Sportul Popular, februarie 1949 (Anul 5, nr. 1260-1284)

1949-02-01 / nr. 1260

\ DUMINICĂ, IN TOATA TARA, PISTI 6000 ? DE TINERI AU PARTICIPAT CU ENTUZIASM | *********. 5 DEOSEBIT \ || PRIMELE REZULTATE ALE CONCUR»! LOCALE DIN CADRUL CROSSULUI POPULAR DE SKI ASPECTE INEDITE DELA CONCURSURI. — TI­NERII CHEMAȚI IN SATI CU TOSA PRIMĂRIEI. — UN TÂMPLAR CONST­RUEȘTE ȘASE PERECHI? DE SKIURI IAR TANARUL COLLINBAN DIN GH­EORGHIIENI, CÂŞTIGA­Ţ­I pe skiUrile făcut­e de mâna lui ! Duminică 30 Ianuarie a fost ziua concursurilor locale în cadrul crossului popular de ski. Nu a existat loc in ţară unde să fie zăpa­dă şi să nu fi apărut în chiote de voioşie tinerii şi tinerele concurente. Nu a fost zăpadă peste tot, dar sute şi mii de concurenţi au umplut văi­le cu trupurile lor ghemuite pe ski­­uri. Numai în regiunea Braşovului au fost aproape 3000 de concurenţi (numai în Braşov peste 1000). Mai repede sau mai încet, mai bine sau mai slab, cu căzături ori fără, cu echipament ori în hainele de aca­să, cu cioarecii lipiţi pe picior, în capul descoperit ori cu căciula de sub care abia se vedeau ochii, dela Si­naia la Petrila, din Miercurea Ciuc la Vatra Dornei, dela Sibiu la Satu Mare concursurile locale au fost o desfăşurare de forţe a tineretului în luptă cu natura, o bătălie câştigată cu aceia care ani de zile au propovă­duit că skiul este numai al tineretu­lui burghez. Ori Duminică 30 Ianuarie, nume­roase au fost exemplele care să do­vedească contrariul. Că skiul poate fi practicat de massa de tineret, cu condiţia să i se ofere posibilităţi cât de mici fiindcă noua conştiinţă a ti­neretului descătuşat i-a oferit dâr­zenie de luptă şi biruinţă şi în sport. Ca­toria au fost adunaţi tinerii din Satu-Lung Nu-i vorba de Satulung de lângă Bra­şov ci de la Cluj. In acest sat mic, arun­cat între două văi, dar văi cu zăpadă. De crossul de a ki,­ tinerii au ştiut de mai multe zile. Două afişe mari lipite pe diţa principală a satului arătau con­­diţile şi ziua concursului. Printre cei 30—40 tineri din sat, Chiorean Cornel Un concurent de 14 ani, clasat în primele locuri a fost mai zelos şi a pornit în grabă să procure skiuri. Tâmplarul satului a confecţionat şi el şase perechi de skiuri. Mai existau încă 2 perechi, skiuri de fabrică. A venit ziua concursului şi toba a început să bată prin sat. — Ge,o fi, mă? — întrebau sătenii. Doar n o fi la impozite, că astea avem noi grije să le plătim la vreme. Doar tot nouă Ie dăm. Poate o fi altceva. S-a lămurit apoi vocea puternică a toboșarului: (Continuare pag. 5 col. 1~3) IN CAMPIONATUL D£ HOCKE1 PETROLUL AREALIZAT MAREA SURPRIZA: A ÎNVINS DETAŞAT R.A.T.A. CU 5-2 DERMATA A TERMINAT LA EGALITATE CU OI NAM'D. — ATITUDINEA NESPORTIVA A JUCĂTORULUI ANCZE I. f 'TARGU MUREŞ, 30 (prin telefon •‘le la trimisul nostru N. INAU- f MESCU). — Ziua a patra a cam­pio­­­­natului naţional de hochei pe ghiaţă a fost mai agitată ca cele­­p­lai­te, în primul rând pentru că s‘au înregistrat rezultate surprinză­toare şi apoi pentru că s‘au întâm­plat şi unele incidente regretabile cum a fost la matchul Petrolul- Rata, pe care bucureştenii şi l-au însuşit pe merit cu un Scor conclu­dent: 5-2 (1-1; 1-0; 3-1). Surprinzătoare a fost şi compor­tarea echipei bucureştene Dinamo, care lipsită de suport moral şi ju­­când fără ambiţie a reuşit doar un 2-2, după ce condusese cu 2-0, în faţa Deraiatei din Cluj. ISEIL a învins — cum era de aş­teptat — pe CFR. Sighişoara, dar la un scor destul de onorabil pentru feroviari. Este drept insă că nici e­­chipa din Miercurea Ciuc nu s-a în­trebuinţat, având în vedere jocul greu pe care-l m­ai are cu­ Rata. Iată rezultatele tehnice şi comen­tariile fiecărui match în parte. IPEIL.—CFR. Sighişoara 8—3 (2—1, 2—1, 4—1) In­ faţa a 600 de spectatori s-au întâlnit în matchul de dimineaţă, echipele IPEIL şi CFR Sighişoara, care au intrat pe teren în formaţiile următoare: IPEIL: Sprencz- i, Spirer, Ţaca, Vacar, Szabó, Csasar, Tacaci, Fodor, Covaci. CFR SIGH.: Essigman, Eder, Căpă­­ţână, Adler, Camili, Matefi, Pastor, Pop, Reichle. Au arbitrat d-nii C. Tico Şi ----,in, di­­ Bucureşti. Pentru învingători au marcat: CSASAR (3) SZABÓ (3) COVACI şi VACAR, iar pentru învinşi ADL,EF, CAMILI şi PASTOR. In primele două reprize CFR Si­ghişoara a opus o resistenţă vie, reuşind să pună în pericol de multe ori poarta lui Sprencz. In ultima parte a matchului insă, feroviarii nu au mai putut duce trena matchu­lui, permiţând lui IPEIL să înscrie de 4 ori. In orice caz echipa sighişo­­reană face din zi în zi matchuri mai bune. IPEIL nu s'a întrebuinţat, marcând fără eforturi deosebite. D­inam­o — Dermista 2—2 (2—CP, ©-2, O—©) In primul match, al serii, disputat în faţa unui număr mare de spec­tatori­ (2000) Dinamo Bucureşti şi Dernista Cluj au terminat la egali­tate, după un match viu. D-nii Micloş şi Korch au condus formaţiile: DINAMO: Pascu, Pană, Anastasiu, Cosman, Racoviţă, Zografi, Vaniee, Pe­­trovici, Florea, Ganga. DERMATA: Agârdi, Duca, Adorean, Covaci, Turcu, Heintz, Martonfi, Răduc, Lorincz. In prima repriză Dinamo a fost (Continuare pag. 6 col.. 2-3) ,‘DERMATA’’ Cluj, înaintea matchului cu Dinamo Duminică dimineaţa in cadrul ser­bării polisportive, organizată de Secţia de Educaţie Fizică şi Sport a Consiliului Sindical Judeţean, în sala SFM, sportul halterelor, destul de necunoscut la noi, a cunoscut două mari succese. Este vorba de doborârea a două recorduri naţionale. Astfel ,în limita categoriei semi­grea, ION DOCIULESCU (Monitorul Oficial), după ce a egalat recordul naţional la stilul împins, deţinut de pălăţeanul­ Dumitru Gheorghe cu 75 kgr., a stabilit un nou record, ridi­când 82 kgr. Noul record este deci cu 7 kgr. su- Pror celui vechi. Al doilea record al zilei a fost stabilit de muncitorul şi instructo­rul de gimnastică şi haltere, ŞTE­FAN PETRESCU (Monitorul Ofi­cial). Ştefan Petrescu s-a prezentat in limita categoriei mijlocii, iar tentativa lui de record a fost în sti­lul aruncat. Noul record este de 95 kgr., cu 3­200 kgr. mai mult decât recordul vechi, deţinut de acelaş Ştefan Petrescu. Dată fiind forma arătată Dumini­că de cei doi halterofili, competi­ţiile, care se anunţă pentru acest sezon, vor avea darul să ofere iu­bitorilor acestui sport, nouă satisfac­ţii, nouă recorduri. Le aşteptăm, duminică, la s.f.m. DOUĂ NOUI RECORDURI NAŢIONALE LA HALTERE 3©n Dociulescu şi Ştefan Petrescu, noui recordman ii I AHOL IV — NIr. 1260 Tipográfia 3.S4.39 U­na din prismele prin care privim întreaga activitate a sportului ro­mânesc este în ce măsură poate contribui la realizarea Planului de Stat. Pentru că este incontestabil azi că spor­tivii noştri sunt oameni ai muncii. Ei sunt întâi muncitori şi apoi sportivi şi ca atare, fiind angrenaţi în marele pro­ces al producţiei şi în marea bătălie a măririi productivităţii, au contribuţii în­semnate în câmpul muncii. Deci contri­­bue în mod efectiv la realizarea Planu­lui de Stat. Este o datorie a fiecărui ce­tăţean al Republicii noastre de a-şi con­centra eforturile în direcţia aceasta, căutând pe toate căile posibile, prin de­păşire de norme, printr’o continuă mă­rire a cantităţii şi îmbunătăţire a calităţii producţiei, prîntr'o disciplină a muncii şi prin economii sub orice formă, să-şi vadă rodul muncii individuale şi colec­tive printr'o realizare integrală a Planu­lui de Stat. Jucătorii de football în mare parte au rupt cu trecutul trist şi nedemn al unei activităţi care se numea iluzoriu „ca­rieră”. Au înţeles şi şi-au schimbat total mentalitatea că sportul poate constitui o profesie, de pe urma căreia, de fapt, ei personal aveau prea puţine foloase şi prea multe ponoase (sănătate şubrezită, invalidităţi, boli incurabile), ci numai acei conducători şi profitori ai sportului. Astăzi, footbaliştii — ca şi ceilalţi sportivi — nu se pot rupe de câmpul muncii. Aici îşi au ei asigurată existenţa aici au îndatoriri de cetăţeni c­onştienţî. Sportul îi ajută să-şi întărească sănă­tatea, să-şi mărească­ posibilităţile fi­zice atât de necesare în procesul muncii, să-i facă apţi pentru a depune cu uşu­rinţă eforturile pe care le cere realiza­rea şi depăşirea Planului de Stat. Aşadar, ei sunt strâns legaţi de acti­vitatea lor de toate zilele. Şi nu numai ei, ci şi competiţiile la care participă trebuesc legate de acti­vitatea jucătorilor în câmpul muncii. Evident, competiţiile naţionale răs­pund unor necesităţi de interes general. Ele asigură câmpul de activitate vâr­furilor sportive. Cantitatea nu exclude calitatea, din contră, pretinde o continuă ameliorare a secundei. Şi iată raţiunea existenţii unor competiţii cum sunt Di­viziile Naţionale. Dar, întrebarea este dacă la noi, unde sunt trei Divizii, fiecare corespunde in­tegral acestei necesităţi şi dacă nu cumva vreuna din ele nu numai că nu reprezintă un stadiu avansat, dar şi stinghereşte procesul muncii. Avem astăzi în cele 3 divizii, 42 de echipe în divizia A şi B şi 54 de echipe în divizia C. Dacă cele din divizia A şi B se poate afirma că reprezintă o valoa­re tehnică­, nu se poate spune acelaş lu­cru despre divizia C, unde activează circa 800 de jucători făcând­ de 2 ori pe lună (în campionat) lungi deplasări. A­­ceste deplasări răpesc producţiei mii de ore de muncă, care se cifrează pe an la aproximativ 240.000 ore de muncă. A­­ceastă cifră echivalează cu producţia li­nei fabrici cu 3000 de lucrători timp de 10 zile.­acă Diviziile A şi B dau la un joc, un mic procent de ore în­ schimb, Divizia C risipeşte în mod inutil mai mult de jumătate din orele de lucru, încât, afară de făptui că nu aduce niciun fel de contribuţie la progresul tehnic al footballului local măcar (un antrenor a spus foarte bine: şapte antre­namente în Divizia C nu valorează nici cu­ unul la District), această Divizie Naţionala C — care, e just că răspunde unor necesităţi locale ca activitate doar— nici nu ajută producţia. Din contră, o stinghereşte foarte mult prin o risipire de ore de lucru, şi atunci, dacă aceasta este situaţia pe-­de-o parte niciun progres tehnic —­ se poate spune chiar că efectul este contrar — iar de alta o continuă stâr­je­nire a producţiei, care este raţiunea a­­cestei Divizii? (Continuare pag. 3 col. 1-2) Redactor responsabil 3.19.36 Este oare Divizia C necesară? ---- F&DURAȚIA DE FOOT­BALL TR£BUE SĂ ANALIZEZE FOLOASELE şi DES AVANTAJELE DIVIZIEI C SUS PRISMA CONTRIBUȚIEI SPORTIVILOR LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE STAT — 1 m»m celor rapiji- f \ Mi Di UMEA RE DiFUZARE \ i A ZMIiil -SPORTUL­U­l POPULAR» I J Județeană O. S. P. Neamţ 1 ) a luat de curând o inițiativă\ jj care se cere dela sine remar-| J cată. Este vorba de hotărî- S e rea prin care această județea-ț) £ nă a dec’s să răsplătească ele-? \ mentele care s’au distins cu o-£ o­cazia difuzării ziarului SPOR-S­­­TUL POPULAR. Premiile auj ^ constat din cărţi cu caracter a i sportiv şi ideologic. Această­­ iniţiativă ar fi bine să fie ur-^ v mată de către toate celelalte? i judeţene care fac asemenea a $ difuzări, întrucât creiază d­­­ emulaţie în rândurile tinere­­ț­e­tului pe care îl angrenează în I» A această acţiune. ^ 6 PAGINI 5 LEI R TURUŞANCO. ECAlflSM VELM ŞI PIRICHIA TRUBE CONNERT-BARBU HERESCU CAMPION-1 DE PATINAJ ARTISTIC PE 1999 BRAŞOV, 30 (prin telefon). — Campionatele naţionale de patinaj artistic s’au încheiat azi cu urmă­toarele rezultate: I­a simplu băieţi primul s’a clasat ROMEO TURUŞANCO dela CIL Bucureşti care a totalizat 3114,2 pete şi a câştigat astfel titlul de campion naţional pe anul 1948. Pe locurile următoare s-au clasat: BALAŞ ŞTEFAN (Dermata) cu 239.9 Puncte MIRCEA SADOVEANU (CIL Buc) cu 230.4 pete şi THEODOR CRI­STIAN (Steagul Roşu Braşov) cu 124.6 puncte. La simplu fete, lupta dintre ECA­­TERINA VELMAN de la Dermata CLUJ şi TRUDE CONNERTH de la Steagul Roşu Braşov a fost foarte strânsă. Clujanca a învins până la urmă, totalizând 126.4 puncte, faţă de cele 114.2 ale rivalei sale din Braşov. La proba de perechi titlul de cam­pion a revenit pe merit cuplului TRUDE CONNERTH BARBU HERE­SCU de la Steagul Roşu Braşov cu 10,2 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat perechile: I (Cluj) cu 7,5 puncte şi MAGDA BEKE LUDOVIC-BOJACHI ANA FLEISHMAN-CAROL HUEBNER (St.­­Dermata Cluj) cu 9,5 puncte, Roşu Bv) cu 6,06 puncte. MUSCA IRINA-ENG. MONTIDEANU Participanții Inain­te de concurs HART 11 FEBRUARIE 1949 Redacţia şi Adiţia: Str. Sărindar 12 Redacţia 4.07.48 şi 3.66.79 Administraţia 6.14.06 Abonamentele încep la 1 şi ÎS ale fiecărei luni. Taxa poştală plătită în numerar 108.523.945. Cont CEC Nr. 7655 ABONAMENTE­­ Abonament individual lunar .. 120 lei * Instituții ............................... 5.000 f ! E­tflllllffMl RĂSPUNSURILE LUI I. V. STANN O LOVITURĂ RATĂ AŢÂŢĂTORILOR LA RĂZBOI A trecut numai o zi dela Declaraţia Alinisterului de Afaceri Externe al Uniunii Sovietice asupra Pactului Atlan­ticului de Nord proectat de către Sta­tele Unite ale Americii şi Marea Brita­­niei, puţine ore s-au scurs de la demas­carea complotului împotriva păcii şi a progresului şi o nouă lovitură este dată acelora care ţes intrigile şi clădesc temelia unui nou război. Ce este oare Pactul Atlanticului decât alianţa unui grup de puteri opus Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, care urmăreş­te scopuri agresive prin înfiinţarea unor baze navale şi aeriene în diferi­tele părţi ale globului şi în deosebi pe teritoriul puterilor situate în imediata apropiere a Uniunii Sovietice? In faţa acestei manifestaţiuni război­nice, URSS se arată şi mai hotărî­tă în lupta ei necruţătoare pentru combaterea planurilor agresive ale imperialiştilor. Şi iată că la 30 ianuarie răspunsurile lui I. V. Stalin la întrebările gazeta­rului american Kingsbury Smith, au da­rul să accentueze şi mai mult dorinţa Uniunii Sovietice de a apăra cauza păcii. Guvernul Uniunii Sovietice, RĂSPUNDE I. V. STALIN, ar fi gata să examineze publicarea unei declaraţii comune cu a Statelor Unite ale Americii care ar con­firma că guvernele respective nu au nicio intenţie de a recurge la războiu, unul împotriva celuilalt, ca ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Americii la lua­rea de măsuri care să urmărească realizarea unui pact de pace şi să ducă la dezarmarea treptată, că în cazul când guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit şi Franţei vor fi de acord cu amâ­narea constituirii unui stat ger­man occidental până la întrunirea Consiliului Miniştrilor de Externe consacrată examinării întregei probleme germane, guvernul U. R. S. S. nu vede nicio piedică pen­tru ridicarea restricţiilor asupra transporturilor, cu condiţia însă ca restricţia asupra transporturi­lor şi comerţului introduse de cele trei puteri, să fie ridicate în acelaş timp. In sfârşit, I. V. STALIM DE­CLARA că nu există obiecţiuni împotriva unei întâlniri cu Tru­man-istă deci în mod concret dorinţa de pace exprimată de Uniunea Sovietică, spiritul de adâncă înţelegere cu care tratează în vederea triumfului păcii şi salvgardării Organizaţiei Naţiunilor Uni­te, problemele cele mai ascuţite ce­ se ridică datorite exclusiv manevrelor im­perialiste.­­ 16 ani de la luptele muncitorimii petroliste d©pe Valea Prahovei Se împlinesc astăzi 16 anii de la marile lupte ale muncitorimii pe­troliste de pe Valea Prahovei. Era în 1933, când sub conducerea Par­tidului Comunist, muncitorii era­(Continuare pag. 6 col. 1-2) . 120 DE ŞAHIŞTI AU JUCAT LA CLUJ PREGĂTINDU-SE PENTRU CAMPIONATUL POPULAR­ ­ JUDEŢEANĂ BACAŞI VA PREZENTA 2©00 DE CONCURENŢI • SPOR­­­TUL ŞAHULUI A ÎNCEPUT SA SE PRACTICE ŞI LA SATE.­ şa cum ara anunţat şi în prece-A dantele noastre numere, pregă­tirile ,pentru marea competiţie de masse a şahului românesc, cam­pionatul popular, cunosc un grad deose­bit de intensitate. Din provincie, ne-au sosit o nouă­ serie de veşti pe cari ne grăbim să ie relatăm cetitorilor noştri. 12© de şahişti au fucsi 3a C!«*j Corespondentul nostru la Cluj, d. R. Fisch, ne scrie: ,,Acum câteva zile a avut loc la Cluj în organizarea Sindicatului Funcţionarilor Particulari (KKASE) un mare concurs de şah. 120 de şahişti într’un singur con­curs reprezintă desigur o cifră impre­sionantă. Nici în Cluj şi nic în Ar­deal n’a mai fost ceva asemănător. 60 şahişti ai Fabricei Werbak Ianoş şi-au măsurat forţele cu 60 şahişti ai Func­ţionarilor Particulari (KKASE). Rezulta­tul a fost de 36 la 24 în favoarea gazde­lor, adică pentru KKASE. Nu rezultatul este insă lucrul care ne-a bucurat, ci faptul în sine, că am reuşit intr un timp relativ scurt de a mobiliza acest număr de muncitori. Sala s-a dovedit neîncăpătoare, garni­turile de şah prea puţine, faţă de numă­rul celor ce doreau a participa la aceste concursuri amicale. Organizarea nu a fost perfectă, dar fiecare început este greu şi odată tre­cut, avem în faţă viitorul plin de spe­ranţe. Şi aceste speranţe sunt cu atât mai mari, cu cât s’a putut observa că spiritul de sportivitate ce a domnit între concurenţi, a fost minunat din toate punc­tele de vedere. Nu a fost un concurs în­tre şahiştii com­sacraţi, căci din cei 120 de participanţi doar 20 s’ar putea spune că fac parte din această categorie Din aceşti 100 oameni ai muncii, peste 40 au fost tineri de la 16 la 24 ani, iar 16 erau juniori până la 16 ani. Am intâlnit muncitor de fabrică faţă în faţă cu un contabil al Băncii de Stat, şef de birou cu un om de serviciu, foot-ball-ist cu jucător de popice, jucător, fie tennis de masă cari aveau ca adversari şefi de secţii ai Uzinelor Herbak Ianos (Der­mata). S a observat deasemeni deplina armo­nie dintre naţionalităţi. Demn de remar­cat şi semnificativ: „un român nu ştia limba maghiară, iar un ungur nu cu­noştea cea română, totuşi la sfârşitul partide, învinsul român a strâns mâna tovarăşului maghiar şi a spus: „Köszö­nöm“, iar învingătorul ungur pronunţă: „greu fost, altădată d-ta câştigat“, ia­tă cuvinte cari ne dau certitudinea că suntem pe drumul cel bun. Aşteptăm cu încredere campionatul popular de şah, căci avem lângă noi marea massă a ce­­lor ce muncesc şi ajutorul dat de ei e de nepreţuit. Aproximativ douăzeci de echipe sindi­cale de şah se pregătesc intens pentru a­­ participa cu un număr cât mai mare de­­ concurenţi şi în condiţii cât mai optime, la marele campionat popular de şah, care va începe la 6 Februarie 1949 în toată ţara. Sindicatele din Cluj îşi dau seama de importanţa acestui Campionat Popular şi se pregătesc cu toată puterea lor de muncă de a face faţa acestei manifestaţii sportive care va duce la ridicarea nivelu­lui tehnic şi propagarea şahului în marea massă a muncitorimii Las Bacău­, se fac pregă­tiri serioase De­ două săptămâni au început pre­gătirile Judeţenei OSP Bacău în vederea unei cât mai mari participări a tineretu­lui la cea de a doua mare competiţie de m­assă, organizată în cursul acestui an de Organizaţia Sportului Popular, organul de conducere a tineretului sportiv mun­citor din Republica Populară Română, Concursul Popular de şah. La chema­rea Judeţenei OSP primii care au răs­puns au fost districtul Bacău, care in colaborare cu secţia de Educaţie Fizică a Judeţenei, au inceput munca pe teren, pentru a asigura o participare intensă din (Continuare pag. 3 col. 4-5) m M record mmm STMIT BE GRIGORI j mm i MOSCOVA, 31 (Ra-\ dor). — „Tass” trans-V mi ie: f Un nou record mon-5 dial la ridicarea de) greutăți, categoria mi-ffs°ea, a fost stabi-\ Iii la campionatul U­­­niunii Sovietice pen-­ tru această probă dei GRIGORI NOVAK, ca-­ re a ridicat cu ambele­ mâini 142 hgr., depă-j­tînd recordul mondiali cu 300 grame.­­

Next