Sportul Popular, iulie 1949 (Anul 5, nr. 1402-1432)

1949-07-01 / nr. 1402

­ ................................ ■ 1 ....................... ..... .­i—" * ■ Interview cu Jorge Amado marele scriitor brazilan oaspe al Capitalei acAtorii brazilieni de football KT SCLAVII PATRONILOR DE CLUBURI»... a urmă cu an, înainte de insu­recţie a poporului brazilian împotriva litorilor despotici, s’a legat strânsa prietenie între Jorge Amado şi Carlos Prestes, secretarul general al Partidului Comunist Brazilian noierul proletariatului de pe întinsele plantaţii de cacao şi tutun, ro­l­erul milioanelor de exploataţi şi hrăpăreţelor trusturi, a găsit în var­­luptător pentru libertate Carlos Prestes un minunat tovarăş alături ■e a învăţat să privească cu şi mai multă claritate creşterea conştiin­­ciusă şi întărirea curentului revoluţionar în masele muncitoare din Ia­şi din lumea întreagă. genţii trusturilor capitaliste şi-au dat seama de pericolul pe­ care Carlos­­s şi Jorge Amado îl reprezintă pentru trusturile lor. Prigoniţi îţi ia, ei au fost nevoiţi să se refugieze, de unde îşi continuă mai de­­lupta lor pentru libertatea poporului brazilian. La Congresul Mondial­­ Apărarea Păcii de la Paris, glasul lui Jorge Amado s’a ridicat ferm­­ susţinerea cauzei "celor oprimaţi, împotriva aţâţătorilor la un nou an autograf al lui Jorge Amado. Iată traducerea: „Salutări cetitorilor ii Popular”, oamenii unei ţări tinde sportul este o bucurie, unde jucătorii de foot-ball nu sunt sclavi ca în patria mea” mea nu este cum o cunoaşteţi ele de la Hollywood”, a declarat mado la Congresul de la Paris, acru ni l-a repetat şi nouă, a­­însă: ,,La fel şi sportul patriei este cel pe care aţi avut o sa­­cunoaş­teţi din ziare şi reviste”. Amado, care de câteva zile reţele drag al Capitalei noastre, nu­ şi când a aflat despre ce ba ne-a spus: „Este pentru pri­­că discut problema sportului meu şi mărturisesc că o fac cu­ăcere”, ne asigură marele ro­­brazilian. Dar înainte de a m­­­­uţta asupra sportului din Bra­­nge Amado — spre surprinde­­rră — s’a interesat cu multă iţă tehnică despre situaţia şi sportului la noi în ţară. Ne-a cerut amănunte asupra modului în care se fac deplasările, antrenamentele şi despre condiţiile generale de disputare a Diviziei naţionale de football. „Când eram tânăr am jucat şi eu footballl”, ne spune zâmbind Jorge Amado. Şi continuând discuţia îşi arată satisfacţia pentru minunatele con­diţii în care se desvoltă azi sportul în Republica Populară Română. „Şi din viaţa sportivă a unei ţări se poate ve­dea tot nivelul cultural­ şi social la care a ajuns acel popor. Urn exemplu pre­ţios ne oferă în această privinţă Uni­unea Sovietică, unde sportul a ajuns la stadiul de desvoltare pe care îl cu­noaştem cu toţii”. * „Câtă deosebire intre sportul vostru, al celor care construiţi socialismul şi sportul profesionist, mijloc de exploa­tare a tineretului din Brazilia. In patria mea, jucătorii de football sunt sclavii patronilor de cluburi”. Şi, cu multă a­­mărăciune şi revoltă, Jorge Amado ne povesteşte câteva cazuri specifice spor­tului brazilian. lată cum se face sport la una dintre cele mai mari fabrici de textile din Rio de Janeiro, fabrica Ban­go. Aceasta este proprietatea unor pa­troni care au o echipă de football în prima divizie a campionatului. Dar şi în această echipă ca şi în toate cele­lalte, jucătorii sunt sclavii patronilor pentru că ei pot fi vânduţi oricând, atunci când nu mai corespund. Patronii dispun în voie de sănătatea şi tinereţea lor. Aşa este cazul unui tânăr negru, Fausta, care a fost mulţi ani cel mai bun half centru din A­mer­ca de Sud. Dar, la un moment dat, îmbolnăvindu-se de tuberculoză, patronii săi nu au vrut să-i dea niciun ajutor astfel că el a fost ne­voit să joace bolnav mai mult de un an. Cum era şi normal, Faustu a mu­rit în scurt timp în cea mai mare mi­zerie. Nu este singurul caz, și poate nici cel mai sugestiv. Da­r el poate da o imagine destul de clară despre putre­ziciunea sportului capitalist. L-am întrebat dacă jucătorii de foot­ball din Brazilia nu luptă împotriva exploatării patronilor de cluburi. „S-a încercat mai de mult constitu­irea unui sindicat al footballiştilor bra­zilieni. Insă lucrul acesta a fost cu în­verşunare împiedicat de capitaliştii „sportivi” cărora nu le-ar fi convenit ca jucătorii să se organizeze. Astfel, jucătorii de football sunt complect lip­siţi de o apărare a intereseor lor, iar atunci când devin nefolositori, sunt asvârliţi fără milă”. Aşa a vorbit Jorge Amado, arătând situaţia sportivilor de frunte ai ţării sale şi admirând progresul sportului din Uniunea Sovietică şi ţările de demo­craţie populară, ţările în care puterea politică este exercitată de poporul mun­citor şi nu de minoritatea acţionarilo­r şi moşierilor care şi din sport au făcut un obiect de comerţ. UNTAŞ IN MUNCA, FRUNTAŞ IN SPORT, STUMM SAIUSLAU ALEXANDRU­ A FOST ALES ASESOR POM iar­istul Mihăilescu Ioan, un alt evidenţiat in muncă al fabricii «13 Decembrie»­ ­e zi, reportajele noastre aduc, hii cititorilor, figuri de tineri ori din marea şi entuziasta fa­­sportivilor, care nu s’au sui­­numai pe câmpurile de sport, luat la întrecere şi in muncă, rile lor de producţie, — în fa­: în uzine, în laboratoare, peste • pentru realizarea şi depăşirea ii de Stat, ndi un tot indisolubil cu Întreaga muncitoare, ’sportivii se găsesc în primele rânduri ale celor ce de la prosperitatea economică a foii noastre, prin depăşiri de prin inovaţii în muncă şi prin­­intinuu efort de a­ şi îmbogăţi­nţele tehnice, profesionale şi­­ice. EXEMPLU DEMN DE URMAT zi veţi face cunoştinţă cu SA­IF ALEXANDRU, electrician la e de ulei „23 August“. -m­otiv cu care se trândresc atât colegii lui de echipă, cât şi cei­lalţi tovarăşi de muncă. Şi au dece­s şi unii şi alţii. Din părinţi ceferşti, Sanislau Alexan­dru, după ce a stat 7 ani la Orfelinatul CFR din Predeal, a trecut la fabrica „Glucoza“ unde s-a dovedit un element muncitor şi capabil. Aici, la „13 Den­­cembrie“, nu e decât de un an, dar a fost suficient timp pentru ca munci­torii mai vechi din fabrică, să-l pre­­ţuiască şi să-l îndrăgească. Activ, energic, priceput, Sanislau s-a impus şi prin seriozitatea cu care a înţeles să privească toate problemele, indiferent dacă erau de ordin profesional, sportiv sau sindical. Respectul şi admiraţia pe care şi a câştigat-o Sanislau Alexandru printre muncitorii de la „13 Decembrie“, nu s-a oprit însă între zidurile acestei fabrici. Şi acest lucru avea să se vadă concret, cu prilejul recentelor alegeri de asesori populari, când muncitorii i-au încredin­ţat lui Sanislau greaua sarcină dar şi înalta cinste, de a­ fi reprezentant­ii !- împărţirea dreptăţii vii Republica Populară Romi­ă "" (Continuare în. pag. 3-a col. 5—5) TV ANUL IV­­ Nr. 1402 4 PAGINI 5 - LEI C. Redacția și Ad-d­a, Str. Săi Redacția Centrala telefonică 5.30.36 — b.pti.37 Administrația „ ... ____6.14.06 Tipografia ___ _ _ .3.84.39 «IM! IAU ANGUAMINTUL SĂ INSHUESC 20 mmm pentru campionatul popular de nataţie­ ...ne scrie dr. Atilla Kel­men­, fost campion şi recordman de vinot Intre felul cum priveau „vede­te“ trecute sportul şi felul cum văd vârfurile sportive actuale este o r re deosebire. Vedetele sportului chez socoteau obligatoriu ca privirile să fie aţintite asupra f­raţelor lor, ca toată lumea să le fie obligată, să le stea la dispoziţie şi în înfumurarea lor, îşi închipuiau că specialitatea le aparţinea în exclusi­vitate, având un propriu „turn de fildeş”. Acolo unde se practică un sport de m­assă, unde sportul este în folosul celor mulţi, vârfurile sportive folo­sesc experienţa massei şi invers. Per­­formeurii sportului popular sunt în slujba celor mulţi, sunt primul exemplu de sârguinţă, de viaţă spor­tivă şi sunt primii agitatori ai ideii sportului de ma­să. In fiecare zi a­­vem alte exemple. In C.T.M., atleţii mai buni au instruit pe începători, cei de la volei au dat instrucţiuni ti­neretului, etc. Acum, înaintea Cam­enatului Popular de Nataţie, exem­­ple bune nu lipsesc. CRISOAREA D-RULUI ATILA KELEMEN Iţi numărul nostru de eri, am pu-­blicat un articol in care scriam in­tri­a­tele: „Vârfurile sportive trebuie să ajute tineretul muncitor şi studios să se perfecţioneze. Angajându-se în acea­stă, acţiune, vârfurile sportive dove­­desc că şi-au însuşit principiile spor­­tului de masă, de a învăţa şi pe alţii experienţa lor”. Acest articol a avut ecou in rân­durile sportivilor de frunte­ Fostul campion şi recordmanul ţării, dr. Atilla Kelemen, animator al nataţiei din Tg. Mureş, urmează acum un curs de specializare în n**dicn­ţă sportivă, la Bucureşti. Iată ce ne scrie acest i’înotător şi jucător de polo. CĂTRE „SPORTUL POPULAR” BUCUREŞTI „Am citit articolul, apărut în zia­rul dvs. in legătură cu mobilizarea vârfurilor sportive pentru îndruma­rea tineretului, muncitor, în vederea campionatului popular de nataţie. „Găsesc si hr­ului foarte bine căci es una tuturor sportivilor sa­­u toate pu­terile acest campionat care va aduce mii de­ tineri de la sate şi oraşe, ară­­tându-le frumuseţea sportului înno­­tului. „In ceia ce m­ă priveşte, îmi iau angajamentul să mă ocup de îndru­marea a 20 tineri muncitori din Tg. Mureş, pe care îi voi­ învăţa în sti­lul cel mai bun pentru concurs astfel ca ei să se prezinte la startul Cam-­ pionatului Popular de Nataţie, cu cunoştinţe înaintate în materie de înnot”. ,,Trăiască Republica Populară Ro­mână!” Dr. ATILA KELEMEN. Scrisoarea doctorului Kelemen este o dovadă că vârfurile sportive înţeleg rostul Campionatului Popular de Nataţie şi aduc o contribuţie serioasa la acţiunea pentru răspândirea înner­tului. % ­lam­entul „Cupei Tineretului or“ prevede între 26 Iunie şi d­isputarea campionatelor judeţene r­eprezentativele de plase şi cea a 31 de judeţ­­î din judeţene — acolo unde xistat condiţii defavorabile orga­­— au executat programul sus­­în întregime probele prevăzute ulament la 26 Iunie, altele Lau­rit numai parţial urmând să exo­­stul Duminică 3 Iulie şi în sfârşit — cele mai multe — vor orga­­ni Duminică 3 Iulie programul ct.­tea din urmă au avantajul de a înlătura iniţial unele lipsuri sem­­la organizările precedente, folos­himbul de experienţe cu judeţe ide s-au disputat campionatele, imn ce în Capitală vor avea loc ratele grupelor III şi IV, în ţară satele judeţene se vor desfăşma il­a■ în următoarele 32 centre . 1. Roman, Drohoi, Maramureş, Braşov, Timişoara, Sf. Gheor, Câmpulung (Moldova), Oraviţa, Ln­goj, Focşani, Sibiu, Reşiţa, Tg şi Petroşani, Fălticeni, Botoşani, Făgăraş, Zalăul Tulcea, Huşi, C lui Deva, Sighişoara, Bârlad, Pia­­amt, Odorhei Rădăuţi şi Caracal Veşti din ţară­TESTARILE SPORTIVE C.T.M. IAŞI VOR FI RADIODIFUZATE (prin telefon). „ Duminică 3­e vor desfăşura la Iaşi campion judeţene în cadrul Cupei Tine- Muncitor,­ederea acestui mare eveniment care va avea loc în viaţa sportivă a Iaşului s-au făcut intense pregătiri care vor asigura buna desfăşurare a com­­petiţiilor. Astfel la stadionul „23 August“ un­­de se vor disputa campionatele , au fost terminate toate amenajările ne­cesare. Cu sprijinul Comitetului Provizoriu şi a autorităţilor locale a fost construită pi­sta de alergări, gropile de sărituri şi au fost reamenajate terenurile de volei. Deasermeni a fost construită şi o tri­­bună nouă cu o capacitate de 1.200 de persoane. Stadionul a îmbrăcat haină de sărbă­toare prin frumoasa pavoazare care s‘a făcut. Lozinci de dimensiuni impresio­­nabile, tablouri şi steaguri au fost puse împrejurul incintei stadionului. In vederea cazării concurenţilor din plăşile: Copou, Bucium, Şipote, Podul Iloaiei şi Târgul Frumos, s-au luat toa­te măsurile necesare. Concurenţii aşteaptă cu nerăbdare campionatele judeţene , făcând regu­lat antrenamente metodice. Campionatele judeţene vor fi trans­­mise printr-o instalaţie specială de r®, diodificare atât în centrul şi cartierele muncitoreşti ale oraşului cât şi pe lun­gimea de undă de 400 m. Concursurile vor începe la orele 9 dimineaţa , prin defilarea concurenţi­lor care s-au calificat în concursurile finale ale sectoarelor şi plăşilor. Campionatele judeţene CTM se vor transforma într-o adevărată sărbătoare a tineretului muncitor din capitala Mol­dovei. MARE ENTUZIASM PENTRU FINA­LELE JUDEŢENE CTM LA TIMIŞOARA TIMIŞOARA, 30­­prin telefon.­­ Pregătirile pentru finalele CTM ale ju­deţului Timiş, care se vor disputa Du­minică în localitate sunt în plină des­­făşurare. Arena Electrica, unde se vor desfăşura competiţiile, va fi frumos pa­­voazată cu drapele, lozinci, tablouri, etc. I.­caserim­ea, se va instala un di­fuzor, prin care se vor face toate co­municările. Pentru reuşit­­­a acestui mare «eveni­­ment, jud. OSP Timiş a luat contact cu cele 12 comisii locale OSP şi anu­me plăşile Vinga, Lipova, Recaş, Bu­­ziaş, Chizătău, Giulvăz, Galaţia, Deta, Ciacova, Sânnicolaul Mare, Periam şi Jimbolia. In total la competiţiile ce gimnastică, atletism, handball şi volei vor lua parte peste 700 de tineri din Timişoara şi judeţ. Jud. OSP Timişoara a asigurat cele mai bune condiţiuni concurenţilor din mediul rural, astfel că ei­ vor fi aduşi cu camioanele, din comunele unde au domiciliul. Deasemenea li s-a asigurat cazarea şi alimentaţia în condiţiunile ce­le mai bune. Programul de pe arena Electrica este următorul La orele 8,30 se dispută pe terenul mic, matchul de handball între Vinga şi Lipova. La orele 9 se dispută jocul Sânnicolaul Mare—Periam pe te­renul mic, şi Recaş—Giulvăz pe terenul mare. In urma acestor jocuri, învingă­­torii vor juca între ei. Jocurile de volei încep la orele 8.30 cu următoarele jocuri: Timişoara—Jim­bolia şi Sânnicolaul M­pre,—Periam. Ace­ste jocuri se dispută pe două terenuri. Duminică 3 iulie­­. de centre găzduesc în ţară împienatele judeţene C. T. M. Manifestaţiile de la Iaşi vor fi radiodifuzate Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecăre­Taxa poștală plătită în numerar 106 .523.945 Un nou capitol ..se deschide pentru aviaţia, sportivă din ţara noastră. Ho­­tărîrea Biroului Politic al C. C. al P. M. R. pune pe prim plan aviaţia, —­ alături de nataţie, şah, tir, atletism şi volei, — printre sporturile cărora trebuie să li se dea cea mai mare des­­voltare . #**4 tir... time-aes: Sport pasionant, îngăduind omului să înveţe meşteşugul de a stăpâni înăl-Hmilf» RVlp+ip *j!Vt în ar­­e las ri un rol util asupra căruia nici nu mai e nevoe să insistăm. Tinere­ţe! studiai şi muncitoresc do­vedeşte, de­ altfel, din­ ce în ce,­­o tot mai mare precredipare pentru­ acest sport şi librăriile noast­riţi mai­ prididesc vânzând placaj, carton şi pânză, difi care munca migăloasă a traforajelor va face să răsară apoi acele minuscule şi graţioase aeromodele, care reprezintă nu numai a-b-c-ul aviaţiei, ci şi prima ei lecţie practică. Aeromodelele­­, aceste avioane In minatură, sprijinite pe aceleaşi principii de sbor ca şi suratele lor cele mari, — sunt de trei categorii: planoare, pro­pulsoare şi motomodele. Planoarele, — mai ales cele­ de faza I-a, — sunt uşor de construit, se lan­sează din mână şi durata lor de sbor poate atinge un minut. Sunit,­dacă vreţi o jucărie plăcută, dar din­ sborul lor scurt, fiecare tânăr elev sau muncitor învaţă primele noţiuni de aviaţie, dest teagă primele taine ale sborului. Planoarele din faza II şi III, deşi nu au o construcţie mult mai complicată,, pot rămâne în aer un timp mai înde­lungat străbătând in acest timp dis­tanţe apreciabile. Prin construcţiile speciale se înţeleg aeromodele, propulsoarele (motor cu cauciuc) şi m­icromodelele de cameră. Primele au absolut aceiaş construcţie ca şi avionul şi sunt acţionate, de­ altfel de un mic motor cu auto-aprindere. Lansarea lor se face de pe o mică pista de placarj, iar experienţele sunt tot­deauna interesante şi instructive. Astfel, anul trecut, un aeromodel lansat­­de la­ Sân Petru (Br­aşov) -g, ate­rizat la Codlea, ’'sburând' cu o viteză de peste 60 kilometri pe oră, ui­mii­'­ dreaptă, recordul naţional e de­­ 28 kilometri şi a fost stabilit pie distanţa dintre aeroportul Giuleşti — Romeo Popescu şi comuna Tăncăleşti. "­ După cum arătam la începutul aces­tui reportaj, elevii şi­ munici­torii arată un interes din ce în ce mai susţinut­ pentru sportul aviatic. Mulţi dintre ei, — cum e cazul lăcătuşului Dumitru Marin de la fabrica metalurgică „Steaua Roşie"­ — au depăşit, de­ altfel dea mult, stagiul acestor lecţii preliminare. Du­mitru­ Marin a obţinut brevetul de pilot. Şi: Încă ,pe cel mai valoros: brevetul C. Oricând ar fi nevoie, el poate lăsa să-l Înlocuiască un an­ tovarăş în munca sa de la­­„Steaua Roşie“ şi să treacă la comanda unui avion. Şi ca­ el, mulţi alţii. Din ce în ce mai mulţi.­ .­. B. «Pilot C...» Arta sborului nu mai e un secret pentru lăcătuşul Marin Dumitru Aeromodelismu­l, un sport în plină desvoltare CUM PRACTICA SPORTUL ELEVII UNEI ŞCOLI INDUSTRIALE DIN LENINGRAD Pe strada Baltică din Leningrad, la numărul 35, se află o clădire înaltă şi albă cu geamuri mari, înconjurată de copaci şi tufişuri dese ce-i dau un as­pect pitoresc în mijlocul marelui oraş. Este şcoala tehnică industrială nr. 28. O poartă mare, apoi o cărare îngrijită presărată cu nisip auriu conduce pe vi­zitator spre clădirea şcoli. Este ora şapte dimineaţa şi ceea ce ar putea mira ,oarecum sunt sunetele unei muzici ve­sele şi înviorătoare ce se aude de un­deva din grădina şcolii. Curând de tot misterul se lămureşte şi sub ochi apar siluete svelte de elevi care fac gimnas­tica de dimineaţă pe terenul din spa­tele şcolii. Aşa îşi încep ei ziua. Majoritatea ele­vilor sunt orfani de război. Părinţii lor şi-au jertfit viaţa pentru Patrie, ştiind că vor asigura un viitor fericit copiilor lor. Şi în timp ce copiii îşi iau gustarea, directorul şcolii conduce pe vizitator în sala de gimnastică, care a fost cu­rând amenajată cu inventar sportiv nou. Se văd felurite aparate, scară fixa, inele, paralele, cal, bară, frânghii etc. Pe pereţi sunt fotografiile celor mai buni sportivi ai şcolii. Toţi sunt şi ex­­certenţi elevi, fruntaşi în clasele res­pective. In campionatele orăşeneşti pentru copii şi juniori, şcoala tehnică indus­trială a cucerit 50 de titluri. Dar a­­ceasta nu a fost marele succes al şcolii. Colectivul de educaţie fizică este mân­dru că toţi cei 411 elevi sunt membrii­ colectivului şi practică sportul. Ei au îndrăgit educaţia fizică şi indiferent unde vor lucra după terminarea şcolii vor fi nuclee active de organizatori sportivi. Această sală de gimnastică devine neîncăpătoare în după amiezile de iarnă. Elevii işi termină lecţiile şi apoi trec în sală unde fac exerciţii fizice şi an­trenamente. Şcoala are in afara profe­sorului de educaţie fizică un instructor ()e sporit care dă elevilor noţiuni de teorie şi arbitraj. Această şcoală a dus mult timp lipsa unui teren de sport. Acum un an, elevii şcolii prin propriul efort au amenajat terenul de foot-ball, două terenuri de volei, o pistă de alergare şi groapă pentru sărituri. In primăvara aceasta ei au ajutat pe elevii şcoalei nr. 14 să-şi termine amenajarea terenului d© sport. Comsomoliştii şcolii dau un mare ajutor sportivilor situându-se în fruntea mişcării de educaţie fizică şi sport. Toţi cei 211 comsomoli­şti ai şcolii sunt membrii clubului. Rezervele Muncii. Secretarul comitetului comsomolului Vladimir Bolşanschi este un­ excelent skior, sportiv calificat de categoria II-a­şi un bun jucător de football Comsomoliştii şcolii tehnice indus­triale nr. 28 luptă ca viitori muncitori ce ies din şcoală să intre în producţie sănătoşi, viguroşi, plini de viaţă, factori activi ai construirii comunismului in Uniunea Sovietică. (după „Sovietchi Sport“) * SULIŢE Cu ocazia confirmări ai­lor arbitri federali Noi vă dorim, încrezători, Când în arenă debutaţi, să fiţ, mereu „fluerători“, iodată,... „flueraţi!“ .- Lobodă ­•­Mt.rs­ VINERI T IULIE im ABONAMENTE Abonament individual lunar... 120 lei (instituții 1 an _„....„_—­5.000 „ Portrete din C.T.M. NEGREA PETRE TRACTORIST DIN PLASA FIERBINţI Când a dat cu ochii de măreţul spectacol ce-l oferea Stadionul Ti­neretului cu prilejul finalelor jude­ţene CTM, Petre Neagu, tractorist din plasa Fierbinţi nu şi-a putut in­­frâna admiraţia: •— „Phi! Ce de lume!... Ce de co­lori!... Ce de tinerii... Tiam nu a a văzut niciodată atâta sărbătoare...—” ★ Negrea Petre este un tânăr de 22 ani, lat în spate, ai cărui părinţi lu­crează pământul în plasa Fierbinţi de când se ştie el: tatăl plugar iar­ maică-sa muncitoare. De sport nici n’auzise până la faza iniţială a Cupei Tineretului Muncitor. Flăcăii l-au chemat şi i-au spus Că ar putea să arunce bine greutatea. Şi s’a dus. A luat în mâini greutatea şi-a a­­svărlit-o 9,80 metri. Negrea Petre ieşise primul acolo’n sat. La Bucureşti, Negrea Petre n’a mai cucerit primul loc. Nici pe-al doilea, nici pe­ al treilea. Dar nu s’a descurajat. — „Nu-i nimic, spune el. Când mă duc acasă am s’arunc, am s’arunc până­­nu -m’or mai întrece mulţi. E rândul meu să chem alţi tineri să facă sport căci nu mai este ca înainte vreme când­ eram ştiut să muncim şi chiaburi­l să se imbo­­gătească pe spinarea muncii­ noa­stre”." Intorcându-se la treburile lui de zi cu zi­, ţrebrea Petre, va muncii cu mai multă­ sârguinţă cu mai mult drag ştiind că după orele de muncă, de încordare, vin şi cele de destindere, de sport, de recuperare a forţelor pentru noi şi noi victorii. NEGREA PETRE CONFERINŢA Tov. ANTOI MOBSESCU Tov. ANTON MOISES­­CU, membru în comitetul Central al Confederaţiei Generale a Muncii, va conferenţia despre: „Cul­tura fizică şi sportul în UM.S.S”, Sâmbătă 2 Iu­lie 1949 orele 16,30 la Casa Prieteniei Sovietos- Română din str. Batiştei Nr. 14. Conferinţa este urmată de un film sovietic. mmn Di C.T.M. AU EXCLUSIVITATE Pentru a asigura reuşita campionatelor judeţene CTM­, OSP a dispus exclusivitatea probelor din CTM pentru ziua de 3 iulie a. c. cu excepţia campionatelor naţionale de foot­ball ale diviziilor A şi B. MQ! RECORDURI IN CINSTEA HOTARARII • Mâine la Strandul Tineretului concurs de antrenament Strandul Tineretul găzduește mâi­ne, după amiază la orele 16, un con­curs de înnot, criteriu pentru elibe­rarea permiselor de intrare la ștran­duri. Programul cuprinde următoarele probe: a) seniori: 100 şi 300 m. liber, 100 m. brasse, 100 m. spate, 50 m. flu­ture, 4.X50 m. liber. b) senioare: 100 şi 300 m. liber, 100 m. brasse: 4x50 m. liber. c) juniori: 50 m. liber, 50 m. spa­­te, 50 m. brasse. d) junioare: 50 m. brase, 50 m. li­­ber, 50 m­. spate. e) băeţi: 50 m. liber, 50 m. brasse f) fetiţe: 50 m. brasse, înscrierile se fac pe bază de liste în dublu exemplar, carii se vor de­pune până astăzi la orele l­, la se­diul Districtului. Totodată vor avea loc şi o serie de tentative de recorduri naţionale, pe care înnotătorii bucureşteni şi-au luat obligaţia să le doboare în cin­stea Hotărîrîi Biroului Politic al C. C. al P­ M. R. în chestiunea sportului. In cinstea Hotărîrii ELEVII ȘCOALEI TEHNICE SPORTIVE DIN CRAIOVA AU CONSTRUIT UN TEREN DE VOLEI Vestea Hotărârii Biroului Politic al CC­PMR a fost primită în oraşul nostru cu un entuziasm de nedes­­cris de miile de muncitori sportivi. In toate cercurile sportive se dis­cută cu mult interes perspectivele care se deschid astăzi sportului din ţara noastră. Din iniţiativa elevilor de la ?' • ‘ ~" — strui teren niţă de lângă Jud. DSP Dolj. Con­strucţia acestui teren de volei, deşi necesita lucrări de o amploare destul de mare totuş datorită abne­­gaţiei cu care au muncit tinerii ele­vi, a fost construit într’o singură, zi S’au evidenţiat în special cu acest prilej elevii: Gherbănescu Arcadie, T,js„,„r„ »t»l a c» Tanărescu. Iniţiativa ­

Next