Sportul Popular, aprilie 1949 (Anul 5, nr. 1316-1342)

1949-04-01 / nr. 1316

I iî i se antrenează o echipă. * Duminică joacă în deplasare INTERESANTE DE LA ANTRENAMENTUL CSGA-ULUI, CARE SUSŢINE UN JOC DIFICIL LA ORADEA pregătirile echipelor 4 au intrat în faza de obiceiu, cele 14 d­in agitaţia caracte­­riei etape care, ca te la fel de dificilă clasament mai bun,­­ în provincie, aceste oară sub acest semn e '■■■'ir cât mai bună punere or pentrucă de com-­r trâns legat și rezul­u al M uirilor. vtide, desigur că a­­dintre CSC­A şi ICO, mal importante. Na­nii­lă are şi una şi cea­ cili' di.' iái ales echipa mill­ ed suporte şi han- ' unei del sări. Militarii s’au ■■.-■ v­ii.: con, iță pe terenul Turda • roAMNA CFRB—Dinamo A 1—0 Petrolul—Jiul 0—1 1CO -CSCA 3—3 Metan metaiochimic 3—5 Rata—1' ^ 9—2 CSUC-CFRT 1—5 CS­­T—CFRC 2—1 CUM SE iCA PARTIDELE IN CAPITALA • . .RATA CFRB- 'iN A O, teren UCB, ora 10 30, UCU- '• en UCB, ora 14,30 DUMINICA IATA, teren UCB, ora 1­0,30. or­a ' SC­ CFR Ploeşti, teren UCB, ,30. Dinamo ,­~ ./R Satu Mare, te­rii U i ora 11. ; intrinamenu'l acesta a pus accen­­tul pe înaintate. JOC LA DOUA PORTI • • . ** M'Cri fi au făcut „tehnică îduală”, ieri au jucat la două porţi A S. Armata pe care au învins-o un match în­tre desigur nu goa­­lurile au contat în primul rând) cu 4—2 (3-1), prima a friză CSCA a Jucat In • • tătoiv*, ie: Tr. Ionescu, Mlă­din, Cernea, Onisiu, Androvici, Serfozo, Muntean,.. J, Drăgan (Papai), Fiorea, Moldoveanul La echipa adverse au Jucat: în poartă u, fundaș Catar, î, half centru Nanciu. Vi îr,.. de rei ori prin Drăgan, Muntean:; și din nou Drăgan. ACCENT PE ATAC In sreneral emarcat In această ■priză o bună coordonare între com­­■a vim.r: • și mai ales — linia de tia'.'i v-r’-zo - otusi — avem impre-Citif] n pagina 4-a Jjj Ultin de noutăti , I [\ în legat­, 'ă cu cam- | - pionatul naţional­­ de masă. N­!­sia că se avântă de multe ori prea îna­inte şi nici Onisie nu prea îl lasă sin­gur... In orice caz, deşi era un joc de antrenament — sau poate tocmai de aceea, — Colea Vâlcov a corectat cu multă siguranţă greşelile comise de ju­cătorii militari! S’a preocupat în special de atacanţi, de shoot-ul la poartă şi în­­tr’o mai mică măsură de schimbul de locuri. Traian Ionescu s’a făcut remarcat prin blocaje şi intervenţii sigure. Pentru pofta de joc deosebită menţionăm pe Cernea, Onisie, Mladin, Munteanu, Mol­­doveanu. In repriza a doua a apărut la CSCA Lipoczi. Zeană l-a înlocuit pe Serfozo, acesta a trecut inter stânga, Florea inter dreapta şi Mercea a ieşit, resim­­ţindu-se după o lovitură din jocul cu CSUT. Au mai marcat: Serfozo odată pentru divizionari şi Stelian de două ori pentru districtuali. ASPECTE GENERALE Antrenamentul a decurs într’o ordine şi o atmosferă de seriozitate pe care n’am­ mai întâlnit-o la nici-o altă gru­pare. Jucătorii militari ascultă cu multă străduesc să le aplice cât mai bine. Progresul lor tehnic şi tactic, remarcat la ultimele ieşiri publice, este rezulta­tul acestor antrenamente serioase şi bine conduse, precum şi al condiţiilor optime de care se bucură din partea clubului. Cât priveşte jocul cu ICO, stând de vorbă cu jucătorii şi conducă­torii lui CSCA, ne-au spus şi unii şi alţii că e un joc greu, dar de care nu se tem fiindcă orădenii joacă fair. De aceea speră să obţină un rezultat bun, mai ales dacă înaintarea va funcţiona bine. Demonstraţiile sportivilor [ Neştiută este munca sportivă] I pe care gimnaştii şi gimnastele l­e o duc prin săli, zi de zi, cu o] I perseverenţă demnă de invidiat.­ I Numai la serbări, demonstraţi­] i ile lor sunt mult gustate de spec-] ] tatori, şi desigur, aplaudate. I I In clişeu, FINTA MAGDA-\ I­LENA, face demonstraţie la pa-t ] ralele. Gimnastica trebue să-şi ş­I găsească un larg ecou in rându- j •­rile tineretului. De aceea a fost, , iniţiată o competiţie populară de< I gimnastică care în momentul deJ ] faţă se găseşte în faza avansată, I a pregătirii. ] ANUL IV — Nr. 1316 4 PAGINI 5 LEI c. pe Redacţia şi Adiţia : Str. Sărinda. Redacţia Centrală 5.30.36 şi ..30.37 Administraţia 6.14.06 Tipografia 3.84.39 Redactor responsabil 3.19.36 Abonamentele Încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni. Taxa poştală plătită in numerar 106.523.945. VINERI 1 APRIM Campionatele naţionale de tennis de masă de la Timişoara CANDIDAŢII 1949 ASALTEAZĂ AZI PE CAMPIONII ANUL­UI 1­948! S­ah de sport a O.S.P. din capi­tala Banatului va răsuna — începând de astăzi — timp de trei zile de­ sgomotul aplauzelor ce­lor cari vor veni să urmărească lup­ta celor mai buni jucători de tennis de masă, în cursă pentru cele şapte titluri de campioni naţionali. Mai mult poate decât anii trecuţi bătălia pentru titluri supreme va fi anul acesta mai înverşunată, pen­tru că şi jucătorii fără nici o şansă teoretică vor lupta cu îndârjire, vor căuta să nu scape acest prilej de a­­firmare. Şi nu este greu de ghicit care va fi motivul acestei goane după afirmare căci patru zile numai după termi­narea Campionatelor Naţionale, con­cursurile internaţionale ale R.P.R. aşteaptă participarea celor mai buni. O SCURTA TRECERE IN REVISTA O scurtă şi superficială trecere în revistă a şanselor concurenţilor ne­ar duce la o concluzie interesantă : a echipe câştigători siguri, tividuale, aceiaşi de anul I. Dar va fi oare aşa ? Să încercăm să ne convingem, făcând un mic cal­cul al probabilităţilor. CAMPIONII NAŢIONALI 1948 ECHIPE BAEŢI: Vladone, Ur­­schitz, Bădin ECHIPE FETE: Despina Miavro­­cordat, Pachet Patulea, Lia Manoliu. SIMPLU BAEŢI: Nicu Naumescu SIMPLU FETE: Angelica Rozeanu DUBLU BAEŢI: Naumescu — Garabedian DUBLU FETE: Angelica Rozea­­nu — Sari Kolosvari DUBLU MIXT: Angelica Rozea­­nu — Nicu Naumescu. ECHIPE BAETI : Părerea noastră este că SFIPIA (Vladone, Garabe­­lian, Negreanu, Pop) nu va pierde primul loc, chiar dacă KKASE Pa­­neth, Maghiar, Diamandtstein, Rei­ter) va trece la DINAMO (Naumes­cu, Bădin, Cobzuc). In acest caz însă — în eventuali­tatea unui Paneth la valoarea bună şi unui Maghiar în formă, lupta va fi foarte grea şi rezultatul la limită. ECHIPE FETE : Foarte greu ca PETROLUL (Luci Slăvescu, Pachel, Patulea) să se întoarcă fără titlu, pentru că rezistenţa principalelor ad­versare : C.S.U. BUC. (Despina Ma­­vrocordat, Lia Manoliu, Ortansa Bal­tazar) şi KKASE (Sari Kolosvari,, Clemens Eva) nu prezintă nici un pericol capabil de o surpriză. SIMPLU BAEŢI: Semifinalele vor da loc, probabil, la jocurile Naume­­scu-Garabedian şi Vladone-Paneth. Orice combinaţie este valabilă in acest loc pentru a-i indica pe favo­riţi. Ştiind însă cum joacă Naumes­cu la naţionale, riscăm — (este to­tuşi un risc) — să-l indicăm favorit. Un singur nume rămne valabil pen­tru o surpriză: Maghiar. ~ SIMPLU FETE : Favorita Sari Ko­losvari, dar până... in finală, pen­tru că aci va da de Angelica Rozea­­nu. Alte explicaţii nu mai sunt ne­cesare. DUBLU BAEŢI: Nu vedem care pereche ar putea „sparge” apărarea campionilor de anul trecut: Naume­­scu-Garabedian. Poate, dacă vor juca excepţional, Siclovan-Davidescu. DUBLU FETE : Angelică Rozeanu- Sari Kolosvari. Suficient. DUBLU MIXT : Rozeanu-Naum­es­­cu joacă prea bine împreună, (ar putea câştiga şi la dublu băeţi) pen­tru a se teme de prea mare rezis­tenţă. Noi nu vedem din partea cui ar veni. Iată dar că avem totuşi suficiente motive să menţinem concluzia pe care am tras-o mai sus. N. BLIDARU LOTUL NAŢIONAL DE TENNIS A ÎNCEPUT PREGĂTIRILE PENTRU MATCHUL CU CEHOSLOVACIA La 7 Aprilie va începe «Criteriumul de primăvară» D­upă cum am anunţat in numă­rul de ori ai ziarului nostru, în ziua de 21 Aprilie va începe disputarea partidei internaţionale de tennis dintre reprezentativa RPR şi echipa naţională a Cehoslovaciei. Suntem astăzi în măsură să anunţăm felul în care se pregătesc cei care vor înfrunta cea m­ai puternică echi­pă europeană. Jocurile se vor juca în ordinea cla­samentelor respective şi vor avea loc 4 matchuri de simplu domni, 2 matchuri simplu doamne, 2 matchuri dublu domni, 1 match dublu doamne și 2 ma­tchuri­ dublu mixt. Tratativele pentru perfectarea a­­cestoi partide erau începute de mal i .iii/ Dp Sl t.ezafialUL ii (A di i’i-i'S -cunoscut decât de curând, pregăti­rile pentru o cât mai bună compor­tare pe tărâm internațional a jucă­torilor noştri sunt într’un stadiu a­­vansat. Astfel, pe lângă antrenamen­tul făcut de trei din jucătorii noştri la Budapesta, se adaugă antrena­ »/% PATRU RUNDE» DIP* J EGALITATE: 1IOU­k—1IO U JL DE SAH R. P. R. — R. P. BULGARIA DEVINE PE ZI CE TRECE MAI INTERESANT runda V-a șî întreruptele latra, disputată ieri • , • sala de sport a Casei O­­­atei, matoriul inter­nații; R.P.R. — R. P. Bui-0,’.. .n a doua jumătate. p“yrtida ff — Erdélyi din run­d-j care se intrerupsese rminându-se remiză, e s’au aflat înainte­a_,­■ icului cu un număr (9—9). Matchul a in* în faza decisivă şi ză ieri s’a jucat mai ■»a 9 dimineaţa, în­­Casa Centrală a j Arit continua partidele ir. Troianescu-Mar­— Karastok­eff şi I 87 l •­­off. iă, la ora 3 se joacă i programul: ■. e. — Szabó. - Toma Popa. — Erdélyi. — Troianescu­î . st , ceff — Seimeanu. *nofî - Halic. In rundele precedente, j Vil. Brii, care au avut ne­; ’ 1 .31 isrtidele, au căutat să » . *-•piifitlile, pe cât posibil bineînțeles. I Primu DiirtV. i care *’» terminat a Sosi i­ oîa din re Toma Popa şi Zwetkoff, care au dat de comun a­­cord remiză la mutarea 24-a. Sa jucat deschiderea Bird (1, f2—f4) îm­potriva căreia Zwetkoff s’a apărat foarte bine, obţinând curând o po­ziţie bună. La un moment dat a exis­tat posibilitatea de a se­­ complica jocul dar Zwetkoff s’a temut de eventualitatea unui sacrificiu al al­bului şi a ales o continuare liniştită care a dus la egalitate completă, după care a propus remiză, pe care Popa a acceptat o. * Din nou Halic a obţinut un avan­taj poziţional apreciabil în partida cu Karastok­eff. După schimbul pie­selor uşoare (cai şi nebuni) turnuri­le albului instalate pe coloana „D“ au luat sub focul lor un pion negru înapoiat pe câmpul d6, pentru apă­rarea căruia au fost concentrate toa­te forţele negrului. Cu un sacrificiu de turn albul amenin­­ţatul sau pierderea damei negre. In mo­mentul întreruperii, poziţia era urmă­toarea: ALB: Rg3, Dc7, Td3, a2, b3, c4, e4, g4. h4 NEGRU: Rg7, De6, Ta6, Tb6, a5, c5, f6, g6 şi h6. Intr’o apărare siciliană, Erdélyi a sacrificat un pion in partida cu Popoff obţinând un joc cu multe per­spective de atac pe flancul regelui. Reuşind să-şi ducă piesele grei© pe co­loanele «g» și «h», Erdélyi şi-a pus ad­versarul într’o situaţi© foarte grea. In (Continuare la rubrică) (Continuare în pagina 3-a col. 4-5) ECHIPELE ÎNAINTE DE RUNDA IV-a, dela dreapta la stânga: Erdélyi, Dr. Traianescu, Popoff,­Ivanoff, Seimeanu, Karastok­eff, Szăbo (în pi­cioare) Tema Popa, Neikirch, Halic, Markoff, Zwetkoff și Loventoen (căpitanul echi­pei R. P. R.) O­RIMA, DAR ESENŢIALĂ CONCLUZIE DUPĂ TREI ETAPE DE CAMPIONAT: Cluburile şi antrenorii trebue sa pună accent pe tehnică! CUM MCURG LUCRĂRILE PREMERGĂTOARE ţ in­­­augurate de Comitetul al . scopul de a asculta la­ :i£ V­u tur­or delegaţilor fede­ili şi a face di­cuţii la aceste rapoarte, »„ nod regulat după fiecare mat, cu rezultate con­­lovedit că asemenea se­­r-; / ivni bee it necesare. Ultima a a- Vr: icc r.un !)uă zile cu aceleaşi re* »ai îi re din punct de vedere al scopulu umtirit. * Şt ii: i. casta, constatarea princi- i jocurile în general, cu excepţii, s’au desfăşurat­­ de disciplină accentuată, ci a rostului măsurilor luate de raţia noastră, deşi în măsură mai mică, a fost destul de mulţumi­­­­oare, elegaţii federali au remar­ce în ce mai scăzute sub raport tehnic. Este un simptom îngrijtor care a făcut obiectul unor discuţii ample în cursul acestei şedinţe, ajungându-se la concluzia că antrenorilor şi grupărilor le revine greaua sarcină de a remedia a­­acestă lipsă. Este indiscutabil că aspec­tul tehnic d­in această luptă pentru punc­te — care a determinat un joc ner­vos —, a fost trecut cu totul pe plan se­cundar, ceea ce constitue neapărat o de­ficienţă de pe urma căreia suferă însăşi footballul. De aceia se impun măsuri chiar din partea cluburilor pentru ridicarea nive­lului tehnic. FRFA oricâte decizii ar da şi oricât de multe măsuri ar lua, tot nu ar fi suficiente pentru a determina o ameliajare a tehnicei pentru că această sarcină revine cluburilor și antrenorilor respectivi. Și este bine ca de acum îna­inte să se pună accentul pe latura teh­(Continuare în pag. 4­a col. 2—3) IH. «ARMONIA» SPORTIVĂ DIN LAGĂRUL IMPERIALIST L­a începutul lunii Februarie, a so­sit pe Continent echipa americana de hochei pe ghiaţă. A sosit cu veleităţi de a cuceri titlul de campioană mondială şi — mai ales — cu apucătu­rile specific trans-oceanice. Presa suedeză s-a ocupat pe larg de participarea americanilor la campionatul mondial de la Stockholm, pentru că acea­stă participare împrumuta competiţiei un plus de senzaţional, din care organiza­torii aveau foarte mult de câştigat. Curând însă, chiar după primele în­tâlniri susţinute de echipa americană în cadrul campionatului, presa suedeză a fost silită să-şi modifice atitudinea. La început, mai timid, mai moderat, cu sfa­turi, apoi însă din ce in ce mai violent. Ce se întâmplase? Jucătorii ameri­cani aveau o purtare extrem de revoltă­toare ; jocul lor abunda în neregulari­­tăţi, iar atitudinea lor de a protesta îm­potriva deciziilor arbitrilor agasase şi pe cei mai filo-americani dintre spectatori. Purtările reprezentanţilor U.S.A. ame­ninţau să impieteze buna desfăşurare a campionatului. Ziarele suedeze, care la început pro­cedaseră „cu mânuşi“, au trecut la un limbaj mai ostru „STOCKHOLM’S UNDINGEN” SCRIA : „De la începutul şi până la sfârşitul campionatului, jucătorii americani s-au o­­cupat îndeosebi cu ruperea coastelor ju­cătorilor adverşi, au lovit cu pumnii, cro­sele, patinele şi picioarele. In afară de jucătorii formaţiilor adversare, au înca­sat şi arbitrii, îngrijitorii terenului, ba chiar şi spectatorii. Jocul americanilor a fost o serie nesfârşită de brutalităţi”. „Americanii s’au purtat revoltător", era părerea lui „Svenska Dagbladat“. Ziarul ,,Arbetaren" a avut şi mai mult curaj şi a spus lucrurile şi mai răspicat: „Este o adunătură de monştri această echipă americană”.. Cu chiu, cu vai, campionatul mondial a luat sfârşit. Jucătorii, arbitrii, îngriji­torii terenului şi spectatorii au răsuflat uşuraţi că scăpaseră de teroarea ameri­cană. Şi totuşi, conducătorii hocheiului sue­dez i-au mai oprit pe americani in Sue­dia, pentru a mai susţine o serie de mat­churi, împotriva echipelor de club sau a reprezentativei naţionale. Cele petrecute în timpul campionatului s-au reeditat, sub o formă mult amplificată şi de per­fectă reciprocitate. Scăpaţi de teama ca nu cumva şansele suedezilor la campionat să fie diminuate, gazdele (jucători şi spectatori) au tre­cut şi ele la... contra-atac. Jocul de hockei devenise ceva cu totul secundar, pe lângă celelalte matchuri, savurate cu mai multă pasiune : box, un fel de scrimă cu... crossele, catch-as I. TOMESCU (Continuare în pagina 4-a col. 6-7) 'V 'fi ABONAMENTE Abonament individual lunar ... 120 lei Institutii ................................. 5.000 . închiderea lucrărilor Congresului Intelectualilor din R . R. pentru apărarea pacii şi culturii REZOLUŢIA VOTATĂ­­ Ş­edinţa de Joi dimineaţă a Congresului Intelectualilor 3 din R.P.R. pentru apărarea păcii şi culturii, a fost prezidată de d- prof. unic. LEONTE REU­­TU. Au continuaţi discuţiile la ra­poarte. Primul a luat cuvântul d. Gff. CHELARU, învăţător din jud. Rădăuţi. D-sa a arătat că învăţă­­torimea de la noi se alătură luptei pentru pace dusă de întregul po­por şi de intelectuali şi a subli­niat sprijinul pe care P. M. R. l-a dat şcolii- D-sa a spus: „învăţă­torii, conştienţi de rolul important ce le revine, sunt mândri că le este dat­­să zidească în sufletele tinere principiile înalte ale con­cepţiei şi moralei socialiste”. D. AL. C. CONSTANTINESCU, zia­rist, a precizat că lupta pentru pace şi cultură a presei progresiste e o parte integrantă din lupta pentru construirea unei vieţi bazată pe dreptate şi pe buna stare, o parte din lupta pentru construi­rea societăţii social­iste, mai ucoai­­a, di-sa a spus : t­acea şi cul­tura nu pot fi asigurate fără demascarea şi nimicirea duşmanilor păcii şi culturii. A urmat d. prof. univ. GRIGORE PREOTEASA, ministru adjunct la de­partamentul Afacerilor Externe, care de­nunţă uneltirile la război ale Wall­ Street­(Continuare în pagina 4-a col. 1-2) PREZIDIUL CONGRESULUI Deşi învins în finala campionatului mondial Totuşi, Vana rămâne jucătorul Ifr. 1 al anului­. C­U SIGURANŢĂ, trebue să fie totuşi câţiva cari nu vor fi şti­ind cine este acest Vana, pen­tru care cedăm, spaţiul ce ei l-ar dori poate folosit la publicarea ştirilor din alte sporturi decât din tennis de masă. Dacă o facem, e pentrucă nu-i vorba de un oarecare, ci de jucătorul ceho­slovac Vana, al cărui nume se cete­şte corect „Vania”. Insă, veţi înţe­lege că nu pentru aceasta, pentrucă aşa şi nu altfel i se pronunţă numele ne ocupăm acum de Vana. Nu, ci pentrucă Vana este un jucător de o ridicată valoare, cunoscut in întrea­ga lume, al cărei campion în dese rânduri a fost. Şi încă pentru ceva o facem, ceea ce e şi mai important. Anume, pentru că iubitorii tennisului de masă de la noi îl vor putea în curând vedea pe Vana. UN EVENIMENT AŞTEPTAT CU NERĂBDARE Este vorba de Campionatele Internaţio­nale de tennis de masă ale RPR, cari se vor desfăşura in capitală, în zilele de 8, 9, 10, 11 şi 12 Aprilie. Printre cele câte­va nume cu puternică rezonanţă în ierar­hia mondială a acestui sport, cari vor participa la campionatele internaţionale, va fi prezent şi Vana. Dar, se­ înţelege, va fi prezent nu doar cu numele, ci va furniza fără doar şi poa­te centrul atenţiei la acest eveniment, ocazionând spectacole pe cari puţ­in din­tre cunoscătorii tennisului de masă dela noi au văzut. Cum puţini dela noi l-au văzut chiar pe Vana jucând. Iar cei cari l-au văzut mai de mult îl ţin minte şi zu­grăvesc prin această frază,­ care, pe lângă exagerarea evidentă, cuprinde şi mult a­­devăr: „CÂND JOACA VANA, NU SE VEDE­! Ei nu se referă la cine ştie ce bi­zară predilecţie a lui Vana de a juca... fără spectatori, şi nici de a juca în săli în cari vizibilitatea să fie redusă... Afirmaţia ţine seamă­­d°ar de faima lui Vana, cunoscut­­ înainte vreme drept cel mai ofensiv ‘ jucător de tennis de masă din lume, cu­ lovituri extrem de rapide, cari puneau în serioasă dificultate ad­versarul. In plus, ceea ce făcea mai mult va­labilă afirmaţia trecută în subtitlu, era stilul curios întrebuinţat de Vana. Vana aşa începea, juca şi termina un match : se aşeza în colţul din stânga mesei şi se pornea pe tras. Dar numai intr’un singur fel, pe fo­rehand, însă paleta atingea mingea foarte curios, printr’o mişcare late-­­ rală, paralelă cu masa şi venind de­­ la dreapta spre stânga, acoperind-o­­ oarecum şi făcând dificilă chiar ur­mărirea întregei mişcări. De puterea cu care venea mingea pe masa adversarului şi de efectul ei, greu de vorbit şi de descris. UN ALT VANA... Mult din vechiul său stil de joc mai păstrează Vana şi astăzi. Totuşi, cei cari l-au văzut mai de mult ,­ ţin minte şi-l nu­vor putea spune, — recunoscându-l pe cel C. NAGHI (Continuare în pagina 4-a col. 2-3) G­ORJANOV A ARUNCAT 15 m. 40 LA GREUTATE Sezonul atletic de vară n’a în­ceput încă în Uniunea Sovietică. Activitatea se duce însă în nu­meroasele săli de gimnastică, răspândite peste tot în U. R. S. S. Recordurile vechi sunt din ce în ce mai mult înlocuite, cu altele noui; astfel, aruncătorul de greutate GORJANOV a do­­borât recordul sovietic, în sală, definit până acum de TUTEVICI. Gorjanov a obţinut performan­ța de 15 m. 40 cm., depăşind cu 19 cm. recordul lui Tutevici, care nu a durat decât o lună. Tinerii şi tinerele vor participa în număr mare la crossul pregătitor de Duminică S­eria crossurilor populare din a­­cest an, crossuri care vor fi cele mai populate manifestaţii sportive, este deschisă de crossul popular pregă­titor care are loc Duminică 3 Aprilie. Constituind un preliminar al grandioasei competiţii de masse care va fi crossul. „Să întâmpinăm 1 Mai”, crossul pregăti­tor de Duminică îşi propune aceleaşi o­­biective. Adică să mobilizeze un număr cât mai mare de tineri şi tinere de pe tot întinsul ţării, în toate localele, plă­­şile şi satele. Tot­odată crossurile pre­gătitoare au principala sarcină de a pre­găti din punct de vedere technic atât pe concurenţi cât şi aparatul organiza­­tor. Pentru aceasta crossurile prelimina­re se vor alerga pe ÎNTREPRINDERI, ŞCOLI ŞI UNITĂŢI Având în vedere caracterul de antre­nament pe care îl au aceste crossuri (căci crossul pregătitor de Duminică va fi urmat de altul Duminica următoare) Direcţia Educaţiei Fizice din DSP a de­cis de la început ca ele să aibă loc în cadrul întreprinderilor, şcolilor şi unită­ţilor. Măsură determinată de necesita­tea pe care cei ce se prezintă pen­tru prima oară într-o competiţie oficiala o au de a fi supravegheaţi şi îndrumaţi în permanenţă. Ori lucrul acesta nu ar fi fost posibil la un număr prea mare de concurenţi. Aşa cum se vor alerga cros­surile pregătitoare, acest lucru se va pu­tea real­ia căci oficialii şi instructorii în­treprinderii, şcolii sau unităţii respective vor avea mai puţini alergători sub ochii lor şi vor fi utili fiecărui sportiv cu câte un sfat, cu câte o îndrumare. UTILITATEA CROSSURILOR PREGĂ­TITOARE PENTRU CONCURENŢI Suntem acum la începutul sezonului de primăvară. Pentru mulţi dintre aler­gătorii de Duminică, crossul va fi pri­ma eşire pe teren. Dar pentru foarte mulţi acesta va fi prima participare la o manifestaţie sportivă. Pentru ambele categorii, dar mai ales pentru ultima, crossurile pregătitoare sunt cât se poa­te de necesare. Crossurile preliminare oferă cele mai complete condiţii pentru o bună pregă­tire. Începătorii vor învăţa aici ce în­seamnă dozarea efortului, ce este încăl­zirea înainte de cross, şi multe alte lu­cruri folositoare pe care nu le pot asi­mila perfect decât pe cale practică.­ ­Continuare in pagina 3-a col. 6-7) r

Next