Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-06 / nr. 1498

Cum au sărbătorit sportivii ,Ziua internaţionala a luptei pentru Pace • SATU MARE 2 (Agerpres). — prin s’a desfăşurat josul dintre Braşov şi băeţi: 1) Ianceu I. (ASA) 1,58 m.; Lun­telefon o Iaş în care primii au învins cu 50—30. glme fete: 1) Niţulescu Ecat. (IEF) In faţa a peste 5000 de spectatori. Tot în cinstea „Zilei Internaţionale 3,53 m.; Lungime băeţi 1) Ianceu I. s’a desfăşurat in localitate jocul de a Luptei pentru Pace“ 850 tineri au (ASA) 5,31 m.; 3000 m. plat băeţi: fotbal între Dinamo şi Sindicatul Me- concurat în trei centre săteşti pentru 1) Jacob Pavel (Sind Alimentar) 10’31’’; talurgie. Au învins ultimii cu scorul obţinerea Insignei de Polisportiv. Grenadă băeţi: 1) Istosdie D. (MAI) & 5—1* . «PETROŞANI, 2 (Agerpres) — prin 53150 m.; 400 m. plat băeţi: 1) Kiss Dimineaţa, s'au desfăşurat pe stadio- telefon. Florian (ASA) 61,­4/10; 466 m, plat­oul local o serie de manifestaţii sport. Internaţională a Luptei pentru fete, jj Nitulescu Ecaterina (IEF), ve: tenis, şah, popice, scrimă, etc. Pace, a fost întampinata la Petroşani i’14’15/io- Ştafeta 4x100 m ibăetiV 1) 'In cadrul „Cupei Oraşelor” la baschet P['n manifestaţii sportive de mare am­ cs Armata 50”4/10, Ştafeta 4x100 s’a desfăşurat jocul dintre selecţionata p „r.e­ . , .. . m. (fete): 1) UTM (aşezământul de fetei orbului Oradea şi cea locală, terminat , PTintT® a«eftea8 c ^1?pUi!al Un .Joc 63’’- Ştafeta 8+44-2+1- 1) UTM cu 'victoria orădenilor cu 32-20. de handbal intre C. S. U. Petroşani si 8+4 + 2+1' » UTM BRAN­ A 9 iAltermpsl _ nrln Ip Viitorul Petroşani, care s‘a terminat cu tSK ILA 2 (Agerpie..). prin te- 2,_j­­8_0j­­n favoarea c si Gidlism _ cursa de demifond a fost ^Astăzi s’au desfășurat în localitate o ,Stu denții ,fi".ali*« 2" Îi* T’ A“ de MfeâreanU l0n ,5inJ’ Arte „M, *-*** sportive ta ere <«“*** «• •»*•*' Finala eomprtitM a dat cd­« .cs ^.rsar’ s^' • foc«ani 2 <*«""*•> p'" •*- "r* *d,!­ gls+arurmXitele^refuUaTM Dfcc Si Astăzi s’au disputat în localitate mari S TURNU SEVERIN 2 (Agerpres) fiurâu Nicolae (I r B i 96 ?'^ m ■ °îm manifestaţii sportive înregistrându-se prin telefon. m băeth Sere Frăsineanu’(Din^mM 2+‘ următoarele rezultate tehnice: Forul sportiv judeţean a organizat în Îîot’to Sca ii«­ ATLETISM r gg** —«■»-«*■« 31” 2/10; Triplu salt. Săvulescu Ștefan *80* Marţu C. (ASA.) (Ind. Sârmei) 12,03 m. 800 m. băeți 12 .,Sf.­ Pla* fete: Niţidescu La atletism sau înregistrat urmatoa­ri:rl­ Stănilă (rsm 9’91’’9/10- nise Ecat- 12*; 1500 m. 1) Naidin I. rele rezultate tehnice: 100 m. plat. fete- Văraru Ioana (Mec Navil) 23^52 jfSA) 4 * * * 8’58­/; Greutate băeţi (seniori): Bighină _(ASCD) 12’’3/10; 400 m. plat: m • 5000 m nlat «slătăni Ion firm l/ lanceu *■ 9 *1 37 m­ (ASA); Greutate Paleacu 56 7/10 (nou record judeţean); 'S; gsjftjyț » ofws*. m «**;­­+ W Sârmei) 57” 8/10; Suljtă băeţi Grecu ,r";: Gre“taf| bâfî‘ p lu- 4x3x2xl M‘, echipa ASGD 2’17’2/ÎO. G’iporc­he ITRI 99­00 m­ ■ stsfpia niori): 1) Marcu Segall (SC) 10,59 m.; Deasemeni s’a alergat un cros pe di- 4x3x2xl fete ICB 2’49” 7/10 ştafeta fieut?tc '«te (junioare): 1) Hemes Lilly stanţa, de 1500 mu caresa fost câştigat 4x100 Liceul Nicolae Bălcescu 49';; Cio. 5 ’ 2 n+2?3 i 71? 6t 2-n-*“’ ie, *%h­ ,Gh. la seni0Ti ?­ de can băeţi Grecu Gheorghe (ICR) 20,56­­ metri.­­ * & TARGOVIŞTE 2 (Agerpres),­­ prin telefon. O importantă serie de competiţii spor­tive au fost organizate astăzi, în locali­tate, sub semnul „Zilei Internaţionale a Luptei pentru Pace’’. In partida de fotbal dintre Petrolul (Târgovişte) şi Banca RPR (Bucu­reşti), localnicii şi-au adjudecat victo­ria cu 2—1 (1—0). Jocul a fost echili­brat oferind un spectacol de bună cali­tate. In judeţ la Fieni s-a disputat întâl­nirea de fotbal între echipele locale Steaua Electrică şi Libertatea, victoria revenind ultimilor cu 2—1 (1—1). În locălităţile Titu, Răzvand, Brezoae- Ie Găeşti, Voineşti, Ochiuri şi Şotânga, s’au desfăşurat concursuri sportive la care au participat un număr mare de tineri săteni şi sătence. 850 tineri săteni au con­curat pentru Insigna de Polisportiv în jud. Fă­găraş 0 FAGARAS, 2 (Agerpres) prin te­lefon. La Făgăraş „Ziua Internaţională a­­ Luptei pntru Pace“ a prilejuit desfăşu­rarea a numeroase, manifestaţii sportive. Astfel ,-a organizat o ştafetă în stea cu cai, care a transmis mesagiul munci-­­ torimii din judeţ prin care aceasta îşi manifestă hotărîrea de a lupta pentru pace.­­ După amiază, s’a disputat jocul de , fotbal contând penttru Cupa de Toam- , nă, dintre Sindicatul Mixt şi Sindicatul CFR, am­bele din localitate, joc care s’a terminat cu 6—1 (3—0) In favoarea Sindicatului Mixt. In afară de acest joc,­­ s‘a mai disputat o partidă amicală de fotbal între echipele EXplosivii Făgăraş , şi formaţia CFR. Sibiu. După un joc­­ în care Făgărăşenii au fost superiori CFR, Sibiu a fost învins cu 7—1 (2—1).­­ In cadrul Cupei Orașelor la baschet reechilibrată. * i­ RAPORTUL INTRE BASCHETUL PROVINCIAL ŞI CEL BUCUREŞTEAN Echilibrul la fete şi disproporţia, la băeţi caracte­rizează cele două jocuri. — Programul etapei de Duminică a „Cupei Oraşelor” Desigur că mulţi dintre cei care Acest lucru e dovedit şi de faptul urmăresc activitatea sportului cu că în timp ce puţinele jucătoare bune mingea la coş au privit cu nedume­ din Bucureşti sunt de ani de zile a fire faptul că din echipa feminină celeaşi, in provincie, printr’o presă, care va reprezenta Capitala la Cupa fire mai ştiinţifică, numărul lor este oraşelor fac parte şi jucătoare din lotul naţional, în timp ce lotul mas­culin nu cuprinde niciun jucător din echipa naţională. Expiraţia e simplă dacă ţinem sea­mă de faptul că intre vârfurile bas­­chfetului provincial şi cel bucureştean există un sensibil echilibru la fete şi o disproporţie categorică la băeţi. Dacă la băeţi Capitala ar fi pre­zentat prima sa echipă — formată din jucătorii din „naţională“ — com­petiţia şi-ar fi pierdut interesul, de­oarece bucureştenii ar fi fost câştigă­­tori siguri, în timp ce prezentarea pli­nei echipe secunde aduce un echili­bru care va acorda şanse şi celorlalte selecţionate. La fete situaţia se prezintă cu totul altfel. In afara jucătoarelor din lotul naţional, bucureştencele au o valoare scăzută atât ca tehnică in­dividuală cât şî ca pregătire atletică. In provincie în schimb, fruntaşele au o valoare ridicată. Iar unele oraşe ca Tg. Mureş, Cluj, Orădea dau chiar elemente pentru echipa naţională. Desigur că, în aceste condiţiuni, o dispută între elementele fruntaşe ale baschetului feminin din provincie şi un lot al capitalei fără jucătoare din echipa naţională ar fi fost cu totul mult mai mare, în fiecare an apă­rând nume noul­­lor „Cupa Oraşelor“. Ca şi celelalte competiţii la care au participat echi­pe feminine din provincie, va confir­ma acest lucru. D. STANCULESCU Săptămâna aceasta se vor desfă­­şura următoarele întâlniri în cadrul „Cupei Oraşelor“: LA FETE Timişoara — Arad Oradea — Cluj Tg. Mureş — Bucureşti LA BĂEŢI Oradea — Timişoara Braşov — Cluj Oraşele notate prime gazde. sunt Insipa de polisportiv în ţara (Urmare din pag. I) sa­u care au mobilizat peste 150 de concurenţi. Coresp. KOVÁCS IOSIF 600 de tineri muncitori din jude­ț. Furia participă la concursurile Insignei de Polisportiv Concursurile Insignei de Polisportiv au stârnit un Viu interes în rândurile ti­nerilor muncitori din judeţul Putna. Ce­le trei sute de carnete care au fost tri­mise de Comitetul pentru Cultură Fizi­că şi Sport s-au dovedit cu totul insu­ficiente faţă de numărul mare de con­curenţi, dornici sa obţină standardurile insignei sportive. Un nou stoc de trei sute de carnete au fost distribuite. Dacă munca de mobilizare a dat roa­de, în schimb Comitetul Judeţean pentru Cultura Fizică şi Sport a avut serioa­se deficienţe în organizarea concursu­rilor. Aşa se explică faptul ca până a­­cum numai 30 de aspiranţi au luat stan­dardurile la atletism si 115 la natatie. Coresp. NADLER MENDEL La Slatina concursurile insignei sportive s’au bucurat de un deosebit succes de mobilizare şi orgiamizare In judeţul Olt concursurile ing­iner sportive s au bucurat de un deosebit succes de organizare şi mobilizare. Trei sute şase zeci şi doi de tineri participă cu însufleţire la întrecerile sportive pentru obţinerea standardu­­riilor insignei. Până acum au realizat toate per­formanţele impuse de regulament uri motorii: INSIGNA DE AUR: Nanu Gheor­­gh­e şi Dr. Sandu, Cârjogeanu ?, Bor cu v. INSIGNA DE BRONZ- Guter Con­­stantin, Boiangiu Nicolaie, Iancu Du­mitru, Mitulescu Valeriu, Bozenovici Constantin, Ene Constantin, Ionescu Dan, Topal­a­ Nicolaie, Boca Petre, A­­frosinei Haralambie, Pop Crizante, Bosteag Eugen, Diaconescu Ion, Stan­­ciu Ion, Dan Ion, Mateescu Ion, Mil­­coveanu patriciu Şi Ciohodaru Vasi-Coresp. IANCU DUMITRU Concursurile Insignei de Polisportiv la Piteşti La Piteşti concursurile Insignei de Polisportiv au dovedit o preocupare im­portantă a Comitetului Judeţean pentru Culturi, Fizică şi Sport­ şi a colectivelor­­sportive din Întreprinderi. In ziua de 12 Septembrie s-au desfăşurat concursurile de nataţie in cadrul insignei. Din cei 118 aspiranţi care au parti­cipat la aceste concursuri au obţinut standardurile 99 de tineri. Pe stadionul CGFS au loc In fiecare zi concursuri de atletism. Coresp SIGLER ADRIAN E Ziua Internaţională a Luptei pentru Pace. Sute de drapele roşii îşi flutură flamurile în această dimineaţă de toamnă. De pe toate străzile Capitalei se revărsă coloanele uriaşe ale miilor de oameni ai mun­cii. Razele soarelui cald, primăvărate, luminează chipurile lor dânze. Mun­citorii de la Uzinele „23 August” poartă în fruntea coloanei graficul de producţie. Liniile roşii urcă se­meţ spre un nou an de muncă. Mai multe maşini, mai multe trac­toare, mai multe unelte... E Ziua internaţională a Luptei pentru pace. La megafoane răsună puternic cu­vintele fruntaşilor în producţie. Pe piepturile lor străluceşte „Medalia Muncii’’. In sufletele tuturor încol­ţeşte un singur gând. Pumnii se strâng tot mai puternic, tot mai uniţi. # Gavriş Valentina e mândră şi ochii ei strălucesc viu de bucurie. Briga­da utemistă de producţie — pe care o conduce — a depăşit norma cu 136 la sută. Tinerii textilişti de la fila­tura „Victoria” din Iaşi au muncit cu însufleţire, depunând toate efor­turile pentru a sărbători Ziua Inter­naţională a Luptei pentru Pace cu noi realizări. Dar Gavriş Valentina e plină de bucurie şi pentru faptul că a obţi­nut toate standardurile Insignei de Polisportiv. A îndrăgit sportul oda­tă cu primele întreceri ale Cupei Tineretului Muncitor. Atunci a pă­şit pentru prima oară pe stadion şi gândul ei a rămas la pista de atle­tism însufleţită de elanul tinerilor muncitori, a tovarăşilor ei de mun­că. Când a zărit pe peretele de deasu­pra ringurilor afişul cu standardu­rile Insignei de polisportiv, gândul a prins viaţă şi mai puternic. Chiar în după amiaza acelei zile s-a dus din nou pe stadion. Nu mai simţise de mult cum forţele ei cresc în bă­taia razelor de soare şi revederea stadionului i-a umplut sufletul de bucurie. Alături de zeci de tineri a alergat voioasă pe pista de atletism până seara târziu. Dar nu mai fugea atât de bine ca în Cupa Tineretului. Şi a doua zi a venit iarăşi... Zilele treceau Şi în sufletul ei creştea tot mai mult voinţa de a în­vinge. In ziua concursurilor emoţia i-a îmbujorat obrajii. Va reuşi? Va în­deplini performanţele din carneţelul roşu pe care-l purta mereu la dân­sa? Mâine e Ziua Internaţională a Luptei pentru Pace. Şi Gavriş Va­lentina aleargă Cu însufleţire, arun­că discul şi sare la înălţime. Când soarele se lasă spre asfinţit grupuri de tineri pornesc la vale pe strada străjuită de toii tineri ca şi anii care au înflorit în sufletul ei. De pe faţă i se desprinde un zâm­bet. Gavriş Valentina e plină de bucu­rie şi pentru faptul că a obţinut toa­te standardurile Insignei de Poli­sportiv. Ştacheta a căzut iarăşi jos dar Stanciu Ion, ostaş dentr-o unitate militară din Buzău, nu-şi pierde cu­rajul. Mai sare,odată, ţar forneşte cu etan, tace paşi mari, bate cu piciorul drept şi trece uşor peste ştachetă. A reuşit. Răsuflă uşurat şi se a­şează pe covorul moale de iarbă care împresoară terenul. E a şaptespre­­zecea oară când a sărit. Pe frunte picăturile de sudoare strălucesc ca rouă dimineţii. A doua zi — a venit iarăşi la sta­dion împreună cu ceilalţi ostaşi. 74- cum concurează la alergare. Când starterul a fluerat scurt — plecarea — cei şase ostaşi pornesc pe pista brăzdată de dungile albe ale culoa­relor. Stanciu Ion a ieşit primul — după cum tot primul a ieşit şi la înnot. Cu câtă însufleţire s’a avân­tat el atunci în apă. Se simţea iarăşi copilul de 14 ani, cu cămaşa brodată pe margini cu flori, luptându-se cu apele sucevei. — Mâine la tir — mă voi strădui şi mai mult — şi-a spus el târziu când de afară nu mai pătrundea în dormitor decât freamătul pădurii şi susurul isvorului care-şi ducea ape­le spre Neajlov. Se simţea mai tânăr, mai plin de viaţă şi sănătate. A dus arma la umăr şi a tras. Ţin­tele au şuierat prin aer, străbătând cercurile negre de pe foaia prinsă pe panou. Caporalul Gheorghieş Tudor a­­nunţă cu glas tare: 8 — 9—8. Stanciu Ion a obţinut toate stan­dardurile. In curând pe pieptul său va străluci Insigna de Polisportiv. ţ .Groiu Mihai e tractorist la Staţiu­* . EI MUNCESC, FAC SPORT ŞI IUBESC PACEA nea de Maşini, şi. Tractoare din ce- au­zeam pentru prima oară despre muna Darabani, Jud. Dorohoi. E un această competiţie, însă simţeam că tânăr înalt, bine legat, cu faţa arsă este vorba despre ceva măreţ, mâi de soare şi cu priviri vii­ în ochii ales că era după’ exemplul sportului — ca azurul cerului. sovietic. L-am întâlnit pe terenul de sport După ce a vorbit, ne-am strâns eu care a fost construit de tinerii trac- tatii laolaltă șî am pornit în colo­toriștii împreună cu țăranii munci- __ tori din sat în multe sute de ore de nat!, cântând, spre terenul nostru muncă­, voluntară. Era îmbrăcat în de sport: în ziua aceia a avut loc salopetă și mâinile mai erau încă primul concurs pregătitor’’, pline de uleiul tractorului pe care „• imasinele ărrigii­se pe terenul ti. conducea cu drag pe ogorul în­ . . . , ... tuns al tarlalei celor zece familii de de sport 11 °Par tot mai­ viterme, tot ţărani muncitori, mai pline de viaţă. Se vede iarăşi şi pentru el Cupa Tineretului alergând alături de Ghiţă Florea, Muncitor a însemnat primul contact Ion a lui Gheorghe Ivaşcu şi Petre cu terenul de sport — şi gândurile Azamfirei. Cu toţi au obţinut stau­­lul ca şi a celor peste 800.000 de ti­­dardurile în aceiaşi zi. La înnot­a­teri au rămas la terenul sportiv, la piers mai greu, dar a muncit cu su­­concursurile pline de însufleţire fier şi a învins. In curând se va care s’au organizat acolo pe pista prezenta la examenul teoretic. A din marginea satului, doua zi l-am întâlnit pe Grosu Mi-Şi el este unul din zecile de mii de hai la manifestarea închinată Zilei tineri care a obţinut standardurile Internaţionale a Luptei pentru Pace. Insignei de Polisportiv în cinstea Era mândru: fusese evidenţiat pen- Zilei internaţionale a Luptei pentru tru îndeplinirea conştiincioasă a Pace. muncii şi acum păşea în rând cu ze-Şi Cuvintele lui curg molcome ca cre­şe, tineri care­ au obţinut stan­­apa Başeului care străbate liniştită darâurile Insignei de Polisportiv, dealurile înverzite ale Moldovei.­­ „Ş’apoi să vezi cum a fost. Intr’o Caizi a venit din satul ei de pe zi a venit,la staţiunea noastră in malul Jiureşului, Băle Eugenia nici tovarăş dela Comitetul pentru Cui­ nu auzise de sport. Era ceva nou şi tură Fizică şi Sport. Ne-am adunat măreţ pentru fata de ţărani săraci cu toţii în sala mare, de acolo din care trăise şi muncise din greu ală­­spatele atelierelor şi am asmu­lat a­­turi de părinţii ei. Respira din plin tenţi tot ce spunea. Ni-a vorbit aerul curat şi în corpul ei tânăr sim­­dispri insigna de polisportiv, ţea cum cresc forţe noi de muncă. Era ceva nou pentru noi, atunci Băle Eugenia are 15 ani şi e elevă in dimni­i la Şcoala tehnică sanitară s’au prezentat la examene, le­gii din Cluj. A îndrăgit atletismul în luat cu succes. In rândurile lor se Cupa Tineretului Muncitor, găseşte şi Palici Stelian. E­­n anul Insigna de polisportiv a însemnat doi şi e altul dintre studenţii conş­­pentru ea un examen greu de voinţă, fiincioşi şî cu dragoste de muncă. Nu ştia încă bine să înnoate şi la Are corpul suplu şi plin de elastici­­poligonul de tragere ţintele sburau tate, păr negru ,şi ochii lucesc ca în afara panoului. Şi a pornit cu în­­dâu­gă boabe de mărgăritar, sufleţire la antrenamente. Zi de zi Practică cu aceiaşi dragoste: aţre­­făcea noi progrese. Se lupta voini­­tismul, fotbalul, baschetul şi gini­­ceşte cu apele Someşului, înfruntând naşijene iar la competiţiile de cu curaj primejdiile începutului, s-a afirmat în toată plenitudi-Seara Când se îndrepta spre casă se simţea mândră şi mai încrezătoare ma talentului sau viguros, în forţele sale. Când a cetit anunţul mic care A doua zi la poligonul de tir s’a străjuia lângă afişierul dela Făcut­­antrenat împreună cu tinerele min­­iate, sufletul i s’a umplut de bucu­­­citoare dela uzinele Tanoş Herbac, fie. O nouă competiţie, un nou şir Cartuşele se afiropiau tot mai mult de antrenamente, de succese şi... de cercurile negre de pe foaia de necazuri, ochire. Şi timp de o săptămână s’a Tirul i-a dat mult de furcă. Parti­­antrenat mereu. In ziua Concursului dpa per­tru prima oară la un aSC­ era plină de curaj şi voie bună, l-a meriea Concurs, dar voinţa sa de fier venit rândul târziu, când dealul ne- a învins greutăţile inerente oricărui leacului se­ profila impunător în la­ început de activitate nouă şi în ziua zele sângerânde ale Apusului. Cartu- i octombrie a depus la Comite­­şeie au pornit unul după altul făbuf-­­Ul judeţean pentru Cultură Fizică nind sCUrt. Sport, carnetul de aspirant, corn­— 47 DE PUNCTE a anunţat o fi­ pledat cu toate standardurile, d­arul concursului. . şi ca Valentina Gavriş de la fila­_ . . .­­ tura Victoria din Iaşi, ca ostaşul Ochii n străluceau de bucurie şi în . _ „ suflet înfloreau gânduri de viaţă Stanciu Ion din Buzău, c­a nouă, lul Grosu Mihai, dein SMT Darabani Băle Eugenia, fata de ţărani să- ca eleva Băle Eugenia din Cluj şi raci dintr’un sat de pe malul Mare- studentul Palici stelian dela Timi­şului, a cucerit imigna de aur. ^ ^ ^ s. mU de ^ de La Facultatea de Agronomie din Te întreg cuprinsul taiid care au in­ Timişoara au pornit noi întreceri, tâmpinat Ziua Internaţională a între grupele de studii. Studenţii se l­uptei pentru Pace cu noi realizări, pregătesc cu însufleţire pentru exa-­­ menele de sfârşit­ de an. In grupele de Paturile lor tinere va stra­de învăţătură, la şedinţele cercului luci curând Insigna de Polisportiv... de studii, studenţii participă activ Şi liniile roşii de pe graficul de străduindu-se să asimileze cât mai te pj-QâuCţie urcă mereu, tot mai semeţ meinic materia predată in cu­rsul anului. , spre un nou an de munca... Şi munca lor a dat roadfi. NnuJ^^f izlua Internațională a Uiptei zeci și doi la sută dintre cei Pace. »SPORTUL POPULAR* Excursiile C. G. M. de la sfârşitul acestei săptămâni Confederaţia Generală a Muncii, Secţia Cultură fizică, Sport şi Tu­­rism, organizează pentru această săptămâni o excursie cu tren spe­cial la cabanele din Munţii Bucegi şi regiunea Braşov. Trenul special va pleca din Gara de Nord Sâmbătă 8 Octom­brie, ora 15,15 şi se va înapoia la Bucureşti-Nora, Duminică 9 Oc­tombrie, ora 22,16. Muncitorii excursionişti vor fi repartizaţi spre înoptare la urmă­toarele cabane: BUCEGI: Cota 1400, Vârful cu Dor, Ferban, Trei brazi, Diham, Gârbova şi Căminul Alpin. REGIUNEA BRAŞOV, Bunloc, Poiana şi Capra Neagră. Costul excursiei va fi de lei 260, pentru cei care merg la cabanele din Bucegi şi lei 300, pentru cei ce merg la cabanele din regiunea Braşov. Se recomandă participanţilor de a avea asupra lor echipament potrivit (haină groasă, bocanci, manta de ploaie, etc.). Rezultatele regatelor de eri din cadrul Campionatelor nationale de iole olimpice In cadrul campionatelor naţionale de idle, ieri au fost organizate regate pen­tru categoria II-a. Rezultatele seriei I nu sunt decise, deoarece urmează a fi judecate de ju­riu, mai multe contestaţii. Seria Il-a din cauza vântului slab nu a putut ţine decât o singură regată. Iată clasamentul seriei a Il-a după cele două regate disputate-L­eica Anton (CSO) 1809 puncte. II. Dabija C. (C. S. M. A. N.) 141­ puncte. III. Liebreich Lionel (Godeanu) 1332 puncte. IV. Georgescu Ion (C. S. U.) 934 puncte. V. Voicu Ștefan (Dinamo) 906 puncte. VI. Dumitrescu Th. (C. S. U.) 551 puncte VII. Gross Liviu (C. S. U.) 423 puncte. VIII-IX. Anghel Emil (Godeanu) 152 puncte. VII. IX. Blazian Petre (Godeanu) 152 puncte. X. Oprescu Iulian (Godeanu) 101 puncte. PREGĂTIREA CONDIŢIEI FIZICE A JUCĂTORILOR DE TENIS DE MASĂ Cele ce am scris înaintea concursului­­pentru „Cupa de Toamnă“ arătau că — poate mai mult decât valoarea teh­nică — condiţia fizică va fi hotăritoare în această competiţie de tenis de masă. Desfăşurarea concursului a arătat că, într’adevăr, condiţia fizică a determinat r­ezultatul a foarte multor jocuri. Este interesant de subliniat că Reiter, Victoria lui Reiter in „Cupa de Toa­­nvingătorul turneului, a slăbit în prima mină“ poate fi considerată ca cea mai zi de concurs cu 2 kg. mare surpriză a ultimilor 10 ani. Acest fapt vine să arate că nu este Ea nu era aşteptată, deoarece nu se suficientă —­ mai ales pentru un concurs ştia in ce măsură şi cu ce eficacitate de amploarea „Cupei de Toamnă“ —­­ şi-a­­ îmbunătăţit clujeanul joful, pregătire în care să se pună accent De la primele jocuri însă, Reiter a ară­­numai pe tehnică. Iat că — mai mult decât ceilalţi ju-Pregătirea condiţiei fizice trebue să­pători — şi-a însuşit critica făcută de joace un rol de seamă în antrenamen- presa sportivă în legătură cu jocul pur tele jucătorilor de tenis de masă, defensiv, îndrumarea acestui sport spre antre- Astfel, el a renunţat la jocul „ţăcă­­namente metodice, supravegheate ştivi­­nist“ şi a început să înveţe să atace,­ţific, trebuie făcută cât mai degrabă. El nu a câştigat datorittă greşelilor adi­­şi acest lucru nu este posibil fără a se versaţilor săi, ci şi-a impus jocul nu insista asupra condiţiei fizice, care lip­ trate partidele, chiar în cele unde era seşte atât de mult jucătorilor noştri. atacat, contrahd sau­­ fractif+ahd fie- Foarte mulţi dintre jucători nu fac şi care greşeală a partenerilor de joc, alte sporturi şi acest lucru se resimte Prin jocul său, a dovedit că nu şi-a în jocul lor. Reiter, de exemplu, nu face pierdut siguranţa în apărare nici când alt sport şi din această cauză nu are trebuia să apere după o serie de lovi­condiţie fizică. turi­ de atac. Jocul lui se apropie sim-Tendinţa noastră este să avem tineri titor­ de tendinţa modernă, care impune bine formaţi, polisportivi, cărora spor­ un joc aproape de masă. tul să le fie un ajutor efectiv în munca Desigur mai are multe lipsuri în jut jor. (backhandul şi mai ales stopul), însă îr Şi atunci, ce fel de pildă poate fi general are un joc complet şi din a-Reiter, care acum este unul dintre cei ceastă cauză, victoria lui este cu atât mai de seamă jucători de tenis de masă, m“i semnificativă pentru evoluţia re­­fruntaş sportiv al RPRe­nisului de masă la noi în ţară. Desigur, nu poate fi un bun exemplu­­. BLIDARU Constatări şi concluzii după Toamnă” MASA „Cupa de in această privinţă şi astfel ar infirma buna­­pildă pe care a dat-o voinţa lui de a reuşi performanţe de valoare. Iată deCe­ Reiter trebue să-şi îndrepte atenţia şi spre practicarea altor spor­turi. JOCUL COMPLET A TRIUMFAT PAGINA L-a SPOgn/Xirn 0­0T Victor Lazariuc din comuna Vârful Câmpului-jud. Dorohoi, a obţinut ,,Insigna de Polisportiv“ Victor Lazariuc a obţinut „Insigna satului este plin de tineri şi tinere, „Insignei de Polisportiv’’ cu un an­­de Polisportiv" şi este fericit, copii ai ţăranilor muncitori care se gajament. Fiul unor ţărani muncitori, ei nu întrec în diferite discipline sportive. Îmi iau ca sarcină, ca de acum ştia c­e înseamnă sportul în trecut. 11 Zilele trecute, din cei 10 tineri înainte să lupt din toate puterile îndrăgea însă numai privind de de­­cari s’au adunat în comuna Vârful pentru lămurirea tuturor tinerilor parte la jocul feciorilor de boeri, a­ Câmpului, pentru a trece proba de din comună asupra necesităţii pr­acti­­tunci când aceştia veneau să-şi pe­­tii din cadrul „Insignei de Polispor­­carii sportului. Îmi iau angajamentul treacă vacanţa la moşia pe care tru­­iv’’, şapte au reuşit să treacă stau­ să particip cu avânt şi de acum îna­­dea tatăl său, dardurile şi au luat în acelaş timp şi ints la toate concursuriler sportive in Multe a îndurat el până a reuşit să examenul teoretic, căre voiu avea o ţinută cât mai înveţe carte.­­ Tânărul Lazariuc Victor'se numă­ demnă'1. Regimul nostru de democraţie fă şi el printre cei şapte. Lazariuc Victor, constitue un­ea populară. La dat însă nu numai po — „Mă bucur, tovarăşe instructor e xemplu, din miile de tineri inunci­­sibilitatea unei vieţi bune în care să când văd că nodul străduinţelor mele ieri cari se întrec pentru obţinerea poată învăţa aşa cum îi cerea inima, i­t sptort s’a realizat­ prin obţinerea „Insignei de Polisportiv”, dar i-a deschis larg şi porţile unei „Insignei”, se adresează el instruct . activităţi sportive. torului Tăftase Petru. . .. ROPOT Azi, la Vârful Câmpului, islăzul Lazariuc Victor a legat obţinerea­­ corespondent Lipsa unui stadion împiedica desvoltarea mişcării sportive la Caracal Cu toate că mişcarea sportivă a luat locurilor de sport. Pista de atletism e sens trebuie să se treacă la mobiliza­ţi la Caracal un avânt deosebit, lipsa a­ plină de bălării şi cu­ mare greutate se rea tinerilor pentru o acţiune de muncă uni stadion bine amenajat frânează pe­ poate recunoaşte locul unde ea a fost voluntară. In grija şi atenţia celor vi­sibilităţile de­ desvoltare continuă a fi­ trasată. Terenul de joc prezintă un as­­dicaţi trebuie să fie şi procurarea de­neretului sportiv din localitate. Seci din cele mai variate, aici o grea. fonduri necesare reamenajării pistei de Terenul de sport din Caracal se pre­­pă, dincolo un musifioiu d­e pământ, un atletism cu zidură, nivelării terenului de zintă în cele mai proaste condiţiuni, sfârşit el este cu totul impracticabil. joc. Deasemenea, pe lacul liber, s’ar fapt care dovedeşte o totală lipsă de Atât Comitetul Judeţean pentru Cui­ putea amenaja terenuri de volei şi bas­atenţie din partea Judeţenei pentru Cul­­tură Fizică şi Stagurt, U.T.M., cât şi­ sin­­ehet. Numai astfel Caracalul va putea tură’Fizică şi Sport, precum şi lipsa de­dicatele trebuie să aibe în vedere tran­­area uţi stadion care să contribuie o­grijă a Comitetului Provizoriu orăşe­­sformarea­ cât mai grabiîică a acestui sectiv la desvoltarea sportului local,­nesc faţă de acţiunile de amenajare a teren întrun adevărat stadion. In acest % Gruparea ,,C. S. Record“-Mediaş promovează cadre tinere Actualmente ,,C. S. Record’’ are cea Bruno Holzträger ech­ipa masculin­­a Echipa fem­enină este azi una din mai valoroasă secţie de atletism d­in izbutit să ajungă­­doi ani de la înfrăn­­cede mai bune din RPR, având în rân­­regiunea Târnavelor având sportivi de tare — în criteriul de califcare fientru dub­le internaţionale ca: R. Chiş, E. talia lui Virgil Borcoman, Erna Schobel Div. Nat. A alăturea de CSM Miercurea- Schlebel, T. Graeser, E. Bucur, etc. Grete Tschallner, Nora Rommer, Graes Giuc, CSU Tg. Mureş şi ■ Sparta Mediaş. Au mai fost promovat© tinerele: E­­ser, toţi evidenţiaţi în competiţiile de Contra Spartei „Record“ a realizat un Caba, H. Koul, N. Rommer, I. Gyilay. mase. De asemenea, celelalte secţii spor concludent 600 ceia ce confirmă rezul-­­ Handbaliştii şi handbalistele dela­tive, mergând, pe calea promovării ti­­taluil merituos (5—8) obţinut de „Ziua ,,Record’’ au concurat cu succes tii­neretului au obţinut un deplin succes. Scânteii“ în faţa campioanei naţionale probele Insignei de polisportiv, câţiva Astfel secţia de handbal a lichidat de­ „Zefirul**. Menţionăm ca NlGl UN JU- realizând­ sttandard lunge pentru ,,aur.. 'depistatul s­i meisteripTin­a din rândurile CATOR nu depăşeşte vârsta de 20 ani. înfăptuirile acestui club se datoresc m­­echipelor. Comitetul sportiv şi­ a orien- tarea majoritate sunt încă ucenici.’ discutabil pîitafolovăitfii ^ tinerilor, grijii^ tat munca mai mut spre muncitorii ti- îndrumaţi de organizaţia de Partid, el pentru formarea technică, teoretică şî neri şi spre ucenici, cărora li s’au adre- dovedesc permanent multă silinţă la stil politică a lor, completate cu o bună sat pentru a reface valoric formaţiile din, fiind daţi adesea exemplu celorlalţi disciplină, cu un sincer devotament faţă de handbal. Tineretul a răspuns cu colegi ai lor. Iată-i: Socaciu, Radu, de club şi, de colectivul muncitoresc a­i muţit entuziasm, pregătindu-se temei- Friederich, Piştea, Wonnerth, Hosusan; întreprinderii, fie atât teoretic, tehnic cât şi politic. Mol­dovan Schwab, Stoian, Gioia şi SEVER ADRIAN CIUBARARU Sub conducere­a antrenorului fedenal Weber,­­ corespondent LA 23 ŞI 30 OCTOMBRIE SE VOR ALERGA DOUĂ MAIS CROSURI DE CALIFICARE (Urmare din pag. I-a) crosul „Să întâmpinăm 7 Noembrie’’ se va alerga pe diferite distanţe, du­pă categoria de vârstă a concurenţi­­lor. Iată tabloul categoriilor, cu dis­tanţele şi vârstele: A. — Băieţi categ. I­a începători juniori între 15­—17 ani 1500 met.; categ. II-a începători seniori dela 18 ani în sus 2500 met.; categ. IlI-a sportivi legitimaţi juniori între­­15-17 ani 2500 met.; categ. IV-a spor­­tivi legitimaţi seniori dela 18 ani în sus 4000 met. B. — Fete categ. I-a începătoare junioare între 14—16 ani 800 met.; categ. Il-a începătoare senioare del­a 17 ani în sus 1000 met.; categ. II-a sportive legitim, jun. intre 14—16 ani 1000 met.­, categ. IV-a sportive legitim, senioare dela 17 ani în sus 1200 met. Prin începători se înţelege toţi a­­ceia care nu sunt legitimaţi la nici o Federaţie, indiferent dacă au mai participat sau nu la vre­o competi­ţie sportivă. Prin sportivi legitimaţi se înţeleg aceia care fac parte din controalele unei Federaţii de specia­litate, cu excepţia acelora de la Ae­ronautic­, Popice, Şah şi Tir, care, datorită sporturilor lor specifice, sunt consideraţi în alergare începă­tori. Alergătorii consacraţi nu au drep­tul să participe. Este vorba de con­curenţi care au luat parte la cam­pionatul de cros pe anul 1949 — juniori şi seniori — precum şi atleţii ■legitimaţi la Federaţia de Atletism, clasificaţi în categoriile I-a şi a II-a la probele de alergare de la 1500 metri in sus. Pentru ca participanţii la crosul final să se prezinte în cât mai bune, condiţiuni fizice şi teh­nice, atât în mediul rural cât şi urban, concuren­ţii vor lua parte la o serie de cro­suri pregătitoare, care se vor desfă­­­­şura după regulamentul crosului I propriu zis. In mediul rural, crosurile pregă­titoare vor avea loc în fiecare co­mună, în zilele de 16, 23 şi 30 Oc­tombrie 1949, iar in mediul urban, ele vor avea loc pe unităţi: intre­­prinderi, şcoli, unităţi militare şi u­­nităţi M.A.I., în ziua de 16 Octom­brie. NUMEROASE PREMII Pentru crosurile disputate în ziua de 6 Noembrie, se va face — pentru fiecare categorie — un clasament individual şi un clasament pe orga­nizaţii: sindicat, şcoală, armată, M.A.I. Organizaţia care,­­datorita primilor 10 alergători clasim­aţi, to­­talizează cel mai n­ic număr de puncte. In caz de egalitate, decide locul cel mai bun în clasamentul in­dividual. La crosurile de plasă, dacă reşedinţele de plasă simt comune rurale, clasamentul pe echipe se va face pe comune. Primii trei clasaţi la fiecare ca­tegorie în crosul final din ziua de 6 Noembrie, vor primi din partea CCFS câte o plachetă comemorativă. Judeţeană care va prezenta cel mai mare număr de participanţi in raport cu populaţia sa, va primi cu­pa ,,Să întâmpinăm 7 Noembrie". De asemenea, organizaţiile de mase din această judeţeană vor primi câte o cupă comemorativa In fiecare judeţeană, CCFS va o­­feri câte un fanion de evidenţiere localelor sau plaselor care vor mobi­­liza cel mai mare număr de alergă­,­tori, iar comunele rurale cu cei mai mu­lţi concurenţi în s­­crosul de plasă vor primi câte o plachetă de eviden­ţiere. ’ Până la primele crosuri pregăti­toare mai sunt 10 zile. Aceste zile să fie folosite pentru popularizarea şi organizarea cât mai perfectă a crosului, astfel ca acesta să însemne o nouă manifestare a dragostei pen­­tru marea Uniune Sovietică şi o do­vadă a progresului cantitativ și ca­litativ al sportului din Republica noastră. «ISTORIA U. R.S.S.» vol. I Editura „ARLUS - CARTEA RUSA” ..ISTORIA U.R.S.S.“ este opera unui colectiv care a lucrat sub îndrumarea profesoarei A. M­. Pancratova, condu­­cându-se după prin­cipiile stabilite, de in­­stitutul de istorie al Academiei de Şti­inţe a U.R.S.S. Aceste condiţii de mun­că’ garantează valoarea teoretică şi prac­tică a cărţii. Prin însemnătatea ei, ISTORIA autorii s‘au străduit să­­ înfăţişeze cât mai limpede şi mai plastic, diferitele moduri de producţie ,­care s’au succedat dela comunitatea primitivă până la în­ceputurile economiei de schimb, viaţa ma­­elor muncitoare dela oraşe şi sate, desvoltarea statului rus şi istoria tutu­ror popoarelor care locuiesc pe terio­­riul U.R.S.S.­ Ei au desprins astfel ita-U.R.S.S. se SitUiază imediat d­upă pede legile desv­oltării societăţii sovie­­„Cursul scurt de Istorie a P. C. (b) al th­e. U. S“, ale cărui indicaţii principale le Spre deosebire de istoricii burghezi urmează şi­ pe care îl completează pen. care considerau popoarele din Rusia pa­­tru perioada anterioară secolului al listă, ca popoare fără istorie, deci ca XlX-lea, simplu obiect al politicii coloniale a ţa-ISTORIA U.R.S.S. corespunde ima­rismului şi a burgheziei, autorii lucrării portantelor sarcini pe care Partidul Co- de faţă expun, în legătură cu istoria rrunist (bolşevic) le-a pus în faţa auto­­poporului rus, istoria tuturor popoare­­rilor. Istoria adevărată fiind, după defin­ior dnj Uniune ca factori activi ai ace.­niţia lui I. V Stalin, istoria desvbijarii ,uia istoric_ Ei au­ SCOS astfel producţiei, istoria mocurilor de produc. - Jt . , , „„ ţe, a desvoltării forţelor de producţie Şi Puternic în relief drumul ... , a relaţiilor de producţie dintre oam­eni, poalelor din U.R.S.S. ______|____­_________________ ■

Next