Sportul Popular, septembrie 1949 (Anul 5, nr. 1462-1492)

1949-09-01 / nr. 1462

Muncîtorîî de la fabrica „Stela" se pot mândri cu bazinul de înnot „Ne vom strădui să facem lucruri şi mai bune", ne-au spus tov. Marinescu Vasile şî Diesz Emeric De două ore vizităm atelierele, cantina, clubul, căminul de ucenici, creşa, duşurile, vestiarele, sălile ile lectură şi instalaţiile sportive ale fa­­bricii de săpunuri „Stela’’ şi nu ne săturăm privind. Sarcina noastră profesională era aceea de a populariza o importantă realizare sportivă a muncitorilor din aceasta întreprindere: construirea, prin muncă voluntară, a unui bazin de înnot. Sunt, încă, atât de puţine bazinele de înnot — şi aceasta ca o consecinţă a­ nepăsării şi relei voinţe a regimurilor trecute — încât reali­zarea unui astfel de bazin, reprezin­tă nu numai un succes al muncitori­lor de la ,,Ştela”, dar ea însemnează, totdeodată, o contribuţie valoroasă în acţiunea de difuzare a sporturilor de bază, pe linia trasată de Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR asu­pra problemei stimulării şi desvol­­tării continue a culturii fizice şi a sportului. Iniţial, acesta fusese ţelul vizi­tei noastre: de a vedea bazinul şi de a da ca exemplu munca avântată ce s’a depus aici pentru reuşita unei astfel de iniţiative. Dar, odată intrat pe poarta fabri­­cii, este foarte greu să faci atât de repede cale întoarsă. Nu te lăsă ini­­ma. Totul te reţine aici şi te îmbie să priveşti cu drag — cu emoţie chiar — realizările care s’au făcut la fabrica „Stela" în toate sectoarele. Privind cât cuprinzi cu ochii, dealun­­gul şi dealatul fabricii, în ateliere, în birouri, în locurile de muncă şi de recreaţie, simţi grija şi preocuparea permanentă pentru făurirea unor condiţiuni cât mai bune de muncă şi de viaţă pentru cei ce muncesc, fă­când astfel să trăeşti imaginea a­­dăncă şi plină de înţelegere a cu­vintelor lui Lenin că „omul este cel mai preţios capital”. Bazin de înnot, plajă, vestiare.. Dacă In­ producţie, această impor­tantă unitate industrială — cea mai mare de acest gen din tot sud-estul european — lucrează de pe acum, cât şi multe alte întreprinderi, în contul anului 1950 (secţia glicerina: dela 4 August, secţia pastă de dinţi: dela 13 August şi secţia săpunuri: dela 19 August), apoi în materie de asis­tenţă muncitorească şi instalaţii sportive, fabrica „Stela”­­ constitue un far luminos, un exemplu măreţ pentru toate celelalte întreprinderi din Capitală. Dar este treabă grea, să cuprin­dem în rândurile acestea, toate as­­pectele — pozitive — pe care ni le-a desvăluit vizita noastră la fabrica „Stela”. Să ne oprim, astăzi, la bazinul de înnot construit pe terenul din spa­tele fabricii. Nu e deloc o treabă ocazională, o jucărie oarecare, făcută aşa ca să fie pentru a justifica existenţă unor preocupări sportive. E un bazin , în toată accepţiunea cuvântului, lung de 20 metri şi lat de 10 metri, cu o capacitate de 400.000 de litri de apă. Bine betonat, bazinul porneşte în pantă de la adâncimea de 0,25, metru şi 'ajunge' până la 2­­ metri. El este prevăzut cu toate Instalaţiile in măsură să-i asigure o bună funcţio­nare: patru guri de apă, care umplu bazinul în 25 minute... 2 guri de scur­gere care golesc bazinul în minimum de timp şi câteva scări tubulare care permit accesul muncitorilor în toate laturile şi­ la toate adâncimii. Acest bazin are, în plus,­ un dis­pozitiv căruia îi duc dorul, cu sigu­ranţă, multe bazine de concurs şi mulţi înnotători. E vorba de o­ ţeavă care străbate fundul bazinului în toată lungimea lui şi este adaptată la cazanul’ de aburi al fabricii. In felul acesta, apa este încălzită şi adusă la temperatura de 4- 22 grade, care permite practicarea vinotu­luî şi în zilele mai ■puţliulnsorite.“ La una din extremităţile bazinu­lui, s’a amenajat o­ mică­­ porţiune, unde cei 25 copii ai creşei fabricei­ se pot scălda şi sbengui in voie. Spaţiul n’a permis, deocamdată, decât amenajarea unei plaje de di­mensiuni reduse pentru copii. Până la găsirea unei soluţii — şi ea este căutată — muncitorii din fabrică au totuşi destul loc pe marginea bazi­nului, spre a sta întinşi la soare şi a se recreea In plus, s’au construit câteva leagăne, care oferă muncito­rilor­ o distracţie plăcută. Bazinul are duşuri, iar vestiarele sunt destul de încăpătoare şi 11 se a­­fluc continuu îmbunătăţiri. „Ne vom strădui să facem lucruri şi mai bune’ ! Atest bazin nu s’a făcut cât ai bate din palme. El a cerut muncă multă ş’ , mai ales multă însufleţire şi mult devu-­­ ţaraent. Elan­a muncitorilor a fost insă­­ stimulat de Înţelegerea găsită la tov. N. Mihai, directorul organizaţiei de par­tid, I. Grunştein, preşedintele comitetu­lui de fabrică, precum şi toţi tehnicienii şi specialiştii din conducerea fabricii. Aşa s’a făcut că munca lor volun­tară a dat un rod atât de valoros şi că astăzi se pot mândri cu un bazin atât de frumos şi atât de util. • ■/' — „Nu ne oprim insă aici — ne spune tov. Marinescu Vasile, responsabilul sportiv şi Diesz Emeric, care ne-au condus , în toate părţile, arătându-ne cu modestie, dar cu multă dragoste, înfăp­tuirile la care au pus umărul toţi mun­citorii — ci ne vom strădui să facem lucruri şi mai bune, spre fălosul tuturor, celor ce muncesc in această ’-t-aprin­dere“. * , w I ’ Bazinul de viriot ilustrează, de­altfel, numai o mldă’ parte din re-­ marcabila activitate sportivă ce pul­sează aci şi care cuprinde secţii de: fotbal, şah, volei, atletism, tenis de masă, gimnastică, popice şi handbal. Dar,­ despre toate acestea ne vom ocupa în numărul de mâine. Bazinul de înnot construit prin muncă in curtea voluntară de muncitorii fabricii STELA fabricii CITIŢI IN PAG. IV-a In ETAPA 8 a A TURULUI­ POLONIEI ECHIPA R. P. R A DISPUS CATEGORIC DE ITALIA, DISTANŢÂNDU-SE CU 27 MINUTE Duelul dintre Marin Xivulescu şi Jificulttlli continua în acelaş ritm. Norhadian şi Xegoescu au câştigat câte un loc în clasamentul general FINALELE CAMPIONATULUI SE DISPUTĂ SÂMBĂTĂ SI POPULAR DE NATAŢIE DUMINICĂ LA LUGOJ IN CINSTEA C. P. N. ARE LOC UN MARE CONCURS NATIONAL DE INNOT. SĂRITURI SI POLO Sâmbătă şi Duminică 4 Septembrie se dispută la Lugoj finalele Campiona­tului Popular de Nataţie la care vor lua startul câte patru înotători din fiecare judeţ (doi băeţi şi două fete) şi anume fcampionii judeteni la categoriile IlI-a (înnotători intre 16 şi 18 ani) şi IV-a (înnotători dela 18 ani in sus). Vor lua startul aşadar câte 61 concu­renţi pentru fiecare categorie in parte (224 in total). Pentrucă bazinul de la Lugoj dispune de o culoare, concurenţii fiecărei categorii vor fi împărţiţi în 12 serii (11 serii de câte 5 concurenţi şi o serie de 6), prin tragere la sorţi. Primele serii eliminatorii se dispută in cursul zilei de Sâmbătă. Primii trei clasaţi din fiecare serie se califici pentru semifinalele cari se vor disputa a doua zi dimineaţă. Iată programul preliminărilor : SAMBATA 3 SEPTEMBRIE Dela ora 10: 12 serii cat. III-a băeţi; 12 serii cat. 111-a fete. Dela ora 16: 12 serii cat. IV-a fete, 12 serii cat. IV-a băeţi. DUMINICA 4 SEPTEMBRIE Dela ora 10: 6 serii cat. III-a fete; 6 serii cat. III-a băeţi; 6 serii cat. IV-a băeţi; 6 serii cat. IV-a fete. In după amiaza aceleaşi zile vor avea loc finalele, cari vor desemna pe câşti­gătorii primului Campionat Popular de Nataţie din R. P. R. In afară de aceste finale se vor mai disputa şi o serie de curse demonstra­tive la care vor lua startul cei mai buni înnotători din ţară. Programul complet al acestei după amieze se prezintă astfel: Ora­ 15.30: 200 m. bras băeţi ■ 15.45: 100 m. spate fete ,­­ 15.50: Finala CPN1 cat. III-a fete 15.45: 100 m. bras fete 16.05: Finala CPN cat. III-a băeţi 16.15: 100 m. liber fete 16.20: 100 m. spate băeţi 16.30: Finala CPN cat. IV-a fete 16.35: 100 m. liber băeţi 16.40: Finala CPN cat. IV-a băeţi 16.45: 100 m. fluture băeţi 16.50: Demonstraţie de sărituri­ artistice 17.10: 3x100 m. mixt fete 17.20: 3x100 m. mixt bieţi 17.30: Pol pe apă. Iată acum lista innotătorilor invitaţi pentru acest concurs: Sanda Eftimiu, Muntanu Alex, Russu Valeria, Patri­ciu­, Alex, Lascu, Mager, Orosz, Cucu, Lucia, Bereţchi, Hilda Theiss, Haraszthy Czimbalmos­, Hospodar, Novac, Retcher, Bock, Wiener, Heitz, Cârmu, Iostin, Reiser, Bagiu, Sănescu, Torok, Norman, W­îlnreich, Bohuniţchi şi Moga. Toţi concurenţii cu excepţia timişo­­renilor vor trebui să fie la Lugoj in cursul zilei de Sâmbătă 3 Septembrie. Timişorenii vor sosi la Lugoj Duminică 4 Septembrie dimineaţa. Scopul programării finalelor Campio­natului Popular de Nataţie la Lugoj şi invitaria lotul­ui naţional de nataţie In atenţia judeţenelor şi finaliştilor C. P. N. Finaliştii Campionatului Popu. Iar de nataţie vor trebui să so­sească la Lugoj în cursul zilei de Vineri 2 Septembrie. Judeţenele vor însărcina cu conducerea lotului judeţean pe unul dintre înnotătorii calificaţi, pentru un concurs demonstrativ s-a făcut pentru următoarele motive: a) inagurarea bazinului dela Lugoj. Bazinul dela Lugoj a fost construit prin muncă voluntară de către tineretul din localitate. El are 50 m. lungime şi 17 m. lăţime, o trambulină pentru să­rituri şi o tribună pentru spectatori. b) înnotătorii din lotul naţional vor face o demonstraţie a tuturor stilurilor­ de vinot. Ei vor arăta celor cari s’au evidenţiat in decursul Campionatului Popular de Nataţie calea spre obţinerea performanţelor. Deasemeni, în cinstea C. P. N. înnotătorii şi înnotătoarele lo­tului naţional se vor strădui să obţină performanţe cit mai bune la concursul rezervat lor. c) pentru popularizarea săriturilor, această n­umoasă ramură a nataţiei, campionul național Alex. Lascu va exe­­cuta o serie de sărituri de la trambulină. d) pentru popularizarea jocului de polo se dispută o partidă demonstrativă intre două selecționate ale lotului na­­țional. ... e) prin întocmirea unui program atât de bogat se urmărește atragerea tine­retului din Lugoj spre sportul natației, mai ales că, prin construirea bazinului el şi-a creat premizele transformării Lugojului într­-un puternic central nautic. ANUL V —NIr. 1462 4 PAGINI 5 LEI P. Redacta și Adiția; Str. Sărindar 12 Centrala telefonică 6.30.36 — 5.30.38 Administrația ....................6.14.06 Tipografia ................... 3.84.39 Reclamațiimi — Abonamente 5.21.21 SPRE GLORIA ÎNTREGII LUMI PROGRESISTE NINA DUMBADZE SMUCEȘTE PE FIIENȚU­l ATLETISMULUI MONDIAL Există recorduri mondiale atletice cari au fost conside­rate până de curând aproape imposibil de egalat. Printre a­­cestea figurau re­cordul lui Owens la săritură în lungime, recordul lui Atorris la decatlon, recordul lui Haegg pe 3000 de m., recordul lui Heino pe 10.000 de m­. sau recordul lui Blask la aruncaraea­ ciocanului. Dar des­­voltarea atletismului în special in Uniu­nea Sovietică şi In ţările de democraţie populară, a făcut ca aceste recorduri să fie nu numai egala­te, dar, câteva din ele, chiar depăşite. Celelalte, rămase încă valabile, vor fi doborâte, cu sigu­ranţă cât de curând Astfel, există de acum atleţi negri cari sar în lungime foarte aproape de cei 813 cm. al lui Owens: cele 7900 puncte la decatlon ale lui Mo­rris vor fi depăşite în curând de atletul sovietic Heino Lipp). Recordul lui Haegg pe 3000 m. a fost deja întrecut de belgianul Gaston Reiff, acum două săptămâni, recordul lui Blask la aruncarea ciocanului a fost deasemenea, întrecut­­ de ungurul Németh, iar atletul sovietic Kanaki se apropie, la rându-i ameninţător. In sfârşit recordul lui Heino pe 10.000 de metri a fost o­ jucărie pentru atletul cehoslovac Zátopek. Proba atletică la care cel mai bun rezultat a fost, insă, depăşit cu o dife­renţa mare, faţă de celalalte performan­te mondiale bătute de atleţii mai sus arătaţi este aruncarea discului, la categoria femei. Şi asta pentru că la probă aceasta există o atletă excepţio­nală: NINA DUMBADZE, a cărei clasă nu va putea fi atinsă, prea curând, de o altă atletă din lume. Intr’adevăr, NINA DUMBADZE, de­ţine recordul mondial cu­ 53,25 m., ame­liorând ultimul record mondial al ger­manei Mayer­maye­r de 48,21 m­, cu ma mult de 5 m. Această performanţă a atletei sovieti­­ce depăşeşte cu ■ mai mult de 11­ metri performanţa campioanei olimpice din 1948 franceza Ostermayer, care a arun­cat 41,90 metri. Anul trecut, alte atlete sovietice au reuşit, totuşi, să se apropie de NINA DUMBADZE. Dintre acestea, Maiciuhaia a aruncat 50.39 m., Anokina 48.70 şi Ciudina 48.92 m. Anul acesta cea mai bună performanţă mondială, după cea a NINF­I DUMBADZE este a atletei Sovietice Bagm­anţova, care a reuşit să arunce 45.14 m. — în timp ce campioanele ţărilor burgheze nu întrec 42 metri, la aruncarea discului. . In aceste condiţii, putem spune liniştit că NINA DUMBADZE ESTE CEL MAI VALOROS PRODUS AL ATLE­TISMULUI MONDIAL SI CA NU ESTE O ÎNTÂMPLARE FAPTUL CA ACEASTA FIGURA REPREZENTA­TIVA A ATLETISMULUI MONDIAL ESTE SOVIETICA, DEOARECE URSS ARE­­CELE MAI BUNE ATLETE DIN LUME, IAR LA CAMPIONATELE MONDIALE UNIVERSITARE ATLE­TELE DIN URSS AU CÂSTIGAT NU MAI PUTIN. DE TO DIN CELE ÎI PRO­­BE DISPUTATE.­­ O întâlnire cu Nina Dumbadze e un eve­rt intent. O întâlnire cu NINA DUMBADZE este un mare eveniment pentru un iu­bitor al atletismului, iar a urmări acest fenomen sportiv în concurs, este ceva ce merită să fie văzut pentru desăvâr­şirea mişcării, pentru graţia şi uşurinţa execuţiei. NINA DUMBADZE are 185 cm. Înăl­ţime, un corp sculptural, perfect propor­ţional Trăsăt­urile ei fine, frumoase, pielea ei albă catifelată vorbesc despre ţara ei de origină, ţara femeilor fru­moase şi a bărbaţilor puternici. GRU­ZIA veşnic însorită, de unde ne-a ve­nit acum câţiva ani extraordinara echipă de fotbal, DINAMO-Tbilisi. NINA are 27 de ani şi este inginer electrotehnic. E o fiinţă comunicativă, veselă, extrem de simpatică şi iubită. Succesele ei sportive nu au făcut­-o deloc încrezută şi ea participă cu vioiciune la orice eveniment, fiind renumită în rândul tovarăşilor ei de sport pentru vorbele ei de spirit, pentru observaţiile ei inteli­gente. NINA POARTA CU MÂNDRIE PE PIEPT INSIGNA COMSOMOLULUI SI ALATURI DE EA­ DOUA MEDA­LII DE AUR, CAT O MONEDA DE 5 LEI, PRIMITE PENTRU CELE DOUA CAMPIONATE UNIONALE DE ATLETISM DIN 1947 SI 1948. La întrebarea ziariştilor maghiari asupra gândurilor cu cari a venit la Budapesta, M­A5, a răspuns plină de mândrie: „PE MINE, GA ȘI PE CEILALȚI ________________E Horn (Continuare In Ipag. 3, col. 5—6) NINA DUMBADZE CANTONAMENTUL DE TENIS AL JUNIORILOR A LUAT SFÂRŞIT „Ce repede au trecut cele două săptămâni!” Micuţul TAKATS ERNEST ne vorbeşte cu destul de mult regret. Cantonamentul s’a terminat. Şi deci va pleca. Ar fi vrut să mai ră­mână. Ar fi vrut să mai glumească împreună cu colegii săi din Cluj, din Tg. Mureş, din Petroşani sau din Timişoara. Să mai ia lecţii de la profesorul său cel mai bun, Marin Bădin. Takats Ernest a învăţat desigur multe lucruri în acest Can­tonament. A aflat cu surprindere cât de greşit era stilul său de joc. Cât de neapt pentru progres. Şi atunci, cu sârguinţă, a încercat chiar a început să joace mai slab de­­să lovească Întocmai cum i s’a ară­­cat cu vechiul stil. Dar, încetul cu tot. N’a reuşit de’oc la Început. Ba încetul, a Învăţat cum să execute o lovitură. Apoi încă una. Şi încă una... Acum e mândru de cunoştinţele sale. Şi nerăbdător de a arăta priete­nilor din Arad cele învăţate. Totuşi... „Ce repede au trecut cele două săp­tămâni!” In cantonamentul de tenis al ju­niorilor a luat parte şi un tânăr re­prezentant al oraşului Petroşani, Le­­pădatu Emil, de la gruparea sîndica­­tului minierilor — Jiul. El are pla­­nuri mari şi ie,a împărtăşit şi nouă ori, in timp ce stăteam de vorbă, înainte de întoarcerea sa acasă. Vrea să înceapă in oraşul său o cam­panie pentru lucrarea prin muncă vo­­luntară a mai multor terenuri de tenis. ,,E greu să progresezi dacă nu ai decât un singur teren“, ne asigura el. „Şi in plus fără nici un antre­nor cum e cazul in oraşul Petroşani” Cantonamentul de tenis al junio­rilor a luat sfârşit. O parte dintre aceştia au plecat a­­casă ori. O parte au rămas în Bucu­­ireşti pentru a participa la Campio­natele Naţionale cari vor începe joi 1. Septembrie. • Engelstein Andrei din Arad este unul dintre cei care au plecat. Și a . m. bn. — (Continuare în pag. 3, col. 3) Oancea Ion (Tg. Mureş) execută un serviciu în timpul lecţiei JOI 1 SEPTEMBRIE 1949 Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei hali Taxa poştală plătită in numerar 106 .523.945 ABONAMENTE Abonament Individual hm»__120 tei Instituţii­­ an____________ 5.000 „ Emil Zátopek şi Olga Sh­nerova în lotul naţional cehoslovac, care participă la Campionatele Internaţionale R. P. R. După Campionatele Naţionale care s-au desfăşurat zilele trecute, Stadionul Republicei va găzdui peste unsprezece zile un alt eveni­ment de seamă al atletismului nostru: Campionatele Internaţionale ale Republicei Populare Române. Prima ediţie a acestor concursuri de anul trecut a venit să cin­stească Inaugurarea celui mai mare stadion al nostru, rată năvală a spectatorilor bucure­­şteni, spre atletism, confirmată de cifra totală a celor ce au fost pre­zenţi în cele două zile de concurs (aproape optzeci de mii de specta­torii. Ne amintim cum Emil Zátopek campion olimpic pe 10.000 m, surprins de ceea ce a văzut la noi ne-a spus: „Nicăeri pe unde am colindat (Pa­ris, Bruxelles, Oslo, Praga, Buda­pesta, Londra, Torino, Stockholm, etc.) nu am fost primit cu atâta căl­dură Ca aici, la Bucureşti...’’ Vin atleţi din Cehoslo­vacia, Ungaria*, Polonia Anul acesta, Campionatele Inter­naţionale vor fi reeditate in 2ilelel Au fost prezenţi atunci fruntaşii atletismului cehoslovac, polon şi ma­ghiar, care alături de cei mai buni atleţi ai noştri au făcut o adevărată demonstraţie de tehnică şi o risipă de performanţe excepţionale. Anul trecut s-a prilejuit o adevă­de 10—11 Septembrie pe acelaşi Sta­dion al Republicii. Acum, la cea de a doua ediţie vor veni cei mai buni atleţi ai Ceho­slovaciei, Ungariei şi Poloniei. Cu majoritatea acestora ne-am mai întâlnit in cursul sezonului ac­tual. Odată sau chiar de mai multe ori şi am avut comportări din cele mai frumoase. O victorie preţioasă asupra Poloniei la Varşovia, un re­zultat strâns cu Cehoslovacia la Os­trava, după o primă zi de neaştep­tată egalitate şi o luptă dârză la Dyorgyor cu Ungaria când am cuce­­rit locul întâi la opt probe. Cehoslovacia şi-a anunţat lotul Pentru ediţia doua a Concursurilor Internaţionale ale Republicei noa­­stre, Federaţia Cehoslovacă de ad­e­v. vil. (Continuare în pag- 3, col. 6—7) LADISLAU KISS (R.P.R.), BERDI (Ungaria) şi MORAVEC (C.S.R.) se întâlnesc din nou în cadrul Campiona­telor Internaţionale R.P.R. Iată-i pe podiumul celor victorioşi după cursa de 400 m. garduri din Septembrie 1948 Tineretul Republicii noastre întâmpină cu noi succese in muncă Congresul Mondial al Tineretului Congresul Mondial al Tineretu­lui Democrat care va avea loc la Budapesta se apropie. După Fes­tivalul Tineretului şi Jocurile Mondiale Universitare, Congre­sul Mondial al Tineretului este o măreaţă încheiere a importante­lor manifestaţii pentru pace a tinerilor din lumea întreagă. Tineretul din RPR întâmpină adunarea delegaţilor tinerilor din întreaga lume, cu noi şi im­portante succese în muncă. La Dinamo-Cotroceni, „Vasile Roaită”, „23 August’’ şi Filatura Dacia, brigăzile constituite spe­cial au realizat, in cinstea Con­gresului, însemnate depăşiri de normă. Tineretul muncitor, al întrep­rin­derilor din Cluj, Oradea, Iaşi, Roman, Timişoara, Craiova, ara­­tă elanul şi entuziasmul cu care întâmpină măreţul eveniment din capitala Ungariei, Congre­sul Mondial al Tineretului. Voinţa dârză pentru pace, li­bertate şi progres, dorinţa nestă­pânită de a păstra cu orice sa­crificiu pacea, sunt­ manifestate din toată inima de tineretul din Republica noastră care împreună cu tineretul de pe tot globul este unit în lupta împotriva im­perialismului cotropitor şi aţâ­ţător la războaie. Congresul Mondial al Tinere­tului va fi o nouă şi puternică afirmare a dorinţei de pace a tineretului de pretutindeni. INSIGNA DE POLISPORTIV IN ŢARĂ LA SĂLAJ ŞI IAŞI AU FOST COMPLECTATE PRIMELE CARNE­TE DE ASPIRANT U­n exemplu pozitiv şi demn de urmat in organizarea concursu­rilor speciale pentru obţinerea standardurilor Insignei de Poli­sportiv il oferă Comitetul Judeţean Iaşi pentru Cultură Fizică şi Sport — care a reuşit să asigu­re o masivă participare a tinerilor muncitori la această nouă competiţie, printr-o bună programare a concursurilor, prin constituirea centrelor de antrenament pentru, atletism şi nataţie, prin formarea comisiei tehnice de organizare a întrecerilor din cadrul insignei sportive , peste patru sute de tineri au obţinut primele standarduri în cadrul Insignei de Polisportiv, obţină performanţele impuse de re­gulament, începând de săptămâna viitoare Comitetul judeţean Iaşi pentru Cul­tură Fizică şi Sport a stabilit urmă­torul program pentru concursurile Insignei de Polisportiv: Miercuri şi Vineri — concursuri de atletism pe Stadionul 23 August, Marţi şi Joi con­cursuri de nataţie la ştrandul Iaşi­lor. Iar Duminecă şi Luni, concursuri de tir. Dacă s-au înregistrat până acum aceste rezultate îmbucurătoare mai sunt încă întreprinderi şi sindicate care nu au început pregătirile pen­tru această competiţie. Astfel co­lectivul sportiv dela Atelierele CFR a ridicat până acum numai 35 de carnete de aspirant iar la întreprin­derile RATA unde lucrează sute de muncitori nu s’a dus nici o muncă de popularizare a Insignei sportive. Deasemeni UTM-ul nu acordă încă tot sprijinul pentru mobilizarea tine­rilor in vederea Insignei de Polispor­tiv. La Cluj serioase defi­cienţe de organizare Dacă în majoritatea judeţenelor din ţară concursurile Insignei de Polisportiv au reușit să mobilizeze mase largi de tineret, să se bucure de o bună orga­(Continuare în pag. 3, col. 5—6—7) In cursul zilei de Miercuri s’a or­ganizat^ primul concurs special de tir. Patruzeci de tineri au reușit să --------------------------------------------------­ Congresul Federaţiei M­o­n­di­a­le a Tineretului Democrat, de la Budapesta 800 DELEGAŢI VOR EXPRIMA VOINŢA FERMA DE PACE A 60 MILIOANE TINERI DEMOCRAŢI BUDAPESTA, 30. (Agerpres). MTI transmite: Cel de al doilea Congres al F­ederaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, va avea loc între 2 — 10 Septembrie la Budapesta. Peste 800 de delegaţi reprezen­tând 60 milioane de tineri demo­craţi vor participa la acest Congres. Vorbind despre importanţa Congresului, Bert Williams, secretar al Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, a subliniat că CON­GRESUL VA EXPRIMA DIN NOU VOINŢA FERMA DE PACE A TINERETULUI DEMOCRAT DIN ÎNTREAGA LUME ŞI VA ÎNFIERA PE ATAŢATORII LA RĂZBOI, IN PRIMUL RAND PE IMPERIALIŞTI­ ANGLO-AMERICANI. „CONGRESUL VA CONTRIBUI LA ÎNTĂRIREA FORŢELOR TINERILOR DEMOCRAŢI DIN LUME, CONSOLIDÂND ASTFEL IMENSUL LAGAR AL LUPTĂTORILOR NECLINTIŢI PENTRU O PACE TRAINICA SI DEMOCRATICA IN FRUNTE CU URSS“, a declarat Bert Wiliams.

Next