Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-30 / nr. 1522

CAMPIONATUL NAŢIONAL FEMININ DE HANDBAL IA SFÂRŞIT AZI CSU B.?c. a presat eră la Mediaş . Criteriul de toamnă programează o etapă dominată de jocul II Iunie — Zefirul Cele trei competiţii de toamnă îşi desfăşoară în continuare activita­­tea, apropiindu-se de sfârşit. Chiar azi, Campionatul Naţional femenin programează ultima etapă cu jocurile decisive. La Sighişoara C. F. R­ va întâlni Deruban, joc care prin prizma ultimelor rezultate este echilibrat. Record—C.S.U. Buc. Acest joc se dispută la Mediaş şi va definitiva clasamentul, desem­nând deci echipa campioană. Record ocupă în momentul de faţă primul loc şi îi este necesar numai un joc egal pentru a-şi menţină poziţia. Studentele nu pot câştiga titlul suprem decât cu o victorie, fie ea chiar la limită. După o serie de pregătiri speciale C. S. V. B. a părăsit eri la­ prânz Capitala deplasând următorul lot: Adami Mariana, Laura Olaru, Pa­che Ana, Giubelan Maria, Niţoiu Georgeta, Ştefănescu Ecaterina. La Ploeşti „II Iunie“ pune la grea încercare „Zefirul“ Echipa din Mediaş. Zefirul, care cu o săptămână în urmă a susţinut în Capitală finala „Cupei R.P.R.”, joacă astăzi la Ploeşti având ca ad­versar 11 iunie, recenta învingătoa­re a campionilor naţionali. Desigur, ultima victorie a petro­­liştilor — 7-4 în dauna Derubaului — dovedeşte forma bună pe care o deţin aceştia şi misiunea medieşe­­nilor, deşi neînvinşi până acum în Criteriul de Toamnă R. P. R., este cât se poate de dificilă. Pregătirile efectuate de ploeşteni, în vederea partidei de azi, au desă­­vârşit forma lor şi o victorie a ace­­stora nu va trebui să surprindă mai Concordia şi Victoria I.M.P. la Bucureşti In cadrul Criteriului de Calificare se vor desfăşura in Capitală două partide cu aspecte diferite. In timp ce Concordia şi C. A. M. se întâlnesc într’un joc în care e­­chilibrul de forţe este prezent, Victoria I. M. P. are un adversar superior în faţa căruia nu poate e­­mite pretenţii. Dar, în compania C. S. C. A. ti­nerii de la Victoria au un bun prilej de a-şi îmbogăţi cunoştinţele. Munteanu Marga, Radu Ilona, Io­ ales că jucătorii gazde au dorinţa fi eseu Rodica, Munteanu Helga, Ha. să dovedească că rezultatul de Du­ffer Jutta, Şerban Mioara şi Iliescu mine că nu a fost întâmplător. Alexandrina. . .. ..... REZULTATELE CONCURSULUI DE TENIS DE MASĂ ORGANIZAT IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOEMBRIE Turneul echipelor de tenis de masă pentru calificarea în finalele concursu­lui de tenis de masă organizat în cin­stea zilei de 7 Noembrie, a început ori în sala SZP. In afară de echipele din Capitală şi din Ploeşti, participă şi două represen­tative din Constanţa, SFP. şi SNC. REZULTATELE TECHNICE întâlnirile disputate ori s’au soldat cu următoarele rezultate • BAETL- PETROL (Micodin, Holz­­man). — SFIPIA (Q. Pop, A.xelrad) 3—2, EFA (Vartanian), Tavagian). — JUSTIŢIA (Gomarniţchi, V. Marcu) 3—1; CSU (Marcovici­, Weinberg) — UMS Ploeşti (Satar, Staicu) 3—0; SFI­­PIA—JUSTIŢIA 3—1; PETROL—SFP, Constanţa (Boroglan, Borudgian) 3—1. FETE. — SFIPIA (Eichner, Feld­stein) — CSI­ (Mavrocordat, Amalia Radu, G. Ştefănescu) 3—1; GODEANU (Livia Vasiilescu, Nina Toff — VEGA (Abramovici, Weisselberg, Marcovici) 3-0. TURNEUL CONTINUA AZI Turneul continuă azi dimineaţă înce­pând de la ora 8, iar după amiază la ora 15. Partidele sunt echilibrate şi desigur toţi jucătorii vor face eforturi maxime pentru a obţine victoria şi cu aceasta, şi puncte preţioase pentru poziţia din clasament. La turneul final de la Iaşi se vor cali­fica primele trei echipe masculine şi primele două femenine. In caz că două echipe vor fi la ega­litate de puncte vor conta în ordine partidele individuale câştigate, partidele individuale pierdute, seturile­­ câştigate şi seturile pierdute. Dacă şi în acest ultim caz -- număr de seturi pier­dute — vor fi la egalitate, atunci va decide rezultatul obţinut în întâlnirea directă. Punctajul se dă astfel: întâlnire câş­tigată 2 puncte, întâlnire pierdută 1 punct, întâlnire pierdută prin neprezen­­tare, 0 puncte. Iată programul de azi: DIMINEAŢA . Ora 8. — EFA-CSU; Sfipia—UMS Ploeşti. Ora 9. — SNG—Godeanu (fete); GSU — Vega (fete). Ora 10. — UMS Ploeşti—EFA; Jus­tiţia SFP Cţa. Ora 9. — Sfipia-CSU; Sfipia—Ve­­ga (fete). Ora 12. - EFA—SFP Cţa; Justiţia- Petrolul. Ora 12.30. — CSU—S.N. Constanţa (fete). DUPĂ AMIAZA. — Ora 15. - GSU—Justiţia. UMS—Petrolul. Ora 16. — SFP Ota—Sfipia; Sfipia— Godeanu (fete). Ora 17. — Petrol—Efa; Justiţia — UMS. Ora 18. - Vega-SNG; CSU—SFP Constanţa. Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice (Urmare din pag. I) Româno-Sovietice, competiţiuni sporti­ve la care participă centrele Mediaş, Si­ghişoara, Agnita şi Rupea. Vor avea loc o serie de întâlniri de volei fete şi băieţi, tenis, tenis de ma­să, atletism, handbal, ciclism, popice, şah şi box, cari vor fi dotate cu 4 cupe de argint, oferite de Comitetul judeţean CFS. Cupele vor fi câştigate pe localitate, de către unitatea de muncă care întru­neşte cel mai mare punctaj pe ramuri Sportive. In cadrul expoziţiilor organizate de ARLUS, s-au repartizat locuri, unde se vor organiza standuri cu: Sportul în URSS, Sportul în RPR, sportul în Ju­deţeană Tr. Mare. In aceste standuri vor fi expuse cu­pele şi trofeele câştigate de grupările sportive din Mediaş, în cadrul ultime­lor întâlniri. La Tr. Severin In cinstea zilei de 7 Noembrie vor a­­vea loc Sâmbătă 5 şi Duminică 6 Noem­brie, numeroase concursuri sportive în aer liber şi în sală. La întâlnirile ce vor avea loc parti­cipă următoarele grupări: CFR, IPBIL, ASCD, SFP, Dinamo, Sc. Petagogică, etc. care îşi vor disputa întâietatea la handbal, volei, şah, tenis de masă, po­pice, box, atletism şi football. La Tecuci Comitetul judeţean CFS organizează în colaborare cu Filiala ARLUS, o ma­re competiţiune sportivă, dotată cu „Cupa 7 Noembrie” care va reveni gru­pării care va totaliza cel mai mare nu­măr de puncte, în întâlnirile din spor­turile atletism, handbal şi volei. Vor lua parte grupările: CFR, Arma­­ta, Dinamo, Sind, Funcţionarilor Parti­culari şi Sind. Mixt Alimentar. In afară de „Cupa 7 Noembrie“ vor avea loc Sâmbătă şi Duminică în oraş şi judeţ, numeroase manifestaţiuni sportive, printre cari: turnee de tenis de masă, şah, popice, volei, handbal. Duminică dimineaţa se aleargă la Te­­cuci o cursă motociclistă de fond, cursa ciclistă eliminatorie, iar pe terenul spor­tiv vor avea loc după amiază un con­curs de atletism şi demonstraţii de box. Pe stadionul uzinei noastre e în­totdeauna activitate. De dimineaţă până seara au loc exerciţii şi antre­­namente pe teren şi în special pe pista de alergări. Numărul mare de alergători pe care-i avem, se dato­­reşte probabil faptului că şeful sec­ţiei de educaţie fizică este un bun alergător şi chiar directorul uzinei a fost cândva campion la suta de metri. Trebue să­ adăugăm că tinerii comsomoliştî ai uzinei noastre se ocupă foarte intens de sport. Nu de mult ei au luat hotărîrea ca toţi ti­nerii muncitori comsomoliştî să ob­­ţie insigna GTO. Iniţiativa aceasta a antrenat tineretul uzinei. Dar despre stadion vreau să vă povestesc, ci despre o întâmplare in­teresantă, care a avut loc pe stadion de curând şi despre care s’a vorbit mult în uzina noastră. Grupa noastră se antrena după amiază. Alergam câte cinci pe suta de metri, pe rând, fete şi băeţi. In­­tr’o grupă separată se antrenează cei care fac greşeli (în special la start) şi începătorii. Aceştia din ur­mă sunt foarte numeroşi şi în fie­­care zi apar pe stadion figuri noi care intră pentru prima dată in con­tact cu sportul. Intr’o zi, un astfel de începător a apărut în timpul antrenamentului şi s'a aşezat pe o bancă la marginea terenului. Avea o înfăţişare timidă, ca şi cum s'ar fi temut că o să fie întrebat ce caută pe.aici... Nu i-am, acordat nici o atenţie. Instructorul i-a strigat: — Eî tovarăşe! Ce stai? Du-te și te dezbracă! Necunoscutul tresări și încercă să răspundă ceva instructorului, dar nu-l auzi nimeni. Atunci, dădu să se aşeze din nou, dar înainte de a pu­tea face vreo mişcare, Masa îl apu­­că hotărît de mână şi îl trase spre vestiar. Trebue să informez pe cititor că Masa este o Pasionată a stadionului, care — deși n’are prea mult talent — cunoaşte toate sporturile şi ii pla­ce să încurajeze pe începători. In afară de aceasta ea îndeplineşte func­ţiunea de responsabilă a vestiaru­lui. — Ce, trebue să invit pe fiecare în mod special? înainte ca tânărul să poată spune ceva, îl trase spre ves­tiar. Ii aruncă în braţe echipamen­­tul de sport, după care ieşi în goană pentru a nu pierde startul la 200 m. fete. După cinci minute, tânărul eși din vestiar şi, ag°le, se îndreptă spre pista de alergări. — Ei, tînere! strigă aspru instruc­­torul, dacă o să te miști mereu așa de încet ,n’o să ajungi niciodată un alergător ca lumea. Mai repede! Ia loc pe culoarul 51 Necunoscutul zâmbi, grăbi pasul și luă poziția de plecare. — A­i alergat vreodată? Știi cum se ia startul? — Am încercat... — Bine Acum o s’alergi cum poți. După aceia o să-ți explic în amă­nunt ce trebue să faci. — La start! Atenţie... plecaţi! Tânărul luă ultimul startul, — îi lunecase piciorul — şi fu repede depăşit de ceilalţi. Dar, după primii 30 de metri, el îi ajunse din urmă, apoi îi depăşi cu uşurinţă şi termină de A. SMANKEVICI cursa lăsându-l la douăzeci de me­tri in urmă. Cronometrorul apăsase din obiş­nuinţă pe buton înregistrând astfel timpul. Când se uită la ceas, rămase uimit, dealtfel ca şi noi ceilalţi, care fusesem întrecuţi atât de uşor. In timpul acesta, tânărul se apropie agale şi zise zâmbind: — Auzi poveste! Era să cad pe loc drept... Era evident că nici nu observase uimirea noastră și nu.şi dădea sea­ma că alergase si cîa de metri într’un timp excelent. Stătea și zâmbea, simplu și satisfăcut. — Mai poți alerga odată? — îl in­­trebă instructorul, cu un ton foarte neîncrezător. — Sigur că da, aprobă tânărul. De data aceasta luă un start mai bun și parcurse distanța in acelaș tempo ca și prima dată. — Cât? Cât? înt­rebarăm cu toții. Prima dată 11 sec. 9 zecimi, a doua oară și mai bine: 11 secunde 7 zeci­­mi. A­dică 5 zecimi mai puțin decât Riabov. Era într­audevăr ceva nemai­pome­nit. Rigbov era considerat drept cel mai serios candidat la campiona­tul regional și dîntr’o dată acest ti­­nerel — la prima încercare — îi de­pășește cu 5 zecimi! — Trebue să fie vreun maestru al sportului. Nimeni altul nu putea realiza un astfel de timp, fără an­trenament, zise convins Riabov. Tânărul se apropie și Riabov îl întrebă: — Mă erţî, tovarășe, cine eşti dumneata? — Fedot Kabacov. Nimeni dintre noi nu-şi aducea a­­minte să fi auzit despre vreun mae­­stru al sportului cu acest nume. — Sunteţi maestru al Sportului? îndrăzni Mașa să întrebe. — Care maestru? Sunt şofer. — La uzina noastră? întrebă Bla­tov. . — Nu. Sunt din kolhozul „Stea­gul roșu”. Vă rog să nu vă supă­rați. Am vrut să vă spun lucrul a­­cesta dela început, dar n’am apu­cat... Intrasem numai să privesc și m'aţi făcut s’alerg! Desigur, am căutat să-l asigurăm, că nimeni nu s’a supărat. In timpul acesta tânărul se uită la ceas şi tresărind, zise: — Am întârziat. Mă aşteaptă pre­şedintele şi fără îndoială o să-mi facă observaţie. Fug să mă îmbrac. In timp ce Fedot se îmbrăca un vestiar, între noi începu o discuţie aprinsă. Riabov susţinea că Fedot nu putea obţine un asemenea rezultat fără antrenament, în timp ce Mtașa apăra teza că tânărul acesta este un neobișnuit talent natural. Prinși de discuție, nici nu obser­vară apropierea unui personagiu bine făcut, cu șapcă de călătorie în cap, cizme și pardesiu vărgat. Vocea lui ne făcu să tresărim: — N’ati văzut cumva un tânăr în haine gri pe­ aici? Zâmbirăm cu toţii. Omul impună­tor nu putea fi decât preşedintele colhozului şi prin minte ne trecu imediat imaginea lui Fedot grăbin­­du-se spre vestiar, ca să evite cearta preşedintelui. Riabov se adresă preşedintelui: — Da, sigur că l-am văzut. Un voinic, cu şapcă de şofer. Ce atlet excelent! A alergat 11 şi 7 pe suta de metri! — Unsprezece şi şapte? întrebă încruntat preşedintele’’. — Foarte simplu, a alergat 100 de metri în 11 secunde şi şapte ze­cimi. 11 şi şapte! încercă să-i lămu­rească instructorul. A! Unsprezece şi şapte? — spuse lung preşedintele. — Da, sigur că da. Este un mare talent natural! Şi dumneata îl cerţi... spuse Maşa, aducându-şi aminte de graba lui Fedot. — Şi încă ce ceartă! Auzi. Uns­prezece şi şapte! Hei, Fedot! Preşedintele strigă atât de tare, încât Fedot ieşi din vestiar cu că­maşa desfăcută ?­ Cu pantofii, de sprint încă în picioare. — Aici sunt, Stepan Ivanovici. — Vîno mai aproape băete. Haî, hai. Va să zică ai alergat? — Da. — Unsprezece şî şapte­zecimi? Fedot privi in ochii preşedintelui şi dădu din umeri. Stepan Ivanovici tuşi, puse servie­­ta pe bancă, şapca deasupra şi co­mandă. — „Desbracă-te şi treci la start. Daţi-mi un cronometru. Şoferul desbrăcă repede cămaşa şi pantaloni. Aruncă hainele în braţele­­Maşei şi luă poziţia de plecare. — Atenţiune! — răsună vocea de bas a preşedintelui, şi apoi ca un tunet START! Comanda răsună ca o explozie în urechile lui Fedot, care porni ca o săgeată. Nimeni nu avusese timp să respire când pieptul său rupsese panglica sosirii. Cronometrorul apăru gâfâind, preşedintele privi înfrigurat şi spuse: — Aşa mai înţeleg şi eu. Asta e cursă. — Cât, am întrebat noi. — Unsprezece şi şase. Aplauzele i-au acoperit ultimele cuvinte. — Pentru această zecime de se­cundă am muncit două luni și el, gata, gata s’o piardă... Este adevă­rat că Fedor a! nostru este un mare talent, dar acest talent a muncit nu glumă. Acum un an a alergat 12,8, apoi 12. Sezonul acesta am coborit la TI şi 6. Dar nu ne vom oprî aici. Ei nedot ce zici? Maşina a început să dudue. în­treg grupul conduse pe oaspeţi: — Vă mulţumim, băieţi. Cât des­pre sport, aflaţi că o să ne mai în­tâlnim. La voi sau la noi. Să pof­tiţi. Auzi să vii şi tu, Maşa! La re­vedere.­­ . . Maşina porni iar in urmă zeci de mâini le făcură semne până când norul micuţ de praf se pierdu în depărtarea şoselei. LITERATURA SPORTIVĂ SOVIETICĂ Unsprezece secunde şi şase ! REZULTATELE JOCU­RILOR DE VOLEI DIS­PUTATE ORI IN CIN­STEA ZILEI DE 7 NOEMBRIE Godeanu — CSU (mase.) 2—1 (16— 14; 11—15; 15-3); USPTT — STB (mase.) 2-0 (15-11; 16—14) GSCA­­Finanțe (mase.) 2—0 (15—3; 15—5); G.S. Arta — SMF (fern. Z) 2—0 (for­fait); înfrățirea — MG­A (mef. Y) 2—0 (for­­fait) G.S. Arta — SDGL (mase. H) 2—1 04—16; 15-12; 15—3) Univer­­sul — Dinamo (mase. G) 2—0 (15—10;­­15—6) Sfipia II—Comcar Oituz (anse. D) 2-0 (15-13; 15-12); Înfrățirea 1! (mase. E) 2—1 (13—15; 15—3; 15— 10); CSAMAN 6 — M®A (mase. B) 2-1 15—12; 13—15; 16—14); SSMB­­SMF (mase. F.) 0-2 3-15; 2—15) MMP — Sc. Tch. Sp. (mase. 1.) 2—0 (forfait) Justiția II — MAT (mase. 1.) 1—2 (10—15; 15—13; 15—4) Dâmbo­­vița — CSA Pandurul (mase. A) 2—0 (15—7; 15-6); Sind. Îmbrăcăminte — Dâmboovița (fem. X) 2—1­­4—15; 16— 14; 15—10). Programul continuă azi după amia­ză pe terenul GSU. "«SPORTUL POPULAR»" Rezultatele din campionatul naţional de iole Eri s-au desfăşurat pe lacul Herăstrău concursurile din cadrul Campionatului naţional de iole. Iată clasamentul categoriei a II-a după disputarea primelor cinci regate: 1. Petreanu Aurel (Electrica) 3874 p.; 2. Demetrescu Miclu (Dinamo) 3288 p.; 3. Ciuntu Liviu (Electrica) 2913 p.; 4. Suliţeanu Dan (Godeanu) 1938 p.; 5. Po­­pescu H. (Justiţia) 1844 p.; 6. Zamfir G. Ion (UCB) 1640 p.; 7. Demetriu Şerban (Electrica) 601 p.; 8. Voicu Silviu (Elec­trica) 0 p. Campionatul continuă azi de la orele 9 dimineaţa , cu utimele trei regate. Echipa feminină de baschet a Capitalei joacă azi la Cluj Azi are loc la Cluj o întâlnire de baschet între reprezentativa feminină lo­cală şi cea a Capitalei. Echipa bucureşteană, plecată ori la amiază, a deplasat următorul lot: Să­deanu Rodica; Raianu Mariana; Manoliu Lia; Niculescu Magda; Vogel Nela; To­­­mas Livia; Ardeleanu Viorica; Andruță Maria. Lotul este condus de către Gh. Avachian — conductor tehnic — și Ca­­merman C., arbitru. HOCHEIȘTII POLONEZI SE AFLĂ LA BRNO PRAGA. — Miercuri au sosit la Brno hocheiștii polonezi care participă la con­cursul de specializare de la Brno. Polo­nezii au deplasat un lot de 18 dintre cei mai buni jucători. Majoritatea lor a participat la cam­pionatul mondial și au jucat contra Ce­hoslovaciei în Martie la Ostrava și Slo­­meno 130 DE PARTICIPANŢI LA « SĂ ÎNTÂMPINĂM Concursul de tenis „SA INTAM­PI­­NAM 7 NOEMBRIE“ a început ert. Au participat 100 de băeţi şi 30 fete. In legătură cu această cifră trebue re­marcat numărul concurenţilor înscrişi de GSU: 51. El dovedeşte că acest club a pus accent pe munca de popularizare a tenisului, muncă ale cărei roade se văd astăzi. Jjfci lată rezultatele tehnice de eri: Smoc­ovici — Vianu 6—4, 4—6, 6—3; Gutman — Od­im 6—1, 6—1; Creţulescu — Altain 6—1, 6—2; Simu — Schmeler CONCURSUL DE TENIS 7 NOEMBRIE» 6—1, 6—1; Petala — Ionescu 6—2, 6—1. Concursul continuă azi de la ora 8,30 dim­. şi după amiază dela 14,30. ASTAZI DIN NOU „CRITERIUL“ „CRITERIUL DE TOAMNA“ al jucă­torilor de tenis ai categoriei internaţio­nale, continuă astăzi după amiază, pe terenurile Centrului de Antrenament G. G. F. S. Se va disputa, simultan, — cu începere de la ora 14,30 — întâlnirile: Schmit — G. Viziru și M­arin Viziru — Cobzuc. * PAOIVA 3-a SSJP JUBITUM ^1133317 Sindicatul Textil din Buhuşi trebue să înţeleagă bine rostul culturii fizice şi sportului Mai există unele sindicate, care încă nu activează în spiritul Hotărîrii şi nu au căutat să aducă mişcarea sportivă pe calea trasată de Partid. Un exemplu concludent 11 oferă Sin­dicatul Textil din Buhuşi, care înţelege să acorde o mare importanţă numai secţie­ de football, în dauna desvoltării celorlalte discipline sportive. Această atitudine este oglindită în întraga activitate a clubului sportiv „Textila". Astfel, sindicatul a fost de acord ca să aducă la Buhuşi echipa de football „TRACTORUL" din Braşov, a cărei deplasare şi cazare a necesit­at o sumă însemnată, dar nu a dat avizul favora­bil când s’a pus problema aducerii la Buhuşi a două echipe de handbal mas­culin şi feminin din Bacău, a căror de­plasare costa o sumă minimă, motivând că nu are fondurile necesare. Dar lipsurile în munca sportivă" a Sin­dicatului Textil din Buhuşi nu se rezu­mă la atât. Sindicatul Textil din Buhuşi a trans­format sala de gimnastică în... coope­­rativă. Dar şi în­ colectivul sportiv al acestui sindicat s-au petrecut lucruri şi mai grave. Astfel, câţiva activişti sporivii care şi-au dat la timp seama de drumul greşit pe care merge sindicatul Textil din Buhuşi în activitatea sportivă şi au încercat să ia atitudine împotriva a­­cestor abateri au fost înlăturaţi din muncile sportive pe care le deţineau. Aşa s-a întâmplat cu tovarășul Schul­mann fostul responsabil sportiv al sin­dicatului. Toate aceste lipsuri în munca spor­tivă a sindicatului Textil din Buhuși, trebuie să fie de îndată remediate. Co­mitetul sindical are datoria să antrene­ze în sport un număr cât mai mare de tineri muncitori din fabrică, care să practice în­­specal sporturile de bază (paralel cu footballul), sporturi care până acum au fost neglijate. înlăturarea grabnică a vedetismului practicat încă de mulţi dintre sportivi, şi în special de footballiştii de la Tex­tila Buhuşi, trebuie să constitue de­­asemenea o sarcină de frunte a sindi­catului. El trebuie să lupte alături de celelalte sindicate locale pe linia trasa­tă de Partid pentru desvoltarea cul­turii fizice şi sportului în rândurile oa­menilor muncii, pentru întărirea fizi­că şi morală a muncitorilor de la Textila Buhuşi, astfel ca ei să poată duce îm­preună cu milioanele de tineri din ţara noastră, dârzi şi hotărîţi, lupta pentru construirea socialismului. Salariaţii Gospodăriei Agricole de Stat din Portăreşti-Dolj joacă fotbal în compania muncitorilor craioveni In judeţul Dolj manifestaţiile pentru Pe această linie se situează întâlnirea Craiovenii jucând mai bine au reuşit popularizarea sportului la ţară sunt din din Duminica trecută dintre echipa de să învingă gazdei» cu scorul de 3—1. ce în ce mai numeroase. Echipele spor­ football a muncitorilor pielari din Craio. ‘ T. ‘ tive aie fabricilor din Craiova au Parti­­va şi echipa Gospodăriei Agricole de Stat Jaran 1 mun ‘ d' \ cipat şi participă ii «aţele din judeţ la din comuna Portăreşti — Dolj. Jocul s’a mărit cu viu interes jocul dintre ec­oi şi maftifestaţiile sportive în rândul mase­ disputat pe terenul comunei într’o ai­ lor şi cea craioveană. lor de ţărani muncitori.­mosferă de caldă tovărăşie. C. S. Armata din Buzău activează în numeroase Deşi de curâd înfiinţat, Clubul Spor­tiv Armata din oraşul nostru se afirmă printr’o intensă activitate polisportivă, întâi ostaşii din CSA Buzău au înce­put să joace doar volei, dar treptat câmpul de activitate a fost lărgit prin înfiinţarea de noui secţii sportive, pu­­nându-se mai ales accent asupra spor­turilor de bază. Volei, atletism, handbal, i­mot, terj, nos de masă, tir, şah, fotbal, formează acum secţiile sportive ale clubului, secţii cu o viaţă din ce in ce mai activă, sţ£­­ţii cari angrenează in sporturile res­pective din ce In ce mai mulţi ostaşi şi ofiţeri. Ciclismul, motociclismul, baschetul şi oină sunt sporturile care gruparea le va cuprinde In scurtă vreme, împreună. Într’o armonie perfectă, într’un spirit tovărăşesc, ostaşi şi ofi­­ţeri, duc o muncă sportivă rodnică şi cons­truc­ti­vă. Armata poporului se oţe­­leşte şi se întăreşte şi prin sport. ramuri sportive Toate acestea au făcut ca CS Armata să cunoască importante succese. „Cupa Păcii” şi „Cupa Scânteii" la cari au concurat 9 grupări, au fost câş­tigate de CS Armata. Meritul Clubului este cu atât mai mare, cu cât a par­­ticipat la mai multe ramuri sportive. Insigna de Polisportiv, la care CSA Buzău a dat până acum peste 300 aspi­ranţi constitue deasemeni un succes. Dar succesele nu s-au oprit aci. CS Armata a reuşit să aibă cei mai mulţi sportivi legitimaţi dintre toate grupă­rile din Buzău. CS Armata are o com­portare sportivă din cele mai frumoase de câte ori evoluează pe un teren de sport şi colaborează în toate acţiunile importante iniţiate de organizaţiile sportive. IANCU BEER corespondent Prin construirea «Casei Scânteii» se deschid căile ştiinţei şi culturii pentru masele muncitoare Scrisorile primite din partea sportivilor Nicu Ştefan şi Costea Ion S­ubscrierile pentru construirea „Casei Scânteii" continuă să se bucure de adeziunea entu­­ziastă a maselor de sportivi din ţara noastră. Sportivii fruntaşi, alături de tovarăşii lor de muncă şi de în­văţătură, s-au alăturat cu multă însufleţire campaniei pentru ridica­rea măreţului institut poligrafic, arătând în felul acesta cât de pu­ternică este însufleţirea tineretului nostru sportiv. Dar sportivii nu se mulţumesc numai să subscrie. Prin scrisori a­­dresate redacţiei noastre, ei îşi a­­firmă dragostea lor fierbinte pen­tru marile realizări ale clasei mun­citoare, condusă de Partidul său. Prin scrisorile pe care ni le trimet zi de zi, ei îşi afirmă tot mai mult dorinţa lor nemărginită de a lupta din toate puterile pentru înfăptuirea socialismului în Patria noastră „Bucuria mea este bucu­ria întregei clase mun­citoare...“ „Cu nespusă bucurie am aflat de construirea „Casei Scânteii“1, ne scrie motociclistul Nicu Şte­­fan, din gruparea RATA. .Bu­curia mea este bucuria întregei clase muncitoare din ţara noa­stră, pentru că de construirea acestui uriaş edificiu cultural va depinde în bună măsură mersul înainte al culturii pa­triei noastre dragi. Şi mă bu­­cur nu numai pentru mine cât, mai ales, pentru copilul meu care va avea mult mai mari posibilităţi de învăţătură decât am avut eu într’o existenţă ne­­căjită de copil sărac. M’am lup­­tat din greu ca să învăţ carte. Copilul meu nu va trebui să facă acest lucru pentrucă lui, prin grija Partidului pentru viitorul cultural al ţării, îi sunt larg deschise căile însuşirii ştiin­ţei. Iată de ce am subscris din toa­tă inima la fondul pentru con­­struirea „Casei Scânteii'', focar de răspândire a ştiinţei şi cul­turii marxist,leniniste. NICU ŞTEFAN campion motociclist, mecanic, distins cu „Merite Sportive’* Nu le plăcea patroni­­lor că vroiam să învăţăm! „Cât de greu era pentru noi înainte vreme drumul spre car­te “, ne scrie alt sportiv, num­ cltorui Costea Ion, jucător de handbal în echipa întreprinderii „Vestitorul“’. Când auzeau că vrem să în­văţăm, patronii spumegau de furie. Nu le plăcea să afle că vrem şi noi să facem ceea ce nu aveau dreptul să facă decât feciorii lor. Astăzi, când grija şi îndruma­­rea Partidului sunt prezente în fiecare realizare a clasei mun­citoare, drumul spre învăţătură este deschis oricărui muncitor şi copil de muncitor. Şi faptul acesta va fi cu atât mai posi­­bil cu cât prin construirea „Casei Scânteii” se va putea a­­sigura o largă răspândire a căr­­ţilor, revistelor şi ziarelor în rândurile ma­selor muncitore­­şti COSTEA ION jucător în echipe de handbal Crosul „Să întâmpinăm 7 Noembrie" (Urmare din pag. I) Ioan, Moraru Maria, * Stănescu P­ SECTORUL SFATURI POPULARE: Plecarea: Sos. Gen. Stalin, Kiselef, St. Vineri, Pipera Sos. Gen. Stalin. Oficiali: Moldoveanu Florentina, Pe­­trescu Nicolaie, Studecher Iacoblev, N. Petrică Natalia, Tâlmaciu Dumitru. SECTORUL MINISTERE: Plecarea: Dr. Staicovici, Ştirbei Vodă, Şos. Dr. Staicovici. Oficiali: Coveianu Constantin, Păiş Nicolaie, Versag, Ef­jeni Nicolau. SECTORUL COMERŢUL DE STAT: Plecarea: Cantina Alimentară (Doro­banţi) Bd. Daciei, Icoanei, Dogari, Răs­pândiţi, Fecioarei, Aurel Vlaicu, Roma­nă, Dorobanţi. Oficiali: Ungur Leon, Enache St., Voi­culescu, G., Ardeleanu A. SECTORUL 23 AUGUST. Plecarea: R-ra Vergului, Bd. Muncii, Şos. 23 Au­gust UTM. Oficiali: Calciu Virginica, Cioroiu Ioan, Moraru Maria,­­ Stănescu Petre, Tufă Teodor. SECTORUL ELECTRICA: Plecarea: Cabana Herăstrău, Sosirea in acela? loc. Oficiali: Ionescu Emil, Badiu Cle­ment, Claudia Ruse, Ol­ianus, St. Ni­culae. SECTORUL STUDENȚI: Plecarea: Calea Plevnei, Str. Staicovici, Sos. Plev­nai. Oficiali: Lupan Aurel, Stratulat Ion. SECTORUL UCB: Plecarea Arena Ve­nus, Academiei, Militari, Panduri, Bd. Geniului, Statuia Leu, Comuna Mili­tari. Oficiali: Ivan C. Anghel Dumitru, Dumitrescu Silviu, Savu Florica. SECTORUL PTT: Plecarea: Cabana Telefoane, Strandul Floreasca, Sosirea la cabană. Oficiali: Dumitru Constantin, Bălea­­nu Simona, Gheorghe V. SĂPTĂMÂNA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE 1—7 Noembrie 1949 Editura Partidului Muncitoresc Român scoate următoarele lucrări: V. I. LENIN: Opere alese vol. I­ partea II-a V. I. LENIN şi I. V. STALIN despre Revoluţia din Octombrie I. V. ST­ALINI: Caracterul internaţional al Revoluţiei din Octombrie (în limba maghiară) STALIN despre LENIN (în limba germană) Ce-am văzut in Uniunea Sovietică Tot cu această ocazie Editura Partidului pune la îndemâna cititorilor 7 co­lecţii — dintre care două în limba maghiară — de lucrări apărute deja în *Editura P.M.R. Aceste colecţii sunt următoarele: COLECŢIA Nr. 1 Din operele lui Karl Marx şi Friedrich Engels care cuprinde: K. MARX: Muncă salariată şi capital K. MARX: Salar, preţ, profit K. MARX: Critica programului de la Gotha F. ENGELS: Rolul muncii in procesul de transformare a maimuţei în om F. ENGELS: Decăderea feudalismului şi ridicarea burgheziei K. MARX şi F. ENGELS: Manifestul Partidului Comunist COLECŢIA Nr. 2 Din operele lui V. I. Lenin care cuprinde: Scrisori din depărtare Tezele din Aprilie „Stângismul“ — boala copilăriei comunismului Marea iniţiativă. Cum trebue organizată întrecerea? COLECŢIA Nr. 3 Din operele lui I. V. Stalin care cuprinde: Cursul scurt de Istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice Bazele leninismului COLECŢIA Nr. 1 In ajutorul celor care studiază „Cursul scurt de Istorie a P. C. (b) al U. S. care cuprinde: M. I. CALININ: Despre lucrarea lui Lenin: Ce sunt „prietenii poporului" şi cum luptă ei împotriva social-democraţilor? C. OSTROVIŢIANOV: Despre lucrarea lui V. I. Lenin: „Desvoltarea capi­­talismuui in Rusia” A. G. GRIGORENCO: Despre cartea lui V. I. Lenin: „Ce i de făcut?“ M. N. STEPANOV: Despre cartea lui V. I. Lenin: „Un pas înainte — doi paşi înapoi“ A. P. COSULNICOV: Despre cartea lui V. I. Lenin: „Două tactici ale social­­democraţiei în revoluţia democratică“­­ COLECŢIA Nr. 5 In ajutorul agitatorului care cuprinde: C. CALAŞNICOV: Trăsăturile esenţiale ale agitaţiei bolşevice B. GORELIC: Agitatorul şi gazeta de perete N. MICU: Sindicatele sovietice — Vigilenţa — arma de luptă în construirea socialismului — Aşa ne făurim o viaţă mai bună — Ce-am văzut în Uniunea Sovietică — Gazeta de perete

Next