Sportul Popular, iulie 1949 (Anul 5, nr. 1402-1432)
1949-07-01 / nr. 1402
................................ ■ 1 ....................... ..... .i—" * ■ Interview cu Jorge Amado marele scriitor brazilan oaspe al Capitalei acAtorii brazilieni de football KT SCLAVII PATRONILOR DE CLUBURI»... a urmă cu an, înainte de insurecţie a poporului brazilian împotriva litorilor despotici, s’a legat strânsa prietenie între Jorge Amado şi Carlos Prestes, secretarul general al Partidului Comunist Brazilian noierul proletariatului de pe întinsele plantaţii de cacao şi tutun, rolerul milioanelor de exploataţi şi hrăpăreţelor trusturi, a găsit în varluptător pentru libertate Carlos Prestes un minunat tovarăş alături ■e a învăţat să privească cu şi mai multă claritate creşterea conştiinciusă şi întărirea curentului revoluţionar în masele muncitoare din Iaşi din lumea întreagă. genţii trusturilor capitaliste şi-au dat seama de pericolul pe care Carloss şi Jorge Amado îl reprezintă pentru trusturile lor. Prigoniţi îţi ia, ei au fost nevoiţi să se refugieze, de unde îşi continuă mai delupta lor pentru libertatea poporului brazilian. La Congresul Mondial Apărarea Păcii de la Paris, glasul lui Jorge Amado s’a ridicat ferm susţinerea cauzei "celor oprimaţi, împotriva aţâţătorilor la un nou an autograf al lui Jorge Amado. Iată traducerea: „Salutări cetitorilor ii Popular”, oamenii unei ţări tinde sportul este o bucurie, unde jucătorii de foot-ball nu sunt sclavi ca în patria mea” mea nu este cum o cunoaşteţi ele de la Hollywood”, a declarat mado la Congresul de la Paris, acru ni l-a repetat şi nouă, aînsă: ,,La fel şi sportul patriei este cel pe care aţi avut o sacunoaşteţi din ziare şi reviste”. Amado, care de câteva zile reţele drag al Capitalei noastre, nu şi când a aflat despre ce ba ne-a spus: „Este pentru prică discut problema sportului meu şi mărturisesc că o fac cuăcere”, ne asigură marele robrazilian. Dar înainte de a muţta asupra sportului din Brange Amado — spre surprinderră — s’a interesat cu multă iţă tehnică despre situaţia şi sportului la noi în ţară. Ne-a cerut amănunte asupra modului în care se fac deplasările, antrenamentele şi despre condiţiile generale de disputare a Diviziei naţionale de football. „Când eram tânăr am jucat şi eu footballl”, ne spune zâmbind Jorge Amado. Şi continuând discuţia îşi arată satisfacţia pentru minunatele condiţii în care se desvoltă azi sportul în Republica Populară Română. „Şi din viaţa sportivă a unei ţări se poate vedea tot nivelul cultural şi social la care a ajuns acel popor. Urn exemplu preţios ne oferă în această privinţă Uniunea Sovietică, unde sportul a ajuns la stadiul de desvoltare pe care îl cunoaştem cu toţii”. * „Câtă deosebire intre sportul vostru, al celor care construiţi socialismul şi sportul profesionist, mijloc de exploatare a tineretului din Brazilia. In patria mea, jucătorii de football sunt sclavii patronilor de cluburi”. Şi, cu multă amărăciune şi revoltă, Jorge Amado ne povesteşte câteva cazuri specifice sportului brazilian. lată cum se face sport la una dintre cele mai mari fabrici de textile din Rio de Janeiro, fabrica Bango. Aceasta este proprietatea unor patroni care au o echipă de football în prima divizie a campionatului. Dar şi în această echipă ca şi în toate celelalte, jucătorii sunt sclavii patronilor pentru că ei pot fi vânduţi oricând, atunci când nu mai corespund. Patronii dispun în voie de sănătatea şi tinereţea lor. Aşa este cazul unui tânăr negru, Fausta, care a fost mulţi ani cel mai bun half centru din Amerca de Sud. Dar, la un moment dat, îmbolnăvindu-se de tuberculoză, patronii săi nu au vrut să-i dea niciun ajutor astfel că el a fost nevoit să joace bolnav mai mult de un an. Cum era şi normal, Faustu a murit în scurt timp în cea mai mare mizerie. Nu este singurul caz, și poate nici cel mai sugestiv. Dar el poate da o imagine destul de clară despre putreziciunea sportului capitalist. L-am întrebat dacă jucătorii de football din Brazilia nu luptă împotriva exploatării patronilor de cluburi. „S-a încercat mai de mult constituirea unui sindicat al footballiştilor brazilieni. Insă lucrul acesta a fost cu înverşunare împiedicat de capitaliştii „sportivi” cărora nu le-ar fi convenit ca jucătorii să se organizeze. Astfel, jucătorii de football sunt complect lipsiţi de o apărare a intereseor lor, iar atunci când devin nefolositori, sunt asvârliţi fără milă”. Aşa a vorbit Jorge Amado, arătând situaţia sportivilor de frunte ai ţării sale şi admirând progresul sportului din Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, ţările în care puterea politică este exercitată de poporul muncitor şi nu de minoritatea acţionarilor şi moşierilor care şi din sport au făcut un obiect de comerţ. UNTAŞ IN MUNCA, FRUNTAŞ IN SPORT, STUMM SAIUSLAU ALEXANDRU A FOST ALES ASESOR POM iaristul Mihăilescu Ioan, un alt evidenţiat in muncă al fabricii «13 Decembrie» e zi, reportajele noastre aduc, hii cititorilor, figuri de tineri ori din marea şi entuziasta fasportivilor, care nu s’au suinumai pe câmpurile de sport, luat la întrecere şi in muncă, rile lor de producţie, — în fa: în uzine, în laboratoare, peste • pentru realizarea şi depăşirea ii de Stat, ndi un tot indisolubil cu Întreaga muncitoare, ’sportivii se găsesc în primele rânduri ale celor ce de la prosperitatea economică a foii noastre, prin depăşiri de prin inovaţii în muncă şi prinintinuu efort de a şi îmbogăţinţele tehnice, profesionale şiice. EXEMPLU DEMN DE URMAT zi veţi face cunoştinţă cu SAIF ALEXANDRU, electrician la e de ulei „23 August“. -motiv cu care se trândresc atât colegii lui de echipă, cât şi ceilalţi tovarăşi de muncă. Şi au deces şi unii şi alţii. Din părinţi ceferşti, Sanislau Alexandru, după ce a stat 7 ani la Orfelinatul CFR din Predeal, a trecut la fabrica „Glucoza“ unde s-a dovedit un element muncitor şi capabil. Aici, la „13 Dencembrie“, nu e decât de un an, dar a fost suficient timp pentru ca muncitorii mai vechi din fabrică, să-l preţuiască şi să-l îndrăgească. Activ, energic, priceput, Sanislau s-a impus şi prin seriozitatea cu care a înţeles să privească toate problemele, indiferent dacă erau de ordin profesional, sportiv sau sindical. Respectul şi admiraţia pe care şi a câştigat-o Sanislau Alexandru printre muncitorii de la „13 Decembrie“, nu s-a oprit însă între zidurile acestei fabrici. Şi acest lucru avea să se vadă concret, cu prilejul recentelor alegeri de asesori populari, când muncitorii i-au încredinţat lui Sanislau greaua sarcină dar şi înalta cinste, de a fi reprezentantii !- împărţirea dreptăţii vii Republica Populară Romiă "" (Continuare în. pag. 3-a col. 5—5) TV ANUL IV Nr. 1402 4 PAGINI 5 - LEI C. Redacția și Ad-da, Str. Săi Redacția Centrala telefonică 5.30.36 — b.pti.37 Administrația „ ... ____6.14.06 Tipografia ___ _ _ .3.84.39 «IM! IAU ANGUAMINTUL SĂ INSHUESC 20 mmm pentru campionatul popular de nataţie ...ne scrie dr. Atilla Kelmen, fost campion şi recordman de vinot Intre felul cum priveau „vedete“ trecute sportul şi felul cum văd vârfurile sportive actuale este o r re deosebire. Vedetele sportului chez socoteau obligatoriu ca privirile să fie aţintite asupra fraţelor lor, ca toată lumea să le fie obligată, să le stea la dispoziţie şi în înfumurarea lor, îşi închipuiau că specialitatea le aparţinea în exclusivitate, având un propriu „turn de fildeş”. Acolo unde se practică un sport de massă, unde sportul este în folosul celor mulţi, vârfurile sportive folosesc experienţa massei şi invers. Performeurii sportului popular sunt în slujba celor mulţi, sunt primul exemplu de sârguinţă, de viaţă sportivă şi sunt primii agitatori ai ideii sportului de masă. In fiecare zi avem alte exemple. In C.T.M., atleţii mai buni au instruit pe începători, cei de la volei au dat instrucţiuni tineretului, etc. Acum, înaintea Camenatului Popular de Nataţie, exemple bune nu lipsesc. CRISOAREA D-RULUI ATILA KELEMEN Iţi numărul nostru de eri, am pu-blicat un articol in care scriam intriatele: „Vârfurile sportive trebuie să ajute tineretul muncitor şi studios să se perfecţioneze. Angajându-se în această, acţiune, vârfurile sportive dovedesc că şi-au însuşit principiile sportului de masă, de a învăţa şi pe alţii experienţa lor”. Acest articol a avut ecou in rândurile sportivilor de frunte Fostul campion şi recordmanul ţării, dr. Atilla Kelemen, animator al nataţiei din Tg. Mureş, urmează acum un curs de specializare în n**dicnţă sportivă, la Bucureşti. Iată ce ne scrie acest i’înotător şi jucător de polo. CĂTRE „SPORTUL POPULAR” BUCUREŞTI „Am citit articolul, apărut în ziarul dvs. in legătură cu mobilizarea vârfurilor sportive pentru îndrumarea tineretului, muncitor, în vederea campionatului popular de nataţie. „Găsesc si hrului foarte bine căci es una tuturor sportivilor sau toate puterile acest campionat care va aduce mii de tineri de la sate şi oraşe, arătându-le frumuseţea sportului înnotului. „In ceia ce mă priveşte, îmi iau angajamentul să mă ocup de îndrumarea a 20 tineri muncitori din Tg. Mureş, pe care îi voi învăţa în stilul cel mai bun pentru concurs astfel ca ei să se prezinte la startul Cam- pionatului Popular de Nataţie, cu cunoştinţe înaintate în materie de înnot”. ,,Trăiască Republica Populară Română!” Dr. ATILA KELEMEN. Scrisoarea doctorului Kelemen este o dovadă că vârfurile sportive înţeleg rostul Campionatului Popular de Nataţie şi aduc o contribuţie serioasa la acţiunea pentru răspândirea înnertului. % lamentul „Cupei Tineretului or“ prevede între 26 Iunie şi disputarea campionatelor judeţene reprezentativele de plase şi cea a 31 de judeţî din judeţene — acolo unde xistat condiţii defavorabile orga— au executat programul susîn întregime probele prevăzute ulament la 26 Iunie, altele Laurit numai parţial urmând să exostul Duminică 3 Iulie şi în sfârşit — cele mai multe — vor organi Duminică 3 Iulie programul ct.tea din urmă au avantajul de a înlătura iniţial unele lipsuri semla organizările precedente, foloshimbul de experienţe cu judeţe ide s-au disputat campionatele, imn ce în Capitală vor avea loc ratele grupelor III şi IV, în ţară satele judeţene se vor desfăşma ila■ în următoarele 32 centre . 1. Roman, Drohoi, Maramureş, Braşov, Timişoara, Sf. Gheor, Câmpulung (Moldova), Oraviţa, Lngoj, Focşani, Sibiu, Reşiţa, Tg şi Petroşani, Fălticeni, Botoşani, Făgăraş, Zalăul Tulcea, Huşi, C lui Deva, Sighişoara, Bârlad, Piaamt, Odorhei Rădăuţi şi Caracal Veşti din ţarăTESTARILE SPORTIVE C.T.M. IAŞI VOR FI RADIODIFUZATE (prin telefon). „ Duminică 3e vor desfăşura la Iaşi campion judeţene în cadrul Cupei Tine- Muncitor,ederea acestui mare eveniment care va avea loc în viaţa sportivă a Iaşului s-au făcut intense pregătiri care vor asigura buna desfăşurare a competiţiilor. Astfel la stadionul „23 August“ unde se vor disputa campionatele , au fost terminate toate amenajările necesare. Cu sprijinul Comitetului Provizoriu şi a autorităţilor locale a fost construită pista de alergări, gropile de sărituri şi au fost reamenajate terenurile de volei. Deasermeni a fost construită şi o tribună nouă cu o capacitate de 1.200 de persoane. Stadionul a îmbrăcat haină de sărbătoare prin frumoasa pavoazare care s‘a făcut. Lozinci de dimensiuni impresionabile, tablouri şi steaguri au fost puse împrejurul incintei stadionului. In vederea cazării concurenţilor din plăşile: Copou, Bucium, Şipote, Podul Iloaiei şi Târgul Frumos, s-au luat toate măsurile necesare. Concurenţii aşteaptă cu nerăbdare campionatele judeţene , făcând regulat antrenamente metodice. Campionatele judeţene vor fi transmise printr-o instalaţie specială de r®, diodificare atât în centrul şi cartierele muncitoreşti ale oraşului cât şi pe lungimea de undă de 400 m. Concursurile vor începe la orele 9 dimineaţa , prin defilarea concurenţilor care s-au calificat în concursurile finale ale sectoarelor şi plăşilor. Campionatele judeţene CTM se vor transforma într-o adevărată sărbătoare a tineretului muncitor din capitala Moldovei. MARE ENTUZIASM PENTRU FINALELE JUDEŢENE CTM LA TIMIŞOARA TIMIŞOARA, 30prin telefon. Pregătirile pentru finalele CTM ale judeţului Timiş, care se vor disputa Duminică în localitate sunt în plină desfăşurare. Arena Electrica, unde se vor desfăşura competiţiile, va fi frumos pavoazată cu drapele, lozinci, tablouri, etc. I.caserimea, se va instala un difuzor, prin care se vor face toate comunicările. Pentru reuşita acestui mare «eveniment, jud. OSP Timiş a luat contact cu cele 12 comisii locale OSP şi anume plăşile Vinga, Lipova, Recaş, Buziaş, Chizătău, Giulvăz, Galaţia, Deta, Ciacova, Sânnicolaul Mare, Periam şi Jimbolia. In total la competiţiile ce gimnastică, atletism, handball şi volei vor lua parte peste 700 de tineri din Timişoara şi judeţ. Jud. OSP Timişoara a asigurat cele mai bune condiţiuni concurenţilor din mediul rural, astfel că ei vor fi aduşi cu camioanele, din comunele unde au domiciliul. Deasemenea li s-a asigurat cazarea şi alimentaţia în condiţiunile cele mai bune. Programul de pe arena Electrica este următorul La orele 8,30 se dispută pe terenul mic, matchul de handball între Vinga şi Lipova. La orele 9 se dispută jocul Sânnicolaul Mare—Periam pe terenul mic, şi Recaş—Giulvăz pe terenul mare. In urma acestor jocuri, învingătorii vor juca între ei. Jocurile de volei încep la orele 8.30 cu următoarele jocuri: Timişoara—Jimbolia şi Sânnicolaul Mpre,—Periam. Aceste jocuri se dispută pe două terenuri. Duminică 3 iulie. de centre găzduesc în ţară împienatele judeţene C. T. M. Manifestaţiile de la Iaşi vor fi radiodifuzate Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecăreTaxa poștală plătită în numerar 106 .523.945 Un nou capitol ..se deschide pentru aviaţia, sportivă din ţara noastră. Hotărîrea Biroului Politic al C. C. al P. M. R. pune pe prim plan aviaţia, — alături de nataţie, şah, tir, atletism şi volei, — printre sporturile cărora trebuie să li se dea cea mai mare desvoltare . #**4 tir... time-aes: Sport pasionant, îngăduind omului să înveţe meşteşugul de a stăpâni înăl-Hmilf» RVlp+ip *j!Vt în are las ri un rol util asupra căruia nici nu mai e nevoe să insistăm. Tinereţe! studiai şi muncitoresc dovedeşte, de altfel, din ce în ce,o tot mai mare precredipare pentru acest sport şi librăriile noastriţi mai prididesc vânzând placaj, carton şi pânză, difi care munca migăloasă a traforajelor va face să răsară apoi acele minuscule şi graţioase aeromodele, care reprezintă nu numai a-b-c-ul aviaţiei, ci şi prima ei lecţie practică. Aeromodelele, aceste avioane In minatură, sprijinite pe aceleaşi principii de sbor ca şi suratele lor cele mari, — sunt de trei categorii: planoare, propulsoare şi motomodele. Planoarele, — mai ales cele de faza I-a, — sunt uşor de construit, se lansează din mână şi durata lor de sbor poate atinge un minut. Sunit,dacă vreţi o jucărie plăcută, dar din sborul lor scurt, fiecare tânăr elev sau muncitor învaţă primele noţiuni de aviaţie, dest teagă primele taine ale sborului. Planoarele din faza II şi III, deşi nu au o construcţie mult mai complicată,, pot rămâne în aer un timp mai îndelungat străbătând in acest timp distanţe apreciabile. Prin construcţiile speciale se înţeleg aeromodele, propulsoarele (motor cu cauciuc) şi micromodelele de cameră. Primele au absolut aceiaş construcţie ca şi avionul şi sunt acţionate, de altfel de un mic motor cu auto-aprindere. Lansarea lor se face de pe o mică pista de placarj, iar experienţele sunt totdeauna interesante şi instructive. Astfel, anul trecut, un aeromodel lansatde la Sân Petru (Braşov) -g, aterizat la Codlea, ’'sburând' cu o viteză de peste 60 kilometri pe oră, uimii' dreaptă, recordul naţional e de 28 kilometri şi a fost stabilit pie distanţa dintre aeroportul Giuleşti — Romeo Popescu şi comuna Tăncăleşti. " După cum arătam la începutul acestui reportaj, elevii şi municitorii arată un interes din ce în ce mai susţinut pentru sportul aviatic. Mulţi dintre ei, — cum e cazul lăcătuşului Dumitru Marin de la fabrica metalurgică „Steaua Roşie" — au depăşit, de altfel dea mult, stagiul acestor lecţii preliminare. Dumitru Marin a obţinut brevetul de pilot. Şi: Încă ,pe cel mai valoros: brevetul C. Oricând ar fi nevoie, el poate lăsa să-l Înlocuiască un an tovarăş în munca sa de la„Steaua Roşie“ şi să treacă la comanda unui avion. Şi ca el, mulţi alţii. Din ce în ce mai mulţi. .. B. «Pilot C...» Arta sborului nu mai e un secret pentru lăcătuşul Marin Dumitru Aeromodelismul, un sport în plină desvoltare CUM PRACTICA SPORTUL ELEVII UNEI ŞCOLI INDUSTRIALE DIN LENINGRAD Pe strada Baltică din Leningrad, la numărul 35, se află o clădire înaltă şi albă cu geamuri mari, înconjurată de copaci şi tufişuri dese ce-i dau un aspect pitoresc în mijlocul marelui oraş. Este şcoala tehnică industrială nr. 28. O poartă mare, apoi o cărare îngrijită presărată cu nisip auriu conduce pe vizitator spre clădirea şcoli. Este ora şapte dimineaţa şi ceea ce ar putea mira ,oarecum sunt sunetele unei muzici vesele şi înviorătoare ce se aude de undeva din grădina şcolii. Curând de tot misterul se lămureşte şi sub ochi apar siluete svelte de elevi care fac gimnastica de dimineaţă pe terenul din spatele şcolii. Aşa îşi încep ei ziua. Majoritatea elevilor sunt orfani de război. Părinţii lor şi-au jertfit viaţa pentru Patrie, ştiind că vor asigura un viitor fericit copiilor lor. Şi în timp ce copiii îşi iau gustarea, directorul şcolii conduce pe vizitator în sala de gimnastică, care a fost curând amenajată cu inventar sportiv nou. Se văd felurite aparate, scară fixa, inele, paralele, cal, bară, frânghii etc. Pe pereţi sunt fotografiile celor mai buni sportivi ai şcolii. Toţi sunt şi excertenţi elevi, fruntaşi în clasele respective. In campionatele orăşeneşti pentru copii şi juniori, şcoala tehnică industrială a cucerit 50 de titluri. Dar aceasta nu a fost marele succes al şcolii. Colectivul de educaţie fizică este mândru că toţi cei 411 elevi sunt membrii colectivului şi practică sportul. Ei au îndrăgit educaţia fizică şi indiferent unde vor lucra după terminarea şcolii vor fi nuclee active de organizatori sportivi. Această sală de gimnastică devine neîncăpătoare în după amiezile de iarnă. Elevii işi termină lecţiile şi apoi trec în sală unde fac exerciţii fizice şi antrenamente. Şcoala are in afara profesorului de educaţie fizică un instructor ()e sporit care dă elevilor noţiuni de teorie şi arbitraj. Această şcoală a dus mult timp lipsa unui teren de sport. Acum un an, elevii şcolii prin propriul efort au amenajat terenul de foot-ball, două terenuri de volei, o pistă de alergare şi groapă pentru sărituri. In primăvara aceasta ei au ajutat pe elevii şcoalei nr. 14 să-şi termine amenajarea terenului d© sport. Comsomoliştii şcolii dau un mare ajutor sportivilor situându-se în fruntea mişcării de educaţie fizică şi sport. Toţi cei 211 comsomolişti ai şcolii sunt membrii clubului. Rezervele Muncii. Secretarul comitetului comsomolului Vladimir Bolşanschi este un excelent skior, sportiv calificat de categoria II-aşi un bun jucător de football Comsomoliştii şcolii tehnice industriale nr. 28 luptă ca viitori muncitori ce ies din şcoală să intre în producţie sănătoşi, viguroşi, plini de viaţă, factori activi ai construirii comunismului in Uniunea Sovietică. (după „Sovietchi Sport“) * SULIŢE Cu ocazia confirmări ailor arbitri federali Noi vă dorim, încrezători, Când în arenă debutaţi, să fiţ, mereu „fluerători“, iodată,... „flueraţi!“ .- Lobodă •Mt.rs VINERI T IULIE im ABONAMENTE Abonament individual lunar... 120 lei (instituții 1 an _„....„_—5.000 „ Portrete din C.T.M. NEGREA PETRE TRACTORIST DIN PLASA FIERBINţI Când a dat cu ochii de măreţul spectacol ce-l oferea Stadionul Tineretului cu prilejul finalelor judeţene CTM, Petre Neagu, tractorist din plasa Fierbinţi nu şi-a putut infrâna admiraţia: •— „Phi! Ce de lume!... Ce de colori!... Ce de tinerii... Tiam nu a a văzut niciodată atâta sărbătoare...—” ★ Negrea Petre este un tânăr de 22 ani, lat în spate, ai cărui părinţi lucrează pământul în plasa Fierbinţi de când se ştie el: tatăl plugar iar maică-sa muncitoare. De sport nici n’auzise până la faza iniţială a Cupei Tineretului Muncitor. Flăcăii l-au chemat şi i-au spus Că ar putea să arunce bine greutatea. Şi s’a dus. A luat în mâini greutatea şi-a asvărlit-o 9,80 metri. Negrea Petre ieşise primul acolo’n sat. La Bucureşti, Negrea Petre n’a mai cucerit primul loc. Nici pe-al doilea, nici pe al treilea. Dar nu s’a descurajat. — „Nu-i nimic, spune el. Când mă duc acasă am s’arunc, am s’arunc pânănu -m’or mai întrece mulţi. E rândul meu să chem alţi tineri să facă sport căci nu mai este ca înainte vreme când eram ştiut să muncim şi chiaburil să se imbogătească pe spinarea muncii noastre”." Intorcându-se la treburile lui de zi cu zi, ţrebrea Petre, va muncii cu mai multă sârguinţă cu mai mult drag ştiind că după orele de muncă, de încordare, vin şi cele de destindere, de sport, de recuperare a forţelor pentru noi şi noi victorii. NEGREA PETRE CONFERINŢA Tov. ANTOI MOBSESCU Tov. ANTON MOISESCU, membru în comitetul Central al Confederaţiei Generale a Muncii, va conferenţia despre: „Cultura fizică şi sportul în UM.S.S”, Sâmbătă 2 Iulie 1949 orele 16,30 la Casa Prieteniei Sovietos- Română din str. Batiştei Nr. 14. Conferinţa este urmată de un film sovietic. mmn Di C.T.M. AU EXCLUSIVITATE Pentru a asigura reuşita campionatelor judeţene CTM, OSP a dispus exclusivitatea probelor din CTM pentru ziua de 3 iulie a. c. cu excepţia campionatelor naţionale de football ale diviziilor A şi B. MQ! RECORDURI IN CINSTEA HOTARARII • Mâine la Strandul Tineretului concurs de antrenament Strandul Tineretul găzduește mâine, după amiază la orele 16, un concurs de înnot, criteriu pentru eliberarea permiselor de intrare la ștranduri. Programul cuprinde următoarele probe: a) seniori: 100 şi 300 m. liber, 100 m. brasse, 100 m. spate, 50 m. fluture, 4.X50 m. liber. b) senioare: 100 şi 300 m. liber, 100 m. brasse: 4x50 m. liber. c) juniori: 50 m. liber, 50 m. spate, 50 m. brasse. d) junioare: 50 m. brase, 50 m. liber, 50 m. spate. e) băeţi: 50 m. liber, 50 m. brasse f) fetiţe: 50 m. brasse, înscrierile se fac pe bază de liste în dublu exemplar, carii se vor depune până astăzi la orele l, la sediul Districtului. Totodată vor avea loc şi o serie de tentative de recorduri naţionale, pe care înnotătorii bucureşteni şi-au luat obligaţia să le doboare în cinstea Hotărîrîi Biroului Politic al C. C. al P M. R. în chestiunea sportului. In cinstea Hotărîrii ELEVII ȘCOALEI TEHNICE SPORTIVE DIN CRAIOVA AU CONSTRUIT UN TEREN DE VOLEI Vestea Hotărârii Biroului Politic al CCPMR a fost primită în oraşul nostru cu un entuziasm de nedescris de miile de muncitori sportivi. In toate cercurile sportive se discută cu mult interes perspectivele care se deschid astăzi sportului din ţara noastră. Din iniţiativa elevilor de la ?' • ‘ ~" — strui teren niţă de lângă Jud. DSP Dolj. Construcţia acestui teren de volei, deşi necesita lucrări de o amploare destul de mare totuş datorită abnegaţiei cu care au muncit tinerii elevi, a fost construit într’o singură, zi S’au evidenţiat în special cu acest prilej elevii: Gherbănescu Arcadie, T,js„,„r„ »t»l a c» Tanărescu. Iniţiativa