pe cari ne grăbim să ie relatăm cetitorilor noştri. 12© de şahişti au fucsi 3a C!«*j Corespondentul nostru la Cluj, d. R. Fisch, ne scrie: ,,Acum câteva zile a avut loc la Cluj în organizarea Sindicatului Funcţionarilor Particulari (KKASE) un mare concurs de şah. 120 de şahişti într’un singur concurs reprezintă desigur o cifră impresionantă. Nici în Cluj şi nic în Ardeal n’a mai fost ceva asemănător. 60 şahişti ai Fabricei Werbak Ianoş şi-au măsurat forţele cu 60 şahişti ai Funcţionarilor Particulari (KKASE). Rezultatul a fost de 36 la 24 în favoarea gazdelor, adică pentru KKASE. Nu rezultatul este insă lucrul care ne-a bucurat, ci faptul în sine, că am reuşit intr un timp relativ scurt de a mobiliza acest număr de muncitori. Sala s-a dovedit neîncăpătoare, garniturile de şah prea puţine, faţă de numărul celor ce doreau a participa la aceste concursuri amicale. Organizarea nu a fost perfectă, dar fiecare început este greu şi odată trecut, avem în faţă viitorul plin de speranţe. Şi aceste speranţe sunt cu atât mai mari, cu cât s’a putut observa că spiritul de sportivitate ce a domnit între concurenţi, a fost minunat din toate punctele de vedere. Nu a fost un concurs între şahiştii comsacraţi, căci din cei 120 de participanţi doar 20 s’ar putea spune că fac parte din această categorie Din aceşti 100 oameni ai muncii, peste 40 au fost tineri de la 16 la 24 ani, iar 16 erau juniori până la 16 ani. Am intâlnit muncitor de fabrică faţă în faţă cu un contabil al Băncii de Stat, şef de birou cu un om de serviciu, foot-ball-ist cu jucător de popice, jucător, fie tennis de masă cari aveau ca adversari şefi de secţii ai Uzinelor Herbak Ianos (Dermata). S a observat deasemeni deplina armonie dintre naţionalităţi. Demn de remarcat şi semnificativ: „un român nu ştia limba maghiară, iar un ungur nu cunoştea cea română, totuşi la sfârşitul partide, învinsul român a strâns mâna tovarăşului maghiar şi a spus: „Köszönöm“, iar învingătorul ungur pronunţă: „greu fost, altădată d-ta câştigat“, iată cuvinte cari ne dau certitudinea că suntem pe drumul cel bun. Aşteptăm cu încredere campionatul popular de şah, căci avem lângă noi marea massă a celor ce muncesc şi ajutorul dat de ei e de nepreţuit. Aproximativ douăzeci de echipe sindicale de şah se pregătesc intens pentru a participa cu un număr cât mai mare de concurenţi şi în condiţii cât mai optime, la marele campionat popular de şah, care va începe la 6 Februarie 1949 în toată ţara. Sindicatele din Cluj îşi dau seama de importanţa acestui Campionat Popular şi se pregătesc cu toată puterea lor de muncă de a face faţa acestei manifestaţii sportive care va duce la ridicarea nivelului tehnic şi propagarea şahului în marea massă a muncitorimii Las Bacău, se fac pregătiri serioase De două săptămâni au început pregătirile Judeţenei OSP Bacău în vederea unei cât mai mari participări a tineretului la cea de a doua mare competiţie de massă, organizată în cursul acestui an de Organizaţia Sportului Popular, organul de conducere a tineretului sportiv muncitor din Republica Populară Română, Concursul Popular de şah. La chemarea Judeţenei OSP primii care au răspuns au fost districtul Bacău, care in colaborare cu secţia de Educaţie Fizică a Judeţenei, au inceput munca pe teren, pentru a asigura o participare intensă din (Continuare pag. 3 col. 4-5) m M record mmm STMIT BE GRIGORI j mm i MOSCOVA, 31 (Ra-\ dor). — „Tass” trans-V mi ie: f Un nou record mon-5 dial la ridicarea de) greutăți, categoria mi-ffs°ea, a fost stabi-\ Iii la campionatul Uniunii Sovietice pen- tru această probă dei GRIGORI NOVAK, ca- re a ridicat cu ambele mâini 142 hgr., depă-jtînd recordul mondiali cu 300 grame.