Sportul Popular, martie 1949 (Anul 5, nr. 1285-1315)

1949-03-24 / nr. 1308

I DESPRE CENTRU (V) Se înţelege în jocul de şah prin ,,centru", cele patru câmpuri centra­le şi anume: di, ei, dS, e5. întrucât luarea de contrast a celor două armate au loc în aproape toate cazurile pe aceste câmpuri, e natu­ral ca fiecare din cei doi parteneri să încerce a pune stăpânire cât mai multă şi sigură pe aceste câmpuri, să facă ceea ce numim noi, ocuparea centrului. Cum se ocupă centrul? El se ocupă cel mai bine şi repede cu pionii cen­trali foi şi ei, înaintându-i de două ori. Pionul în centru ocupă un loc strategic, care se găseşte la graniţa dintre cele două forţe armate, gra­niţă ce se află între rândul 4 şi 5. A­­cest punct strategic (d4, e4, e5, dă) fi­ind atacat de un pion advers trebue apărat printr’un pion. Niciodată însă acest punct central nu trebue cedat fără luptă. Pentru a întări deci cant­ul de pioni, dacă avem de ales între două bătăi, alegem bătaia cu pionul spre centru şi nu pe cel de la centru. Orice deschidere în raţa a adver­sarului nostru, cedând fără greutate centrul, este favorabilă nouă. Dacă adversarul nostru e silit la abandonarea centrului, atunci rezul­tă de la sine, diferite atacuri, dacă adversarul reuşeşte menţinerea cen­trului, atacurile sunt extrem de greu de întreprins. DESPRE INIŢIATIVA ŞI GAMBIT Albul trebue să tindă la obţinerea şi la menţinerea atacului sau cel pu­ţin a iniţiativei. Negrul, din contră trebue să caute orice prilej la contra ofensivă. Atacul ca atare este un a­vantaj, căci el dictează adversarului felul de a acţiona. Acest atac trebue să se desvolte insă dintr'o poziţie proprie mai bună, sau în contra u­­nei slăbiciuni adverse. Poziţia mai bună se obţine însă prin joc mai bun­ întotdeauna să căutăm a obţine i­­niţiativa chiar dacă o facem pe con­tul unui pion (gambit). Mai mult contează o poziţie mai bună, decât avantajul material. Niciodată n’avem voie să urmărim un câştig de pion, neglijând poziţia noastră. Deci un rezumat urmărim următoa­rele în deschidere: a) Desvoltarea bună a pieselor (citindu-le o rază mare de acţiune). b) Ocuparea centrului (prin pio­nii d4 şi e4 sau prin dominarea a­­cestor câmpuri prin ofiţeri). c) Obţinerea iniţiativei (obţinerea poziţiei mai bu­ne sau stipularea u­­nei slăbiciuni în lagărul advers). Dr. O. TROIANESCU Campionatul popular în judeţele Turda, Constanţa şi Satu Mare. Continuăm să publicăm rezultatele primite din ţară, la campionatul popular de şah — prima etapă. JUDEŢEANĂ TURDA: Şcoala Chimie de bază: Băeţi: Deutsch Io­sif. Fete: Horineanu Viorica. Şcoala element ciclul II Lupşa: Băeţi: Dup Ion. Fete: Răbulea Paraschiva, Func­ţionari Publici: Se­rgea Petre. Fa­brica de sticlă: Crîşan Wilhelm. JUDEŢEANĂ CONSTANŢA: S. N. C.: Şantierul vechi: Nescrior Niculae. Cazangerie: Zoltan Ştefan. Electri­că: Boglovan. întreţinere: Anastasii: Dumitru. Tâmplărie: Stire Ion. Ad­ministrativ: Ifrim Constantin. Ate­lierul proecţie: Ipote Ifrim. Mecani­că: Davidescu D. Asigurări Sociale: Mitcunschi Atanase. Spital: Neaţă Traian, Sanatoriul Agigea: Pop Ha­zan. Vasile noaita: Tăcu Ghe­rghe. Mangalia: Drăghici Niculae, Facul­tatea de piscicultură: Sasu Mircea, Rădulescu Barbu, Cadâr Gh., Stoiciu Ion, Matei Dumitru, Căpriţă Octav. Şcoala tehnică profesională fate: Ştefan Virginia, Herţeovici, Manea Luxandra, Budan Rodica,­­furcu Natalia, Macovei Elena, Tănase Au­­rora, Burcea N. Sametrea I., Şcoala tehnică adm. fete: Niţă Liliana. JUDEŢEANĂ SATU MARE: IPEIL Hordzan Ion. Fabrica de butoaie Udvary Ştefan. Uzin­­ Biclad: Rodnic Alexandru. Uzina Ghilvaci: Ponner Andrei. Uzina Someşană: Nagy Adal­bert. Uzina Lomas: Csapó Alexandru. Sindicatul CFR: Graben Iosif. Consi­liul judeţean sindical: Kardoş Ale­xandru. CFR Depou: Ilea Gheorghe. Sind. Alimentar Dub­ia: Nagy Ale­xandru. Comcar: Marcovici Wil­helm. 9 Mai: Horvath Ioan. 8 Mai: Szabó Ludovic. Moara Someşului: Kohn Dezideriu. Fabrica de Unt: Hajnal Ştefan. Spirt Comerţ: Wein­­berger Adalbert. Sind. Alim.: Lazăr Emeric. Moara Făclia: Horvath Res­­za. Liceul mgahiar de băeţi: Star­­mall­er Géza. Ş­TIRI • PARTICIPANŢII turneului de calificare „coeficientul 2” şi anume Buga M., Chiose V., Pavelescu M­, Rusenescu E., Silberman I., Voicu­­lescu P. şi Wasserman E., sunt in­vitaţi să termine, fără amânare, partidele nejucate până în prezent. Acei ce vor continua să amâne dis­putarea acestor partide, nu vor mai fi admişi de Federaţie să participe în concursuri oficiale, in speţă la Campionatele Capitalei şi ale R.P.R. (naţional). • RUNDA VH-a a Campionatului Districtul Femenin (finală) se va disputa la Clubul Farmaciştilor în ziua de 24 Martie, ora 18. După run­da Vl-a, în fruntea clasamentului se află Gâdici Lucia şi Iatan Ana cu 3Va (având câte 2 partide amâ­nate), urmează Simu Veturia 3 (3), Baberman Lidia 3 (2), Grubea Ma­ria 2­ (1), Alexandrescu Vasilica 2 (2), Pătruţescu Viorica Vs (4), etc. Toate participantele sunt invitate să joace de urgenţă partidele amâ­nate. • TOATE DISTRICTELE de şah din ţară sunt invitate să comunice Federaţiei în ce stadiu se află dis­putarea Campionatelor Districtuale gemenine şi Campionatelor Distric­tuale inter-cercuri, care au fost pro­gramate prin circulările no. 3 şi 4-«1 JUDEŢENELE O-S.P. C. Lung (Bucovina), Putna, Rădăuţi, R. Să­rat, Someş, Tulcea şi Turda până în prezent nu au comunicat Federa­ţiei formarea districtului de şah şi sunt invitate să procedeze de ur­genţă la formarea acestor districte. • TOŢI RESPONSABILII cercu­rilor participante la campionatul districtual sunt convocaţi mâine joi, la orele 16 la judeţeană OSP din str. Grigore Alexandrescu No. 86, pentru comunicări pri­vind formarea grupelor pentru fi­nala acestui campionat, precum şi programarea matchurilor restante, cunoscând că echipele care nu vor termina partidele până Joi 31 Mar­tie a. c., vor pierde acest partide. • TOATE SINDICATELE, precum şi celelalte organizaţii participante la campionatul popular de şah, tre­bue să termine faza II-a şi să adu­că rezultatele până Joi 24 Martie la district, ştiind că cei ce nu le vor aduce nu vor mai participa la faza IlI-a. Faza Il-a înseamnă campionii pe şcoală, sindicat, facultăți, regi­ment. LUPTA PENTRU PUNCTE LA IMPAS. (Urmare din pag. I-a) punct, iar între al treilea și al 12-lea clasat nu sunt decât patru puncte dis­­tantată. Ceea ce înseamnă că oricare din cele 10 echipe poate cădea in zona de retrogradare. După cum, iarăși se poate întâmpla ca primele două echipe să fie ajunse. ÎCO joacă Duminică la Arad, iar CFRT 1* Timişoara cu CFRB şi o înfrângere a lor nu este exclusă. Cu toate acestea, jucătorii au păstrat Duminică o atitudine sportivă, fără ten­dinţe de degenerare provocată de do­rinţa de a câştiga în orice caz. CIUDAfTENII DE-ALE CLASAMENTULUI Clasamentul apărut, 1,nul a avut o greşeală: CFRB ocupă locul 7 înain­tea CFRB-ului, deşi acesta l-a în­vins cu 17—2. Este una din ciudăţeniile clasamen­tului, explicată de criteriile pe care se alcătueşte la noi clasamentul. Pentru că sunt patru echipe la egali­tate: 1 TA, CSUT, CFRB și CFRC, re­gulamentul prevede că pentru­ deter­minarea locurilor acestor echipe în clasamentul general, se va alcătui un clasament în baza rezultatelor dintre aceste patru echipe, iar or­dinea din acest clasament special va fi ordinea echipelor în clasamentul general. Ori, în acest clasament spe­cial, CFRC este la locul trei, înain­tea CFRB-ului, deci înainte și clasamentul general. Este nejust, insă acestea sunt pre­vederile regulamentare. Se impune insă, o revizuire a normelor de sta­bilire a clasamentelor din moment ce se constată că pot determina ne­dreptăţit. Oricine îşi poate închipui situaţia de mai sus la sfârşitul cam­pionatului când urmează să se facă retrogradările. Prin această a­noma­­lie a clasamentului, CFRB ar putea retrograda, iar CFRC — învinsul său la scor astronomic — ar rămâne în Divizie... FOARTE PUŢINE SCHIMBĂRI Un amănunt interesant: Duminică au fost terenuri desfundate, alune­coase, greu de jucat pe ele. Jucăto­rii au depus eforturi duble extenu­ante. Echipele au avut la dispoziţie libertatea schimbării de jucători, care d­in această situaţie ar fi fost mai justficată ca oricând. Totuşi, din cele 14 echipe, 9 nu au făcut nici o modificare. Adică, au jucat 90 de minute aceeaşi jucători. Dintre ce­lelalte cinci, Dinamo, Jiul şi CFRT au schimbat câte un jucător, iar ICO şi CFRC câte doi. Este o dovadă a bunei pregătiri fizice a majorităţii echipelor. Şi ACUM, SELECŢION­ABILII in sfârşit, etapa de Dumincă au scos în evidenţă forma unor jucători care se impun selecţionării, mai a­­leg că este timpul ca astfel de pre­gătiri să înceapă. Şi din informaţ­iunile primite din diversele centre divizionare, rezultă că următorii jucători s'au făcut re­marcaţi: Băcuţ, Farmati, Petschowski, Suha­­nek, (IT­A); Franciscovici, Pope­scu, Pi­curării, Corbus (CSUT) Bone C. Marî­­nescu (Jiul); Szalocki (Rata); Ozon, Bartha, Niculescu (Dinamo); Voinescu, (Metalochimic); Marian, Filotin, Lungu, (CFRB); Ferenczi, (CFRC); Androvics, Mlatikru Cerndi, Tr. Ionescu (CSCA); Luca, Copil, Vigu, (CSUC); Flamaropol, Titi Popescu, Gică Andrei, Fătu (Petro­lul); Ion Vasile, Bodo si Zilahy (ICO). (P-­g­) în Şi smulgem superstţiile ii vi­aţa sportivă (Urmare din pag. I-a) c­a­re este ştiinţa marxistă-Ieni­­nistS : materialismul dialectic. Cu a­jutorul acestei ştiinţe, noi putem cunoaşte cauzele adevăra­te ale fenomenelor naturii şi in­terdependenţa lor, a întâmplărilor vieţii, nemai­fiind nevoe să re­curgem la superstiţii pentru ex­plicarea acestor fenomene, ci pu­tând prevedea şi explica aceste fenomene pe baza adevărurilor un­ei ştiinţe exacte. Iisusindu-ne această învăţătu­ră, vom reuşi să smulgem din noi înşine orice rămăşiţă a tre­­cutuli­î, să fim la înălţimea vre­­milor de azi, care cer din partea noastră o conştanţă limpede, ho­­tărîtă, gata să acţioneze împo­triva duşmanilor care ar căuta sp re *rA«ardi­­a robia economi­că şî spirituală a burgheziei. Să smulgem superstiţiile din tîpî şi din viaţa sportivă! In competiţia de popice dispu­tată la Turnu Măgurele au parti­cipat opt echipe. După disputele respective, cla­­samentul a luat forma următoa­­re: ?. VISĂTORIA TELEORMAN 1*u pi 2. Școala Conducători Cluburi T Măgurele 25 p. 3. C. S. Unirea 20 p. 4. Sindicatul Mixt 20 p. 5. Sind. Mixt Victoria 19 p. 6. Sindicatul PTT 16 p. 7. Tribunalul T. Măgurele 16 p 8. Sind. Ad.. Financiară 15 p. Echipele şi jucătorii admişi să participe la campionatele naţionale C­olectivul FRTM In şedinţa din 22-111­949, cercetând înscrier­ile propuse de către Districte pentru C. N. care se va disputa la Bucureşti in zilele de 1-3 Aprilie 1949 a admis participarea concuren­ţilor după normele de mai jos: 1) Selecţionarea concurenţilor s-a făcut ţinând seama de următoarele criterii: a)Caracterul de concurs pentru vâr­furi al C. N. b) încurajarea judeţelor cu o valoare mai puţin ridicată, de a participa cel puţin la una din probe, chiar dacă nu au elemente consacrate cu scopul de a viziona jocuri de calitate; c) Posibilităţi restrânse de cazare; 2 Vor primi întreţinere gratui­t (casă şi masă) Începând din seara de 31. III. 1949 şi până în dimineaţa zilei de 4. IV. 1949 lotul de jucători al căror nume a fost publicat într'un comunicat ante­rior. 3. Sun­t admişi de a participa la C. N. cu condiţia de a-şi CONFIRMA TELE­GRAFIC până în seara zilei de 28. IV. 1949, echipele şi jucă­­rii ce se găsesc pe tabelul« de mai jos precum şi câte un delegat al regiunilor Cluj, Arad şi Ti­mişoara. ECHIPE BĂIEŢI 1. — SFP Timişoara: — (Chambre ill. Weiss, Belgrader); 2. — Steagul Roşu Braşov: — (Pop V., Dr. Nagy, Van Saanen, Popescu); 3. — SFP Cluj:— (Panett, Magyar, Reiter, Diamantstein­); 4. — SMC Reşiţa: — (Davidescu V, Si­­clovan, Nagler); 5 — CFR Satu Ma­re: — (Lembrr, Bodl, Surger, Ligeti Vasile); 6. — ICO Oradea: — (Beret­­z Ify, Szencovici, Biro): 7.— ITA Arad:— (Pe­schowsky, Grunwald, Popescu, Tho­­mas): 8. — SFIPIA Buc.: — (Viadore, Garabedian, Negrealu, G. Pop): 9. — Dinamo, Buc.: — (Naumescu, Bădin, Cobzuc): 10. — Petrolul Buc.: — (Holt­­zman, Micoelin, Pesch, Buzescu); ÎL — Electrica Galaţi: — (Herscovici, Tripos, Chirică); 12. — Macau Iaşi: — (Ul­rich, Edelman, Schwartz); 13. — Mure­şul Tg. Mureş: — (Verzar, Erdély, Kohn); 14. — Avântul Rădăuţi: — (Hai­­freman, S­inger, Grabsein); 15. — SFP Bacău: — (Schwartz, Barrash, Sandler); 15. — Avântul Tineresc Sibiu: — (Sze­dmieck, Bartfeld, Balkanyi), ECHIPE FETE­ ­: — Steagul Roşu Braşov: — (Be­reta O, Constatinescu V.); 2. — Su­­d. Metalurgic Cluj: — (Kalmar, Janîcsek); 3. — SFP Cluj: — (Kolozsvary, Cle­mens); 4. — Metalo Chimic Timişoa­ra: - (Zel­er, Biro); 5. - SMC Re­­şiţa: — (Beca, Kobi­­ac, Masai, Mesa­­reş); 6. — SFP Oradea: — (Kiss, Soos); 7. — ICO Oradea: — (Buday, Torok Re­nee); 8. — Electrica Sibiu: — (Keiler, Preda); 9. — Danubiu­ Brăila: — (Popa Elena, Wender Felicia); 10. — CIMP Buc.: — (Slăvescu, Patulea); 11. — CSU Buc.: — (Mavrocordat, Manoliu, Baltazar); 12. — Godeanui Buc.: —­­Vasilescu, Pu­giesse, Slăvescu); 13. — SFIPIA Buc.: — (Eichner, Feldstein); 14. — EFA Buc.: — (Ard­m­an, Moise­­sian). SIMPLII BAETI ADMISI DIRECT IN TURUL ! 1. — Chambre III. — (SFP Timişoa­ra); 2. — Pop Victor — (Steagul Roşu Braşov); 3. — Constantinescu Puiu — (Sovromt­actor Braşov); 4. Dr. Nagy Iosif ~­ (Steagul Roşu Braşov); 5. — Van Saanen — (Steagul Roşu Braşov); 6. — Paneth F. — (SFP Cluj); 7 — Magyar R. — (SFP Cluj); 8. — Reiter T. — (SFP Cluj); 9. — Diamantstein — (SFP Cluj); 10. — Giurgiu Oct. - (CSU Cluj); 11. — Herschkovits P. — (Elec­trica Galaţi); 12. — Bogza — (CFR Iaşi); 13. — Chambre 11 — (Electrica Timişoara): 14. — Hannig I — (Arte Grafice Timişoara); 15. — Hannig II — (Arte Grafice Timişoara); 16. — Davi­­descu V. — (SMC Reşiţa); 17 — Sil­o­­van — SMC Reşiţa); 18. — Nagler — (SMC Reşiţa); 19. — Lecker — (CFR Satu Mare); 20. Bodi — (CFR Satu Mare); 21. — Surger — (CFR Satu Ma­­re); 22. — Verzar — (Mureşul Tg. Mu­reş); 23. — Bernstein — (CSU Tg. Mu­reş); 24. — Iakobi­vici — (Remat An­dor Tg. Mureş); 25. — Haiferman — COMUNICAT F.R.T.M. (Avântul UTM Rădăuţi); 26. — Sch­warz — (SFP Bacău); 27. — Beretz­­ky — (ICO Oradea); 28. — Szenko­­vi­c — (ICO Oradea); 29 — Spitz G.— (SFP Oradea); 30. — Şeitan — (CFR Brăila); 31. — Petschowsky — (ITA Arad); 32. — Grunwald — (ITA Arad); 33. Popescu — (ITA Arad); 34. — Dr. Ludu — (CFR Ploeşti); 35. — Vasiles­­cu — (Concordia Ploeşti); 36. — Szed­­nicsek — (Avântul Tineresc Sibiu); 37.— Dr. Knopecz — CFR Odorhei); 38. — Naumescu — (Dinamo București); 39. — Viadone — (SFIPIA Buc.); 40. — Ga­­rabedian G. — (SFIPIA Buc.); 41. — Rozeanu A. — (Godeanu Buc.); — 42.— Bădin — (Dinamo Buc.); 43. — Negrea­­nu — (SFIPIA Buc.); 44. — Urschitz— (Cicoare București); 45. — Holtzman— (Petrolul Bucureşti); 46. — Pop Gabi — (SFIPIA Bucureş­i); 47. — Comarnis­­chi — (AMA Bucureşti) — 48. — Ga­­rabedian A. — (EFA Bucureşti). Pentru restul de 16 locuri se va dis­puta un tur de calificare. (Numele celor 32 de jucători se vor publica în numă­rul de mâine). JUNIORI: Turdeanu V. (Braşov) Szilagyi A. (Cluj), Schvjab F. (Cluj), Minyo G. (Cluj), Ionescu T. (Galaţi), Mayer (Timişoara), Luba (Timişoa­ra), Braun (Timişoara), Roşea (Tint.), Dinnel (SMC Reşiţa), Kolnet (Reşi­ţa), Vrăjitor (Reşiţa), Bărgăuanu (Târgul Mureş», Calotă (Roşiori), Schwartz­­zu (Bacău), Helyi (Ora­dea), Deutsch (Oradea), Neofitos (Brăila), Pozderic R. (Arad), Amzu­­lescu (Arad), Bruckner Ion (Cisnă­­die Sibiu) şi Burdujoi (Ploeşti). JUNIOARE: Ciuleanu E. (Cons­tanţa), Petre I. (Constanţa), Zeller (Timişoara), Merkler (Timişoara), Qiariu (Timişoara­), Toeroek (Ora­dea), Soos E. (Oradea), Demian (A­­rad), Munteanu D. (Arad), Muntea­nu L. (Arad) şi Stanita G. (Sibiu). 3) La simplu fete au fost acceptate toate înscrierile. 4) La probele de dublu se poate în­scrie oricine dintre cei admişi la sim­plu, tragerea la sorţi făcându-se după începerea probelor de simplu. REZULTATE DIN ŢARA Iaşi Campionatul districtual a luat sfâr­şit clasamentul definitiv prezentându-se astfel: 1. Macabi 4 puncte 2. CFR 2 puncte 3. C.S.U 0 puncte . 4.) La individual a fost declarat cam­pion al oraşului Bogza Neagoi care a învins in finală pe Ipicovici cu 3-2 (22-20; 19:21; 21-14; 19-21; 21-15) La dublu domni perechea Zeiss. Cane a terminat pe primul loc în finală dispunând de perechea Ipicovici-Segall cu 3—2 (21:17; 21:18; 19:21; 16:21; 21:18) Tus­n- Măgurele Concursul eliminatoriu a strâns la start un număr de 48 tineri, In fi­­nală rămânând Plocon Davila (munci­tor) şi Ateneu Mircea (muncitor), vic­­toria apropiindu-şi-o Plocon cu scorul e 2-0 (2119, 21:18) Cuj a învins Timişoara In localitate s-a disputat matchul de tennis de masă Cluj—Timişoara, la fete, câş­igat de clujeni cu 3—2. Victoriile individuale au fost obţi­nute astffel: KOLOSVARI (C) 2 victori, KOLMAR (C) 1 v., ZELLER (T) 1 v. iar dublul a fost câştigat de timişo­­renele ZELLER şi AGNER. LA ARAD. POPULARIZAREA ATLETISMULUI POATE FI REZOLVATĂ DE CEI 27 ABSOLVENŢI AI ŞCOLII DE ÎNDRUMĂTORI Revenit in Capitală după o săptă­mână de călătorii, prof. A. Lupan, responsabilul tehnic FRA, ne-a adus un serios bagaj de informaţiuni a­­tletice, din oraşele pe care le-a vi­zitat. începutul l-a făcut cu Aradul. Aci a asistat la examenul final al Şcoa­­lei de îndrumători de atletism, or­­ganizată de Districtul Arad. O primă impresie: cei douăzeci şi şapte de absolvenţi sunt în general bine pregătiţi, îndeosebi în domeniul teoriei şi mai puţin , pentru că tim­pul puţin favorabil a împiedecat-o d­in practică. Oricum însă dintr’un lot atât de mare, zece sunt foarte bine pregătiţi, iar trei-patru, cel puţin, pot fi oricând pe lista instructorilor de atletism. Cu ajutorul tuturor, desigur că sarcina popularizării atletismului în această regiune va fi mult uşurată. Nu acelaşi lucru, se poate spune în­să şi despre Alba, pentru că deşi in­vitaţi de către arădeni, nimeni din Alba lulia n’a participat la această şcoală. Din ce motive, nu ştim?!.. * Activitatea atleţilor — e vorba îndeosebi de vârfuri — este merito­rie. Toma Heinrich e şi el absolvent al şcoli de îndrumători. Ara sufici­entă condiţie fizică, mai ales că a ju­cat mereu şi volleybal. A mai căpătat ceva forţă, pentru săritura în înălţime, deşi sub­ raport tehnic e încă deficitar. Coca Decis, finalistă a triatlonu­lui popular, lucrează mai puţin se­rios decât se aşteaptă de la ea.­ Iulia Muhari, lucrătoare activă la fabrica ITA, reţinută în bună parte de serviciu, a lucrat şi ea destul de puţin, dar atunci când s-a antre­nat, a făcut-o cu toată seriozitatea. D-na Ruck, şi ea finalistă, dar în CUT la 500 m, este un adevărat e­­xemplar pentru tinerele atlete ale Aradului. Sportivă excelentă e me­­niu pe stadion la antrenamente, când vine chiar, cu cei doi copii, pe care nu-i lasă o clipă neobservaţi... Precum vedeţi câteva lucruri des­tul de interesante... ŞTIRI , ASTAZI după amiază la orele 16, la Sediul Judţenei OSP din str. Grig. Alexandrescu 86, d. S. Dumi­­trescu, instructor de atletism, va ţi­­ne o conferinţă: „De ce facem­ atle­tism”, intrarea liberă. „ N’au venit şi probabil nici nu vor mai veni in cantonament: Gh. Kiss, C-t­in Mureşanu şi Edith Trey­­lai!!!... In schimb au fost introdusi in lot,­Truică si Mentei, iară la an­trenamente participa mereu și AL Ternovici. Ş­T­I ,f­i­n. Duminică în Capitală formaţiile paticipan­te la Campionatul Naţional „îl Turne I ploeşti şi CSU Bucu­reşti” vor susţine un match amical. Principii generale de nataţie Prin vnnot înţelegem seria de miş­cări prin care putem să ne menţinem, să ne mişcăm şi să ne­ conducem prin apă, după voinţa, şi prin propriile noastre mijlocae. Din punct de vedere tehnic, vi­­notul trebue privit sub următoarele aspecte : a) din punct de vedere psihologic , omul are frică de apă. Această tea­mă se poate explica fie ca o urmare a schimbării poziţiei de echilibru (din vertical în orizontal), fie din cauza instinctului de protecţie a feţei şi organelor respiratorii, fie din cauza senzaţiei neobişnuite a unei alte densităţi şi­ temperaturi încon­jurătoare, cu toate reacţiile care le provoacă. (In fond, toate acestea se traduc prin frica de innec). b) din punct de vedere fiziologic , neobişnuinţa cu condiţiile diferite de cele de pe sol (densitatea, rezistenţa şi temperatura a­pei) necesită o adap­tare la aceste schimbări şi la reac­ţiile provocate de ele, cari, fără să fie noui, sunt diferite de obişnuit. c) din punct de vedere fizic, îno­tul se bazează pe principii de meca­nică hidrostatică. ft Animalele înnoată din Instinct. Nu tot acela® lucru se întâmplă cu omul, care, dacă vrea să înnoate, trebue întâi să înveţe. Pentru a putea învăţa înnotul, omul trebue să îndeplinească o pri­mă condiţie de ordin psihologic : în­frângerea fricei de apă. Această frică este instinctivă. Nimeni nu-şi poate da seama de ce îi este frică de apă, de ce nu se poate încrede în elemen­tul înconjurător. Cum poate fi înfrântă această frică ? „foarte simplu“ — am putea spune — „făcând cunoştinţă cu apa". Ne obişnuim astfel cu ea şi ne putem controla reacţiile psihice şi fiziologice. Această perioadă de obişnuinţă şi de iniţiere este esenţială. Fără o încredere totală, restul nu valorează nimic. Or, numai această perioadă de obişnuinţă poate genera încrede­rea, controlul aparatului respirator şi senzaţia de plutire, elemente prin­cipale de ordin psihologic în nataţie. Mai ales că, « în nota însemnează în primul rând a Pluti. Plutirea nu se poate face decât o­­rizontal, şi-atunci omul, îşi caută cea mai bună poziţie orizontală. Aci intervin elementele fizice şi fizio­logice. Fără a-şi pierde echilibrul, omul poate căpăta — în apă — mobilitate, prin elan sau printr-o impulsie dato­rită unei detente a corpului şi a picioarelor. Prelungind această miş­care iniţială până când înaintarea în apă devine constantă, durabilă şi su­pusă voinţei, facem tocmai ceea ce se chiamă a innota. 11 Pentru a înnota ne servim de aju­torul membrelor superioare şi infe­rioare, devenite pentru acest lucru anterioare şi — respect­iv — poste­rioare. Primele ne servesc la trac­ţiune, dirijare şi menţinere în apă; celelalte au rol de locomotori, aju­tând înaintarea in apă. Mişcările ce se efectuează trebue să fie coordonate într-o acţiune me­canică de echilibru şi de propulsiu­­ne simultană. Orice contracţiune musculară care nu este cerută de execuţia unei mişcări de înnotă tre­bue evitată. 11 Innotătorul respiră de o manieră particulară, deosebită de respiraţia obişnuită. Practicanţii celorlalte sporturi în exercitarea sportului res­pectiv — respiră automat şi ritmul respiraţiei depinde de intensitatea efortului depus. Respiraţia înnotă­­torului este in funcţie de poziţia na­sului şi gurei, in raport cu nivelul apei şi este condusă numai de voin­ţa sa. Este evident că nu putem respira cu capul in apă. Trebue, deci, să ne reglăm respiraţia, ritmul şi intensi­tatea ei, după posibilitatea practică de a o face, cu alte cuvinte a aspira în momentul în care mişcările ne aduc capul afară din apă. A şti să respiri corect, iată marele secret al reuşitei în nataţie. Şi a şti să respiri, însemnează în primul rând a şti că trebue să respiri nu­mai prin gură. De ce oare? Pentru că timpul de respiraţie al unui innotător este foarte scurt. El trebue să aspire o cantitate cât mai mare de aer, în­­tr-un minimum de timp, în momen­tul în care gura se află deasupra apei. Deci: aspiraţie rapidă, prin gură, expiraţie profundă prin nas şi gură. * Nataţia este sportul care ocazio­nează practicanţilor săi cele mai pu­ţine accidente. Nataţia nu cunoaşte nici supra­­antrenament veritabil, nici clacaje. Acest lucru, rar în practica sportu­rilor, merită să fie subliniat, fi­­ata, dar, un rezumat, principiile , generale ale înnotului, obişnuinţa cu apa, plutirea, respiraţia coman­n­dată şi reglată de voinţa individului­­; l î evitarea oricărei contracţii mus­culare suplimentare. , N. Blidarii 0 FORMULA CARE EVITĂ ANOMALIILE IN CLASIFICAREA ECHIPELOR: CAMPIONAT PRIMĂVARA - TOAMNA Aşa cum am anunţat la timp, în coloanele ziarului nostru, activitatea rugbystică oficială va fi reluată Du­minică 27 Martie, cu prima etapă a campionatului 1949, la categoriile „o­­noare” şi „promoţie”, urmând ca cel mai târziu peste două săptămâni — timp în care vor putea fi repuse în stare de practicabilitate şi terenurile I şi IV — să fie programate şi mat­­churite pentru ,,categoria 11-a“ şi „juniori”. Deocamdată, nu se va putea juca decât pe terenurile li­fi III, singu­rele cari la ora actuală simt practi­cabile. # Odată cu noul campionat se aplică şi o nouă formulă de disputare. Ast­fel competiţia de bază a rugbyului, începută primăvara, va fi complect încheiată­­tur­n­returi în toamna aceluiaşi an. Adoptând sistemul sovietic de dis­putare a campionatelor F. R. Rug­by este primul nostru for sportiv care demonstrează din plin că a des­prins avantagiile oferite de acest sistem. Intr’adevăr, formula cea nouă în­lătură total repercusiunile defavo­rabile prilejuite de sezonul mort (iama) când activitatea de teren e complect sistată. Aşa se făcea că in primele etape ale returului, echipele neacomodate încă, înregistrau rezul­tate slabe în contradicţie cu poziţia lor în clasament şi implicit la pre­vederile unanime ale cunoscătorilor. Aceste rezultate erau aproape în­totdeauna determinate, fie de starea deplorabilă a terenurilor de joc, fie de greutatea sau uşurinţa cu care e­­chipele reuşeau să se regăsească. . Nu odată am avut ocazia să remar­căm anomalii în desfăşurarea cam­pionatelor. Echipe de club nari dato­rită formei excepţionale se instalau în fruntea clasamentului cu justifi­cate pretenţii la titlu de campion, „scoteau” în primele etape ale retu­­rnrur rezultate cu mult sub nivelul valorii reale, rezultate care compro­­miteau complect şansele acestei e­­chipe aspirante la supremaţie. dar nu numai atât. Vâzându-şi speranţele spulberate aceste forma­ţii sufereau depresiuni moral,­ şi ca o consecinţă logică luptau cu desin­­teres în restul competiţiei, până la epuizarea tuturor etapelor. De aceea clasamentele nu-şi puteau îndeplini cu succes adevăratul lor rol de clasificare valorică, ci mai cu­rând prezentau o situaţie de fapt, falsificată de condiţiuni anormale. Prin adoptarea nouei formule, co­misia Campionatului Naţional din FRR, soluţionează perfect deficien­ţele vechiului sistem de desfăşurare a campionatului. De astă dată suntem convinşi că erarhia stabilită prin or­dinea în clasament va reda valabil diferenţa de forţe dintre echipele particpante, iar titlul de campion va reveni „celui mai bun”. # Tot Duminecă 27 Martie odată cu prima etapă de campionat intră în vigoare şi regulile privitoare la utili­zarea celor trei rezerve. Dar, asupra primei etape vom re­ ŞTIRI (E. V.) o PROGRAMUL Cupei. RPR, va fi tras la sorţi Luni 28 Martie ore­le 1­9. ' " ***■ • DELEGAŢII de grupări cari lipsesc nemotivat its la şedinţele CON vor fi astfel sancţionaţi. După o lipsă nemotivată — mus­trare. Două lipsuri nemotivate — sus­pendare. 0 COMISIA Centrală a Arbitri­lor, in urma alegerii, are următoa­rea compoziţie: G. Sfetescu, Bănică Si Munteanu. „ GRUPĂRILE sunt, încunoştiin­­ţate să depună din timp liste de ni­­citori pentru a avea acces liber le stadionul Tineretului la jocurile de campionat de Duminică 27 Martie, a. c. Reorganizarea districtului Cluj Păşind pe drumul sportului de masse, şi pentru a da posibilitate oamenilor muncii de a practica şi a­­cest sport, comitetul judeţean DSP Cluj a hotărît desfiinţarea vechiului club ,,Moto-Sport Popular”. Scăderile constatate în munca ve­chiului district şi tendinţele nesănă­toase ale unora din membrii săi a făcut ca şi acest comitet să fie reor­ganizat pe baze sănătoase, întrodu­­cându-se în componenţa lui elemente muncitoreşti capabile. Odată cu desfiinţarea clubului Moto-Sport Popular, întreaga mişca­re a sportului cu motor va fi diri­­­jată de districtul de specialitate, membrii ei fiind recrutaţi din rân­durile organizaţiilor sindicaliste. Pentru a da posibilitate elemente­lor sănătoase provenite din fostul MSP de a activa şi mai departe, Comitetul Judeţean OSP la propune­rea noului district a aprobat ca In acest sezon, aceste elemente să poată activa în cadrul uneia din grupările sportive sindicalizate. In sezonul care începe, districtul de motociclism își propune ca sarci­nă principală, difuzarea in massele largi ale muncitorimii a sportului cum­otor. O altă sarcină importantă pe care vrea să o realizeze este ri­dicarea nivelului tehnic al motoci­­cliştilor începători, prin curse spe­cial organizate pentru aceştia, des­voltarea gustului publicului pentru acest sport, prin concursuri cu par­ticiparea celor mai buni motociclişti din ţară. , ŞTIRI • LA 3 APRILIE se va dispu­ta prima probă a campionatului naţional de viteză, in coastă, la Daia (lângă Giurgiu). • RECORDUL coastei de la Daia a fost stabilit anul trecut de către Niculae Niculaci pe un cap de 500 cmc, cu timpul de 0’58”43. • DAT fiind că Daia este pri­ma cursă din campionatul națio­nal de anul acesta, se prevede o participare masivă. PREMIUL mjmmi PENTRU SPORT 1948 (Urmare din pag. l­ a) Temraf» de masă 13-14. — SARKY KOLOSVARY ANGELICA ROZEANU — jueStoai internaţionale. e LsapSe­­ 15. — TOJER IOSIF — campio­n naţional, a reprezentat R. P. R. l • diferite competiţiuni internaţionale Gimnastâcă 16. _ BOTEZ J­ÎIHAI — campio naţional, a reprezentat R. P. R.­­ Ru­sciuk (Bulgaria). : 17. _ COROBEANU BERTA -clasată prima la Rusciuk, în întâl­nirea R. P. R. — Bulgaria. ; 18. - KEREKES MELINDA -­ campioană naţională, a doua clasat­ă în matchul R. P. R. — Bulgaria. 19. — SECOŞAN VASILE — cam­pion naţional, a reprezentat cu suc­ces R. P. R. in Franţa, la campio­natele F. S. G. T. 20. — BOAMFA IULIU — cam­pion naţional, a reprezentat cu suc­ces R. P. R. în Franţa, la campio­natele F. S. G. T Tennis EVA STANCESCU: Campioană na­ţională. Pentru comportarea ei şi competiţiuni internaţionale. Cam­dian îiERGESZ XOSEF, PACER IOSIF ORAVETZ LADISLAU, HORAI IU­LIU­ şi TOROK ZOLTAN, echipa de skif 4-1-1, pentru performanţa reuşiti la Belgrad. Scrimă TULOR N­JE: Campion naţional pentru comportarea avută în concur­suri internaţionale. Sky FRATULA DUMITRU: Campion naţional. Rugby MOLDOVEANU TOMA ?i PARCA LABEANU GH.: Din echipa naţio­nală. Pentru comportarea lor în matchurile susţinute în Franţa. Foot­ball RITTER IOSEF: Care a făcut par­te din toate echipele naţionaale de football din anul 1948. Ciclism CHICOMBAN TRAI­AN, PANTA­­ZESCU DUMITRU, NEGOESCU GH. şi NOEHADIAN ERVANT. Echipa naţională de ciclism, care împreună cu Marin Niculescu, s-a clasat la lo­cul I în campionatele Internaţionale de la Budapesta şi la locul II în cursa Praga—Varşovia. MERITE SPORTIVE CRISTEA CARALULIS, GH COB­ZUC, GH. VIZIRU şi L. WERTHEIM. Pentru comportarea lui în competiţiu­­ţiunile internaţionale de tennis. Tir SORIN CANTILI : Deţinător a 4 rec. naţionale la arm­ă liberă. RODICA DABIJA: Cea mai complectă trăgătoare la armă liberă şi deţinătoare de recorduri naţionale la armă serie (370 din 400 posibile). DINU VIDRAŞCU: Campion naţional la armă liberă culcat (396 din 400 posi­bile). ELENA CERCHEZ : Campioană naţi­onală şi trăgătoare de bază a echipei naţionale. ŞTEFAN NICULAE: Campion al RPR (viteză şi coastă). Câştigător a 12 curse pe anul 1948 TRAIAN MATEI: Campion al RPR (viteză şi coastă), învingător în 15 curse în anul 1948. NICULAE NICULICI: Campion al RPR (viteza şi coastă). Câştigător a 9 curse în anul 1948. CALCIANU JEAN: Câştigător a 6 concursuri automobilistice in anul 1948. Basket­ball FOLBERT ANDREI, CF.AK IULIU, şi DANILA ALEXANDRU, din echipa naţională, pentru comportarea lor în competiţiunile internaţionale. KISS ROZALIA: pentru buna com­portare în echipa naţională. ROSTAŞ ILEANA: Evidenţiată în muncă. Pentru bună comportare în echi­pa naţională femenină. Volley­ball MARIA-COCA RAIANU, TINELI­ ZOTTA, DRAGOMIRESCU NICKY şi MEDIANU DUMITRU: Pentru buna comportare în echipa naţională. Sky RADU SGARNECI: Pentru cel mai bine clasat din echipa română la J. O. BARA MIHAI: Campion naţional, pentru comportarea lui în competiţiu­­nile internaţionale. Box ZAMFIRESCU GH.: Câştigătorul cu­pei Municipiului Bucureşti. LAZAR BORDUZ: Pentru rezultatele obţinute în match­uri internaţionale. EUSTAŢIU MĂRGĂRIT: Campion naţional. PETRE ZAHARIA şi AMBRUS FRANCIS: Campioni naţionali. Pentru rezultatele obţinute în Franţa. Canotaj MANOLF, FAMNAŞ: Campion naţional de caiace, simplu juniori, fond şi viteză. CANEA EMERIC, SCHONBERGER IOSEF şi THIERI TIBERIU. Muncitori. Campioni RPR la 2+1 Skif. KOPPING IOSEF, ZELENSKI IOSEF, SLAHODCA STEFAN, BENEDEK ZOL­TÁN şi CONSTANTINESCU: campioni R. P. R, juniori si seniori la 4 + 1 skif. MUNTEANU GH. şi VARLAN GH.: Muncitori din Galaţi. Campioni R. P. R. caiac la dublu fond GLIGU ION şi CSERHATY FRAN­ CISTI: cazangii din Timişoara. Campioni R. P. R. la dublu skif seniori. ŞERBAN F.LENA: campioană R. P. R. la două probe caiace. Lupte RORAN OVIDIU, TÂRZIU DUMI­TRU, GALL ŞTEFAN şi BUJOR LA­ZAR: Campioni naţionali, pentru compor­tarea lor în matchuri internaţionale. &f altere GOSPODINOV GH., PITICARU GH.: recordmani naţionali. Gimnastică FINTA MAGDALENA şi POP MA­RIA: campioane naţionale.­ Pentru com­portarea lor în competiţiuni internaţio­nale, PASCA WILLIAM şî DEMA GH., 1 campioni naţionali. Foet-briI SICLOVAN ION, PETRESCU GH., I FARMATI ZOLTÁN şi BODO, pentru I comportarea lor In matchuri internaţi-­- t riale, . i VOINESCU ION, CIOBOATA C., BONE C., FLORESCU V., SIMIONE­­SCU CORNEL, COJEREANU, NICU­*­ŞOR DUMITRU, NEAGU VALERIU,­­ COPIL, BADEANŢU şi FRANCISCO­ITUL Echipa naţională de juniori care a­u dispus de Ungaria. (Jucătorul SÂRBU e n’a fost distins, pentru abateri de la mo­rala sportivă). 9 Ciclism CHICOMEAN N.: campion naţional B (din echipa naţională de ciclism). Aeronautică . HINS OTTO: recordman la aeromo^ dele propulsoare. i j I­ PANAITESCU: recordman la moto­­modele.­­ FELEZAN M.: recordman la planoare, A4. 18 N, Mateescu Natalie 1 NORMAN ZOLTAN: Portarul echipei­­ naţionale de polo timp de 12 ani fără întrerupere. REISER MARGARETA, BOCK ELI­SABETA, DAVID ROZALIA şi HA­­­RASDI MAGDALENA: Recordmane şi­­ campioane naţionale. 1 BAJU LUCIAN: Recordman si cam­pion naţional. GHERMAN: Recordman naţional­ist , juniori. Rugby CIORAN MARIN: Pentru comportarea­­ lui In echipa naţională. Atletism RAICA MIHAI: Campion naţional la disc. Pentru frumoasa comportare avută la Praga şi In campionatele internaţio­nale RPR. POP VICTOR: Campion naţional la 800 metri plat şi recordman la 1.500 metri. PANDREA EMIL: Campion naţional 1.500 metri şi recordman la 3000 metri. FIREA VICTOR: Campion şi recordman naţional 3000 metri obstacole. DUMITRESCU VICTOR: Campion na­­ţional 110 garduri. TALMACIU DUMITRU: Recordman la 2000 metri. Al doilea clasat la 800 metri, la campionatele internaţionale R. P. R. KISS LADISLAU: Campion naţional şi internaţional la 400 metri garduri. Campion şi recordman naţional la De­catlon. ZENO DRAGOMIR: Campion naţio­­nal. Clasat al doilea la prăjină la cam­pionatele internaţionale RPR. STOENESCU ALEXANDRU: Pentru performanţa sa la 100 metri: 10,8. LASSEL MARGARETA: Campioană şi recordmană la 80 metri garduri. Cla­­sată la locul II în campionatele interna­­ţionale RPR. PUSCH IRINA: Campioană naţională disc. Recordmană la greutate. Pentru comportarea avută la Budapesta, unde s’a clasat la locul II. MEDREA ILEANA: Recordmană na­­ţională la disc. LETIŢIA IVAŞ: Recordmană juniori la 60 şî 80 metri. IANCU MARCELA: Recordmană ju­niori la 200 metri si alergătoare In echipa tiat. de stafeta (4x100). Capotal RUSSU TEODOR: Campion naţional la grenadă. Descoperit cu pri­lejul concursurilor - CUT.­RAICA AUREL: Campion national disc şi greutate (junior). Şah TOMA POPA, JANOVICIU ANA­­TOL, OCTAVIAN TROIANESCU, FA­­RAGO PF­REICHER EM. şi FLON­­DOR T., maeştri şi candidaţi de maeş­tri pentru comportarea lor în concursu­rile internaţionale. ........ Box T­ennis Motsch­­ism­ şi auto­mobilism

Next