Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-05 / nr. 1497

Sezonul atletic 1949 a luat sfârşit la B­raşov DECATLONUL PENTATLONUL ŞI TRIATLONUL, PRILEJ DE ÎNVĂŢĂMINTE Sezonul atletic al anului 1949, a­m­inică la Braşov prin organizarea a­pionateie naţionale de triatlon, peni Concursurile au fost organizate prin grija Districtului de Atletism şi sub supravegherea Federaţiei, care au depus lăudabile eforturi pentru o cât mai bună reuşită, fapt care poate fi evidenţiat concret prin pri­sma rezultatelor excelente. Rezultatele (la şase probe din opt s-au stabilit noi recorduri naţionale), se datoresc în bună măsură pistei excepţionale, unor condiţiuni atmo­sferice normale şi desigur mai mult decât toate acestea eforturilor con­curenţilor, precum şi pregătirii teh­nice pe care au făcut-o dealungul, întregului an. Păcat Insă că eforturile acestea ale atleţilor cât şi frumuseţea In si­ne a concursurilor a fost urmărită de un număr restrâns de spectatori. Ceea ce e interesant însă în acea­­stă privinţă, e faptul că şi în al doi­lea an de organizare a campiona­telor naţionale la Braşov, oraşul a­­cesta nu a fost trezit la o partici­pare activă, publicul spectator local a rămas şi de data aceasta complect indiferent faţă de Competiţia atle­tică de valoarea tehnică a celei de sâmbătă Şi Duminică. Faţă de anul trecut însă, de data aceasta Districtului local nu i se mai poate imputa lipsa de agitaţie şi mobilizare în jurul acestor cam­pionate.­­ Ceea ce rămâne Insă demn de reţi­nut e expresia unui spectator oca­zional:­­ „Eu sunt din Petroşani. In oraşul nostru se face prea puţin autism dar se ştie mult despre el. Dacă s’ar fi organizat la noi un asemenea cam­pionat, vă asigur că multe mii de spectatori ar fi ţinut să-l vadă, după cum au făcut-o şi la concursul de­monstraţie al atleţilor din lotul na­ţional.­” ★ Comitetul Judeţean pentru Cultu­ră Fizică şi Sport a sprijinit orga­nizarea acestor concursuri, oferind participanţilor cazare şi masă în perfecte condiţiuni. Despre oficiali, se poate spune că şi-au făcut pe deplin datoria, deşi de câteva ori la alergări au avut greşeli de neadmis. Astfel intr’una din serii la 100 m. decatlon, deşi au sosit foarte strâns Speter cu Baciu, rezultatul a fost 12.0 şi 12.4 sec. A fost necesară intervenţia judecăto­rului arbitru pentru restabilirea a­­devăratei diferenţe: 12,0 şi 12,1 sec. # Pista aşa cum am remarcat a fost bună; doar cercul de disc a fost in­­tr’o stare deplorabilă, iar locul era a­nulul pentru înălţime şi lungime prea scurt. Aceste lucruri au influ­­enţat, fără discuţie, performanţele. Un alt punct negativ al concursu­lui a fost cauzat de numărul prea­­ mare de concurenţi, ceeace a lun­­­­git desfăşurarea probelor (Sâmbătă) până târziu in noapte.­­ Din acest motiv, s’a întâmplat ca Speter la înălţime să sară pe întu­neric şi să nu vadă deloc ştacheta la 1.91. Tot atunci cursa de 400 m. plat s’a alergat complect pe întuneric, iar citirea cronometrelor a fost fă­cută la lumina chibriturilor... * Probele care au alcătuit progra­mul acestor ultime campionate, tria­­tlonul, pentatlonul, decatlonul şi mai puţin ştafetele, sunt probe grele care necesită nu numai calităţi de p­ost încheiat oficial Sâmbătă şi cu­ Federaţia de atletism apreciind timelor concursuri de pistă, cam­ just eforturile financiare făcute, pa­tron, decatlon şi ştafete. Că acum de grupări, a anunţat că va plăti drumul şi întreţinerea tutu­ sebite­­i şi prelucrarea lor prin am­­­or concurenţilor clasaţi în primele trenamente ştiinţifice şi metodic du­­zece locuri de seamă ceeace evident se dealungul întregului an, a fost un motiv, în aducerea atâtor Deaceea participarea atleţilor la concurenţi. In cadrul Campionat. Dar au mai­ fo­st mulţi, fără prea­ţionale de la Braşov performan­ mari şanse trimişi de cluburile re­ţete realizate de Petre Zămb re­­spective.­şteanu (CSCA) la pentatlon se in afara concurenţilor serioşi au nlori. Claudia Ruse (SMCB pen venit la Braşov mulţi lipsiţi de pre­tailer fete şi echipa de ştafetă a gătire tehnică pentru probele la Clubului Dinamo (Jecu, Gh. Ste- care au luat parte. In acest fel pot r­ade, Stoenescu, Wiesenmayer) fi explicate cifre de cinci metri şi Înseamnă noui recorduri naţie- zece metri la­ greutate şi suliţă fete, nale, sau nici cinci metri la lungime la Zămbreşteanu totalizând 3025 băieţi. Ca să nu mai vorbim de curse­­­, a trecut cu 246 de puncte de le de 1500 m., pentru care nu s’au vechiul record al lul Ştefan Cea, pregătit decăt foarte puţini, cloni (Venus).­­ Claudia Ruse, cu 2345 p. sta­ ,, ,, , .... , , bileşte primul nostru record ?*al V dintre sportivii noştri au de pentatlon junioare, subestimat valoarea acestor con-Dinamo cu 1.31.3 depăşeşte cursuri, pentru care Comitetul pen­vechiul record de ştafetă 4x200 Cu tura F­rică îi Sport a făcut m, ce aparţinea Clubului Atletic ef°rtun materiale însemnate Cluj (Forsto, Nemetz, Covaci, De- O asemenea Înţelegere a Ideii de lenarlui 1 3’ 1 campionat este cu totul greşita. Un _________ ' ' ' ___________ campionat national nu reprezintă un aceste probe a fost până In acest v0,iar de plăcere ci o “mpetiţie a an foarte mică, este adevărat însă celor mai buni atleţi care luptă din­­că şi decatlonul prin duritatea sa a stat pentru titlul­­le Campion a speriat pe mulţi şi i-a ţinut departe Republicii Populare Române. Acest de această probă), lucru trebue să-l înţeleagă toată lu-Imbucurător insă este că în acest mea şi ar trebui cu atenţie prelu­­au un număr neaşteptat de mare crat de conducerile cluburilor în de concurenţi au ţinut să participe şedinţele plenare ale sportivilor la aceste concursuri. ROMEO VOLARA Parada deţinătorilor Insignei G.T.O. (Urmare din pag. I-a) mineri, studenţii institutelor (Urmare din pag. l­ a) mineri, studenţii institutelor tehnice ------------------------------------------------ maeştrii normelor depăşite. Tinerii mi­clubului „Nauka” (Ştiinţa). Pe pieptu- mieri ţin sus tradiţia de muncă şi sport­rile viitorilor conducători ai uriaşei vn­­a minelor Donbasului. Astăzi ei sunt­dustrii sovietice străluceşte insigna G. G. T. O.-iŞti, mâine vor fi sportivi ca­ T. O Terminând institutul tinerii şi ti­­lificaţi. Sportul a pătruns adânc in via­­nerele vor veni in uzine şi mine, nu nu­­ta lor. El este prietenul şi ajutorul, lor­ma ca buni ingineri şi îndrăzneţi vio­ în muncă şi unul din cele mai plăcuţe valori tehnici, dar şi ca entuziaşti neo- mijloace de odihnă. Trec sportivii mi­­rrpsiţi ai sportului sovietic, In institut a nei vestite „Novo-Muşketov”. Este mi­­fost lansată lozinca de luptă: „FIECARE na in care se întrebuinţează, fiind în­ ABSOLVENT PURTĂTOR AL INSIG­NEI G. T. O. NI”. Deasupra coloanei următoare fâlfâie steagul asociaţiei sportive „Sahter”. In rânduri drepte merg tinerii sportivi, cercată recent, cea mai bună maşină de extras cărbune, combaina sovietică de munte „DONBAS”. Sportivii uzinei metalurgice „I. Sta­lin” duc o enormă machetă a Insignei G. T. O. II. Acest colectiv a lucrat cel mai mult pentru a ajuta sportivilor săi să îndeplinească normele, destul de grele, ale complexului G. T. O. II. In coloanele metalurgiștilor sunt 25 purtători ai Insignei GTO gradul II, dar numărul lor va creşte, căci cu cultura fizică şi sportul se ocupă toţi tinerii uzinei metalurgice „Stalin”. Anul aces­ta 386 de tineri au îndeplinit normele GTO I, iar 70 norme de calificare ale tabelei unionale au fost îndeplinite. Trec dinamoviştii. Pe piepturile lor, alături de insigna GTO străluceşte in­signa „Sportiv calificat la tir”. Acest sport este extrem de iubit de sportivii din Donbas. Numai in colectivul „Di­namo” al oraşului Stalino se ocupă cu tirul 3000 de oameni. Spectatorii apla­udă şi ovaţionează prelung pe maeştrii focului precis. Coloana elevelor şi a elevilor frea­mătă de tinereţe şi viaţă. Ei sunt din regiunea Budienii şi pentru a veni la această mare sărbătoare au trebuit să meargă 8 Km., având însă o bună pre­gătire fizică nu simt deloc oboseala. Ti­neri sportivi elevi poartă în mână ste­­guleţe roşii. In tricouri albe trec spor­tivii clubului „Piscevik”, după ei pur­tătorii Insignei din Institutul Pedagogic de Cultură Fizică, apoi membrii clubu­rilor „Bolşevic”, „Medik”, „Construc­tori”, „Spartak", „Burevestnik”, „Trud“ şi altele. Parada este încheiată de coloana „Re­­zevelor Muncii”. Colectivele orăşeneşti ale acestui mare club sportiv au pregă­tit aproape 3000 de purtători GTO. In coloanele lor sunt elevii şcoalei Nr. 93 de pe lângă uzina Metalurg. In această şcoală nu există nici un elev care să nu fie purtător al insignei GTO. Să creşti şi să te întă­reşti, tineret al Patriei Participanţii la paradă intră în sta­dionul central al oraşului, „Şahter". Zeci de mii de oameni ai muncii din Stalino urmăresc din tribune sfârşitul acestei măreţe sărbători a tinereţii şi a puterii. Secretarul comitetului orăşe­nesc al comsomolului, tov. KUZIN dă raportul celui care primeşte parada: „— Astăzi noi raportăm Patriei şi marelui Stalin primele succese în reali­zarea sarcinilor trasate de Hotărîrea din Decembrie a CC al PC (b) al U. R. S. S. în privinţa desvoltării culturii fi­zice şi a sportului. Insă, a rămâne unde am ajuns nu se poate. Să ţinem tot­deauna minte deviza sportivului sovie­tic „ÎNAINTE ŞI MAI SUS”. Noi am realizat succese în pregătirea purtătorilor insignei GTO. Ea este sem­nul de cinste al patriotului sovietic, vorbind că tânărul este gata să mun­cească pentru construirea comunismu­lui şi să apere eroic măreaţa noastră Patrie de duşmani. O mare armată de patrioţi a fost educată în oraşul nostru, şi capitala Donbasului pe drept se mân­dreşte cu ei. In muncă şi sport totdea­una şi peste tot fiţi fii demni ai Patriei socialiste. CREŞTEŢI ŞI VA ÎNTĂRIŢI, GLORIOS TINERET AL PATRIEI”. După masă, pe stadionul Şahter, au avut loc mari manifestaţii sportive. S'au alergat crosuri de masă, s'au jucat în­tâlniri de fotbal, iar halterofilii şi lup­tătorii s’au întrecut între ei arătându-şi măestria. Parada GTO din Donbas a fost o măreaţă sărbătoare a tineretului sovietic, sănătos, plin de viaţă şi puter­nic, gata pentru munci şi pentru apă­rarea Patriei soeialista. «PRIMELE SFATURI PENTRU TURIŞTI» SI «DRUMURI IN RETEZAT» Editura Confederaţiei Generale a pe cât posibil chiar îmbrăcămintea sa Muncii publică o serie de broşuri cu obişnuită. scopul popularizării turismului în rândul Se găsesc In broşură sfaturi în ce ffiasseîor­i de oameni ai muncii. priveşte alimentele recomandabile nu . Au apărut până­ acum două broşuri excursie, recomandaţii practice pentru din seria de lucrări proectate. Prima, comportarea in excursie şi se poate in­­intitulată „Primele sfaturi pentru tu- ygta, cum trebue să se meargă în rişti” conţine o sumedenie de indica­­mente. țiunt utile, adresate muncitorilor care Responsabilii excursiei trăsese dease n’au mai luat parte la excursii turistice­­ „ffw“irV Si caută să se informeze asupra aces-­menea indicatiur­i preţioase in broşura, si cauta sa se informeze asupra ac.s cu privire ]g sarcini,e Jor }n­­egă­ură °n* * t „ țcu pregătirea şi executarea excursiei. Broşura începe cu înscrierea la F 5 , f w . A _ . excursie şi arată cum trebue să proce- A doua broşura: „Drumuri in Ri­deze turistul dacă doreşte să ia par­te Zâ* ’• se adresează muncitorilor turişti la excursiile organizate de C. G. M. cari vizitează acest faimos masiv. Au­ Mai departe îi dă sfaturi cu privire la torul broşurei, tov. N. Stoia, a trăit îmbrăcăminte şi echipament, arătând timp îndelungat în Retezat, cunoaşte cum trebue să se îmbrace şi să se e. fiecare colţ al acestor munţi şi este in­chipeze muncitorul când pleacă In măsură, mai mult decât oricine să te munţi, fără mari cheltueli şi folosind călăuzească prin potecile Retezatului. Ultima competiţie de tenis de masă CUPA DE TOAMNĂ, UN VALOROS CONCURS, CARE NU ŞI A ATINS SCOPUL O concluzie rămâne cea mai va­­labilă după disputarea „Cupei de Toamnă la tenis de masă. Şi anu­me că această competiţie poate servi ca un excelent îndreptar pentru ac­tivitatea de mai târziu. „Cupa de Toamnă"* a fost organizată la o dată când — în anii trecuţi — jucătorii abea începeau să intre prin săli pentru antrenamente. Deci, o primă observaţie: antrena­mentele de vară sunt absolut nece­sare şi acest lucru s’a oglindit per­­fect in clasamentul competiţiei, unde primele cinci locuri au fost ocupate de jucătorii cari s’au antrenat mai mult. In general însă bucureştenii au fost cei care s’au ocupat cel mai intens cu pregătirea în vederea se­zonului şi centrul de antrenament le-a fost de oarecare folos. Aşa cum funcţionează acest centru, el nu poate insă oferi garanţia unor antre­namente metodice şi supraveghiate, care să fie în pas cu orientarea ge­nerală ştiinţifică a sportului no­­stru. Un nivel tehnic mai ridicat Cu toată data timpurie a disputări sale ,',Cupa de toamnă" a prezentat jocuri destul de bune şi care au vădit un nivel thnic mai ridicat. La tenis de masă, un nivel tehnic superior ese in evidență în primul rând atunci când procentul de jocuri pur defensive este foarte mic. Din acest punct de vedere „Cupa de Toamnă" a arătat că s’a făcut un pas înainte pentru eliminarea definitivă a jocului eminamente defensiv din con­cursurile noastre. De altfel, introducerea sistemului de a se da avertismente jucătorilor cari vădesc lipsă de combativitate nu este rău și el ar trebui aplicat la toate concursurile, în afară de campionate. Un concurs valoros, dar care nu și-a atins scopul Fără îndoială că această competiţie a fost un concurs valoros, tocmai prin motivele arătate mai sus. Tot adevărat este că organizarea propriu zisă a concursului (ne referim la partea tehnică) a fost foarte bună şi va constitui o minunată pildă pentru competiţiile viitoare. S-au făcut însă şi foarte multe gre­şeli. Astfel, munca mobilizatorică şi pro­pagandistică a fost slabă şi din această cauză au fost spectatori mai puţini decât la un obişnuit concurs districtual. In felul acesta sa rata o serioasă ocazia de propagandă la un concurs cu care nu te întâlneşti de multe ori într’un sezon. O altă greşală — foarte mare — este aceea că nu s’a dat destulă aten­ţie fetelor. „Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al PMR” ne arată că „procentul de femei in sport este mic’“... şi ne tra­­sează ca sarcină angrenarea femeilor în disciplinele sportive. Organizatorii nu au arătat că lu­crează in spiritul „Hotărârii’ atunci când au renunţat cu atâta uşurinţă la turneu­ femenin. Federaţia de specialitate care a orga­nizat această competiţie trebuia să acorde o atenţie specială fetelor, de­oarece valoarea medie a tenisului de masă femenin este mult inferioară celui masculin, proporţional bineînţeles. Ar fi trebuit să fie invitate cât mai multe jucătoare, suportându-li-se şi cheltuelile. Avem o serie întreagă de junioare talentate care ar fi putut fi încurajate în felul acesta. Acest lucru rămâne desigur o sar­cină pentru un viitor apropiat. Tot la capitolul „organizare” trebue să subliniem că premiile cari în mod special pentru semnificaţia acestui concurs, disputat in cinstea „Zilei in­ternaţionale a Luptei pentru Pace”, trebuiau să fie deosebite, au fost însă prea puţine şi au făcut astfel opinie separată de organizarea frumoasă a competiţiei. N. Blidarii Buletinul Campionatelor Naţionale de Tir ” Joi după amiază se dispută pe po­ligonul „Gh. Vasilichi,­ proba de armă liberă în poziţia în picioare. “ Componenţa seriilor este următoa­rea : SERIA 1. — Dela ora 10 la 12: 1. L. Cipleea; 2. I. Sârbul 3. A. Neagu; 4. S. Gantilli; 5. M. Muşetescu; 6. E. Cer­­chez; 7. M. Alexandrescu; 8. V. Panţu­­ru; 9. P. Braşoveanu; S. Demetriu. SERIA II. — Dela ora 12,15 la 14,15.­­ P. Cişmigiu; 2. D. Vidraşcu; 3. H. Herşcovici; 4. F. Iovănescu; 5. I. Mus­că; 6. R. Slavici; 7. F. Orendi; 8. M. Toader; 9. P. Negrilă; 10. N. Andree­­vici. SERIA III. -- Dela ora 14.30 la 16,30: 1. Şt. Augustin; 2. M. Vidraşcu; 3. R. Dabija; 4. P. Călcâi; 5, 6, 7. 8. Liber; 9. Şt. Popescu; 10. Liber. Numărul din dreptul fiecăruia repre­zintă patul respectiv. (1) Se atrage atenția tuturor partici­panţilor că nu se admite nici un­ fel de schimbare de serie. • Tragerile se vor executa conform cu regulamentul Comisiei Centrale de Tri­m Numărul cartușelor de reglaj este nelimitat. ^ro~TUI. POPULAR" EXCURSIILE D.G.M. DE­ SFÂRŞITUL ACESTEI SĂPTĂMÂNI Confederaţia Generală a Muncii, Secţia Cultură Fizică, Sport şi Tu­rism, organizează pentru această săptămână o excursie cu tren spe­cial la cabanele din Munţii Bucegi şi regiunea Braşov. Trenul special va pleca din Gara de Nord Sâmbătă 8 Octombrie, ora 22:1­6i. Muncitorii excursionişti vor fi re­partizaţi spre inoptare la următoa­­rele cabane : BUCEGI: Cota 1400, Vârful cu Dor, Ferban, Trei brazi, Diham, Gârbova şi Căminul Alpin. REGIUNEA BRAŞOV: Buntoc, Poiana şi Capra Neagră. Costul excursiei va fi de lei 260, pentru cei care merg la cabanele din Bucegi şi lei 300, pentru cei ce merg la cabanele din regiunea Braşov. Se recomandă participanţilor de a avea asupra lor echipament po­­trivit (haină groasă, bocanci, man­ta de ploaie, etc.). ____ Lista oficialilor de atletism pentru concursurile Insignei de Polisportiv Comitetul Judeţean Iltua­l pentru Cultură Fizică şi Sport aduce la cuno­ştinţa oficialilor de atletism din Capi­tală că s-au făcut următoarele pro­gramări pentru concursurile Insignei de polisportiv care vor avea loc în cursul acestei săptămâni. MIERCURI 5 OCTOMBRIE ORA 15 ST. TINERETULUI: Gavrilă, Ionescu Emil, Enache St. Nanu Prejbeanu, Oră­­şeanu, Diamandescu. ST. P.T.T.: Mihăilescu V„ Radu Ion, Cenuşioiu Aurel, Cojocaru­, Pârligras, Zlătescu. ST. CIULEŞTI: Dvor Şag, Cenuşioiu Anast., Paleu­, Calciu, Raiciu, Osiac. JOI 6 OCTOMBRIE ST. P.T.T. Radu Ion, Mihăilescu Vio­rica, Cenuşioiu Aurel, Prejbeanu, Petri­­că Natalia, Pârligras, Zlătescu. ST. OTULEŞTI : Cenuşioiu Anast., Podlaha, Baruch, Grancea, Calciu V., Paleiu, Osiac. VINERI 7 OCTOMBRIE ORA 15 ST. TINERETULUI Bavrili: lonescu Emil, Sache St., Nanu, Ungur Lev, Oră­­şeanu, Cenuşioiu Anast., Diamandescu. ST. P.T.T.­: Radu Ion, Mihăilescu V., Aurel Ionescu, Cenuşioiu Aurel, Zlădes­­cu, Pârligras. ST. GIULEŞTI: Paraschivescu Ion, Calciu V. Paleu, Partenie Popescu, O­­siac. SAMBATA 8 OCTOMBRIE ORA 15 ST. TINERETULUI: Gavrilă, lonescu Emil, Enache St., Nanu, Orăşeanu. ST. P.T.T.: Mihăilescu V, Radu Ion, Cenuşioiu Aurel, Anton lonescu, Şerbă­­nescu Traian. Acestora li se vor mai adăuga şi stu­­deţii de la I.E.F. Duminică, la Floreasca Concurs de canotaj Duminică 9 Octombrie ora 9 dim. va avea loc pe lacul Floreasca un concurs de Canotaj care se va desfăşura pe o distanţă de 1000 m.­­ In afara probelor obişnuite de viteză, Schituri şi Caiace, se vor disputa şi pro­be rezervate începătorilor. înscrierile se primesc zilnic la distric­tul de Sp. Nautic, Str. Grigore Alexan­­drescu nr. 86, între orele 9—12 până Vineri 7 Oct. la orele 12 când va avea loc tragerea la sorți. Vagina 3-a SM*ONTUZ.­ ETTB 1 Salariaţii Uzinelor Comunale-Tg. Mureş şi-au amenajat prin muncă voluntară terenuri de volei şi baschet Desvoltarea sporturilor la Uzinele Comunale din Tg. Mureş era înpie­­dicată de lipsa terenurilor. Muncito­rii se găseau în imposibilitate să facă sport în bune condiţiuni, să se antre­neze cu regularitate şi să progreseze in această activitate Faţă de această situaţie, salariaţii de la Uzinele comunale au luat ini­ţiativa să-şi construiască pentru în­­ceput un teren de volei şi unul de baschet. Lângă locul lor de muncă se găsea un teren părăsit potrivit scopului pe care salariaţii îl urmăream. Datorită sprijinului conducerii în­treprinderii, lucrările au început. Muncitorii şi-au luat angajamentul să termine cele două terenuri până la 25 Septembrie, — ziua sărbători­rii ,,Ziarului Scânteia”. Angajamentul a fost respectat, şi in această zi , a avut loc inaugura­rea terenurilor, pentru care salaria­ţii întreprinderii au depus 1572 ore de muncă voluntară. Cu această ocazie s-au disputat jocurile de polei şi baschet — între Sindicatul Transporturi — Uzinele Comunale şi respectiv CFR — Uzi­nele Comunale. Terenurile se prezintă in cele mai bune condiţiuni fiind amenajate şi pentru întâlniri în nocturnă. In aceeaşi zi a fost inaugurat şi Clubul Sportiv , care cuprinde o sală de lectură, bibliotecă, sală de şah şi o sală de tenis de masă. Datorită acestor realizări sportivă de la Uzinele Comunale Tg. Mureş — pot duce de acum înainte o activi­tate sportivă din cele mai rodnice FLOREA ROMUL­US corespondent La ,,Stăruinţa“ din Salonta-Bihor, se acordă prea puţina atenţie desvoltării sporturilor de baza La începutul anului acesta in co­ într’o foarte mică măsură a acelei restul membrilor nu iau parte nici numa Salonta jud. Bihor a luat de baschet. Celelalte secţii st­ au măcar la şedinţe, fiinţă un­­ club sportiv denumit sistat complect activitatea. Pentru lichidarea acestor lip­s Stăruinţa , care chiar din pri- Lipsa aceasta se datoreşte in­suri, este necesar sa se aleagă în unele zile ale existenţei sale a pă­ primul rând conducerii clubului, comitetul de conducere al clubului, şii cu hotărâre pe drumul desuot­ care a adoptat politica îngustă a in locul elementelor lipsite de dra­­tări sportului de mase. practicării unui singur sport, (la goste pentru sport, tovarăşi dornici S’au format secţii de fotbal, Salonta fiind vorba tot de fotbal) de activitate, care printr’o inten­­handbal, atletism, box, gimnastică in dauna celorlalte sporturi, o­sificare a muncii, să treacă la re­­care prin activitatea ce o duceau. Faptul este urmarea unei păreri organizarea secţiilor de atletism, lăsau să se întrevadă că aceste greşite, împărtăşite chiar in sânul gimnastică şi box. sporturi vor căpăta o mare desvol. Condulierii clubului, in sensul că Intre timp, va trebui să se acor­­tare. Dar lucrurile nu s’au petre­ atletismul, gimnastica sau boxul, de un Sprijin corespunzător şi in­cât astfel, nu interesează pe nimeni, fiinţării altor secţii sportive. In prezent intrega activitate Din întreaga conducere a clubul Numai în acest fel colectivul sportivă din Salonta se rezumă la lui nu activează decât responsabilul Zada dwadTrt dă viţă fa IZT, manifestările echipei de fotbal şi şi antrenorul echipei de fotbal, lor trasate de către „Hotărîre"‘. 30 echipe de fotbal participă la campionatul rural al judeţului Romanaţi Din iniţiativa districtului de fot­­mal repeta această stare de lucruri, propagarea cât mai multor discipline bat de pe lângă Comitetul Judeţean districtul de specialitate a alcătuit sportive in masele săteşti şi ridica, pentru Cultură Fizică şi Sport . Ro- un regulament, care va contribui­rea de noi cadre, mana­i, se va organiza cu începere efectiv la buna desfăşurare a cam- Tot cu prilejul disputării campio­­ne la 10 Octombrie un campionat ru­­pionatului, natului rural de fotbal al judeţului Iai. Şi­ au anunţat participarea m­­­erită să fie subliniată şi măsura Romanaţi, se va da ocazia şi celor număr de 30 echipe care urmează să prin care s’a stabilit ca toate parti- 19 absolvenţi ai şcolii de arbitri să fie împărţite în mai multe serii, dele să fie precedate de o întâlnire se afirme, deoarece ei vor fi delegaţi Cu ocazia disputării campionatului intre 2 formaţii de pitici, juniori, sau de elitre comisia districtuală de arbî, din vara aceasta al plăşii Dioşti, s’a un joc de handbal. In pauzele jocu­­tui, să conducă întâlnirile, observat o sumedenie de deficienţe filor de fotbal Se va căuta pe cât MIRCEA TUDORAN care au împiedicat normala desfăşu- va fi posibil să aibă loc şi concursuri corespondent rare a competiţiilor. Pentru a nu se atletice. Prin aceasta se urmăreşte La Curtea de Argeş a fost inaugurat Stadionul ,,Scânteia“, construit prin munca voluntară a sute de tineri în Preze­nţa a 1500 speratori, a avut Tov. Ermian Sahag, secretarul Com­i­­tiv, muncitorul Tache Aurel, care a fac Duminica trecută la Curtea de Ar­­terului Judeţean pentru Cultură Fizică subliniat că recunoştinţa faţă de cei ce ges inaugurarea noului stadion construit şi Sport,­­ Argeş, a arătat semnifica, le-au dat acest stadion, va putea fi a­prin munca voluntară a muncitorilor de­ ţia construirii stadionului „Scânteia’’ ca ratată numai prin muncă neîncetată, 12 IPEIL, Cooperativa I Mai, ACS, Co, factor important în desvoltarea mişcării pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de mitetul Provizoriu, precum şi a ostaşii sportive a tineretului muncitor din Partid lor din garnizoana locală,­­ Curtea de Argeş. Au urmat concursuri de atletism, de Stadionul care a primit numele drag Tov. Ciobanu, secretarul comitetului monstrativ de gimnastică şi un joc de al ziarului oamenilor muncii din ţara de clasă PMR a­ menţionat grija pe fotbal, serbarea fiind încheiată cu mani­­noastră, „Scânteii'’, este înzestrat cu care o poartă Partidul Muncitoresc Ro­­testaţia celor prezenţi, pentru Partidul un t­ren de fotbal, un teren de volei ro­mân şi Guvernul tineretului, punându-l de avantgardă al clasei muncitoare a baschet, o pistă de atletism, şi dispune la dispoziţie, toate condiţiile necesare ziarul „Scânteia”, de o tribună acoperită, cu o capacitate practicării­ sportului.­­ SIGLER ADRIAN de 300 locuri. A răspuns în numele tineretului spor. Corespondent SIGLER ADRIAN Corespondent Muncitorii Sindicatului C.F.R.-Teiuş au amenajat un club sportiv prin muncă voluntară activitatea sportivă de rezuma­nu­ cu caracter tehnic şi ideologic, la mai la unele rare jocuri de fotbal, care iau parte toţi sportivii elubu­­azi, in urma desfăşurării Cupei Ti­­luj­e Jetului Muncitor şi în special dv. Acum câteva zile a fost inaveu­tă aparitia Hotăririi Biroului Po- Acum camva zile a fost marga­litic al C. C. al P.M.R, sunt prac­ rate in curtea clubului o arenă de ficate şi alte sporturi ca: volei, a­­popice, construită tot prin muncă fletism, şah, popice­ şi altele. voluntară a muncitorilor ceferişti. La sediul sindicatului CFR, din Frumoasele realizări pe tărâm Teiuş, muncitorii au amenajat prin sportiv ale muncitorilor ceferişti din muncă voluntară un club, înzestrat Teiuş vor constitui un nou şi puter­­ea patru mese de şah şi o bibliote­­nie imbold pentru ca ei să continue că, cuprinzând cărţi ideologice, 11- pe această cale spre a da şi mai­teratură şi tehnică sportivă. In a­ multă amploare activităţii din ca­­cest club se ţîn săptămânal şedinţe drul clubului lor Desvoltarea mişcării sportive la Te­­iuş a făcut in ultimul timp un fru­mos pas înainte. De unde înainte O măreaţă manifestaţie v a sportivă la Sibiu (Urmare din pag. I) dividuale a membrilor din conducerea —.—”— ------------­--------------clubului s'a arătat foarte dezvoltat, prin desfaşurarea lor, pe langa a hotăra. Popularizarea programului de desfă­rea.sportivilor şi sportivelor din Arad, sun­are a întrecerilor sportive, care se Cluj, Craiova, Braşov şi Sibiu de a lupta disputau simultan la bazinul local (pen.­alaturi de toată omenirea progresistă tru innotători), in sală (pentru scrimă pentru pace, căi sarcinile trasate de Ho. gimnastică) şi pe teren (pentru ad­e­­tararea Biroului Politic al C. C. ar­tism, h­and­bal, volei lupte şi box) a dat - o asupra Problemei stimulării posibilitatea muncitorilor sibieni să şi dezvoltării­ continue a culturii fizice asiste la toate probele care-i interesau, şi a sportului, au găsit o largă aplicare cu concursul larg al Judeţenei P.M.R. In colectivele sportive sindicale din clubul sindical Spartak a putut să se Sub­u- folosească de megafoane, care anunţau Atât organizarea probelor cât şi aui. spectatorilor, la locurile de dispută, pre­­tudinea tovărăşească a participanţilor în gramul complet al probei respective, timpul întrecerilor, reprezintă un succes important de subliniat in acelaşi timp, important, care poate servi ca pildă nu- este faptul că toţi sportivii care au par­­turor colectivelor sportive sindicale,­ticipat la aceste concursuri au avut faţă Greutăţile materiale şi de propagandă de adversarul lor dragoste tovărăşească, întâmpinate de clubul sindical Spartak, conduşi find de dorinţa ca cel mai bun cu această ocazie au putut fi lchidate să câştige, printr-o muncă temeinică de organizare Defilarea participanţilor şi distribuia colectivă. Astfel tovarăşii din colectivul rea premiilor, constând din cupe frul clubului au avut sarcini precise indivi­­doase de marmoră, au Încheiat această duale. Simţul răspunderii colective şi nn­ minunată sărbătoare sportivă. ---------------------------------------------------------------------------------------------- ■ ------­DIN 1100 MUNCITORI (Urmare din pag. I) (Urmare din pag. 1) La tenis de masă, gruparea are ele­mente valoroase în frunte cu frații Han­­nig, dar din lipsa unui antrenor care să se ocupe­­cu ridicarea de elemente nouă, activitatea este stânjenită şi se limi­­tează la concursuri de casă. Şedinţele educative, în contrast cu cele tehnice, se ţin bilunar şi participa­rea se ridică la 99 la sută din totalul sportivilor, fapt Îmbucurător. Numeroasele lipsuri ale activităţii sportive la „Arte-Grafice“ Timişoara, se datoresc în mare măsură şi Sindica­­tului, care lucrează neplanificat, acor­­dând aproape întreaga atenţie numai activităţii culturale, în detrimentul Sportului. Din această cauză, gruparea „Arte- Grafice" nu a dus nici o acţiune mobi­­lizaitorică printre cei 1100 de sindica­­lişti ai săi, în legătură cu participarea la competiţiile de şraisă din vara acestui an, nici în cea pentru Insigna de Poli­­sportiv, întărind munca de lămurire şi orga­­nizatorică, remediind deficienţele sem­nalate, gruparea sportivă a Sindicatu­lui „Arte­ Grafice" din Timişoara va deveni cu adevărat un club polisportiv, în care muncitorii din industria grafică, vor putea să se întărească fizic, vor putea să-şi sporească forţele pentru a fi mai bine pregătiţi pentru producţie. DIMITRIE ŢARAN OREUŞITĂ COMPETIŢIE DE CANOTAJ: CURSA PĂCII Concursul de caiace-fond care s-a disbutat Puţun­ică 2 Octombrie între Brăila şi Galaţi In cinstea „Zilei Inter­naţionale a Luptei pentru Pace” a fost o probă grea pentru vâslaşii noştri şi în special pentru concurenţii bucure­­şteni care rău au antrenament pe apă curgătoare. Totuşi datorită bunei orga­nizări precum şi datorită ambiţiei cu care au luptat concurenţii, competiţia a însemnat un frumos succes pentru canotajul românesc. S-a remarcat di­strictul Ilfov prin marea mobilizare de concurenţi. Traseul dificil măsurând 21 de km., a fost o încercare dură. Cu toate ace­­stea a fost acoperit într'un timp foarte bun, ajungând ca unele ambarcații să meargă cu circa 18 km. pe oră, cifră mare pentru un caiac într-o cursă de fond. Proba de caiac simplu „Klinker“ a fost o cursă locală în care au alergat doar concurenţi brăileni. Concurând pe ambarca­ţii nepotrivite unui concurs, a­­lergătorii brăileni — care nu au parti­cipat niciodată la vreun concurs — au dat dovadă de o tenacitate deosebită. Locul întâi a fost ocupat de Petru­ Ioan da la C.S. Armata, pe celelalte locuri clasându-se C.S.A. şi Sindicatul Port- Transport Brăila. Cursa de caiac simplu „Race" a fost tot o cursă locală disputată de data a­­ceasta intre gălăţeni. Concurentul Bă­­lineanu Alexandru a dat dovadă de fru­moase calităţi de fondist, conducând tot timpul. Foarte interesantă a fost cursa de caiac dublu băeţi turism. In această cursă, — câştigată de echipajul Auto- Independenţa format din muncitorii Tamaş Mihai, decorat cu „Medalia Muncii" şi Janoşek Iosif, — alături de avansaţi au mers tineri începători, ca­re învaţă sportul cu pedale doar de două luni. Aceşti începători, elevi ai şcoalei F.R.S.N. Floreasca s-au com­portat frumos, clasându-se pe locurile 4, 5 şi 7. Locul doi a fost câştigat de elevii Fătu şi Dinu pregătiţi de cano­­teurul Tamaş. Aceştia au învins echi­pajul CFR Timişoara (Ungureanu şi Strâmtură). Echipajul muncitoresc S.R.T. I for­mat din Preisler şi Vizitiu a Învins e­­chipaju­l S.R.T. îl (Romeo şi Demir) în cursa de caiac dublu „Klinker“. Echi­pajul S.R.T. I a condus o bună parte din parcurs când duşi de un val au tre­buit să oprească pierzând terenul. Re­luând cursa au reuşit să recupereze şi să intreacă ambarcaţiunea din faţă, clasându-se pe locul I. Celelalte două echipaje, reprezentând Ministerul de Finanţe, deşi erau formate din începă­tori s-au comportat foarte frumos. Cele trei ambarcaţiuni ale cursei de caiac dublu „Race“ au condus pe rând cursa. Primul conduce echipajul C.S.G. A Bucureşti format din ostaşii Pascu şi Batali, insă dn cauza unei defecţiuni a caiacului trebue să cedeze, clasându­­se pe locul trei. Campioni naţionali Bălineanu şi Bonef de la S.R.T.G. au confirmat încă odată marea lor rezistenţă clasându-se primii. Foarte bine au mers tinerii Mihala­­che Constantin şi Huţan care au for­mat o combinată a grupărilor U.S. PTT şi Autoindependenţa. Una din cele mai interesante curse a fost cea de caiac 4. Chiar de la ple­care echipajul Banca R.P.R. I. preia conducerea şi se detaşează de restul concurenţilor fiind urmată de echipajul „Dinamo" Bucureşti. Restul formează un pluton separat iar lupta s-a dat între CfR Bucureşti— S.R.T. Galaţi—A.S. Godeanu şi B. R.P.R. N­. B. R.P.R. I conduce trei sferturi din parcurs când conducerea o preia Dina­mo care se clasează pe locul I, fiind urmat de B. R.P.R. I. Sosirea plutonului al doilea a fost foarte strânsă. Sprintând echipa CFR B. învinge cu trei zecimi de secundă cel mai tânăr echipaj al cursei, cel al clubului Godeanu. A urmat apoi cursa de 5000 m. fete care a fost câştigată de concurentele de la S.R.T. Galaţi. Concursul a fost urmărit de mii de spectatori la Brăila cât şi la Galaţi. L. LIEBREICH 100 tineri de la S.T.B. (Urmare din pag. I) La Lonea au participat la vi­nerile sportive din cadrul Inşii 26 de tineri mineri care au reuşi obţină standardurile. La Petroşani s’a dus o largă e­vitate de popularizare a Inşii sportive. Şi rezultatele nu au tărziat să se arate: 125 de tiner şapte tinere au trecut cu succes probele de atletism. In regiunea Vulcan 35 de tineri obţinut standardurile la înnot. Lupeni se constată însă o comod­ de lăsare pentru activitatea sport Astfel de la Filatura Lupeni n­u lucrează peste 800 de muncitori participă niciunul la concursu Insignei sportive. In curând vor avea loc concur de atletism în centrele: Petrila, ninoasa, Pui, Baiu-Mare și Ha unde tinerii și-au afirmat dori de a concura pentru Insigna de lisportiv. Pentru insigna de aur — au r­izat standardurile la atletism uri torii tineri: Gaube Radu, Nicsa Ic Szilaghi Teodor, Nemeş Mihai, I­cole Nicolaie, Bene Tiberiu, ML Florea, Chihaia Gheorghe şi Gheorghe. POp ADALBER

Next