Sportul Popular, septembrie 1949 (Anul 5, nr. 1462-1492)

1949-09-10 / nr. 1471

T. mm criteriului de calificare Pentru Campionatul Naţional care va începe în primăvara anului 1950 nu sunt cunoscute în momentul de faţă decât 8 echipe participante, acestea fiind cele care iau parte la Criteriul de Toamnă R.P.R, iar ce­lelalte 4 urmează a fi desemnate de competiţia care se va desfăşura în acest sezon sub denumirea de CRI­TERIUL DE CALIFICARE. Acest criteriu se va desfăşura pe patru serii cu participarea următoa­relor echipe: SERIA I-a: SERIA I: SMC Reşiţa; CSM Lugoj; CSM Bulgăr­uş; CSM­ Penam. SERIA II: CSCA Bucu­reşti; TJS PTT Bucureşti; CAM Bucureşti; CONCORDIA Ploeşti. SERIA III: INTROMETAN Me­diaş; RECORD Mediaş; CFR Mier­curea Ciuc; CSU Târgul Mureş. SERIA IV: TRACTORUL Braşov; CFR Braşov; DINAMO Bucureşti; CSU Cluj. Competiţia se va disputa tur-retur şi la sfârşitul ei primele clasate se vor califica de drept pentru dispu­tarea Campionatului National al anului 1950. Neprezentarea la jocuri nu este permisă, regulamentul competiţiei prevăzând că acele echipe care nu se vor prezenta intr’o etapă vor fi eliminate, criteriul urmând să se dis­pute apoi cu formaţiile rămase. Ș­TIRI . Recent formată, echipa femenină a întreprinderii VESTITORUL, a susţinut ! Miercuri o întâlnire amicală în compania F. R. B., dispunând de aceasta cu 4—1. 02 Formaţia femenină TRACTORUL din Braşov, a susţinut un joc de propa­gandă la Baraolt, unde a dispus de echi­pa locală cu 6—1. Contestaţia grupării 11 IUNIE de la Jocul de cupă cu DINAMO, a fost respinsă, menţinându-se rezultatul de pe teren.­­ In judeţul Timiş, se va desfăşura în tomna aceasta, un campionat rural la care vor participa 40 echipe. CIN­EM U'PuiSRI CE TREBUE ÎNLĂTURATE Competiţia organizată de C.S.U. a luat sfârşit odată cu jocurile de Marţi seara, care au adus prin rezultatele lor victoria finală a eiSjipei organizatorilor, urmată î­n ordine de U*ipU­., Metalul şi Godeanu. Nu vom face obişnuitele reveniri şi nu vc ' :•?-la nici desf&ş’urarea jocurilor. Vom nota, în schimb, câteva fapte, din discuta­rea cărora se pot trage utile învăţături. ARBITRI LA CONCURENŢA Că pe terenurile noastre se prestează ar­bitraje slabe, o ştim de mult, cum tot de m-­­ i vreme ştim că majoritatea cupluri­le:’ cărora îi se acordă încrederea condu­cerii partid­elor nu sunt decât rareori su­date dar că arbitrii prezenţi în cupluri pot conduce la... concurenţă sau în reran, să, fie spinarea echipelor, am aflat doar Marţi, în cursul jocului Metalul—UST*U­.. ccr ’ne de P. Spiru­ şi C. Armăşescu. Şi iată ci?un anume: P S­r1.ru observă o greşeală personală a lipul jilcător şi fr'cră. C. Armăşescu n.’a vaz’«t și,'deci. rm? mrat, însă, după sanc­ţiunea' flats de :!a.lt, venit prompt cu o sancţiune dublă, renalisc&nd ambii jucă­tori ea se întâlniseră. Adică, întâi li*a vă­zu' rmim, iar anei mai mult decât ceea ce er? de observat. Ceea ce e mai interesant — dar si neplăcut totodată — e că situația s’” «*a rpotat, datorită îui P. Spini, care a cu căî­e să se revanșeze cp. orice chip, să. -o f'T.ă la rânduri colegului de arbi­­tr’.-l s’a’ntâmplat ca Armășescu să vadă «fl eî nu, a ripostat el de data asta cu o dublă lovitură de pedeapsă. E c dat că, cu fiecare dată echipele au a- VU' de suportat sarcina câte unei penalizări absolut gratuite. Dar tot aşa de clar e că asemenea acte nu mai trebuesc reeditate şi că, pentru aceasta, resortul ţ£chnic din federaţie are de îndrumat serios colectivul arbitrilor. SA RENUNŢAM LA COMODITATE ! Modificarea regulamentului în sensul c.n aYTată «IWatacr­s»* WfJ* cutia. lovitura laterală de repunere a m'ra­gel In joc, balonul trebue să fie atins de arbitru. — modificarea aceasta a fost făcu­tă pentru iuţirea focului, posibilă atunci când arbitrul elimină tărăgănelile şi dă el însuşi mingea celui care trebue s’o rea­­ducă în teren. Este ceea ce se pare că unii arbitri, cum a fost de pildă Marţi seara Dan Chiriac, n'au înţeles sau au uitat, sau pur şi simplu din comoditate au renunţat să mai atingă mingea, făcând doar un semn cu mâna jucătorului, deslegându-l de obligaţia re­gulamentarii. E lesne de imaginat că, ast­fel, semnul cu mâna era făcut deseori gre­şit şi crea timpi morţi prin reveniri după greşeli. Concluzia e simplă Să lăsăm comoditatea şi să respectăm cu stricteţe regulamentul, care e bun numai cu această condiţie. I'PNTEr c­u SHF. » Avem câţiva jucători de deosebit laler­t, cu largi posibilităţi şi 'n fruntea lor se găseşte fără ’ndoială Andrei Folbert. şi ei explicabil faptul că spectatori­ i-au în­drăgit, îl urmăresc şi-i admiră jocul. Fol­bert posedă o ridicată intuiţie a spaţiului de joc şi a jocului de ansamblu, are o vi­­teză şi elasticitate remarcabile, cari îi per­mit, să utilizeze deosebit de spectaculos şi util fenta şi chiar fenta dublă, derutând adversarii. Dar, tot ce-i mult strică, şi Folbert cam abuzează de aceste artificii, cari nu tot­­deauna sunt utile In plus, exemplul ofe­rit de baschetbaliştii sovietici, pe cari a avut ocazia să-i vadă la Budapesta, îi va putea fi folositor. Sovieticii joacă excepţia, nai, ridică spectatorii în picioare, uimir­­itu-i, fără însă a uza de artificii sau — în orice caz — fără a face abu­z de ele. Ei joacă simplu, sicur, au pase precise, ţinta lor e coşul. Cât mai puţin complicat, cu atât mai multă eficacitate. Folbert — şi toţi cellalt! — să încerce şi vor vedea că vor fi la fel 'erisnlsNcţi­ile-spects tosw­, ■— , C. NAGHI . TIRI ** In urma etapei de Duminică a fost introdus în lotul naţional şi jucătorul Aurel Iitescu din gruparea CSCA, S3 Alecu Ştefănescu a primit sar­cina de a pregăti cele două nemi gru­pări afiliate din Tărnăveni: Nitro­­mica şi Cerametan. * începând de la 19 Septembrie lotul naţional de rugbi va intra în cantonament în vederea întâlnirii cu reprezentativele A şi B ale Cehoslo­vaciei. I. După toate posibilităţile retu­rul campionatului la categoria II-a şi juniori nu va putea fi rulat — din m-­otive de ordin tehnic — nici Duminica aceasta. ffl FRR a obţinut aprobarea ne­cesară din partea forurilor superioa­re că etapa programată Duminecă va avea loc.­­ Deocamdată s’a stabilit ca jo­curile pe care Paetrolul urma să le susţină în cursul returului de cam­pionat să fie considerate câştigate — prin neprezentare — (3—0) de adversarii respectivi. 8. După opt înfrângeri consecuti­ve înregistrate în campionat, CSU are mari şanse să cucerească prima victorie chiar în faţa fruntaşului ca­tegoriei, pentru că nu se ştie dacă SPC-ul se va prezenta la joc. ASISTENŢA MEDICALĂ A SPORTIVILOR Asistenţa medicală a sportivilor a fost obiectul preocupărilor fo­rurilor noastre sportive care au înţeles să asigure tineretului condiţiunile unui sport practicat pe baze sănătoase. Intr’adevăr astăzi nu se mai eliberează nicio licenţă fără un certificat medi­cal, fără un examen radiologic care să certifice sănătatea ama­torului de sport. Există un ca­binet medical central care tota­lizează fişele candidaţilor, mai sunt medici pe lângă toate fede­raţiile, ceea ce presupune că trea­ba merge foarte bine. Aceasta este însă numai o sim­plă impresie, deoarece treburile nu merg bine peste tot. Dacă nu există gală de box fără medic şi întâlnire de fotbal fără medic­ delegat, iată că avem partide de rugbi lipsite cu totul de asistenţa medicală. Faptul ni se pare ciu­da că neglijenţa poate merge până acolo încât pe terenul de la şosea, unde au loc jocurile ofi­ciale, să nu fie în permanenţă asistenţă medicală când foarte bine se ştie că rugbiul nu este un joc pentru domnişoare. Duminică, la jocul CSCA-Elec­­trica, unul din jucători a sufe­rit un accident destul de grav. Rănitul nu s-a putut ridica şi aştepta un medic care bine­înţe­les nu a apărut. Intre spectatori nu exista nici un specialist şi accidentatul a fost transportat destul de târziu, la un spital din­­ apropiere. Iată nu­mai un singur caz care ilustrează neglijenţa organizato­rilor. Credem că la viitoarea etapă de campionat medicul va fi prezent, chiar dacă nu se în­tâmplă niciun accident. Ultima rundă a concursului de selecţie pentru cam­pionatul 8. §* U. feminin Rezolu­stele rundei de eri în cadrul concursului de selecţie pen­­tru campionatul R.P.R. de Şah feminin, s'a disputat ori penultima rundă, înre­­gis­trându-se urmatoarele rezultate: Ispas — Gâdici 1—0; Grubea — Barbu I—0; Păriuțescu V. — Alexandrescu 0—1 forfait; Andresecu — Simu Yx — Vi. Clasamentul are următoarea înfăți­șare : 1. Andreescu M. 5 p. (6) 2. Grubea M. 4 p. (6) 3—4 Liberman L. (5) și P'' V. (5) câte 3 p. 5. Barbu­ V. (6) 3 p. 6. AlexandrescU (6) 1/ 7. Ispas K. (6) 2 p. 8. Simiu V. (4) 1­­2 p. 9. Gâdici L. (8) 1 p. Ultima rundă are loc fi. 10 Septembrie. , Districtele, care au reprezentante di­rect în finală, sunt invitate de a comu­nica de urgentă Federaţiei confirmarea participării la ‘ primul campionat femi­nin al R.P.R. In locul finalistelor care nu vor con­firma participarea s‘au desemnat urmă­toarele jucătoare care le vor înlocui în ordinea de mai jos: 1. Gutter Elena (Roman); 2. Stamatiu Nădejdea (Oradea). In complectarea listei finalistelor, s‘a admis participarea şahistei Triţă Ga­briela din Caracal, precum şi a învingă­toarei turneului de selecţie din Timi­­şoara. cu Du­.cinică inc,­pe în toată ţara „Cupa de Toamnă”, competiţia de transiţie către noul sistem de disputare a cam­pionatului naţional (turul primăvara, return toamna). Deş felul cum sunt alcătuite seriile (foste divizionare A la un loc cu divi­zion re B şi cu recent campioane de sec­tor) ar părea că nu poate asigura urt interes deosebit luptei pentru titlul respect­v, totuşi — dată fiind dorinţa de afirmare a formaţiilor ,.mici” - jocurile se anunţă foarte disputate. In grupa 1, la Oţelul Rioşu „Metalo­­sport” primeşte Duminică viz­a lui CFR Timişoara in faţa căruia în mod norm­al n’are şanse. Celălalt divizionar A din grupă, Jiul Petroşani, se depla­sează la Reşiţa unde are o sarcină foarte dificilă în faţa lui Metalochimic. O vic­torie a gazdelor apare foarte proba­bilă. Ultimul joc al seriei se dispută la Arad între CFR şi Minereul Lupeni. O întâlnire echilibrată în care fero­viari — având avantajul terenului — pot câştiga. CSU ŞI ITA VOR ÎNCERCA REABI­LITAREA din grupă a do­ua, se detaşează jocul de la Timişoara, dintre CSU şi ITA. De remarcat că se întâlnesc două echipe eliminate Duminica trecută din Cupa RPR, echipe ins categorie inferi­oară, şi de aceea presupunem că şi ti­­ntîştrenii şi arădenii vor lupta cu multă­­­ambÎă­ pentru a obţine o victorie în primul joc al Clipei de toamnă CSU Cluj joacă la Satu Mare, cu CFR Nu­m şi cu­ mari eforturi vor reuşi studenţii o victorie. Dermata Cluj se deplasează şi ea la Oradea, unde tt’e1 vedem cârtigâlid In compania CFR-ului. RATA - ICO LA TG.-MUREŞ Cel mai echilibrat Joc al primei eta­­pe a competiţiei este cel de la Tg.-Mu­­reş, dintre Rata şi campioana naţională ICO, în cadrul grupei a III-a. Deşi în­tre cele două echipe este o diferenţă de valoare (favorabilă orădenilor) totuşi în acest joc înclinăm a da favorit Rata. Mureşenii au învins Duminică la Cluj Dermata cu 3—0, in vreme ce ICO a învins dificil în prelungiri, pe CAMT. Adăugând că Rata pierd© greu pe teren propriu puteau conchide că şansele lul ICO de a debuta victorioasă In Cupa de Toamnă simnt minime. Cea de a treia echipă clujană din Competiţie, CFR, are şanse mici de victorie, deşi joacă pe teren propriu şi întâlneşte o divizionară B, CSM Baia Mare. Tot la Cluj, A. S. Armata campioana sectorului de Nord are prilejjul de a cuceri două puncte In faţa Industriei Sârmii din Câmpia Turzii. de T©amssă»­L C. O.­­ RATA ŞI I. T. A — C. S. U. T. IN PROGRAMUL S3 E DUMINICĂ AL SERIILOR DE NORD V.V.R., ÎNVINGĂ­TOR LA SINAIA La întoarcerea de la Buşteni, unde şi-au petrecut vacanţa, jucătorii grupării UCB din Bucureşti au susţinut un joc de propagandă la Sinaia, unde, întâlnind echipa localnică a Sindicatului Metalochi­­m­ic, a învins cu 3—1 (0—1). Toate cele 3 puncte au fost înscrise de Toma Tu­dor. JOCI 1. C.F.R. ORADEA—DERM­A­­TA, AMÂNAT ,i icul pentru „Cupa de Toamnă“ din­­te CFR Oradea și Dermata Cluj, care ui iha să se dispute Du­minică la Oradea, ă i~-)M amânat pentru o dată care se Va ■ ’ ulterior. AEÎSITUU AR TRE­JII) t SA FLEERE M­ Al.41 LA NEVOIE La ieșirile evidente ale mingii în out, arbitrul poate să nu fluere, pentru că — neexistând nici o contr­oversă — jucăto­rii respectivi ştiu — ei înşişi — că jo­cul este oprit, de asemenea şi cui îi re­vine aruncarea de la tuse. In general, este bine ca arbitrul să nu uzeze de fluer decât numai pentru a opri jocul în urma comiterii unei infracţiuni. sau pentru a curma o neîn­ţelegere între jucători cu privire la o decizie. Flueratul lung, des şi strident enervează jucătorii şi indispun® publi­cul. FOSTUL INTERNA­TIONAL RINDEA, A­­VAN­SAT ARBITRU DE LIGA Comisia districtuală de Arbitrii din Timișoara a propus avansarea la gradul de arbitru de ligă a arbitrului distric­tual Silviu Bindea. Propunerea a fost acceptată de către G.SA. . i i I 1 i SPORTUL POPULAR . I PREZENTĂM ECHIPA NAŢIONALĂ FE­RIN In vederea Campionatelor Internaţio­nale de Atletism ale R.P.R., echipa na­­ţională se pregăteşte intens. In timpul unui antrenament pe Stadio­­­­nul Tineretului, am avut ocazia să stăm­­ de vorbă cu toţi şi să aflăm câteva date­­ despre fiecare. EDITH TREYIDAL are 26 ani şi este­­ funcţionară la întreprinderile Electrice din Timişoara, campioană naţională la SCO 1 m., Treybal deţine recordul român cu o­­ performanţă de valoare europeană: 2.19.4. De 10 ori internaţională, DINESCTI ELENA are 18 ani şi e func­­­­ţionară la CF Cl., va concura la 800 m. plat I unde a reuşit 2.31.4. Este a doua oară ■ internaţională. RELI­STAN are 19 ani şi a absolvit­­ liceul anul acesta, va concura la 200 m . plat, având cea mai bună performanţă I de 27 sec. 7. Este a treia oară interna­­­­ţională.­­ CEACLOŞ LAURA are 20 ani şi a absol­­­­vit şi ea anul acesta liceul, va concura I la 800 m., unde are al doiea timp după I Treybal: 2.28.3. Este de 4 ori internaţio­­­­na­li. NICOLAU EUGENIA, elevă, are 20 de­­ ani, pe 800 m., probă la care va concura l a alergat 2.29.3, fiind pentru a treia oară I internaţională IOVANESCU FELICIA, profesoară de e­­­­ducaţie fizica, aleargă la 80 m. garduri,­­ unde a realizat 13 sec. 1. Are 28 de ani­­ şi este a şaptea oară internaţională. LAS­SEI, MARGARETA are 18 ani şi de­ţine recordul pe 80 m. garduri (12 sec. 4), fiind şi campioană naţională. La Jo­curile Mondiale Universitare, a fost fina­listă. In prezent, este candidată la Insti­­tutul de Educaţie Fizică. Este a 8-a oară internaţională STANCA STELA este elevă şi are 17­­ ani. La 80 m. garduri, unde va concura,­­ a reuşit 13.1. Este a doua oară interna­­­ţională. RUSE CLAUDIA, elevă, are tot 17 ani. Este a doua oară internaţională. ALEXE STELA este elevă şi are 17 ani. A realizat pe 100 m. plat 13 sec. 4, iar pe 200 tei 28 sec. 4. Este a doua oară inter­naţională. HAFFER IUTA este studentă la I.E.F. şi are 29 ani. Sare în înălţime 1 m. 40 iar pe 100 m. plat a alergat 13 sec. 4. PUSCH IRINA, în vârstă de 28 ani, este funcţionară la cer..Braşov. Este cam­pioană naţională la aruncarea greutăţii probă la care deţine şi recordul­­12 021 Este a 6 oară internaţională. CAMPEANU OLIMPIA este studentă şi are 18 ani. La aruncarea greutăţii, are cea mai bună performanţă 10.07 i.i. Este a 2-a oară internaţională. MANOLIU LIA este elevă şi are 17 ani. Deţine recordurile de junioare la arun­­carea greutăţii (10 m. 65) şi la aruncarea discului (33 m. 24). Este debutantă in e­­chipa naţională PLATNER MARIANA este in vârstă de 23 ani şi pentru a doua oară internaţio­nală. Cea mai bună performanţă a ei la aruncarea suliţei este de 30 m. 32. POPESCU IOANA, muncitoare la ,,ACS. Gh. Gheorghiu.Deja are 23 de ani. Pe 800 m. plat. cea mai bună performanţă a sa este de 2.29.8. Este a doua oară interna­ţională ARANYOS SI, in vârstă de 25 de ani, este lingeroasă. Debutează in echipa na­ţională POENARU ALINA are 25 de ani şi este pentru a doua oară internaţională, cam­pioană naţională , la aruncarea discului. A realizat la antrenamente performante superioare recordului naţional. SOOS­ELLA este elevă, fiind în vârstă de 16 ani. La înălţime, a reuşit în cadrul campionatelor naţionale 1 nr. 49. Debutea­ză in echipa naţională. HIOT­ENA, elevă, are 17 an!. Deţine recordul naţional de junioare la săritura , în înălţime deţinând şi cea mai bună performanţă a anului (1 n. 45). Este o 5 navă inter­naţională. FRONIUS TRAUTE, în vârstă de 19 ani, este pentru a patra oară internaţională. Are cea mai bună performanţă în sări­tura K­. lungime cu 5 tel. 23. LUIZA ERNST, funcţionară la între­prinderile Electrice din Timişoara, este pentru a 8-a oară internaţională, deţi­nând recordul pe 100 m. plat (12,7). Este şi recordmană la lungime, cu 5 m. 44. Are 25 de ani. In afară de cele 2■­­ d­e echipa naţională mai fac parte şi tinerele ele­mente evidenţiate în CTM: Taifas, Schoe­bel, Szocs, Reimesch şi Konrad. Ş­TIS­­ M In cadrul unui concurs atletic des­făşurat la Praga, Vaclav Cerona a aler­gat 800 m, în 1:53.6, iar Emil Zátopek a parcurs 10.000 m. în 30.14.0. II Studentul nigerian Thiam Papa Gallo, care a participat la Budapesta în cadrul Campionatelor Mondiale Univer­sitare, a sărit recent 1.93 la înălţime. «. Campionatele fem­enine ale Sue­dia 100 m. Olssen 12.5 sec.; 200 m. 06-­sen 26.1 sec.; 800 m. Ana Larson (re­cordmana mondială) 2.20.8. 80 m.; England 12.5 sec.; înălţime. Mágnus­on 1.51 m.; lungime. Magnusson 5.41 I ii 708, îl 2000 KILOMETRI Miercuri după amiază con­­­­curenţii la maraton şi-au în­cheiat pregătirile pentru impo­r­­tantul campionat de Duminică. Cei mai mulţi au lucrat pe­­ Şoseaua Bucureşti,piteşti, pe I unde trece traseul, Ion Baboie şi I Tărtăreanu au­ făcut o cursă­­ uşoară pe 25 kilometri, î­n timp ce campionul naţional Va­si­le Teodosiu, cu Dumitru An­­ahel, s-au antrenat pe pista Sta­dionului Tineretului. In general, se simt cu toţii bine antrenaţi şi aşteaptă cu încredere desfăşurarea cursei de Du­minică. Am stat de vorbă cu­ Teodosiu Ne-a spus că se simte în formă­­ bună şi că speră să poată avea­­ o comportare cât mai frumoasă.­­ ,,Să fiu mărar ca cea de anul ‘ trecut!­’ Pe margimea cvantcronicei­­ noastre în care scriam despre pregătirile maratoniştilor de-a­lungul acestui an, Teodosiu ne-a spus: ,,A­ţţ greşit fără îndoială la tot­izarea sumei kilometrilor de antrenament ce i-am făcut până azi. Nu sunt numai şapte sute, ci peste... două mii!!” Două mii de kilometri, în­seamnă cam distanţa Bucureşti- Moscova în linie dreaptă. Când te gândeşti că toţi aceşti două mii de kilometri su­nt făcuţi cu propriile piciore se înțelege mai bine eforturile ce le cere o­­ cursă care abis­ măsoară 42 km. v..; greutate. Olsson 12.74 m. (record); lise. Snedberg 38.98 m.; sultă. Alm­­luist 39.68 m­i» Aruncătorul Kintzinger a stabilit u­­n nou record belgian la disc cu 4546­­­­etri. 4*. In cadrul unui concurs atletic in- ) emoţional desfăşurat la Goteborg In '­uedia, Indianul Whitfield — campion timpic pe 800 m­... a alergat 400m. plat 1 46,2 sec.! Cea mai, spectaculoasă probă a fost isă cura de 1500 m. iată rezutatele :undqunst (Suedia) 3.48.4, Bengsson Suedia) 3.48.6, Jean Vernier (Franţa) 3.48.6, Slegkhnis (Oanda) 3.50.2, Karl­­son (Suedia) 3.50.6, Twerney (St.U.) .51.6, NUNTAŞ! mm 1AU PMIE LA CURSA IE MARE in­ 8PM-GALAŢI Duminică va avea loc pe distanţa Brăi­le—Galaţi marea cursă de fond pentru campionatul RPR, rezervată ţi­­nptătorilor de lungă distanţă. Intre cele două porturi dunărene sunt 21 km. pe cursul apei. Se înţelege că întrecerea cere concurenţilor efucturi însemnate, motiv pentru cer­­e­re o pregătire temeinică. Socotind că apa are o vi­teză de 3 km. pe oră şi o distanţă e­­gală este calculată în efortul înnotă­­torului, cursa duează aproape patru ore. Concurenţii sunt urmăriţi de nume­roase bărci care asigură­­ afara con­­trolului şi o uşoară alimentare. Participanţii sunt "bug.-fi să se pre­zinte Vineri la Galaţi. Sâmbătă are loc vin’ta medicală. Orastea şi masa concurenţilor se face la Galaţi, in di­mineaţa zilei de Duminica, concurenţii vor pleca cu vaporul la Brăila. Fede­raţia plăteşte deplasarea şi­ întreţine­re pentru primii 40 concurent. Amintim că ultima cursă Brăila- - Galaţi a avut loc în anul 1939, când a fost câştigată de bucureştean­ul Em­nuel Florescu urmat de I. Papszui. Anul acesta şi-au­ anunţat participa­­rea următorii înnotători: A. Koveccu,­­recordmanul distanţei cu 3 ore 5 n­uute), Gh. Popescu, I. Slăvescu, Bă­lan Vasile, Vasilu, Radu Grigore, F­­ulea, Floreşteanu, Satmari, Franz Patrichi, Munteanu, Marinei, Moşesc Din ţară vor lua startul Graser (M­aiaş), Patale, Fischer (Reşiţa), Novi, Bagiu, Recer (Timişoara), etc. la 0 Sepiere k, luptătorii vor intra is? cantona»! la 0!!!­ pregătindu-se pentru Miluirea cu SLS1, dela 30 Septembrii In vederea întâlnirii de lupte — C.S.R., care va avea loc la Ploeşti !« 8» Septembrie, Federaţia­­­e Lupte şi Haltere va organiza începând dela 10 Septembrie la Cluj un cantonament în car® va intra întreg lotul selecţi­onabiiilor. CAT. MUSCA: Târziu D. (CSM. Lugoj), Hann Francisc (Deraiata Cluj). CAT. COCOŞ: To­der Iosif (ICO, Oradea), Horvath Francisc (CFR. Lugoj), Ilie Gh. (CFR. Timişoara). CAT. PANA: Popescu Ion (CSM. Lugoj), Crfenic Ion (CFR. Timişoara). CAT. UŞOARA: Cuj (SMC. Reşiţa), To­tzauer Cairo­ (Dermata Cluj), Senke Otto (Dinamo Bucureşti). CAT. SSMI-MULOCIE: Popovici N. (CJ Lugoj),, Vişcu Ion (CFrt. Timişoara),­­ ştefan (Dermata cluj). CAT. MIJLOCIE: Bujor Lazăr (Dinar, Bucureşti), suli Alexandru (CSM. Luga Toteauer Andrei (Dermata CLUJ). CAT. SEMI GREA! Forai Ovidiu (CF.­­ Timişoara), Pantic Iulia (ICO. Oradea). CAT. GREA: Nedelescu N. (Dina», Bucureşti), Marton Oht. (Sermata Cin Benţea N. (CFR. Oradea). Conducerea antrenamentelor o vor a». Stefan Petrescu — pentru condiţii­fir — și Bați Valentin — pentru technica tactica luptelor. La 44 ani minerul, L. Matei concurează (Urmare «In pag. 1) lui pentru Cultură Fizică şi Sport — s’au pregătit temeinic pentru a aduce preţioasa lor contribuţie la desvoltarea activităţii sportive în rândurile tineri­lor muncitori din fabrici, uzine, şcoli şi de la sate. Cu toţii au obţinut stan­­dardurile prevăute de regulament şi vor purta cu mândrie Insigna de Polispor­tiv. LEONARDO MATEI, minier din Va­lea Jiului, în vârstă de 44 de anî , a fost pildă pentru toţi elevii şcolii de cadru El a auzit pentru prima oară despre sport şi cultură fizică, despre atletism, Innot şi tir, despre măreţele realizări ale sportului sovietic. Leonardo Matei , în ciuda vârstei înaintate şi a faptului că practică de curând sportul, a obţinut următoarele rezultate: 38 metri la aruncarea gre­nadei, 3,65 metri la săritura în lungime, 14 secunde la 100 metri şi 34 de puncte la tir DUPĂ AMIAZA AU AVUT LOC CONCURSURILE DE NATAŢIE La Ştrandul Tineretului s’au prezentat azi puţini concurenţi, dar împreună cu elevii şcolii de instructori şi organiza­tori sportivi, s’a reuşit să se organizeze primele­ concursuri de nataţîe. Cei 47 de muncitori au pornit să cucerească stan­­dardurile insignei sportive, dănd dova­dă de multă voinţă şi îndemânare. Elevii şcoli de Instructori şi­­upţi­­zatorii sportivi a Comitetului pent Cultură Fizică şi Sport au reuşit să e­migă toate performanţele Insignei­­ Polisportiv, în cadrul examenului precis de absolvire a școlii. Ei se vor strădui să sprijine din to­te puterile lor, concursurile insign sportive care mobilizează zi de zi r mase­ur tineret. MUICA, REUIM LA GIURGIU Amânată de câteva ori din pricini deasupra bunelor intenţii ale orga­nizatoril­or, — timp nefavorabil, con­­diţii technice, — reuniunea de la Giurgiu se va desfăşura Duminică 11 Septembrie. La această reuniune vor participa şi numeroşi ciclişti din Capitală, fapt care asigură spectacolului un nivel ridicat. Cicliştii grupării „Dinamo" care s’au antrenat in cursul acestei săptă­mâni pe pista din Giurgiu, speră in rezultate bune si aşteaptă replica formaţiei de sprinteri a grupării C.S.C.A. şi U. S. P. T. T. Paetina S­a y­T­i­a 1­ i$ Mim* 9* închid in tont» ţara i scrierile pentru „Cnp* 7 NotmlHe’’, în Luni i» Septembrie, va începe faza dis­trictualâ, i% Secţia d* tanjt de m«t& a grăpiș CSU., convoacă azi la orile 19, pe h membră lecţiei la sediul Au din Cai. Plevnei 61. ŞTIRI Eri a’a inaugurat „ Bulău, Polifo­nul de tlir, construit prin munca f­­un­tară a sindicaliştilor locali. Poligonul este amanajat modem asigură o bună desfăşurare a concursu­rilor. Duminică 11 Septembrie re vor fi, primele concursuri care vor conta pe­tru obţinerea standardului pentru însli­na de Polisportiv. @ La Campionatele Naţionale ea încep la 26 Septembrie, se vor dispua concursuri separate pentru trăgător din cat. I şi II. Concursurile pent­ cat. II sunt condiţionate de participati a cel puţin B trăgători. % La Campionatele Naţionale se­­ face şi clasament feminin la fieca probă — cu condiţia ca să participe ei puţin trei trăgătoare. @ Standardurile anunţate mierte rămân valabile atât pentru trăgăto, din cat. I cât şi pentru cei din cat.­­ @ Trăgătorii şi trăgătoarele din pro­vincie in special gel din districtele CU Tg. Mureş ti Prahova, pot participa Campionatele Naţionale obţinând stan­dardurile cu armă de serie. Federaţia le pune la dispoziţie depi­sarea, cazarea şi armele pentru con­curs. 11-3 IUTĂ SIRE INTERKATIFIBALĂ (Urmare din pag. 1) Sînge pentru a doua oa­r pe Honkonen. Dintre ceilalţi, Raica este al doilea la disc deşi aruncă ’ 48,48 m., iar Talmaciu * adversar serios pentru Caray. OPT VICTORII LA DIÓSGYŐR După câteva săptămâni echipa noas­tră trec© iar graniţa spre Diósgyőr, unde dăm replica naţionalei Ungariei. In prima zi ne comportăm destul de slab, pentru că apoi să avem o com­portare strălucită şi să reducem simţi­tor diferenţa de punctaj din prima zi. Şi acum învingătorii, opt: Tâlmaciu (800 m.), Babote (10 km. marş), Vic­tor Dumitre­scu (10 m. g­), M. Trai­ci (400 m. g.), Ion Soter (înălţimea) Raica (grutatea), Dumitru (ciocanul) şi surprinzător Elias Saruh triplul salt. FETELE, LA CLUJ O săptămână mai apoi e rândul fete­lor să treacă prin emoţiile primei­­în­tâlniri internaţionale a anului. E vorba de revanşa cu Ungaria, organizată la Cluj. In faţa redutabilei formaţii maghiare nu puteam avea niciun fel de şansă, de aceea victoriile Trinei Pusch (greutate) şi Ileana Medrea (disc) sunt mult apla­udate. O FRUMOASA VICTORIE LA VARŞOVIA Polonezii ne invită şi două avioane ne transportă din Clujul cantonamentu­lui la Varşovia în plină muncă de re­facere. Cu experienţa acumulată în atâtea întâlniri de până­­acum, învingem după o dispută emoţionantă, dusă până la ul­tima probă. Cu această ocazie Tâlmaciu, Radu Io­­niţă şi Raica ier dubli câştigători 800, 1500—5000, 10.000 m., şi greutate, disc, iar Kis®, Firea, Soter, Dumitru şi Zâm­­breşteanu înving la 400 m. g., 3000 m., obstacole, înălţime, ciocan şi su­liţă Insfârşit, poate ce® mai preţioasă din­tre victorii — cea a ştafetei 4x400 m. (Jecu, Moscovici, Trufcă, Kiss) care decide situaţia întregei întâlniri. UN TITLU­­ DE CAMPION MONDIAL Fără îndoială însă că cea mai valo­roasă dintre toate victoriile a fost apa miluță cs Dumitru TftJjmlu­k Ä®­(Urmare din pag. 1) sitar. Kilos a câştigat aruncarea discu­lui, la Campionatele Internaţionale ale R. I. R., ediţia 194S. PÉTIKÉ, nou recordman mondial uni­versitar la ciocan (51 m. 85), este unul din cei mai buni aruncători maghiari. ŞANDOR GARAY e campion mondial universitar la 1500 m., cu 3 mln, 57 sec. 2 şi campion internaţional al RPR. BANHALMYI a câştigat proba de 400 m. plat la Jocurile Mondiale Universi­tare, cu 49 sec. 2. A realizat anul acesta o performanţă superioară: 48 sec. 2, al treilea timp din Europa. Şi Cehoslovacii aduc doi campioni mondiali universitari, cunoscuţi de spor­tivii români de la diferite concursuri in­ternaţionale. Iată-i: KALINA a aruncat greutatea la 15 m. 10, devenind cu această performanță campion universitar. Cea mai bună a­­runcare a lui de anul acesta (15 m. 48) este a 8-a din Europa. HOIICIC a ocupat primul loc la 100 m. cu 10 sec. S și al doilea la 200 m cu 21 sec. 5., în cadrul Jocurilor Mondi­ale Universitare. Timpul realizat de el la 200 m. este a treia performanţă euro­peană. Toţ­i campioni mondiali universi­tari a dus şi polonezii la Bucureşti. Este vorba de Adamczyk şi Stawczyk, atleţi de valoare europeană. ADAMCZYK este un excepţional de­­catronist. Săritura lui în lungime (7 m. 44) este a treia din Europa. A câştigat anul trecut titlul de campion interna­ţional al K. P. R. STAWCZYK a stabilit la Budapesta un nou record mondial universitar (21 sec. 2 pe 200 m.), realizând — în acelaş timp — cea mai bună performanţă eu­ropeană şi un nou record polonez. În afară de aceştia, la concursurile care încep mâine, pe Stadionul Republi­cii, va participa şi un al zecelea cam­pion mondial universitar, Dumitru Tâl­maciu. NUMEROŞI ATLEŢI CU RENUME EUROPEAN SE ÎNTREC DIN NOU PE STADIONUL REPUBLICII Lista atleţilor valoroşi, participanţi la Campionatele Internaţionale ale RPR, nu este încheiată. Alătu­ri de cei de mai sus, vom vedea Sâmbătă şi Duminică încă nouă campioni internaţionali ai R.P.R., atleţi şi atlete de frunte. Lotul cehoslovac cuprinde pe OLGA SICNEKOVA, semifaoatistă olimpică în 5911 m., KUKARKOVA, peste 18 m. 40 la greutate, KRUHL, al treilea la Jocurile v­ondi-?ie Universitare no 15 sec. 3 pe­­ta­ni, garduri, KREJCAE, constant cu 4 m. 33 la prăjină şi CHLOMSKA, la înălţime. Dintre unguri, vom revedea pe MA­RIA ROHONCZY, la suliţă, SOLYMOS­ care are un admirabil 48 sec. 2 pe 4­ m. plat. PUSKAS, al treilea la probe de triplu salt de la Jocurile Mondiale Uni­versitate, cu 14 m. 52 şi YARSSEG.i» peste 13 m­. la suliţă. Tot vechi cunoştinţe, atleţi care bif­au au reuşit să devină campioni ante­­naţionali ai RPR, sunt următorii: Din lotul cehoslovac, TOSNAR, al de­lea la 110 m. garduri la Jocurile Mon­diale Universitare (15 sec. 1), MORAVEK, la 400 m. garduri şi Cl. VON­A, unul din cei mai buni demlfou­dişti europeni. Din lotul maghiar, HOMONAY, proas­păt recordman ungar la prăjină, cu nr. 14 şi ANA BLEHA, a treia la Jocu­rile Mondiale Universitare, unde a de­păşit recordul naţional maghiar, cu­­ min. 18 sec. 6. Beaseisenea, voia avea ocazia să ve­dem pen­tru prima oară la Bucureşti pe proaspăta recordmană cehoslovacă la disc Dana Zátopek, care a realizat un excepţional 45 m- 2-7. Dacă adăugăm atleţii bulgari, care au avut o comportare atât de frumoasă la recenta întâlnire cu Cehoslovacia şi l­u atleţii noştri, putem afirma că Sâmbă­tă şi Duminică vom avea prilejul să ve­dem o bună parte dintre fruntaşii atle­­tismului european.­dapesta în cadrul Campionatelor Mon­diale Universitare, când ne-a adus ma­rea satisfacţie a cuceririi primului titlu mondial ele către un atlet român. Tot victorii pot fi considerate com­portările lui Speter,, a lui Dumitru Constantin, a lui Victor Pop, care au impresionat deosebit pe concurenţii şi specialiştii străini. A UNSPREZECEA ÎNTÂLNIRE Şi In sfârşit acum, mâine şi poimâi­ne o nouă competiţie internaţinală. Care dintre atleţii şi atletele noastre vor urca mâine pe podiumul învingă­torilor ? Pe linia celor cincizeci de victorii ale anului, noi dorim desigur câţi mai mulţi. Răspunsul cert ni vom căpăta numai după comportarea din fiecare probă. Trei campioni olimpici și 10 campioni mondiali Ii 1

Next