Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-29 / nr. 1521

I Comsomolul Leninist-Stalinist (Urmare din pag. l-a) (Urmare din pag. i-a) tive şi de educaţie fizică in rân­organizaţiile com­sort^iste imprl-­durile ‘felului. Organizatiile ună cu Comitetul pentru Cultură comsomolis­t ş.-au luat obligaţia Fiz.că si Sport, organizează anual de » P1?*!*,' P.este. ^milioane de competiţii unionale de schi pentru P^ator. ai Insignei GTO, să cons­tineretul dela sate. Anul trecut la 1TM“* dTMa mdde e !' concursurile de schi au luat parte nur! de ^bal zec. de tnh de_ tere­peste un milion de schiori dela sate. "ur‘ sPort!Ye’ ,de stadioane simple, , , e de terenuri de volei şi baschet. Tot anul trecut au intrat In mnc- circa 200 bazine moderne , mU,­ţiune noi mari stadioane «Stal» In ,e a,te îns­a la|,i sportive, oraşul Dnepropetrovsc şi „Me­ . .... die“ la Leningrad La construirea , întrecerea ce a luat naştere In­­acestora comsomolştii au avut un ,r« organizaţiile sportive pentru o i­ot deosebit ' cat ma! Perfecta organizare a ac­. . , . . . .v tivităţii sportive în rândul tinere­Anul acesta a fost terminată iutui la radical­a treaptă ş, ma| construirea unui stadion in oraşul m­arti desvoltarea educaţiei fizice Rostov pt Don. Alte stadioane rându­rîte maselor­ A cresCui f‘ri vor^ Ri,oIns,rui c­uraie,e numărul de concursuri In oraşe şi Leningrad, Stalingrad Minsk Ba­ ,a sate A crescut deasemeni nu­ku, Lvov Kurse, Vitebsk Riga, mftrul de colectîve de ,mna­t, Taşkent $1 alte oraşe Desvoltarea #1 a mărit număru, ComsO,no! Şti. f lar2 prea mal departe a nstalaţi |w , a, t|ncr.,or care s-au inscris .r. sP°rtive este expresia v'f, a In secf’unice sportive. Rândurile gr­­e, pe care o poartă Partidul sportivilor sovîetici s-au com­plec. Bolşevic şi guvernul sovietic edu­­ca noi tineri capabili r­caţiei fizice a tineretului. Comsomolul este astăzi moto-Comsomoliştii din regiunile Le­­ru­ desvoltării mişcării de cultură­ningrad, Gorki, Rostov, au Ince- ţizică şi sport In rândul tineretului put construirea cu propriile forţe sovietic. « terenurilor ' sportive pe lângă ,n problem­a educaţiei comunis­­tco , e secundare de 7 an, ş, cele ,e a tineretului, In lupta pentru d« a ° Ntuz,a­­m curs»« anu,u­ apărarea Pat iei Socialiste, In fa­­uLa coaf ui» ,l­este brici, uzine şi pe ogoare, îndepîi- 23­ 000 terenuri sportive pe lângă nind planurile cincinale staliniste şcoli. Construirea prin forţe pro- de după război. In munca de des­­prii a terenurilor sportive şi a baz­voltare a culturii fizice şi a spor­timlor de Irmat a luat o mare des­tulul. Comsomolul îndrumat de voltare. In oraşe şi sate. In regiu- Partidul Bolşevic a ştiut să-şi ducă pile industriale şi miniere, tinere- întotdeauna la bun sfârşit sarci­­nul construieşte stadioane, tere­­nile, suri şi bazine de Innot, repară pe Tineretul progresist din lumea cele vechi şi restaurează pe cele întreagă îşi îndreaptă privirea la pistruse In timpul războiului, cea de a 31-a aniversare spre In primăvara anului curent a Gloriosul Comsomol al Patriei început întrecerea Intre organiza- Socialismului, strângându-şl rân­­ţlile comsomoliste pentru o­mal durile In lupta pentru pace şl bună organizare a activității spor- progres. ­­­ó (Si hd­ aa d« Polisportiv Aspecte critice dela examenul teoretic din Capitală . f8** « •vut Ute la textul Comit«tu. Acust« deficienţe se datoresc fap­­ţi la insigna de Polisportiv — sn }w Judeţea« pentru Cultură Fizică tulul că atât comitetul judeţean pen. dat răspunsuri clare care dovedeau fi Sport lin itrare, (Jriffore Alexan­­tru Cultură Fizică |1 Sport cât şi o temeinică pregătire. Şi acest lu­­crescu examinarea unei «pui «erii organizaţiile UTM nu s’au preocupat cru se datoreşte faptului că la a­­re aspiranţi un Insigna da Polutior­ de o temeinică pregătire a aspiram a ceastă şcoală »’a constituit un cerc tt» care şi-au trecut toate probele ţilor la Insigna de Polisportiv în de studii in cadru! căruia elevii au practice. vederea examenului teoretic. frământat în mod serios subiectele A fost • treia **rte de aspiranţi Ce acţiuni trebuiesc întreprinse din chestionar. examinata după trei săptămâni data pentru remedierea acestor defl- Mumarsil începerea examenului teoretic. clenţeî 3" trepan­u. După aceasta perioadă, urmărind Comitetul Judeţean pentru Cultu- R®Sulamentul Insignei de Po­spor­­cu atenţie desfăşurarea examenului ră Fizică şi Sport In colaborare cu menţionează Că examenul teore teoretic putem să­ desprindem o serie Uniunea Tineretului Muncitor tre-­îî, tdl^mnii/hări ■ct întreagă de concluzii bule să organizeze conferinţe publice TM cup[mndf trei, întrebări. Or s a Acest l­­cru este cu atât mai util ?* şedinţe educative tn cadrul cărora observai, că acest lucru nu a fost astăzi cu cât ţn unele judeţene din să fie tratate şi discutate subiectele ! ! 1­­­0 , i ţară examenul teoretic a început de cuprinse tn chestionarul examenului t'ntreaga de greutăţi tn buna desfa­­curând, Utr in celelalte „a trebui să teoretic. a examenului. înceapă In scurt timp. Tot Comitetului Judeţean pentru­­interwefat^mecanic sf tâ^colo^nds In felul acesta „om prilejui şi un Cultură Fizică şl Sport îi revine se constată ta aspirantI nu este preţios schimb de experienţă care va sarcina de a organiza o şedinţă cu sufSent stăMn ne subiect­e" va fi bunâtărtreTM? muncă ° ,trl°ata lm‘ t0t' responsabI'1’ 3POTtIv! din unităţi ajutai prin ?ntrebari auxiliare. Dar 9 f 8 In care se vor prelucra subiectele dela această situaţie și până la exa-3e iwtOMW© O prrtSgătlpO Incluse In Carnetul de aspirant, ur­­minarea intr’o oră jumătate a opt mugr mând ca responsabilii sportivi să aspiranţi e o mare diferenţă. Acest facă această prelucrare In unităţile lucru a dus la o întârziere serioasă în genere, aspiranţii la Insigna de de bază cu aspiranţii la Insigna de a examinării, aspiranţii pierzându-şi ^Polisportiv care s'au prezentat Dână Polisportiv, câte 3-4 ore până ce le venea rân­d cum la examenul teoretic au râs­ Deasemeni, la toate şedinţele de dul­­puns satisfăcător. Totuşi, din felul antrenament­ şi la concursurile pre- Deacela întrebările nu vor trebui fn care au analizat şi prezentat pro- ggtftoare în vederea obţinerii stan- să depăşească numărul de 3 până la i Dlemele cuprinse în chestionarul din . . 6 şi vor trebui să fie strâns legite regulamentul competiţiei s’a observ­uri pr ivnsiunei treouîe să se ^ specificul muncii pe care o pres. vat o lipsă serioasă de pregătire in fa«a P^lucrarea acestor suMecte. tează aspirantul respectiv, eprofundarea lucrurilor, in pre/en- In cadrul organizațiilor UTM SÎ ... ■ ,, Y «j . . • tarea lor strâns legată de specificul a cercurilor de studii problema pre. Sprijiniri U»T I¥l.­l,l«i $1 muncii fiecărui aspirant. gătîrîi aspiranţilor pentru examenul al Consiliului Sindical în special s’a dovedit că majorita. teoretic trebuie Să fie 0 continuă Judeţean tea aspiranţilor nu au reuşit să Im Preocupare. . ...... bine in mod armonios problemele SI exemplul Şcoalei tehnice AdmU , __,ra t! su liDsU delegaţii UTM­ politice ,­ sociale cu cele legate de nistrative Economice Nr. 1 de băeţi J?*8?” Consnf . u sindL­TM treavoltarea continuă a culturii fizice este edificator în această direcţie, 5TM 81 care fie carte din cornii ,1 »portului Elevii dela .«..ti scoală - aspir».. «»" f PS­.dlVÎ"', sla de examinare. Acest liscru a creat serioare greutăţi trebuind să f­ie constituită o nouă comisie din­­ oameni care nu cunoşteau atât de bine problemele. De aceea pe viitor, se impune ca să fie lichidată şi a­­­­ceastă serioasă deficienţă având în vedere numărul mare de aspiranţi care trebuia examinaţi cât şi faptul că examenul nu­ are loc decât odată pe săptămână. 1 POPULAU* SPORTUL LA O STAŢIUNE DE MAŞINI 11 TRACTOARE Am puuat btafiurusa as Maşini f1 Tractoare din corn. Budişti Ju­deţul Ilfov. Am admirat elanul constructiv fi dârzenia tinerilor tractorişti care muncesc cu insu­lă­ţire pentru îndeplinirea la timp a campaniei insămânţărilor de toam­nă. Din zori şi până in noapte, ei conduc cu hărnicie tractoarele pe intinsul ogoarelor Gospodăriei Agri­cole de Stat şi pe tarlalele ţărani­lor săraci. In munca lor, cultura fizică şi sportul are o deosebită importanţă pentru făurirea unui tineret sănătos, crescut in spiritul disciplinei prole­tare, gata oricând să lupte cu ho­­tărire pentru apărarea Patriei. . Noui realizări au fost înscrise pe zbolul infăptuirilor tinerilor trac­­­­toriști. Ei se mândresc cu cele două echipe de volei, echipa de handbal și echipa de fotbal. Peste o sută de tineri au îndrăgit atletismul, iar pe terenul din apropierea staţiunei au fost construite două terenuri de sport La primul cros de calificare or­ganizat in cinstea aniversării Ma­rei Revoluţii Socialiste, cei 130 de tineri tractorişti au participat cu însufleţire. Tinerii Tractorişti de la 5. M. T­­rudeşti nu au incă un club sportiv şi de la Centrala Staţiunilor de Ma­şini şi Tractoare nu au primit nici un sprijin pentru desvoltarea acti­vităţii lor sportive. Ei duc lipsă de materiale şi echi­pament. In rândurile lor se găsesc multe elemente talentate. Năstase Mărgi­­neanu, Maniche Ion, Oprea Gheor­­ghe, Covalenco Eugen, lor doc­­on, au dovedit cu prilejul Cupei Tine­retului Muncitor reale posib­ilități la atletism. Dar ei nu pot progresa în activitatea sportivă dacă nu sunt îndrumaţi in mod ştiinţific de in­structori sau antrenori. Şi problema aceasta este strâns legată de vii­toarea organizare a cercurilor spor­tive de la sate. Centrala Staţiunilor de Maşini şi Tractoare, precum şi Comitetele ju­deţene pentru Cultură Fizică şi Sport trebuie să acorde un efectiv şi permanent sprijin activităţii sportive din S. M. T.-uri. Mari manifestaţii poli-sportvs la Râmnicul­ Vâlcea cu participarea cluj­ului Dna-Bucureşti şi a L . F.-ului Cu prilejul împliniri! » 16 ani de Programul atletl© activitate sportivă a Liceului Teoretic Du­minică dimineaţa cu începere de la de băieţi din Râmnicul Vâlcea se va ora 9 şi după amiază de la ora­­ 4, sta­­desfăşura mâine, pe stadionul 1 Mai, dio-ul 1 Mai va găzdui un program şi în sala teatrului Adriani. Inter­- atletic la care vor participa atleţii dn­­sante competiţii. La ele participă şi e­­talui naţional Stoenescu, Topoloveanu, chips institutului de Educaţie Fizică, Toma Heinrich, Victor Firea. Zâmbie cu un număr de 70 de studenţi şi Otu­­şteanu. Zeno Dragomir. Victor Duml­denie in majoritate sportivi de frunte, treseu, Margar­t Lasset, Iuta Haîfei. Echipa este condusă da tovarăşul pro- Jeni Nicolau, Aure­l Conan, Mihail Iesor I­eon Teodorescu, decanul Insti- Raica şi Dumitru Constantin. Dease, titlul de Educaţie Fizică, şi tovarăşul meni echipa de şt­retă 4x3x2x100 s conf. Eugen Bran. Va fi organizat un clubului Dinamo alcătuită din Stoenescu, concurs atletic la care sunt deasemeni Jer., Wiesenmayer şi Steriade va in­­invitaţi câţiva atleţi din lotul naţional cerca să doboare recordul naţional «1 — Coman. Dumitru Constantin — cum probi i. fi atleţii clubului Dinamo Echipele de Pasionante vor fi fi întrecerile de volei, baschet, handbal şi fotbal ale volei şi baschet intre echipele institu. Institutului vor Întâlni echipele selec­­tului şi selecţionata locală a liceelor, liortate ale şcoalelor din Râmnicul Vâlc Deaseriieni întâlnirile de fotbal şi hand­cea­bal. Seara în sala teatrului va demonstra .Demonstraţiile de gim­­echipa de gimnastici model a băeţilor nasticâ şi dansuri In timp Ce fetele vor executa un pro. Desigur insă că cele mal preţuite vor gram de gimnastică ritmică şi dansuri fl prin frumuseţea execuţiei­­ demon­­»ovletice. straţiii? eciiipci -je model a băeţiior pe Pentru Luni a fost prevăzută o ma. cpre.0 va PT«-”ita asisten­tul N. Băla­şu şi al echipei de gimnastică ritmică şi dans pe care o va conduce asisten­ta Adina Bârfea, sovietice. Pentru Luni a fost prevăzută o mar­ii excursie a sportivilor la Călh­­ă­­neşti, Căciulata, Cozla, Govora, Mâine se i desfăşoară a! doiea cros de calificare (Urmare din pag. l­ a) sportiv* dornic« ti întâmpin« aim,­­s­trelor tehnic« necesar« bunei desfâsurâri ■ competiţiei. Crosul de Duminică va constitui un nou prilej d« verificar« a muncii de mobiliza­re P« car« eu desfăşurat.o colectivele Traseele din Capitală SECTORUL I GALBEN. plecarea: P.T.T.-ţ­os. ştefan «­ mare, Cap Ftoreaa­­sa, Lacul Floreasca. Oficiali: Andruţă Ion, Ardeleana Alex., Gira­­cea Victor, Puică Ion. SECTORUL II B. Plecarea: Podul Le­ nai­­re, Morilor, Abator, Lânărie, sosirea Pom­pieri-sect. 11 B. Oficiali: Mibăn­escu V., Manea M. SECTORUL I A. Plecarea: Bulev. Tol­h­­ah­­n, Lie. Iulia Hasdeu, Gh. Dimitrev, B. Tolhuhn. Sect. IIT.M Oficiali: Antoniei C, Cenuşonu An­asta­­lia, Ionescu Teodor, Cojocaru Leontina. SECTORUL III A Plecarea: Parcul Li­bertăţii, Mirăşişti, Sp. Cnirel, sosirea Parcul Libertăţii. Of­cali: Cenuşoiu Aurel şi Georgescu Geta. SECTORUL III B. Plecarea: Capătul li­niei S, Şes. Domneşti km S. Oficiali: Dinu Dumitru şi Stănescu Ion. SECTORUL IV ROŞU. Plecarea: Aero­drom, Dinamo, cotrocent. Oficiali: Suciu G­ropescu, I. Naum. C. Topoloveanu V SECTORUL C­F­R Plecarea: Stadionul Giuleşti. Şos. Onuleşti Sărbi. 50s. Giuleşti- SeCt. C.F R. Ofirib­: Băloni D-tru, Radu Iiniţă, Fl­oreanu Tâ­n­pesnu p„ Osiac Dumitru. SECTORUL SANITAR, plecarea: Bucur, d­sp. Bucuri Cura Vodă, Poteraş-Mără­şeşti Leon Vodă. Oficiali: GavrilS V., Radovici p., nia­­mandesen st. SECToRttt. s T.B. Plecarea: strane S.T.B. Floreasca. «pre Pipera. Sosirea la Strand Floreasca. oUe'a'I: Send Ladlslau, Petrescn Octa vlah. SECTORUL SFAT1TRI POPULARE Ple­carea: Sos. fîen Stalin, Kiselef. Sf Vi­neri. '■'pera.Sos Gen Stalin Otic­­li: Mo ldo veanu Florentina, petres­­cu N’c­ lale, stritecher foceibiev. N. Pe­­tr­ă Natalia Tâlmacin Dumitru. SECTORUL MINISTERE Pieră rea: Dr. Staicovlel. Știrbei Vodă, Sos. Dr. Stal. CC'ÎCÎ. Dfic’ali: Coveianu Constantin. Păis Ni­­eo’n’e. Vo­ sag E.. .Teri Vicolap sectorul comerţul de stat pi* car­ al Cantina AMmentară (Dorobanţi) ts«t Daciei. Icoan-I. Doeari. RSapânditU. F-d-rei. Aurel vla’ctt. Romană. Doro­banţi. Oficiali: (Tneur f^o. Enacbc St., vet- CUIescn G Ard-lcamt A. «FCTCRtTi 73 A UGUST Plecarea: B.la V-rcini, Bd Muncii, sos. 73 Auen­at U T M. Oficiali' Calc’p Vlrem­­ea. fiiorom­ Ioan. M-ra­ ru Marta. Stănescu Petre. Tufă Teo­­dor sectorul ET,EC"*'RTCA Plecarea: Ca­bana Rerăs’rîu, Sosirea tn aee'aș loc. Oficiali: lonescu Emil Baci.­ Clement. Claudia Ruse. Olot-mis. St Niculae. SECTORUI STUDVXT1 Plecarea: Car tea Plevnei. Str Stalmvd sos Plevnel. Oficia T: I.m­an Aurel, stra’miai Ion, SECTORUL V C.B. Plecarea: Arena V» nus, Aca demia Xfilltară. Panduri Rd Ge­niului. statuia t eu. Comuna Militari Oficiali: Ivar C„ A"ebc| rV’m'tni. Du­ m'treacn «ilviu Savu Florica SECTORUL P­T.T Plecarea: Cabana Telefoane, ștrandul Floreasca. Sosirea la cabană. Oficiau: Dumitru Constantin, Bâleanu Simona, Gheorghe T. cum SE începe partida Am vftzut car« &uat elemente*« ci« bazA fele sahului (1). Cunoasterea lor ne per. m­ite sa treeezn acum la studiul jocului tn sine, adicA la exam­.narea difenteior posibilități de « .uca La inceputui unei partide, țDeschmerea), alunei când toat* piesei« iau parte la lupta (jocul de mij. ioc) si insfâ.șit atunci când In urma schimburilor numărul figurilor se miev* . i­ac.zâ (Finalul). Aceste trei taxe aie partidei cfe sah nu pot ti mârg.mite in timp si nici nu este obligatoriu ca o partidă sâ treacă prin toate trei fazele. Astfel de exemplu, intru partida Jocm (fie mijloc poate să îie foarte scurt, iar finalul să se preiutiigeascâ zeci de muiăiL. ExisiA doa&emeni partide (ară fuiai, da. toiutfi faptuiu, că unui dintre acfversari a reușit să decidă lupta meâ în jocui de mijloc,­­ s&u târi tuc de mijloc, când prin ocmxnb uzi de p*e»e repetate, ince­­pând chiar din descuiicfene, se «j\S.ig*e SLntr’odată La tunai. In seria de articole care urmează, ne Brom ocupa de aceste trei faze ale parti­­dei de șah, în ordinea Lor firească, adică începând cu deschiderea. 4 Scopul care trebue urmărit tn această p rimâ fixă a partidei de şah, este simplu: Desfăşurarea forţelor Această desfăşur »are trebue făcută cât mai repede (ail că ţinând seama de elementul TIMPI punând figurile pe câmpurile cele mai bune, nu m­ai faţă de centru (elementul SPAŢIU), «ci şi un­­aport cu poziţie figurilor ad. Versaru lui Cum am văzut atone) când ne.ara ocu­pat de valoarea timpului in sah, datorită faptului că face prima mutare, albul are un avantaj cart* top mod practic ii asi. fur« INIŢIATIVA f •­ste de fapt această iniţiativa? Ni. mi altceva decât posibilitatea de a ocupa puncte centrale ceva repede decât adversarul şi ceva mai bune calitativ. Practic acest lucru se vede din faptul că negrul nu poate imita mutările albului în desch­dere, fără a intra In der­ivatia* (cu excepţia câtorva variante In care se pot imita 7.1 mutări dar nu mai mult) un exemplu: t e4, e* t. d4 și acum negrul tiu poate răspunde 2.. ds din cauza T de5 și la replica 3.. d«4. (continuând Simetria) arat­ează 4 Dd8î, Rd8, și negrul pierde dreptul de a f&e« rocada Un alt exemplu d ntr’o deschidere cunoscută: Apărarea rusă (frtf^v) După mutările caracteristice 1. «4 «5 2 Cf3, Ct6, albul foloseşte avantajul mutării pentru a lua la «5,­­3 Ces., eliminând astfel pionul central al adversarului Dacă la aceasta ptfrul răspunde «tmetrie eu 1.. C«4, tu. pM ba fiadm său pionul «wntml alb, al ajunge reped« in poziție proastă. Ana­­liza sovietică a acestei variante arată că după 4. De2, (Mutarea aceasta caută să expi­­ateze imed­at, pi la mijloace tactice, de cli derea coloanei „E‘*. Calul negru nu te poate retrage, din cauza deplasării calului alb la că, cu șah prin descope­rire - ceiace duce la câștigul Damei ne­­gre) 4... Di 7 (Negrul «lichide coloana la­­sând calm in priză, bazandu.se pe faptul că il poate recâș­iga exploatând la rândul său legarea pe coloana „E") 6. De4, dft (Acum calul alb nu se poate retrage, am cauză că Dama albă rămâne fără apărare. Negrul isi recâștigă fig­ura, dar cu ma­­nevra aceasta pierd­? ti mp) 6. d4, £6 (calul nu putea fi luat imediat, căci se pierdea un pion) 7. Ce3! (Cu aceasta albul mai câşt­ia un tempo, după care avantajul său devine ev­oent Scopul mutării este dublu: 1) apără dama din e4, ameninţând deci retragerea calului din e5, ceiace obli­­gă pe negru să-l ia imediat şi 2) pierderea de timp a negrului prin luarea calului ecte utUi/atâ r*ntru mutarea următoare, care mal câșt'gă un tempo) 7... de 8. Cd5 (Calul ata'fi Dama și pionul ci. Deci Dama trebue să uirte tn isa fel încât să cont nue să apere acest pion. Acest lucru nu se poate face Insă d cât •'ărăsird co^ Ioana „E“ o«face perm te albului o nou«1 1 tâîire a pozifie­i 8. Dd« 9 de, fe (De.­sigur nr. 9... Des: 20 Des., fe 11. Cez:_t_ și albul e^stljră un turn) 10 *fi4, — negrul ajunge ftitr*o pozlfe pierdută Inamic de a trece la studiu! principiilor generale după care trebuește făcută des­­făşurarea figurilor (desvrl«area), să ne oprm puţin a«utura acestei poziţii si s’o jude­căm, — deocamdată biumai pe baza celor trei elemente ale şahului, pe care le.am stric­at până acum. rar« decât al« adversarului. Lucrul aces­ta nu mai necesit» nici-o altă argumen­­aţie. II. Dim punctul de vedere al forţelor tfiguit­, deocamdată echilibrul maturial s e menţine, totuşi, albul ameninţă deja să câştige p­onul e5 (care este­ atacat de două piese albe fi apărat numai de Dama neagră) Negrul n’are decât o singură posibilit­­ate de a-l apăra: 10.­. Cd7 (La 10... Cc5 .1. NbS şi calul e lega.) ceiace tin hide lebunul C8 şi ing­euiază şi mai mult des­­vol­area Deci, necesitatea de a menţine echilibrul material dues la dezavantaje . In domeniu) timpului. III Cel mai prost stă negrul din punc. ;ul de vedere al timpului. Datorita fap- ; :ului că a p­erdut mutări preţioase, cu recâştigarea calului şi a pierdut un tempo­­ ;rutâ­nd Dama, — el nu are in acest mo­­nent decât o singură piesă in Joc (Dama) îl aceia destul de prost plasată (încur­că t­orumul nebunului £8), — în timp ce albul are trei figuri în joc, toate excelent pla­­t­sate faţă de centru şi faţă de figurile negre. (Figurile albe atacă plandl­ negru »5, în tim­p ce Dama neagră îl apără. r^‘iri*S «vantanulul "de spaţiu şi de timp. şi ameninţării de a câştiga şi mate­rial. alb'­) râştigă aproape forţat, cum se [înate vedea d’n următoarele variante, pe care le dăm ca exemple de valorificare tact că a unui avantai de des-h’dere. A) ie... cs ii o-o.â, cd to Tds:. nr* ix. Tes: jL Rda H Tds 4- Nitr -% nes nns i«. VbS. Rc* 17. Thdl 1, M­S: 10 D»s4_ sl cfi-t1Râ B­ 10 Cd7, 11 0­0-0. Ne7. li. Nc4i, el 13. Theel. C'8 14 Deî: 4. De7: l». Ce7: sl câs’Vă in * -mSiut vUăcr. despre principii* generale ale desvoltării. i iiT*n « i® m mi w » m * « m^»v v i'S i'wm im w » W f). % 5 I. Din punct 4« veder« «1 spațiului. 1 1, bul s, cu­t In avantaj «Iar. Figurii« sală stăpânesc mult mai mult« câmpuri c«n_ Cupa de Toamnă la Handfcul UNIVERSAL LA EGALITATE CU S.T. B. li Pe terenul S.T.B S'au desfășurat eri după amiază două jocuri masculine din cadrul comp­aet­ei d­etrictuale dotate cu „CUPA DE TOAMNA". In pr­ma întâlnire U S P.T.T. categorie superior U.C B.-ului a învins cu 14—0, la pauză scorul fiind 8—0 Cealaltă partidă dintre UNIVERSUL și i­.T.B II a fost aprig disputată, dar cu toate Insistentele ambelor ecfclp* scorul a rămas alb pânl la sfârșit. PXRIWA *-É Creşte sportul pe Valea Someşului In trecut sportul rău a fost prea cu- Pe lângă atletism se desvolta şi intre cluburi, pe lungl această secţii nascut la Baia Mare, singurul sport handbalul, înnoitul, tirul, şahul şi po- au înfiinţat şi o echipă de gimnastici practicei fiind doar fotbalul şi acesta picele, popicarii Calificându-se de cu­ şi una de volei. Infectat de profesionism, cu vânzări şi rând pentru campionatele Individuale In cursul lunii trecute s’a constituit cumpărări de jucători şi cu brutalităţile dela Sibiu, cercul sportiv *' muncitorilor din co­caracteristîce sportului burghez. Aeromodelismul căruia i s’au pus imn» Re­tea­g având 5 secţii. Şi la Gos-Astăr situaţia s’a schimbat com- bazele recent, câştigă pe zi ce trece podăriîle Agricole de Stat pătrund c­orect. Jocurile de fotbal decurg m­ alt mai mulţi adepţi în rândurile tinere- sp­ital. Așa de pildă la C.A.S. Ml. spirit, iar atletismul local se poate ,ui,d rmmeitor. hi­ști s’au format ec’ili? de v i i al# _»„j.i „„ Sindicatul personalului casnic alcătu- care,­ partide sunt urmărite cu interes mândri că a crescut elemente ca Emma indu.si de cu^nd­­ectia de ,trei,8m, de nui£roşi țărani muncitori care în­ Konrad și Marx Lothar din lotul na- actast.T s’a clasat 1^ locul doi la $tafe- cep sa îndrăgească aportul. {tonal. la 4 x 100 fete. In cadrul unui concurs A. NAGY, coresp. Cu sprijinul organizaţiei de Partid şi al Sindicatului, muncitorii de la «Zorile Roşiii-Mediaş, şi-au amenajat un club cultural-sportiv Cu câtva timp în urmi, muncitorii tinde oamenii muncii să poată găsi per­­durile munci­torilor sticlari. Deşi descos de la Zorile Roşii şi­ au ales un nou co­­manent ziare, reviste, publicaţii cu ca­ de curând, clubul a devenit deja un miţei sportiv. Comit­­ul, bucrându-se­racter tehnic, precum şi material sportiv obişnuit loc de întâlnire şi muncit -un­de sprijinul şi îndrumarea organizaţiei pentru practicarea sporturilor de ca­­lor de toate vârstei­ şi, celnce e foarte de Partid şi a Sindicatului, a încăput meră. Şi ridicat­uî „Zorile Roşii” a ame. Important, Aî FAM’LitLGR AVGAJA- o rulnică activitate, narat în imediata Vecinătate a fabricii ŢILOR ÎNTREPRINDERII. impreu. Sub conducerea noului comitet spor. „Clubul Muncitorilor’’, dotat cu o ba­­nă cu clubul fabricii ,,Geamul’’ — ri­­tiv ales de muncitori, mişcarea spor, gata bibli­otecă, care conţine 600 volu.­ţnat un apr piere — clubul ,,Zorile Ro­­tivă din fabrica de sficlărie „Zorii:­ Ro­­me literare, politic­ şi tehnice, cu co­­şil” trebue să devină un iochi puternic ji!” Mediaş a început să primească lecţii de ziare şi r­viste, precum şi de cultură şi sport, nu numai p­mm­i o justă orientare, potrivit ţelurilor ară­ cu un număr de 5 mese­du şah, muncitorii sticl­ei, ei pentru Întregul S­taie ae „Hotărâr a ’ t.C­­­PMR, prin Faptul că biblioteca şi s­­a de şah cartier vestic al oraşului M’diaş, locuit Partidă trecut’'h'Vhldareâ'lipsuri! “e »usesc lmPr'un»- contribue In mod de oameni al muncii şi de plugari si­­'or consi state In activitatea din trecut* eSa! Ia majorarea procentului de ciui­­raci şi mi­tocaşi. Una din ele a fost aceea a unui club, totu­şi la promovarea şahului in râu. Coresp. voluntar SIMION POPA Sportivii de la C. F. P-Piteşti au trecut la remedierea lipsurilor semnalate In urmă cu două luni, a apărut un teren de volei pe care se rum­ediează scopul ridicării nivelului ciatoştinţelor „Sportul Popular“ o critică În care se muncitorii şi salariaţii din cadrul sin- sportivilor, arătau lipsurile în munca resortului dicatului. Datorită acestui lucru, au in prezent, resortul sportiv al S.F.P. spo­rtiv al S. F. P. din Piteşti şi iată că putut lua fiinţă două echipe de volei, din Piteşti, duce o muncă intensă pen­lipsurile semnalate au început să fie în­ care participă In campionatul distric­­tru mobilizare» unul număr cât mal dreptate. tual şi se află pe locuri da frunte. mare de tineri Ia crosul „Si IntâmpH insuşindu.şi In mod just critica fă- Deasemeni, în urma intensei munci nămi 7 Noembrie“. ctdă, comitetul spo­tiv a trecut la ana. m­obilîzatorice dusă de către resortul Toate aceste frumoase realizări ai# Uzarea deficienţelor, găsind şi mijloa­ sportiv al SindicatuM un mare număr sportivilor dela S.F.P. Piteşti, care au cele de remedieri­ de tineri au obţinut standarduriie „In­ înţeles in mod just critica făcută de Azi, spre deosebire de situaţia cari­signei de Polisportiv“. „Sportul Popular”, trebuie să constitue exista acum două luni la S. F. P. Pi­ Dar munca sportivă nu s-a op-11 «Ici, un exemplu pentru celelalte sindicate, teşti se duce o intensă activitate spor. Astfel au început să îie practicat« c*re planificindu -i şl organizăndu.ii tîvă, noul discipline sportive, »cordaruiu.*« mal­dive rrrmv* resorturilor »portive, Sindicatul a înţeles să acorde tot o mare atenţie secţie­ de turism Prin voi şti cl păşească P* linia Justă i In» sprijinul resortulu­i sportiv, care a tre­ care numeroşi sindicalişti au putut fac« tăriril­e portului da mase, cât de acum la realizări pozitive, excursii In ţară. SIDLER ADRIAN ! A fost construit In orele libere » Se ţin şedinţe tehnice Şi educative li* corespondent ! ■n—.n ii ii.im na...................................................................................... ..... . .................. .....................................­­ — .............................................. I ii ' ■ I ■ I ............................................................... FINALELE CUIA SI R. P. R. LA BOX SELECTIONATELE CLUJ ŞI BUCUREŞTI ŞI-AU ÎNCHEIAT PREGĂTIRILE Clujenii Clujenii şi-au desemnat wpr«a nt*ntil.­I ntâlniri de selecfie la Briile începând de Marţi, Capitala va găzdui lată Mul cmipbsol­e«i» pfeajc* I« 8» întâlniri de tâl^Cltlfl finalele Cupei R.P.R. la box, la care ourești Duminică *e*l «ub conducas## ia participă ^ campionii celor trei grupei lui Weintraub: BRAILA, 28.­­ Duminecă a avut loc BUCUREȘTI, CLUJ șî BRAîLA. MlUSCA: Rîpkj Gusta* (Dermata) I« Brill« o reuniune cu cer«cter *4" Punctajul este identic cu cel din în- COCOS Szakac» Ludovic (Derutata) io v­derea iliwlefor Cupei R.P R. tâlnirile anterioare din această pumped­. p«NA Chemb­eann itm (Dermziții “ -Au perticluat cel mai bum boxeur! din tie. Adică reprezentativa al cărui boxeur n,nAD a LL p^L m­e.l­.te. Tn ba*, reruitetefe, obţinute, a învins primeşte 6 puncte, iar re. UŞOARA: Ambru» Franci« (CFR) ^ w reprcwntafiva. Ut» rezult tfilnirile anterioare din această competi­­ţie. Adică reprezentativa al cărui boxeur a învins primeşte 6 puncte, iar re­­prezentativa boxeurului învins 1 punct. In caz de egalitate se atribue câte trei puncte ambilor reprezentative. La neprezentarea unui boxeur se acordă 4, respectiv 0 puncte. Punctajul total, după toate întâlnirile, va indica echipa câştigătoare a Cupei R.P.R. Clujenii şi-au alcătuit ratele tehnic* Înregistrate: MIUSCA: DOBRESCU MIRCEA (M. Naval) , terminat la egalitate cu Slătaru Ion (l.C.B ); Do­brescu C (M. Naval)­­ învins­a puncte pe Eremit Octaviac (l.C.B.). COCOS: TAMURIS HRISTU (l.C.B.) invinge la puncte pe Paul David (M. Navall . PANA:­ESEANU VIRGIL (P. Traru­­port) învinge la puncte pe Mfflgureanu Vasile (P. Transport). UŞOARA SERBII NEACSU (I.C.B.) învinge la puncte pe Cianos Ga. (Mj Naval) . SEMIMIJLOCIE: Acatrinel Ventarala învinge la puncte pe Ulici Clontete. SEMIGREA GHETU VELICU (P. Transport) învinge la puncte pe BoB* naru Gheorghe (M. Naval). ui propus pentru selecţionare la antre- Tudor Bădun — Marin Vid­ni «—nr, 'ic/wiukca uneju *cuau irv lamente au lipsit Fătu şi Bakos care 10—3, 6—2, 1—3 intrenrpt. Transport) tnvinge !? puncte pe BoJS. iu vor face deplasarea La Bucureşti. I­naru Gheorghe (M. Naval), lotter CLUJ, 28. (Prin telefon).­­ Săptă­mâna aceasta, antrenamentele clujenilor au continuat intr’un ritm mai intens sub supravegherea instructorului Aurel Weintraub. In cele două şedinţe s-a pus un accent deosebit pe condiţia fizică şi pe ultimile amănunte tehnice Din lo­tul propus pentru selecţionare la antre­namente au lipsit Fătu şi Bakos care­­nu vor face deplasarea la Bucureşti. UŞOARA: Ambruţ Franci« (CFR) SEMIMIJLOCIE: Kun Ştefan MIJLOCIE: Toth Alexandru (CFR) SEMIGREA: Botar A. (Dermat») Catalun­s învins de Gogu Vizîru In programul „CRITERIULUI DE TOAM1NA“ de tenis a survenit pe ne­­așteptate o modificare: partida COBZUC — G. VIZIRU a fost înlocuită eri cu cea dintre CARALULIS și G. VIZIRU. Iată rezultatele tehnice: Gogu Vizîru — Carstuils 4—6, 9—8, 6—4, 1 —6, 6—3. Tudor Bădun — Marin Vizirii­u—6, 10—3, 6—2, 1—3 Întrerupt. ^ Din experienţa spartului Sovietic Din experienţa spartului Sovietic EXERCIŢII SPECIALE PENTRU SCHIORI Felul cum te făcea păr­ă acum ---------------- observată mişcarea activă e coap. pregătirea schiorilor în vederea se- de M. H1M3CEV selor. sonului de iarnă, a arătat că pentru Maestru emerit al sportului Exerciţii pentru si­ilom­ obţinerea unor rezultate de valoare,--------------------------------------------------- Ghemuire. — Poziţia de bază cu antrenamentul pe bază de alergări frăţimea obstacolului 40-50 cm. picioarele alăturate. Ghemuindu-se, şi marş, în perioada imediat pre. exerciţiul se execută de 10- 20 ori, şi mortivul trebue să răsucească ge- Twrgătorare inceterii sezonului. — Săritura la vale, ca şi exerci- nunchi spre dreapta şi stânga al. este insuficient. Pentru obţinerea precedsni, are de scop să ajute tor na­tiv, în timp ce partea super unei bune pregătiri a schiorilor, an­ săritorului, la pregătirea momenta-­rioară, a corpului se răsuceşte în­trenamir.iu trebue să conţină o se- Ul svăcniturii şi la „aterizai’­. O partea cealaltă, fie de exe­rciţii speciale, mişcări p­ aten­ie deosebită trebueşte acordată Schimbare de direcţie, cu sprijin prop­­ate acelora pe care le înde.­poziţiei iniţiale şi foiei .zborului1' pt, ^t. Exerciţiul se execută pe o p.«neşte schiorul pe pârtia de cobo.­ţcttre nu trebue să întreacă 3—5 vaie împădurită, având o înclinaţie fire, la sărituri la slalom. metri). Picioarele trebuesc finîtte m-20 grade. Traseul alergării Exerciţii pentru săritorii trebueşte stabilit dinainte, iar în .' a Acest exerciţiu trebueşte exe. momentele când se Schimbă direc. «a i­awBUMiw cutat pe un teren cu înclinaţie de l­a sportivul trebue să se spnjin* 1. Săritura de pe loc. - Poziţia int. ns..20 grade. După câteva sărituri, pe bat% ţială la executarea acestui exerciţiu e bine ca viteza săriturii să fie ' ^ tste asemănătoare poziţiei schioru- mărită. Exerciţiile de gimnastică ale schio­­lui in momentul când părăseşte Exerciţii rsenitu­rilor (sărituri, alergări, slaiomişti), e­ră*oATtetSf »iereatori «U se limiteză numai ,# exerciţiu* se executa o săritură in in­itim. Marşul, imitând mişcările schio- speciale enumerate mai sus. An. i IV,«,« mufehii moar«., „a*. * ,J m». retor trebuesc tras către s n , in ^ pen­ibilitatea ;nCheeiurilor. Exer- socre cât mai divers. .Alături de d^a leTă^nt trebue adoptată o ciţiul trebueşte executat pe distanţe pregătirea fizică generală, acesU no Uie asemănătoare aceleU, de ‘arii”d­­ivtre w0 M sno-1500 m. exerciţii trebue să urmărească de­­^aterizare’, ţin sfârşitul săriturii Deoarece acest exerciţiu încordează săvârşirea acelor editaţi care. UP­ de ae trambuVnă) Fazele Drincimle P*-terme organismul sportivului, el sesc schiorului. ale ^cestri^e^ritiu^e^vădindi- gebuffte alternat cu mersul obif- Grupul de e ceraţii de gimnastica ale acestui exerciţiu se văd in cu ,mjf ?j cu a/er„drj. trebue introdus în programul _ de _ Marşul cu beţe de schi. desâ-âr. antrenament de dimineaţă, a Cărui Exerciţiul se repetă de 6-8 ori, de activitatea mâinilor şi picioa- executare sistematică este obliga. Pană când e bine cunoscut. De pre- rc­or La acest exerciţiu trebueşte t­ric nentru toţi schiorii, ferinţă, t evtru e­vecu­area lui tre. * I ful de pornire şi obstacol nu trebue I »a depăşească 1 jum-2 metri, iar. bueste ales un teren puţin înclinat. « . ' '' ‘ 2. Sarltur« spri.iinitâ pe băţ » , ''XWJ Acest exerciţiu are de .-.cop să fa. ' + min­arueze rirn-, cu : c:P ta cm- , v’;-.. pir ui in aer. St rmmndu-se pe be- ® t,,- ,J (eu de schi. si or tirul trebue să lai- .. . .MsMaBmaSiis.« o săritură. La atingerea pământu. țg , d ,.J lut, toutia de „aterizai". Exerciţiu. ' întăreşte mu­chii spatelui şi ai st'. , • macului şi se execută de 10-12 ori. - - ?■ 'M 3 Săritura în lungime, cu sprijin ^ ^ 1 1, pe mâini, foloseşte pentru pregăti- ’ - /w, • •'!; rea zvâcni tur­ii iniţiale (avânt-. Sâ- , '' ./f'Osi- , J-­ritura se execută dimr'o poziție & , “ , ' -analoaga aceleia de pornire la sări. *­ '' ‘ ” - a fJVy ' /- •• . .$M tura de pe trambulină. După zvâc. ’ ::$K\ ' .'j-S nituri, corpul trebue să aibă ten. K*,£&****»rf ■ dința de a călca în tații; cad. ren _. • . 'f* ■ , ' .i trebue întreruptă apucând cu mâi-­ț. J n:’e un obstacol^ oarecare iun gard, rj- 's ' ‘ .

Next