Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)
1949-10-08 / nr. 1500
Prima şcoală de instructori aeromodelişti din Capitală, şi-a încheiat cursurile — Astăzi începe examenul pentru obţinerea brevetului de instructor — Pretutindeni, in fabrici, uzine, modelismul Cunoaşte o tot mă manifestă dorinţa de a procfis tul că ajută in mod fundamental de tineret, instrueste în aproape ti întăreşte vigoarea fizică şi morală ! In ultimii ani, aeromodelismul e conştientă şi colectivistă. Pătrunde este preconizată de Hotărîrea Biroi sează sarcini concrete in acest sens tiatc în R. P. R. Ţinând seama de avântul crescant pe care l-a luat in ultimul timp aeromodelismul, se pune, ca un imperativ, problema creării cadrelor care să asigure o instruire completă a tinerilor cari doresc să practice acest sport. Din punct de vedere al instrucţiei şi culturii, un aeromodelist trebui să cunoască legile sborului, tainele atmosferei, teoria motoarelor, tehnologia materialelor, ca şi multe alte domenii ale ştiinţei, pentru formarea unii educaţii sportive desăvârşite. *Prima şcoală de instructori aeromodelişti din Capitală şi-a încheiat cursurile în acest sens, F.A.R. a iniţiat prin Districtele aeronautice o serie de şcoli de Instructori aeromodeşti, care, în momentul de faţa, funcţionează in mai multe centre ale ţării. In Capitală, au luat sfârşit zilele trecute, cursurile primei şcoale de instructori aeromodelişti, organizată de Districtul aeronautic Ilfov, cu concursul F.A.R. şi al Comitetului judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport. Această şcoală are ca scop, crearea unui corp de Instructori, care să pregătească tinerii aeromodelişti din secţiile aviatice de pe lângă întreprinderile şi şcolile din Capitală. Cursurile teoretice au început la 26 iulie, în localul Liceului de băeţi nr. 13 fiind frecventate în mod regulat de 45 elevi, recrutaţi din rândurile tineretului muncitor. Pe tot timpul cât au durat cursurile, elevii au urmărit cu deosebit interes lecţiile predate, manifestându-şi dorinţa de a-şi însuşi cât mai multe cunoştinţe care să le asigure o temeinică pregătire. Responsabilul şcoalei, tov. instructor Doroga Z., ne-a vorbit cu mult entuziasm despre exemplara comportare a elevilor. Cursurile şcoalei au fost predate de următorii lectori: Ion Munteanu: Educaţie sportivă, ing. Zeamfineagra: Aerodinamica, Ilie Crâşmaru: Meteorologie, Tehnologia matariilel nr. Z. Doroga: Construcţii şi clasificare, Bratoşin, A.: Motoare C. Mitrofan: Propagandă, Popescu Dragomir: Codul aeronautic sportiv. Cursurile practice de la Câmpina Dună ce au luat sfârşit Cursurile teoretice, conducerea şcoalei a s«lecţionat 30 de elevi, care au urmat cursul practic la Centrul de Experimentare de la Câmpina. Elevii au avut posibilitatea să pună în practică ac! cunoştinţele însu- şcoli şi în rândurile pionierilor, aero^ Ultima verificare: exaintemă desvoltare. Tineretul își nlB„„• ,**-**,... (wnuatui o acest sport util, care pe lângă fâp. * U ' educarea morală și socială a maselor instructor* ate domeniile pozitive ale ştiinţei și __ * . , . celor Care-1 practică. După concursul dela Câmpina, coreiat o nouă disciplină Sportivă, IevR *’au re^or* în Capitală, unde ea completă in masă a acestui sport au pregătirile pentru examenul Politic al C. C. al PMR, care tranul final’ prin noua organizare a Sportului a După un scurt curs de completare a cunoştinţelor, cei 30 de elevi, printre cari şi fete,, au de trecut ultima site în cele patru săptămâni de curs verificare, înainte de a căpăta lire, teoretic lucrând cu însufleţire sub vetul de intructor aeromodelist, supravegherea instructorilor Doro Examenul final începe astăzi Samoa Zf. Crâşmaru si Bariton Căi* . . . . . . . sjdn bătă 8 Octombrie şi continua Duminică, la Sediul comitetului judeţean Fiecare elev a construit un aero, pentru Cultură Fizică şi Sport, ele* model după planurile celor mai buni .. „ . , constructori vli având de susţinut probe scrise îi _ . . . . * orale, din cunoştinţele însuşite in In doua săptămâni de cursuri a cela se săptămâni de cursuri fost o adevarată întrecere intre tinerii elevi. Cu toţii au dovedit un deosebit Interes pentru însuşirea ce* Duminică 16 Octombrie lei mai bune metode de lucru, aju. , n. tându.se între ei și folosind in mod LIOnCUIS iS r^tOQSti temeinic schimbul de experiență. * La sfârşitul cursului practic a a- In continuarea acţiunii de răspândire vut loc un concurs de verificare a aeromodensmului, ’ districtul .acranau, care a dăt rezultate pozitive, reuşind te ilfov 'organizează, impreună cu dissă evidenţieze câteva elemente vatrictul aeronautic Prahova, un concurs boroase. : • Li care va paricipa şi Centrul Experi-Tanai’ul muncitor Crh» uvL^itt^o mncntul Câmpina, dela secţia aviatică CFR, a construit c , are , c la pb2,nou_ un aeromodel planor, care a plutit Jr?TM',pc 13 • 1 u 35 de minute, după care a dispărut mimca lfi cîn nori. Timpul realizat de acest tâ, Pin partea instrictului Ilfov, vor juu. n8r conrtitue cea mai bună pCrfoi ticipa aeromoddiștii dela Wtnk: CFR, muanţă a anului, după cea a con- 23 August, STB PTI l.R.B. Electrica, structorului Benedec Ştefan. (1 oră, Mim. Sănătăţii şi Lie, nr. b de baoţl, 14 m. la concursul internaţional de la De remarcat faptul că la concurs vor Hajduszobozio). Deasemenea tre- participa câţiva dintre cei mai buni con.bue remarcată performanţa tinerei structuri din ţară: Teodorescu D. (PTT) începătoare Stătescu Alexandra, ca campion naţional; Purice Şt. (PTT) câşte cu primul aeromodel contruit atigătorul concursului cela Giurgiu Gh. realizat timpul de 13 minute. 50 se- Dumitru (CER) învingător la Câmp, cunde. nu e'c Partidă de la Campionatul R.P.R. GAABITUL DAMEI urmărește un plan foarte interesant de Alb : Dr. O. Troianescu atac pe aripa regelui, pe care îl reali-GAMBITUL DAMEI Alb : Dr. O. Troianescu Negru: Ștefan ERDELY *caz( da o minieră originală) 17. Cde5. . .. Ce5. 18. Ce5, Da7 (Ideia de a aduce • d4, da 2. c4, c6 3. C15. CfS 4. Cc9 iarna la a8 nu este bung și ar fi trebuit de 3. c3 (Varianta lui Alehin. Mai des (jucg pe negru la pierderea partidei) se joacă ad 5. a4, Nf6 b. e3, e6 7. jg, jc, js|C5: 20. Cg41. Cd5 (Nu mergea Nc4, Nb4 8. 0 0 0-0 ca în foarte multe 20... Cg4: 21. Cg4:. Nf8 din cauza 22. din Partidele Jocurilor Aleh.n.Euwe) K’d4, Da8 23. Nb6 cu mare avantaj P^a.4' h4iJ\ CJ2’/6 8- N.C.4.; pentru alb) 21. Td3. Ne7 22. Tcdl, Das Ni/!? O inexactitate după care albul 23. Ch6! ar fi ptutu obţine uşor avantaj. Ordinea *. . ., 4IS . A f corectă c. mutărilor este 8... Nb7 9. 0.0, (Inceputul unei combinaţii foarte fru- Ne7) 9. 0 0!? (Albul nu foloseşte gre- ”?.pas,e care ar fi.ir*b",Lsă d?‘df seala adversarului. Trebuia jucat 9. *5 I lda In faY,?te? .alb11 .Ul)f 23.'Lgh (-AcC1?' şi după 9... Da5: 10. Nd2. Db6 11. Da4 ifb'U.,UÎ , cac la albul îşi recâștigă pianul cu joc mult "I",. ^ far, 1 'irmat NSj + c_u simerior) 0... Nb7 10 De2, 0-0 l i. Tdl!? ^‘1 ^tat,0, dî. .. 21'; 2o. (Planul just de joc era 11. e4i, c5 12. nVi^fa « e5, CrfS 13. Nd2, .5, cum s'a jucat în. ra’ 24, DB4 + * R't25N.D-^+b o partidă Landau-Euwe, joc 1939) De,+’ Nf8 , 27/ Nb5+! ? 11.. . Cb17 12. b3, DbS 13. Nb2, c5 14. (Continuarea logica a atacului era aci Cel, a5 15. Cd3, Tac8 16. Taci Tfd3 2',e4!’ dVPa„Sare "e^ruI n avea altă (Ambele părți au terminat concentrarea farti m"’ Cc3’ 10.1, tor. .» «.W Dr. T,o„„es,o ÄWot Si TT"^----------— avut cel puțin remiză cu 28. Nb5-f!, ■ at M Wk - m Kc6! 29- Td8: + , TdS: 30. Nc6: +, Dc6: , 31- Td8: +• Rd8: 32. Di8: + etc. La m MO'? e țwi a 28— Cb5, ar fi urmat 29. Ng71 și dază 29- Td3’’ atunci 30- Df8: +- Rd7 31. %'fE- OH • Wm țjja1 Td3: +.. *i albul câșt'igă. Decisiv era In-, .m ' Ilx« 'Ww ** 28. Ne6: !!, fe 29. De6: +, Ne7 30. Td7 și negrul nu poate para matul. După ^Ul ^ WA fuutarea greșită din partidă negrul reu. l'lf.JUmi* yM sește să se apere). 27... Nc6 28. Nc6 + , h H W$, Wffî/ ^c8: (Acum dama neagră reintră în rim/. S joc) 29.... Dc2! (Albul a crezut pro. Hol h Wi bcbH câ In felul acesta își va recâ-Âi5 “BMJ* caeştiga figura sacrificată). 29... De2! (A. ■'..■Ú M 11E1 iefsB meninţă Nebunul b2 şi în acelaş timp mat ^ ^ cu Dd.3., Td3., Telf Mat.) 30. Dh8, De2! (Se putea juca și 30.. f6) 31. ed. (Alb : Rgl, De2, Td3, Tdl, Nb2, Tc2 (Pătrunderea pieselor negre pe Nd, ChB, Pp. a4, b3, e3, S2, g2, linia 2-a este decisivă) 32. Df6, Tb2, h2. — Negru: R.g8, Da8, Tc8, Td8, 33. de (permite un mat în două mii-Nb7, Ne7, Cd5, Pp. a5, b4, e6, tari, dar nu mai exista nici o apărare) ( f7. g7, h7) 33... Ddl: + 34. Tdl:, Tdl: + MAT. (Alb: Rgl, De2, Td3, Tdl, Nb2, Ncl, Chß, Pp. a4, b3, e3, S2, g2, h2. - Negru: Rg8, Da8, Tc8, Td8, Nb7. Ne7, Cd5, Pp. a5, b4, e6, f7. £7, h7) ~ R á ^ Iţi mai aminteşti, tovarăşe cititor, de măreaţa sărbătoare a finalelor „Cupei Tineretului Muncitor”? In mintea ta, mai este încă viu aspectul minunat al Stadionului Republicii, în vreme ce ansamblurile îşi desfăşurau gama lor măeastră de exerciţii? Desigur, încă n’ai uitat graţia demonstraţiilor ansamblului C.G.M., vigoarea reprizei studenţilor de la I.E.F., sau omogenitatea perfectă a ostaşilor din trupele M.A.I. Minunatele demonstraţii care au stârnit atunci admiraţia miilor de spectatori entuziasmaţi, apar din nou în faţa ochilor noştri dornici să mi revadă o clipă ceva din frumuseţea acelei serbări de neuitat. De câteva zile, pe ecranele mai multor cinematografe din Capitală, trulează ediţia specială a jurnalului de actualităţi, închinată „Cupei Tineretului Muncitor’’, în care sunt înmănunchiate aspectele cele mai caracteristice ale acestei strălucite competiţii a maselor muncitoare din Republica noastră Populară. Ansamblurile de gimnastică ritmică, minunatele exerciţii ale executanţilor din aceste ansambluri, sunt din nou accesibile privirilor noastre încântate de atâta graţie şi siguranţă a mişcării. Măestria, virtuozitatea şi eleganţa in execuţie a demonstraţiilor care, atunci pe Stadionul Republicii, au fost aplaudate cu însufleţire de către masele de muncitori, au rămas la fel de pline de farmec şi pe ecran, in obscuritatea sălii de cinematograf. Poate doar coloritul magnific al sutelor de costume, care nu apare în film, ştirbeşte oarecum din frumuseţea imaginilor. (Această lipsă este însă compensată de interesantele unghiuri din care au fost luate imaginile şi de perspectiva care în film, devine un însemnat atribut artistic). Scenariul, axat pe această sărbătorească desfăşurare a finalelor „Cupei Tineretului Muncitor” nu uită insă să redea aspectele semnificative ale măreţei întreceri a tineretului. ,Concursurile preliminare până la faza finală a uriaşei competiţii se perindă unul după altul, întregind, ca într’un tot unitar, înlănţuirea de imagini care alcătuiesc împreună filmul „Cupei Tineretului Muncitor”. Strâns legate de munca neîntreruptă din producţie a sportivilor, imaginile acestea demonstrează cât de puternice sunt legăturile dintre sport şi muncă, dintre sportul curat, sănătos, al maselor muncitoare d, lupta necontenită pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, sarcina măreaţă a clasei muncitoare din Republica Populară Română. Filmul acesta arată că oamenii muzicii iubesc sportul, le este dragă viaţa stadioanelor, verdele gazonului, negrul de tăciune al culoarelor. Tinerii cari in fabrici şi uzine depăşesc norma in lupta cea mare pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, ştiu că sportul îi oţeteşte fiziceşte, li face capabili să muncească mai cu spor. Ei ştiu prea bine că şi sportul îi poate ajuta să-şi construiască o viaţă nouă, mai bună şi mai fericită, lipsită de exploatarea omului de către om. Alături de tineretul întregii lumi progresiste, ei ştiu că sportul este o armă de luptă necruţătoare împotriva imperialiştilor care agită ideia unui nou război, o armă puternică şi de neînvins pentru impunerea unei păci trainice pe pământul acesta greu încercat de măcelul abia sfârşit. De aceea, pe zi ce trece tot mai numeroşi sunt cei care ies pe stadioane, pe terenurile de joc, acolo unde îşi încearcă forţele tinereşti zeci şi sute de vrednici muncitori, la fel de avântaţi in sport ca şi în muncă. Sportul zilelor noastre nu mai este sportul celor avuţi. El devine tot mai mult sportul celor ce muncesc, sportul din care sunt smulse ultimele rămăşiţe burgheze. Din ce în ce mai mulţi tinerii muncitori înlocuiesc pe cei care făceau sport altădată ca o plăcută pierdere de timp. Uriaşele competiţii de mase care au angrenat în desfăşurarea lor zeci şi sute de mii de tineri de la oraşe şi sate au arătat că tineretul nostru nu aşteaptă decât îndemnul pentru a eşi în număr impresionant, de mare pe terenul de sport. „Cupa Tineretului Muncitor” a fost o pildă strălucită de felul în care clasa muncitoare priveşte activitatea sportivă şi rostul ei. Din toate colţurile ţării, din marile oraşe ca şi din cele mai îndepărtate cătune, au pornit la întrecere miile de tineri care până atunci nu avuseseră prilejul să-şi măsoare forţele într’o cursă de viteză, o probă de aruncare sau într’un joc de handbal. Pentru sportul nostru, desfăşurarea „Cupei Tineretului Muncitor” a însemnat o sărbătoare vie, o minunată manifestare a tineretului. Prin „Cupa Tineretului Muncitor” a fost posibilă recrutarea de noi şi remarcabile talente care, în diferite ramuri sportive, vin să se alăture lotului de fruntaşi ai sportului românesc. Prin „Cupa Tineretului Muncitor” au fost trezite la viaţă multe regiuni în care activitatea sportivă se rezuma la o echipă sau două de fotbal și uneori nici la atât. Prin „Cupa Tineretului Muncitor” s’a putut ajunge la o serioasă stimulare a muncii pe tărâm sportiv acolo unde ea nu exista decât pe hârtie sau în dosare prăfuite de vreme. Iată cum filmul „Cupei Tineretului Muncitor” arată cât de luminoase sunt căile de viitor care se deschid sportului din ţara noastră, sub îndrumarea Partidului de avantgardă al celor ce muncesc, Partidul Muncitoresc Român. Filmul reprezintă un real succes nu numai propagandistic cât şi ca realizare artistică, pentru că el isbuteşte să fie o sinteză cu adevărat reuşită a minunatei competiţii de mase, mobilizatoare a sutelor de mii de tineri sportivi din întreaga ţară. Pentru realele sale calităţi, recomandăm cu căldură tuturor sportivilor, vizionarea acestui documentar de valoare, care reprezintă un promiţător început pentru cinematografia noastră căreia Partidul i-a trasat ca sarcină de seamă, realizarea de filme sportive. „Ministerul Artelor, in colaborare cu Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport, va îmbunătţi propaganda sportivă prin cinematografie, asigurând producţia şi vizionarea regulată de jurnale şi filme documentare ştiinţifico-populare privind cultura fizică şi sportul”. (Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra problemei stimulării şi desvoltării continue a culturii fizice şi sportului). In Uniunea Sovietică, filmele sportive documentare şi tehnice au luat un avânt deosebit. Studiourile răspândite pe întreg cuprinsul marei Ţări a Socialismului, produc fără încetare zeci de filme sportive la care contribuie cu munca lor efectivă numeroşi tehnicieni, scenarişti, regizori şi sportivi de seamă. Ele constitue bogate isvoare de învăţăminte pentru tineretul care doreşte să-şi îmbunătăţească neîncetat nivelul tehnic şi calitativ. Exemplul măreţ pe care Uniunea Sovietică ni-l serveşte şi in acest domeniu de activitate trebuie să fie pentru noi un preţios stimulent, o pildă pe care să ne străduim din toate puterile să o urmăm, căci sportul din zilele noastre are menirea de a pătrunde adânc în masele de muncitori, călindu-i pentru marile sate, din care-i aşteaptă, însemnat mijloc de propagandă sportivă, filmul documentar are sarcina de a fi un important mobilizator în munca de făurire a unui sport de mase, bun al tuturor celor ce muncesc. Aşteptăm cu încredere noile realizări ale tinerei cinematografii sportive din ţara noastră, convinşi fiind că ele vor însemna succese la fel de mari ca şi filmul închinat „Cupei Tineretului Muncitor”, măreaţa des,făşurare de forţe sportive a tineretului muncitor din R.P.R. , MARIUS CODEANU, Filmul documentar «Cupa Tineretului Muncitor» Mâine începe la Cluj competiţiile pentru «Cupa Sfatului Popular» Duminecă 9 octombrie, se dispută la Cluj prima ediţie de box, pentru Cupa Sfatului Popular. La această competiţie participă boxeuri din cal. II şi III.a din grupările CFR, Dermata, CSUC şi Armata. Duminică la Lugoj C. S. M. Lugojan întâlneşte Dinamo (Buc.) Duminică, Lugojul găzdueşte o vite, în sala Teatrului Comunal, începând de resantă gală de lupte, între cele mai la orele 18,30. .. bune grupări din ţară: C. S. Muncito. Iată programul complect al reuniunii: rul Lugojan şi Dinamo Bucureşti. MUSCA: Ciosa Dumitru (Dinamo) Datorită faptului că cele două echipe Iuhasz Ştefan (CSML), au elemente de primă valoare, întâlni- COCOŞ: Tucaci luliu (Dinamo)Târfea de Duminică este fără îndoială un ziu Dumitru (CSML), eveniment de mare importanţă rarele PANA: Zentai Ion (Dinamo) — Purifică posibilităţile luptătorilor noştr,Ipescu Ion (CSML). fruntaşi: UŞOARA: Bătrân Ion (Dinamo) — Ciosa Dumitru, Popescu Constantin, Made! (CSML), Lazăr Bujor, Nedelcu (Dinamo). Târziu SFMIMÎJLOCIE: Corneanu I. (Dina. Dumitru, Popescu Ion, Dragomir Schuli mo) _ Ciosa Iosif (CSML), Alexandru și Ciosa Iosif (CSM Lugojan) MIJLOCIE: Popescu Constantin (Di- Intâlnirea se dispută Duminică seara nam0) _ Dragomir (CSML). .......... . . . SEMIGREA: Lazăr Bujor (Dinamo)— GREA: Nedelcu (Dinamo) *— Boltcs —W (CSML), Schuli (CSML). "„SPORTUL POPULAR* VÂRSTA ŞI SPORTUL Intr’o corespondenţă primită din Brăila, ni se relatează faptul îmbucurător că districtul focal de box a organizat o reuniune Pungilistică cu participarea unor tineri începători, in scopul de a-i pregăti pentru „Cupa Sfaturilor Populare, iniţiată de către Comisia Centrală sportivă de specialitate. Aceasta arată grija districtului şi a instructorului federal Mielu Doculescu, pentru ridicarea de noi cadre. In aceiaşi corespondenţă, ni se semnalează insă că întâlnirile programate au fost precedate de două demonstraţii, furnizate de copii în etate de nouă ani. — Deşi micii boxcuri au furnizat partide spectaculoase — după cum ne relatează corespondentul nostru — evidenţiind adevărate talente ■ credem ci s’a făcut o greşeală prin urcarea lor pe ring, oricât de demonstrative ar fi f°stntâlniriie. Fără îndoială, ridicarea de cadre noi, pregătirea cât mai din vreme a elementelor tinere şi talentate, trebue să fie o preocupare de căpetenie a tuturor acelora cari au in grijă organizarea şi îndrumarea a unei cât de mici părţi a activităţii, sportive. — Copiii trebuesc atraşi în număr cât mai mare în sport şi în această privinţă s'a făcut un început prin organizarea referiadei de fotbal a piticilor şi a campionetului de tenis Dar pregătirea copiilor trebue făcută cu multă grijă, iar eforturile lor gradate, in raport cu vârsta, pentru a nu le dăuna sănătăţii. S’a putut astfel constata că la competiţiile amintite, mai sus au fost angrenaţi copii începând de la vârsta de 12 ani, în timp ce la Brăila instructorul Docuiescu urcă pe ring copii de 9 ani. Ridicarea tineretului prin sport, angrenarea lor la o vârstă cât mai fragedă in activitatea Sportivă, este o acţiune frumoasă, dar credem că la Brăila s’a sărit peste col, deoarece nu s’a avut in vedere decât latura senzaţionalului, a atragerii publicului prin „numere” speciale. Dar cum poate instructorul Doculescu să realizeze dorinţa copiilor de a face box? Cum P°ate să le cultive talentul, fără a dăuna desvoltării lor? In acest sens, exemplul lui Lucian Popescu, antrenorul grupării ,,Muncitorii Comunali” din Craiova, este edificator. Acesta limitează iniţierea copiilor în box prin edificaţie fizică, gimnastică şi cursuri teoretice, nepermiţându-se sub nicio formă utilizarea mănuşilor. In felul acesta, la vârsta când regulamentul permite, noi cadre, temeinic pregătite pot îmbogăţi şi ridica nivelul sportului respectiv. Câştigătoarele cupelor de handbal din C. T. M. evoluează din nou in fata publicului bucureştean in cadrul finalelor CTM, desfăşu culină, CSCA — AUTOSPORT. La rute acum câtva timp in Capitală, per interesantă, aceasta este una au putut fi văzute pe teren tinerele din semifinalele „CUPEI RPR”, şi muncitoare de la întreprinderile CE- ceea ce dă programului din Capitală, RUBAU din Sibiu care manifestând o notă şi mai atractivă este faptul că o evidentă superioritate tehnică cele două dispute se vor desfăşura şi-au adjudecat titlul de căştigătoari cuplaj pe terenul din Dudeşti. re — la handall — al acestei mă- pni acelaş timp, însă, la Arad şi reţe competiţii. Timişoara se vor desfăşura alte par-Jocul lor clar , plin de calităţi a tide dintre care se detaşează finala impresionat atunci pe cei prezenţi in feminina a „CUPEI RPR din Arad tribunele Stadionului Tineretului şi TRACTORUL (Braşov) , eforturile depuse de tinerele din St. SPARTA (Mediaş). Dar nici disputaţiu le-au adus un meritat succes. de la Timişoara dintre CSUT şi ZNMâine dimineaţă campioanele FIRUL nu este de neglijat ca flortul CTM joacă din nou în Bucureşti în- Chiar cea mai tare a cupei, tilnind In cadrul Campionatului National feminin cea mai bună f°T- a»! Ia Craiova lacuri mane din capital: CSU U. AZI ,a valora loturi ........ * . ..... demonstrative Intâlnirea aceasta fiind echilibrată şi opunând formaţii prin excelenţă tehnice, prezintă din plin perspecti- La Craiova pe „Stadionul Tinerele unui spectacol ridicat, in plus retului‘‘ două combinate bucurospartidp are şi o covârşitoare impor. , - • -tanţă pentru campionat, ambele etene Câinesc astăzi după amiaza, chipe având şanse egale de a ocu- reprezentativele masculine şi femeia locul trei. nine ale oraşului. In prezent acest loc este ocupat Desigur că în aceste dispute gazde reprezentativa studeţească. , . , . j„cem,, DERUBAU se găseşte la o dife.aeie care se găsesc încă la început, rentă de numai un punct, deci par, nu pot emite pretenţii de victorie, titla de mâine va lămuri situaţia. Partidele urmăresc în primul Bucureşten ce se privesc cu deosebireî!Ci popularizarea handbalului, ia atenţie întâlnirea pe care o au de susţinut ştiind că adversarele lor nu Craiovenii vor avea numai de caşsunt de neglijat. tigat de pe urma jocului avansat Tocmai pentru aceasta s’au Pre pe care-l prestează oaspeţii, având gătit cu multă seriozitate. Săptămâ, astfel prilejul de a câştiga noi şi na aceasta studentele Puteau fi vă. vretioase Cuno?tinte tehnice In zute zi de zi pe terenul CAM unde Prețioase cunoştinţe tehnice, m. atât dimineaţa cât şi dupS amiaza îşi tr adevăr reprezentativele craio, făceau antrenamentele. Dimineaţa vene alcătuite din jucătorii echipeiîCUm Ventru desă-ior c s. v Şcoala Technică Spor. v&rşirea condiţiei fizice iar după a . „ .... miază antrenamentele cu balonul Uval Metalo-Chimic şi Dinamo, au completat programul de pregătire, în enia lor o serie de ele. .... mente talentate, carora prin dispu. Acesta a fost făcut metodic pentru a ttaje programate astăzi li se dă ocat cu adevărat folositor jucătoarelor. 2... de a se afirma. Antrenamentele au alternat, o zi fiind Comitetul Judeţean C. F. S. Dolj, făcute obişnuit iar a doua zi foarte înţelegând misiunea ce-i revenea, uşor numai mişcări pentru menţine, a luat toate măsurile pentru a se , „ a asigura desfăşurăm întâlnirilor de rea in forma, astăzi, condiţiuni dintre cele mai bune. Insă, publicul bucureştean va avea mâine cele 2 combinate bucureocazia să asiste şi la o întâlnire masşiene se vor deplasa la T. Severin. . ^ PAGINA 3-d S&OMITUIA 111 hlhf Cercurile organizate din jud. Argeş trebuie sa ajute sătenii altor comune la organizarea activităţii sportive Cupa Tineretului Muncitor a deschis drum sportului în mediu rural. Activitatea începută odată cu această competiţie de mese este continuată în multe din satele ţării noastre, fiind organizată şi îndrumată prin cercurile sportive. Unul din aceste cercuri a luat fiinţă în comuna Vârsănieşti din judeţul Argeş. Şi roadele înfiinţării lui sunt din cele mai bune. Viaţa sportivă pulsează din ce în ce mai viu, bogată în realizări. S-a format un club, care activează prin secţii de fotbal, velei, tenis de masă, cai şi popice. In sala cercului de şah ARLUS se găsesc câteva mese de csh şi o masă de tenis de masă, la care zilnic vin să se antreneze tinerii ţărani muncitori. Un fapt care arată dragostea şi atenţia pe care sătenii din Vâlcaneşti oau pentru sport, este construirea unui teren de sport, realizat prin muncă voluntară. Dacă la Vâlsănești sportul este pe drumul cel bun, în Schimb la numai 20 km depărtare și anume în comuna Bădiceni, odată cu terminarea primelor faze din CTM, a încetat orice activitate sportivă. Sătenii din această comună, mai ales cei tineri, vor totuşi să facă sport, să participe la competiţi populare, să ia carte la condusurile Insignei de Polisportiv, dar dorinţa lor nu poate fi realizată atâta timp cât nuxistă un cerc sportiv, care să-l organizeze, sâ-l îndrume. Ei ar trebui să ia exemplu de la tinerii din Vâlsăneşti şi sa pornească imediat la alcătuirea unui cerc sportiv. O sarcină den căpetenie revine mai ales organizaţiei de UTM din Bădiceni, p® lângă care trebue să activeze acest cerc. Odată cu formarea acestui cerc, va începe şi în această comună o viață sportivă organizată, care va ajuta tinerilor muncitori să ducă la îndeplinire sarcinile ce le revin în muncile lor. SÎGLER ADRIAN coresp. 1 Cu ocazia Zilei Internaţionale a Luptei pentru Pace 850 oameni ai muncii din judeţul Făgăraş şi-au trecut probele Insignei de Polisportiv In cinstea Zilei Internaţionale a Luptei pentru Pace, s-a dus de către Comitetul Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport — Făgăraş, o intensă muncă de mobilizare a oamenilor muncii din oraş şi comunele judeţului pentru participarea la concursurile Insignei de Polisportiv. Datorită sprijinului preţios acordat de către Judeţeană PMR Făgăraş, acţiunea aceasta a fost dusă la bun sfârşit. Cu concursul secţiei de învăţământ a Comitetului Provizoriu, au fost activaţi o serie de învăţători, cari, sub îndrumarea activiştilor Comitetului Judeţean CFS, au funcţionat ca secretari de concurs şi au contribuit astfel la mobilizarea aspiranţilor şi la buna desfăşurare a concursurilor, participarea la probele Insignei cifrându-se la 850 oameni ai muncii de toate vârstele. Comitetul Judeţean CFS a fixat 5 centre în judeţ, repartizând fiecăruia un număr de comune. In ziua de 2 octombrie, sătenii au venit cu căruţele din cele mai îndepărtate comune la centrele de disputare a Insignei, pentru a arăta prin masiva lor participare la aceste concursuri dorinţa lor de a se întări prin sport. înainte de începerea concursurilor, din toate aceste centre au plecat ştafete în formă de stea, alcătuite din călăreţi care au dus mesagiile tineretului muncitor din judeţ la meetingul pentru pace care s’a desfăşurat în capitala judeţului. DAVID CAROL, corespondent ! Inactivitatea districtelor şi a grupărilor împiedică desvoltarea sporturilor la Râmnicul Vâlcea Până in lui la August, activitatea sportivă în oraşul Râmnicul Vâlcea şi in judeţ, a înregistrat frumoase succese. Terenurie sportive din oraş erau ocupate zilnic de zeci şi zeci de tineri. Aceşti tineri au început să practice sporturi noui pentru localitate, atletism, volei, handbal şi baschet, în care s-au evidenţiat numeroase elemente talentate. Numărul aspiranţilor la „Insigna de Polisportiv“ a crescut într-o singură lună cu încă 1000, toate acestea dovedind atenţia deosebită care s-a dat angrenării tineretului In sport. In ultimul timp insă, activitatea sportivă la Râmnicul Vâlcea a încetat aproape complet. Terenurile sunt frecventate de un număr din ce în ce mai mic de tineri, iar în cele şapte cluburi locale, In afară de C. S. Armata şi C.S.M.V. comitetele sportive sunt complet inactive, iar cele 11 districte au o existenţă formală, rară nici un fel de preocupare sportivă. In prezent, sportul la Râmnicul Vâlcea, se rezumă la practicarea şi aceasta într'o mică măsură a fotbalului, desvoltarea celorlalte sporturi fiind complet neglijată. In comunele din judeţ, situaţia se prezintă la fel de slabă. Cele 28 de terenuri sportive, construite în perioada CTM de tinerii săteni muncitori, sunt lăsate în părăsire, iar activitatea sportivă în judeţ a încetat odată cu CTM. S-a văzut în lunile de vară, că tineretul muncitor din Râmnicul Vâlcea este dornic de a face sport. încetarea activităţii sportive se datoreşte lipsurilor în muncă a Comtetului Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport — Vâlcea. Trebuie deci ca Judeţeanca pentru Cultura Fizică şi Sport să-şi revizuiască atitudinea, eliminând lipsurile şi să pornească hotărît la acţiune, pentru redresarea sportului din localitate, în aşa fel ca sportul să meargă pe drumul plin de realizări de până acum câtva timp. I. N. STANILA Fruntaşi în învăţătură şi sport, fraţii Corica şi Florian Andreescu din Piteşti, au trecut standardurile Insignei de aur Printre sportivii piteşteni care stau remarcat cu prilejul desfăşurării C.T.M. şi concursurilor pentru Insigna de polisportiv, se numără şi fraţii Florian şi Corica Andreescu. Ambii sunt elevi ai liceului teoretic din Piteşti. Copii de muncitori ceferişti, ei au avut posibiltatea de abia în ultimii ani, datorită marilor competiţii populare să-şi poată îndeplini dorinţa lor fierbinte de a practica sportul. Tânărul Andreescu Florian este azi unul din cei mai buni jucători de volei şi baschet ai echipei „Sanitar”, campioană judeţeană, înotător şi atlet, cu reale însuşiri, Andreescu Florian a trecut probele pentru Insigna de Polisportiv la categoria aur. Aceleaşi lucruri bune putem spune şi despre tânăra Corica Andreescu, care, deşi în vârstă numai de 16 ani, este una din jucătoarele de bază ale echipei femenine „Sanitar“, campioana provincialei Timişoara. Fraţii Andreescu sunt absolvenţi ai şcolii de arbitrii de volei care a funcţionat pe lângă districtul Piteşti. Dar activitatea lor nu se rezumă numai la practicarea disciplinelor sportive, ei au fost evidenţiaţi de mai multe ori, fiind totdeodată clasificaţi printre fruntaşii claselor respective. Nici munca pe tărâm ideologic n’ai neglijat-o. Ca activişti ai judeţenei UTM’ Argeş, duc o muncă susţinută pentru ridearea nivelului ideologic al tovarăşilor din şcoală şi de pe terenurile de sport. ■ Florian şi Corica Andreescu, constituesc, prin felul în care ştiu să îmbine armonios activitatea sportivă cu cea ideologică şi şcolară un exemplu viu, demn de a fi urmat de către tineretul sportiv argeșen. ,| r SIGLER ADRIAN I*, „ ţi corespondent C.S.C.A. învingător la handbal In cadrul criterului de calificare seria II disputat la Ploeşti, C. S. C. Armata a învins Victoria I. M. P. Deşi militarii au jucat mai slab decât obişnuit, ei au fost totuşi superiori atât din punct de vedere technic şi tactic cât şi al condiţiei fizice. Victoria I.M.P. nu s-a remarcat decât prin voinţă de a rezista. Scorul este de 8:1 (2:0) pentru CSCA dela care au marcat Bălaş (2), Kunst 12), Renner (2), Haner (1) şi Platon (1). Dela învinşi a marcat Vasilescu. PENTRU CORESPONDENŢII NOŞTRI DIN ÎNTREPRINDERI Se aduce la cunoştinţa corespondenţilor noştri din întreprinderile Telecomunicaţii, Apaca, S. T. B., CFR Chibrituri Filaret, Competrol Mogoşoaia, Solex, Radio Popular, Constructori, Spic Industria Electrică, Comerţul de Stat, Uzinele de cuie Griviţa, Sindicatul Metalochimic, Sindicatul Higiena Fabrica Stela, Timpuri Noi, UCB, Vestitorul, Adesgo, Flamura Roşie, că Luni 10 Octombrie a. c. ora 17, va avea loc la redacţia noastră o şedinţă plenară, la care sunt invitaţi a lua perate. Avându-se în vedere că se vor discuta probleme organizatorice importante şi urgente, toţi corespondenţii noştri din întreprinderile notate sunt rugaţi să nu lipsească. Primele rezultate din competiţia salariaţilor din Comerţ şi Cooperative Competiţia organizată de Uniunea Sindicatelor din Comerţ şi Cooperaţie, In cinstea zilei de 7 Noembrie, a început cu disputarea unei runde de şah. In continuare, mâine se va disputa a doua rundă care va avea loc la ora 9 în sălile Competrol unde se vor întâlni Competrol cu MSB, sala SFIPIA unde se va disputa întâlnirea dintreSindicatul Bănci şi Asigurări şi SFIPIA, în sala Comisiei Centrale a Cooperaţiei, unde Magazinul Popular, întâlneşte gazdele şi în sala SSMB unde se vor întâlni Sind. Textila cu Banca de Stat. Tot, mâine la ora 8,30 pe Stadionul Tineretului, încep şi concursurile de atletism. In această zi sunt programata următoarele probe: băeţi 100 m., 400 m, lungime şi grenadă iar la fete 60 m. si lungime. La volei s’au disputat primele jocuri care au dat următoarele rezultate: COG - Mag. popular 2-1 15—11;’ 3-15; 15-13) Ferometal — SSMB 0.2 (13-15; 7-15) Competrol — M. S. București 1—2 (13-15; 15-12; 12-15). LA VOLEI S’a disputat prima etapă in Cupa Sindicatului Metalochimic Sindicatul Metalochimic a organizat o competiţie detata cu o cupă, la care s’au înscris 32 echipe din cadrul sindicataului. întâlnirile acestei competiţii, care se dispută pe terenul Solex, suscită un deosebit interes in rândurile muncitorilor din sindicatul Metalochimic. Până acum s’au disputat primele întâlniri eliminatorii, soldate cu următoarele rezultate tehnice : ICEPS — Monotehnica 2—0; Rudeni —Otopeni 2—0; Pile — Armătura 2—0; Auto-Independența — Accumulator 2-1; AEG — Spic 2—0; Tehnomecanica — Acta 2—0; IER — Solex 2—1; Radio, popular — AEG 2—0; Auto-Cotroceni— Viitor 2—0; Electrica Coli — Electrocosmic 0—2; Andrei Prott — Uzinele Griviţa 2—0. La partidele din cadrul acestei competiţii vine un mare număr de muncitori. In privinţa conducerii jocurilor se întâmpină multe greutăţi, deoarece — deşi s-au făcut intervenţiile necesare— comisia de volei nu a delegat nici un arbitru pentru aceste întâlniri.