Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-08 / nr. 1500

Prima şcoală de instructori aeromodelişti din Capitală, şi-a încheiat cursurile — Astăzi începe examenul pentru obţinerea brevetului de instructor — P­retutindeni, in fabrici, uzine, modelismul Cunoaşte o tot mă manifestă dorinţa de a procfis tul că ajută in mod fundamental­­ de tineret, instrueste în aproape ti întăreşte vigoarea fizică şi morală ! In ultimii ani, aeromodelismul e conştientă şi colectivistă. Pătrunde este preconizată de Hotărîrea Biroi sează sarcini concrete in acest sens t­iatc în R. P. R. Ţinând seama de avântul cre­scan­t pe care l-a luat in ultimul timp ae­­romodelismul, se pune, ca un impe­­rativ, problema creării cadrelor care să asigure o instruire comple­tă a tinerilor cari doresc să practice acest sport. Din punct de vedere al instrucţiei şi culturii, un aeromodelist trebui să cunoască legile sborului, tainele atmosferei, teoria motoarelor, teh­nologia materialelor, ca şi multe alte domenii ale ştiinţei, pentru forma­rea unii educaţii sportive desăvâr­şite. *Prima şcoală de instruc­­tori aeromodelişti din Capitală şi-a încheiat cursurile în acest sens, F.A.R. a iniţiat prin Districtele aeronautice o serie de şcoli de Instructori aeromodeşti, care, în momentul de faţa, funcţio­nează in mai multe centre ale ţării. In Capitală, au luat sfârşit zilele trecute, cursurile primei şcoale de instructori aeromodelişti, organizată de Districtul aeronautic Ilfov, cu concursul F.A.R. şi al Comitetu­lui judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport. Această şcoală are ca scop, crea­rea unui corp de Instructori, care să pregătească tinerii aeromodelişti din secţiile aviatice de pe lângă întreprinderile şi şcolile din Capita­lă. Cursurile teoretice au început la 26 iulie, în localul Liceului de băeţi nr. 13 fiind frecventate în mod re­gulat de 45 elevi, recrutaţi din rân­durile tineretului muncitor. Pe tot timpul cât au durat cursu­rile, elevii au urmărit cu deosebit interes lecţiile predate, manifestân­­du-şi dorinţa de a-şi însuşi cât mai multe cunoştinţe care să le asigure o temeinică pregătire. Responsabilul şcoalei, tov. instruc­tor Doroga Z., ne-a vorbit cu mult entuziasm despre exemplara com­portare a elevilor. Cursurile şcoalei au fost predate de următorii lectori: Ion Muntea­nu: Educaţie sportivă, ing. Zeamfi­­neagra: Aerodinamica, Ilie Crâşma­ru: Meteorologie, Tehnologia mata­riilel nr. Z. Doroga: Construcţii şi clasificare, Bratoşin, A.: Motoare C. Mitrofan: Propagandă, Popescu Dra­­gom­ir: Codul aeronautic sportiv.­ ­Cu­rsurile practice de la Câmpina Dună ce au luat sfârşit Cursurile teoretice, conducerea şcoalei a s«­­lecţionat 30 de elevi, care au urmat cursul practic la Centrul de Experi­mentare de la Câmpina. Elevii au avut posibilitatea să pu­nă în practică ac! cunoştinţele însu- şcoli şi în rândurile pionierilor, aero^ Ultima verif­icare: exa­intemă desvoltare. Tineretul își nlB„„• ,**-**,... (wnuatui o acest sport util, care pe lângă fâp. * U ' educarea morală și socială a maselor instructor* ate domeniile pozitive ale ştiinţei și __ * . , . celor Care-1 practică. După concursul dela Câmpina, c­oreiat o nouă disciplină Sportivă, IevR *’au re^or* în Capitală, unde ea completă in masă a acestui sport au pregătirile pentru exame­nul Politic al C. C. al PMR, care tra­­nul final’ prin noua organizare a Sportului a­ După un scurt curs de completare a cunoştinţelor, cei 30 de elevi, prin­tre cari şi fete,, au de trecut ultima site în cele patru săptămâni de curs verificare, înainte de a căpăta lire, teoretic lucrând cu însufleţire sub vetul de intructor aeromodelist, supravegherea instructorilor Dor­o­ Examenul final începe astăzi Sam­oa Zf. Crâşmaru si Bariton Căi* . . . . . . . sjdn bătă 8 Octombrie şi continua Dumi­­­nică, la Sediul comitetului judeţean Fiecare elev a construit un aero, pentru Cultură Fizică şi Sport, ele* model după planurile celor mai buni .. „ . , constructori vli având de susţinut probe scrise îi _ . . . . * orale, din cunoştinţele însuşite in In doua săptămâni de cursuri a cela se săptămâni de cursuri fost o adevarată întrecere intre ti­nerii elevi. Cu toţii au dovedit un deosebit Interes pentru însuşirea ce* Duminică 16 Octombrie lei mai bune metode de lucru, aju. , n. tându.se între ei și folosind in mod LIOnCUIS iS r^tOQSti temeinic schimbul de experiență. * La sfârşitul cursului practic a a- In continuarea acţiunii de răspândire vut loc un concurs de verificare­ a aeromoden­sm­ului, ’ districtul .acranau, care a dăt rezultate pozitive, reuşind te ilfov 'organizează, impreună cu dis­­să evidenţieze câteva elemente va­­trictul aeronautic Prahova, un concurs boroase. : • Li care va paricipa şi Centrul Experi-Tanai’ul muncitor Crh» uvL^itt^o mncntul Câm­pina, dela secţia aviatică CFR, a construit c , are , c la pb2,n­ou_ un aeromodel planor, care a plutit Jr?TM',pc 13 • 1 u 35 de minute, după care a dispărut mimca lfi c­în nori. Timpul realizat de acest tâ, Pin partea instrictului Ilfov, vor juu. n8r conrtitue cea mai bună pCrfoi­ ticipa aeromoddiștii dela Wtnk­: CFR, muanţă a anului, după cea a con- 23 August, STB PTI­ l.R.B. Electrica, structorului Benedec Ştefan. (1 oră, Mim­. Sănătăţii şi Lie, nr. b de baoţl, 14 m. la concursul internaţional de la De remarcat faptul că la concurs vor Hajduszobo­zio). Deasemenea tre- participa câţiva dintre cei mai buni con.­bue remarcată performanţa tinerei structuri din ţară: Teodorescu D. (PTT) începătoare Stătescu Alexandra, ca­ campion naţional; Purice Şt. (PTT) câş­­te cu primul aeromodel contruit a­tigătorul concursului cela Giurgiu Gh. realizat timpul de 13 minute. 50 se- Dumitru (CER) învingător la Câmp­, cunde. nu­ e'c­ Partidă de la Ca­mpionatul R.P.R. GAA­BITUL DAMEI urmărește un plan foarte interesant de Alb : Dr. O. Troianescu atac pe aripa regelui, pe care îl reali-GAMBITUL DAMEI Alb : Dr. O. Troianescu Negru: Ștefan ERDELY *caz( da o minieră originală) 17. Cde5. . .. Ce5. 18. Ce5­, Da7 (Ideia de a aduce • d4, da 2. c4, c6 3. C15. CfS 4. Cc9 i­arna la a8 nu este bung și ar fi trebuit de 3. c3 (Varianta lui Alehin. Mai des (jucg pe negru la pierderea partidei) se joacă ad­ 5. a4, Nf6 b. e3, e6 7. jg, jc, js|C5: 20. Cg41. Cd5 (Nu mergea Nc4­, Nb4 8. 0­ 0 0-0 ca în foarte multe 20... Cg4: 21. Cg4:. Nf8 din cauza 22. din Partidele Jocurilor Aleh.n.Euwe) K’d4, Da8 23. Nb6 cu mare avantaj P^a.4' h4iJ\ CJ2’/6 8- N.C.4.; pentru alb) 21. Td3. Ne7 22. Tcdl, Das Ni/!? O inexactitate după care albul 23. Ch6! ar fi ptutu obţine uşor avantaj. Ordinea *. . ., 4IS . A f corectă c. mutărilor este 8... Nb7 9. 0.0, (Inceputul unei­ combinaţii foarte fru- Ne7) 9. 0­ 0!? (Albul nu foloseşte gre- ”?.pas,e c­are ar fi.ir*b",Lsă d?‘df seala adversarului. Trebuia jucat 9. *5 I lda In faY,?te? .alb11 .Ul)f 23.'Lgh (-AcC1?' şi după 9... Da5: 10. Nd2. Db6 11. Da4 ifb­'U.,UÎ , cac la albul îşi recâștigă pianul cu joc mult "I",. ^ f­ar, 1 'irmat NSj­ + c_u simerior) 0... Nb7 10 De2, 0-0 l i. Tdl!? ^‘1 ^tat,0, dî. .. 21'; 2o. (Planul just de joc era 11. e4i, c5 12. nVi^fa « e5, CrfS 13. Nd2, .5, cum s'a jucat în. ra’ 24, DB4 + * R't25N.D-^+­b­ o partidă Landau-Euwe, joc 1939) De,+’ Nf8 , 27/ Nb5+! ? 11.. . Cb17 12. b3, DbS 13. Nb2, c5 14. (Continuarea logica a atacului era aci Cel, a5 15. Cd3, Tac8 16. Taci Tfd3 2'­,e4!’ dVPa„Sare "e^ruI n avea altă (Ambele părți au terminat concentrarea fart­i m"’ Cc3’ 10.1, tor. .» «.W Dr. T,o„„es,o ÄWot Si TT"^----------— avut cel puțin remiză cu 28. Nb5-f!, ■ at M Wk - m Kc6! 29- Td8: + , TdS: 30. Nc6: +, Dc6: , 31- Td8: +• Rd8: 32. Di8: + etc. La m MO'? e țwi a 28— Cb5, ar fi urmat 29. Ng71 și dază 29- Td3’’ atunci 30- Df8: +- Rd7 31. %'fE- OH • Wm țjja1 Td3: +.. *i albul câșt'igă. Decisiv era In-, .m ' Ilx« 'Ww ** 28. Ne6: !!, fe 29. De6: +, Ne7 30. Td7 și negrul nu poate para matul. După ^Ul ^ WA fuutarea greșită din partidă negrul reu. l'lf.JUmi* yM sește să se apere). 27... Nc6 28. Nc6 + , h H W$, Wffî/ ^c8: (Acum dama neagră reintră în rim/. S joc) 29.... Dc2! (Albul a crezut pro. Hol h Wi bcbH câ In felul acesta își va recâ-Âi5 “BMJ* cae­ştiga figura sacrificată). 29... De2! (A. ■'..■Ú M 11E1 iefsB meninţă Nebunul b2 şi în acelaş timp mat ^ ^ cu Dd.3., Td3., Tel­­f Mat.) 30. Dh8, De2! (Se putea juca și 30.. f6) 31. ed. (Alb : Rgl, De2, Td3, Tdl, Nb2, Tc2 (Pătrunderea pieselor negre pe Nd­, ChB, Pp. a4, b3, e3, S2, g2, linia 2-a este decisivă) 32. Df6, Tb2, h2. — Negru: R.g8, Da8, Tc8, Td8, 33. de (permite un mat în două mii-Nb7, Ne7, Cd5, Pp. a5, b4, e6, tari, dar nu mai exista nici o apărare) ( f7. g7, h7) 33... Ddl: + 34. Tdl:, Tdl: + MAT. (Alb: Rgl, De2, Td3, Tdl, Nb2, Ncl, Chß, Pp. a4, b3, e3, S2, g2, h2. - Negru: Rg8, Da8, Tc8, Td8, Nb7. Ne7, Cd5, Pp. a5, b4, e6, f7. £7, h7) ~ R á ^ Iţi mai aminteşti, tovarăşe cititor, de măreaţa sărbătoare a finalelor „Cupei Tineretului Muncitor”? In mintea ta, mai este încă viu aspec­tul minunat al Stadionului Republi­cii, în vreme ce ansamblurile îşi des­făşurau gama lor măeastră de exer­ciţii? Desigur, încă n’ai uitat graţia demonstraţiilor ansamblului C.G.M., vigoarea reprizei studenţilor de la I.E.F., sau omogenitatea perfectă a ostaşilor din trupele M.A.I. Minunatele demonstraţii care au stârnit atunci admiraţia miilor de spectatori entuziasmaţi, apar din nou în faţa ochilor noştri dornici să mi revadă o clipă ceva din frumu­­seţea acelei serbări de neuitat. De câteva zile, pe ecranele mai multor cinematografe din Capitală, trulează ediţia specială a jurnalului de actualităţi, închinată „Cupei Ti­neretului Muncitor’’, în care sunt înmănunch­iate aspectele cele mai ca­racteristice ale acestei strălucite competiţii a maselor muncitoare din Republica noastră Populară. Ansamblurile de gimnastică ritmi­că, minunatele exerciţii ale execu­tanţilor din aceste ansambluri, sunt din nou accesibile privirilor noastre încântate de atâta graţie şi siguranţă a mişcării. Măestria, virtuozitatea şi eleganţa in execuţie a demonstraţii­lor care, atunci pe Stadionul Repu­blicii, au fost aplaudate cu însufle­ţire de către masele de muncitori, au rămas la fel de pline de farmec şi pe ecran, in obscuritatea sălii de cinematograf. Poate doar coloritul magnific al sutelor de costume, care nu apare în film, ştirbeşte oarecum din frumuseţea imaginilor. (Această lipsă este însă compensată de intere­­santele unghiuri din care au fost luate imaginile şi de perspectiva care în film, devine un însemnat atribut artistic). Scenariul, axat pe această sărbă­torească desfăşurare a finalelor „Cu­­pei Tineretului Muncitor” nu uită insă să redea aspectele semnificative ale măreţei întreceri a tineretului. ,Concursurile preliminare până la faza finală a uriaşei competiţii se perindă unul după altul, întregind, ca într’un tot unitar, înlănţuirea de imagini care alcătuiesc împreună fil­mul „Cupei Tineretului Muncitor”. Strâns legate de munca neîntreruptă din producţie a sportivilor, imaginile acestea demonstrează cât de puter­nice sunt legăturile dintre sport şi muncă, dintre sportul curat, sănătos, al maselor muncitoare d, lupta ne­contenită pentru realizarea şi depă­şirea Planului de Stat, sarcina mă­reaţă a clasei muncitoare din Repu­blica Populară Română. Filmul acesta arată că oamenii muzicii iubesc sportul, le este dragă viaţa stadioanelor, verdele gazonului, negrul de tăciune al culoarelor. Ti­nerii cari in fabrici şi uzine depăşesc norma in lupta cea mare pentru rea­lizarea şi depăşirea Planului de Stat, ştiu că sportul îi oţeteşte fizi­ceşte, li face capabili să muncească mai cu spor. Ei ştiu prea bine că şi sportul îi poate ajuta să-şi cons­truiască o viaţă nouă, mai bună şi mai fericită, lipsită de exploatarea omului de către om. Alături de tine­retul întregii lumi progresiste, ei ştiu că sportul este o armă de luptă necruţătoare împotriva imperialişti­­lor care agită ideia unui nou răz­boi, o armă puternică şi de neînvins pentru impunerea unei păci­ trainice pe pământul acesta greu încercat de măcelul abia sfârşit. De aceea, pe zi ce trece tot mai numeroşi sunt cei care ies pe sta­dioane, pe terenurile de joc, acolo unde îşi încearcă forţele tinereşti zeci şi sute de vrednici muncitori, la fel de avântaţi in sport ca şi în muncă. Sportul zilelor noastre nu mai este sportul celor avuţi. El devine tot mai mult sportul celor ce mun­cesc, sportul din care sunt smulse ul­timele rămăşiţe burgheze. Din ce în ce mai mulţi tinerii muncitori în­locuiesc pe cei care făceau sport al­tădată ca o plăcută pierdere de timp. Uriaşele competiţii de mase care au angrenat în desfăşurarea lor zeci şi sute de mii de tineri de la oraşe şi sate au arătat că tineretul nostru nu aşteaptă decât îndemnul pentru a eşi în număr impresionant, de mare pe terenul de sport. „Cupa Tineretului Muncitor” a fost o pildă strălucită de felul în care clasa mun­citoare priveşte activitatea sportivă şi rostul ei. Din toate colţurile ţării, din marile oraşe ca şi din cele mai îndepărtate cătune, au pornit la în­trecere miile de tineri care până atunci nu avuseseră prilejul să-şi măsoare forţele într’o cursă de vi­teză, o probă de aruncare sau în­tr’un joc de handbal. Pentru sportul nostru, desfăşurarea „Cupei Tinere­tului Muncitor” a însemnat o sărbă­toare vie, o minunată manifestare a tineretului. Prin „Cupa Tineretului Muncitor” a fost posibilă recrutarea de noi şi remarcabile talente care, în diferite ramuri sportive, vin să se alăture lotului de fruntaşi ai sportului ro­mânesc. Prin „Cupa Tineretului Muncitor” au fost trezite la viaţă multe regiuni în care activitatea sportivă se rezuma la o echipă sau două de fotbal și uneori nici la atât. Prin „Cupa Tineretului Muncitor” s’a putut ajunge la o serioasă stimu­lare a muncii pe tărâm sportiv acolo unde ea nu exista decât pe hârtie sau în dosare prăfuite de vreme. Iată cum filmul „Cupei Tineretu­lui Muncitor” arată cât de luminoase sunt căile de viitor care se deschid sportului din ţara noastră, sub în­drumarea Partidului de avantgardă al celor ce muncesc, Partidul Mun­citoresc Român. Filmul reprezintă un real succes nu numai propagan­distic cât şi ca realizare artistică, pentru că el isbuteşte să fie o sin­­teză cu adevărat reuşită a minunatei competiţii de mase, mobilizatoare a sutelor de mii de tineri sportivi din întreaga ţară. Pentru realele sale calităţi, re­­comandăm cu căldură tuturor spor­tivilor, vizionarea acestui documen­tar de valoare, care reprezintă un promiţător început pentru cinemato­grafia noastră căreia Partidul i-a trasat ca sarcină de seamă, reali­­zarea de filme sportive. „Ministerul Artelor, in colaborare cu Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport, va îmbunătţi propaganda sportivă prin cinematografie, asigu­rând producţia şi vizionarea regulată de jurnale şi filme documentare ştiin­­ţifico-populare privind cultura fizi­că şi sportul”. (Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra pro­­blemei stimulării şi desvoltării con­tinue a culturii fizice şi sportului). In Uniunea Sovietică, filmele spor­tive documentare şi tehnice au luat un avânt deosebit. Studiourile răs­pândite pe întreg cuprinsul marei Ţări a Socialismului, produc fără încetare zeci de filme sportive la care contribuie cu munca lor efectivă numeroşi tehnicieni, scenarişti, re­gizori şi sportivi de seamă. Ele con­­stitue bogate isvoare de învăţăminte pentru tineretul care doreşte să-şi îmbunătăţească neîncetat nivelul teh­nic­ şi calitativ. Exemplul măreţ pe care Uniunea Sovietică ni-l serveşte şi in acest do­meniu de activitate trebuie să fie pentru noi un preţios stimulent, o pildă pe care să ne străduim din toate puterile să o urmăm, căci spor­­tul din zilele noastre are menirea de a pătrunde adânc în masele de mun­citori, călindu-i pentru marile sate, d­in care-i aşteaptă, însemnat mijloc de propagandă sportivă, filmul documentar are sar­­cina de a fi un important mobiliza­tor în munca de făurire a unui sport de mase, bun al tuturor ce­lor ce muncesc. Aşteptăm cu încredere noile reali­zări ale tinerei cinematografii spor­­tive din ţa­ra noastră, convinşi fiind că ele vor însemna succese la fel de mari ca şi filmul închinat „Cupei Tineretului Muncitor”, măreaţa des­,­făşurare de forţe sportive a tinere­tului muncitor din R.P.R. , MARIUS CODEANU,­­ Filmul documentar «Cupa Tineretului Muncitor» Mâine începe la Cluj com­petiţiile pentru «Cupa Sfatului Popular» Duminecă 9 octombrie, se dispută la Cluj prima ediţie de box, pentru Cupa Sfatului Popular. La această competiţie participă boxeuri din cal­. II şi III.a din grupările CFR, Dermata, CSUC şi Ar­mata. Duminică la Lugoj C. S. M. Lugojan întâlneşte Dinamo (Buc.) Duminică, Lugojul găzdueşte o vite, în sala Teatrului Comunal, începând de resantă gală de lupte, între cele mai la orele 18,30. .. bune grupări din ţară: C. S. Muncito. Iată programul complect al reuniunii: rul Lugojan şi Dinamo Bucureşti. MUSCA: Ciosa Dumitru (Dinamo) Datorită faptului că cele două echipe Iuhasz Ştefan (CSML), au elemente de primă valoare, întâlni- COCOŞ: Tucaci luliu (Dinamo)­Târ­­fea de Duminică este fără îndoială un ziu Dumitru (CSML), eveniment de mare importanţă rare­le­ PANA: Zentai Ion (Dinamo) — Pu­­rifică posibilităţile luptătorilor noştr,I­pescu Ion (CSML). fruntaşi: UŞOARA: Băt­rân Ion (Dinamo) — Ciosa Dumitru, Popescu Constantin, Made! (CSML), Lazăr Bujor, Nedelcu (Dinamo). Târziu SFMIMÎJL­OCIE: Corneanu I. (Dina. Dumitru, Popescu Ion, Dragomir Schuli mo) _ Ciosa Iosif (CSML), Alexandru și Ciosa Iosif (CSM Lugojan) MIJLOCIE: Popescu Constantin (Di- Intâlnirea se dispută Duminică seara nam0) _ Dragomir (CSML). ..........­ . . . SEMIGREA: Lazăr Bujor (Dinamo)— GREA: Nedelcu (Dinamo) *— Boltcs —­­W (CSML), Schuli (CSML). "„SPORTUL POPULAR* VÂRSTA ŞI SPORTUL Intr’o corespondenţă primită din Brăila, ni se relatează faptul îmbucurător că districtul focal de box a organizat o reuniune Pun­gilistică cu participarea unor ti­­neri începători, in scopul de a-i pregăti pentru „Cupa Sfaturilor Populare, iniţiată de către Co­misia Centrală sportivă de spe­­cialitate.­­ Aceasta arată grija districtului şi a instructorului federal Mielu Doculescu, pentru ridicarea de noi cadre. In aceiaşi corespondenţă, ni se semnalează insă că întâlnirile programate au fost precedate de două demonstraţii, furnizate de copii în etate de nouă ani. — Deşi micii boxcuri au furnizat partide spectaculoase — după cum ne relatează corespondentul nostru — evidenţiind adevărate talente ■­ cr­edem ci s’a făcut o greşeală prin urcarea lor pe ring, oricât de demonstrative ar fi f°st­­ntâlniriie. Fără îndoială, ridicarea de ca­­d­re noi, pregătirea cât mai din vreme a elementelor tinere şi ta­lentate, trebue să fie o preocu­pare de căpetenie a tuturor ace­lora cari au in grijă organizarea şi îndrumarea a unei cât de mici părţi a activităţii, sportive. — Co­­piii trebuesc atraşi în număr cât mai mare în sport şi în această privinţă s'a făcut un început prin organizarea referiadei de fotbal a piticilor şi a campione­­tului de tenis Dar pregătirea copiilor trebue făcută cu multă grijă, iar efor­turile lor gradate, in raport cu vârsta, pentru a nu le dăuna să­nătăţii. S’a putut astfel constata că la competiţiile amintite, mai sus au fost angrenaţi copii înce­pând de la vârsta de 12 ani, în timp ce la Brăila instructorul Docuiescu urcă pe ring copii de 9 ani. Ridicarea tineretului prin sport, angrenarea lor la o vârstă cât mai fragedă in activitatea Spor­­tivă, este o acţiune­ frumoasă, dar credem că la Brăila s’a sărit peste col, deoarece nu s’a avut in vedere decât latura senzaţio­­nalului, a atragerii publicului prin „numere” speciale. Dar cum poate instructorul Doculescu să realizeze dorinţa copiilor de a face box? Cum P°a­­te să le cultive talentul, fără a dăuna desvoltării lor? In acest sens, exemplul lui Lucian Popes­­cu, antrenorul grupării ,,Munci­torii Comunali” din Craiova, este edificator.­­ Acesta limitează iniţierea copiilor în box prin edifi­caţie fizică, gimnastică şi cursuri teoretice, neper­miţându-se sub nicio formă utilizarea mănuşilor. In felul acesta, la vârsta când re­­gulamentul permite, noi cadre, temeinic pregătite pot îmbogăţi şi ridica nivelul sportului re­spec­­tiv. Câştigătoarele cupelor d­e handbal din C. T. M. evoluează din nou in fata publicului bucureştean in cadrul finalelor CTM, desfăşu­ culină, CSCA — AUTOSPORT. La rute acum câtva timp in Capitală, per interesantă, aceasta este una au putut fi văzute pe teren tinerele di­n semifinalele „CUPEI RPR”, şi muncitoare de la întreprinderile CE- ceea ce dă programului din Capitală, RUBAU din Sibiu care manifestând o notă şi mai atractivă este faptul că o evidentă superioritate tehnică cele două dispute se vor­ desfăşura şi-au adjudecat titlul de căştigătoa­­ri cuplaj pe terenul din Dudeşti. re — la handall — al acestei mă- pni acelaş timp, însă, la Arad şi reţe competiţii. Timişoara se vor desfăşura alte par-Jocul lor clar ,­ plin de calităţi a tide dintre ca­re se detaşează finala impresionat atunci pe cei prezenţi in feminina a „CUPEI RPR d­in Arad tribunele Stadionului Tineretului şi TRACTORUL (Braşov) , eforturile depuse de tinerele din St. SPARTA (Mediaş). Dar nici disputa­ţiu le-au adus un meritat succes. de la Timişoara dintre CSUT şi ZN­­­Mâine dimineaţă campioanele FIRUL nu este de neglijat ca f­lortul CTM joacă din nou în Bucureşti în- Chiar cea mai tare a cupei, tilnind In cadrul Campionatului Na­­tional­­ feminin cea mai bună f°T- a»! Ia Craiova lacuri man­e din capital­­: CSU U. AZI ,a valora loturi ........ * . ..... demonstrative Intâlnirea aceasta fiind echilibrată şi opunând formaţii prin excelenţă tehnice, prezintă din plin perspecti- La Craiova pe „Stadionul Tine­­rele unui spectacol ridicat, in plus retului‘‘ două combinate bucuros­­partidp are şi o covârşitoare impor. , - • -tanţă pentru campionat, ambele e­­tene Câinesc astăzi după amiaza, chipe având şanse egale de a ocu- reprezentativele masculine şi feme­ia locul trei. nine ale oraşului. In prezent acest loc este ocupat Desigur că în aceste dispute gaz­de reprezentativa studeţească. ,­­ . , . j„cem,, DERUBAU se găseşte la o dife.­aeie care se găsesc încă la început, rentă de numai un punct, deci par, nu pot emite pretenţii de victorie, titla de mâine va lămuri situaţia. Partidele urmăresc în primul Bucure­şt­en ce se privesc cu deosebi­­reî!Ci popularizarea handbalului, ia atenţie întâlnirea pe care o au de susţinut ştiind că adversarele lor nu Craiovenii vor avea numai de caş­­sunt de neglijat. tigat de pe urma jocului avansat Tocmai pentru aceasta s’au Pre­ pe care-l prestează oaspeţii, având gătit cu multă seriozitate. Săptămâ, astfel prilejul de a câştiga noi şi na aceasta studentele Puteau fi vă. vretioase Cuno?tinte tehnice In zute zi de zi pe terenul CAM unde Prețioase cunoştinţe tehnice, m. atât dimineaţa cât şi dupS amiaza îşi tr adevăr reprezentativele craio, făceau antrenamentele. Dimineaţa vene alcătuite din jucătorii echipe­­iîCUm­ Ventru desă-­ior c s. v Şcoala Technică Spor. v&rşirea condiţiei fizice iar după a­ . „ .... miază antrenamentele cu balonul Uval Metalo-Chimic şi Dinamo, au completat programul de pregătire, în enia lor o serie de ele­. .... mente talentate, carora prin dispu. Acesta a fost făcut metodic pentru a ttaje programate astăzi li se dă oca­­­t cu adevărat folositor jucătoarelor. 2... de a se afirma. Antrenamentele au alternat, o zi fiind Comitetul Judeţean C. F. S. Dolj, făcute obişnuit iar a doua zi foarte înţelegând misiunea ce-i revenea, uşor numai mişcări pentru menţine, a luat toate măsurile pentru a se , „ a asigura desfăşurăm întâlnirilor de rea in forma, astăzi, condiţiuni dintre cele mai­­ bune. Insă, publicul bucureştean va avea mâine cele 2 combinate bucure­­ocazia să asiste şi la o întâlnire mas­­şiene se vor deplasa la T. Severin. . ^ PAGINA 3-d S&OMITUIA 111 h­lhf Cercurile organizate din jud. Argeş trebuie sa ajute sătenii altor comune la organizarea activităţii sportive Cupa Tineretului Muncitor a des­­chis drum sportului în mediu rural. Activitatea începută odată cu acea­stă competiţie de mese este conti­nuată în multe din satele ţării noa­stre, fiind organizată şi îndrumată prin cer­curi­le sportive. Unul din aceste cercuri a luat fiinţă în comuna Vârsănieşti din ju­deţul Argeş. Şi roadele înfiinţării lui sunt din cele mai bune. Viaţa sportivă pulsează din ce în ce mai viu, bogată în realizări. S-a format un club, care activează prin secţii de fotbal, velei, tenis de masă, ca­i şi popice. In sala cercului de şah ARLUS se găsesc câteva mese de csh şi o masă de tenis de masă, la care zilnic vin să se antreneze tine­rii ţărani muncitori. Un fapt care a­­rată dragostea şi atenţia pe care sătenii din Vâlcaneşti o­au pentru sport, este construirea unui teren de sport, realizat prin muncă vo­luntară. Dacă la Vâlsănești sportul este pe drumul cel bun, în Schimb la nu­mai 20 km depărtare și anume în comuna Bădiceni, odată cu termina­rea primelor faze din CTM, a înce­tat orice activitate sportivă. Săte­­nii din această comună, mai ales cei tineri, vor totuşi să facă sport, să participe la competiţi populare, să ia carte la cond­usurile Insignei de Polisportiv, dar dorinţa lor nu poa­te fi realizată atâta timp cât nu­xistă un cerc sportiv, care să-l or­ganizeze, sâ-l îndrume. Ei ar trebui să ia exemplu de la tinerii din Vâl­săneşti şi sa pornească imediat la alcătuirea unui cerc sportiv. O sar­cină den căpetenie revine mai ales or­ganizaţiei de UTM din Bădiceni, p® lângă care trebue să activeze acest cerc. Odată cu formarea acestui cerc, va începe şi în această comună o viață sportivă organizată, care va ajuta tinerilor muncitori să ducă la îndeplinire sarcinile ce le revin în muncile lor. SÎGLER ADRIAN coresp. 1 Cu ocazia Zilei Internaţionale a Luptei pentru Pace 850 oameni ai muncii din judeţul Făgăraş şi-au trecut probele Insignei de Polisportiv In cinstea Zilei Internaţionale a Luptei pentru Pace, s-a dus de că­tre Comitetul Judeţean pentru Cul­tură Fizică şi Sport — Făgăraş, o intensă muncă de mobilizare a oa­menilor muncii din oraş şi comunele judeţului pentru participarea la con­cursurile Insignei de Polisportiv.­­ Datorită sprijinului preţios acordat de către Judeţeană PMR Făgăraş, acţiunea aceasta a fost dusă la bun sfârşit. Cu concursul secţiei de în­văţământ a Comitetului Provizoriu, au fost activaţi o serie de învăţători, cari, sub îndrumarea activiştilor Co­mitetului Judeţean CFS, au func­ţionat ca secretari de concurs şi au contribuit astfel la mobilizarea as­piranţilor şi la buna desfăşurare a concursurilor, participarea la probe­le Insi­gnei cifrându-se la 850 oameni ai muncii de toate vârstele. Comitetul Judeţean CFS a fixat 5 centre în judeţ, repartizând fiecă­ruia un număr de comune.­­ In ziua de 2 octombrie, sătenii au venit cu căruţele din cele mai îndepărtate comune la centrele de disputare a Insignei, pentru a arăta prin masi­va lor participare la aceste concur­suri dorinţa lor de a se întări prin sport. înainte de începerea concursurilor, din toate aceste centre au plecat ştafete în formă de stea, alcătuite din călăreţi care au dus mesagiile tine­retului muncitor din judeţ la mee­­tingul pentru pace care s’a desfăşu­rat în capitala judeţului.­­ DAVID CAROL,­­ corespondent ! Inactivitatea districtelor şi a grupărilor împiedică desvoltarea sporturilor la Râmnicul Vâlcea Până in lui la August, activitatea spor­tivă în oraşul Râmnicul Vâlcea şi in judeţ, a înregistrat frumoase succese. Terenurie sportive din oraş erau ocu­­pate zilnic de zeci şi zeci de tineri. Aceşti tineri au început să practice sporturi noui pentru localitate, atletism, volei, handbal şi baschet, în care s-au evidenţiat numeroase elemente talen­­tate. Numărul aspiranţilor la „Insigna de Polisportiv“ a crescut într-o singură lună cu încă 1000, toate acestea dove­dind atenţia deosebită care s-a dat an­grenării tineretului In sport. In ultimul timp insă, activitatea spor­tivă la Râmnicul Vâlcea a încetat a­­proape complet. Terenurile sunt frecventate de un nu­măr din ce în ce mai mic de tineri, iar în cele şapte cluburi locale, In afară de C. S. Armata şi C.S.M.V. comitetele sportive sunt complet inactive, iar cele 11 districte au o existenţă formală, rară nici un fel de preocupare sportivă. In prezent, sportul la Râmnicul Vâl­cea, se rezumă la practicarea şi aceasta într'o mică măsură a fotbalului, desvol­tarea celorlalte sporturi fiind complet neglijată. In comunele din judeţ, situaţia se prezintă la fel de slabă. Cele 28 de te­renuri sportive, construite în perioada CTM de tinerii săteni muncitori, sunt lăsate în părăsire, iar activitatea spor­tivă în judeţ a încetat odată cu CTM. S-a văzut în lunile de vară, că tine­­retul muncitor din Râmnicul Vâlcea este dornic de a face sport. încetarea acti­vităţii sportive se datoreşte lipsurilor în muncă a Comtetului Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport — Vâlcea. Trebuie deci ca Judeţeanca pentru Cul­tura Fizică şi Sport să-şi revizuiască atitudinea, eliminând lipsurile şi să por­nească hotărît la acţiune, pentru redre­sarea sportului din localitate, în aşa fel ca sportul să meargă pe drumul plin de realizări de până acum câtva timp. I. N. STANILA Fruntaşi în învăţătură şi sport, fraţii Corica şi Florian Andreescu din Piteşti, au trecut standardurile Insignei de aur Printre sportivii piteşteni care stau remarcat cu prilejul desfăşurării C.T.M. şi concursurilor pentru Insigna de poli­sportiv, se numără şi fraţii Florian şi Corica Andreescu. Ambii sunt elevi ai liceului teoretic din Piteşti. Copii de muncitori ceferişti, ei au a­­vut posibiltatea de abia în ultimii ani, da­torită marilor competiţii populare să-şi poată îndeplini dorinţa lor fierbinte de a practica sportul. Tânărul Andreescu Florian este azi unul din cei mai buni jucători de volei şi baschet ai echipei „Sanitar”, campioană judeţeană, înotă­tor şi atlet, cu reale însuşiri, Andreescu Florian a trecut probele pentru Insigna de Polisportiv la categoria aur. Aceleaşi lucruri bune putem spune şi despre tânăra Corica Andreescu, care, deşi în vârstă numai de 16 ani, este una din jucătoarele de bază ale echipei femenine „Sanitar“, campioana provincialei Timişoara. Fraţii Andreescu sunt absolvenţi ai şcolii de arbitrii de volei care a func­ţionat pe lângă districtul Piteşti. Dar activitatea lor nu se rezumă numai la practicarea disciplinelor sportive, ei au fost evidenţiaţi de mai multe ori, fiind totdeodată clasificaţi printre fruntaşii claselor respective.­­ Nici munca pe tărâm ideologic n­’ai­ neglijat-o. Ca activişti ai judeţenei UTM­’ Argeş, duc o muncă susţinută pentru ridearea nivelului ideologic al tovarăşi­lor din şcoală şi de pe terenurile de sport.­­ ■ Florian şi Corica Andreescu, consti­tuesc, prin felul în care ştiu să îmbine armonios activitatea sportivă cu cea ideologică şi şcolară un exemplu viu, demn de a fi urmat de către tineretul sportiv argeșen. ,| r SIGLER ADRIAN­­ I*, „ ţi corespondent C.S.C.A. învingător la handbal In cadrul criterului de­­ calificare seria II disputat la Ploeşti, C. S. C. Armata a învins Victoria I. M. P­. Deşi militarii au jucat mai slab decât obişnuit, ei au fost totuşi superiori atât din punct de vedere technic şi tactic cât şi al condiţiei fizice. Victo­ria I.M.P. nu s-a remarcat decât prin voinţă de a rezista. Scorul este de 8:1 (2:0) pentru CSCA dela care au marcat Bălaş (2), Kunst 12), Renner (2), Haner (1) şi Platon (1). Dela în­vinşi a marcat Vasilescu. PENTRU CORESPONDENŢII NOŞTRI DIN ÎNTREPRINDERI Se aduce la cunoştinţa cores­pondenţilor noştri din întreprin­derile Telecomunicaţii, Apaca, S. T. B., CFR Chibrituri Filaret, Competrol Mo­­goşoaia, Solex, Radio Popular, Con­structori, Spic Industria Electrică, Co­merţul de Stat, Uzinele de cuie Grivi­­ţa, Sindicatul Metalochimic, Sindicatul Higiena Fabrica Stela, Timpuri Noi, UCB, Vestitorul, Adesgo, Flamura Ro­şie, că Luni 10 Octombrie a. c. ora 17, va avea loc la redacţia noastră o şedin­ţă plenară, la care sunt invitaţi a lua perate. Avându-se în vedere că se vor dis­cuta probleme organizatorice impor­tante şi urgente, toţi corespondenţii noştri din întreprinderile notate sunt rugaţi să nu lipsească. Primele rezultate din competiţia salariaţilor din Comerţ şi Cooperative Competiţia organizată de Uniunea Sin­dicatelor din Comerţ şi Cooperaţie, In cinstea zilei de 7 Noembrie, a început cu disputarea unei runde de şah. In con­tinuare, mâine se va disputa a doua rundă care va avea loc la ora 9 în sălile Competrol unde se vor întâlni Compe­trol cu MSB, sala SFIPIA unde se va disputa întâlnirea dintre­­Sindicatul Bănci şi Asigurări şi SFIPIA, în sala Comisiei Centrale a Cooperaţiei, unde Magazinul Popular, întâlneşte gazdele şi în sala SSMB unde se vor întâlni Sind. Textila cu Banca de Stat. Tot, mâine la ora 8,30 pe Stadion­­ul Tineretului, încep şi concursurile de­ atletism. In această zi sunt programata următoarele probe: băeţi 100 m., 400 m, lungime şi grenadă iar la fete 60 m. si lungime. La volei s’au disputat primele jocuri care au dat următoarele rezultate: COG - Mag. popular 2-1 15—11;’ 3-15; 15-13) Ferometal — SSMB 0.2 (13-15; 7-15) Competrol — M. S. București 1—2 (13-15; 15-12; 12-15). LA VOLEI S’a disputat prima etapă in Cupa Sindicatului Metalochimic Sindicatul Metalochimic a organizat o competiţie detata cu o cupă, la care s’au înscris 32 echipe din cadrul sindi­­cataului. întâlnirile acestei competiţii, care se dispută pe terenul Solex, suscită un de­osebit­ interes in rândurile muncitorilor din sindicatul Metalochimic. Până acum s’au disputat primele în­tâlniri eliminatorii, soldate cu următoa­­rele rezultate tehnice : ICEPS — Monotehnica 2—0; Rudeni —Otopeni 2—0; Pile — Armătura 2—0; Auto-Independența — Accumulator­ 2-1; AEG — Spic 2—0; Tehnomecanica — Acta 2—0; IER — Solex 2—1; Radio, popular — AEG 2—0; Auto-Cotroceni— Viitor 2—0; Electrica Coli — Electro­­cosmic 0—2; Andrei Prott — Uzinele Griviţa 2—0. La partidele din cadrul acestei com­petiţii vine un mare număr de munci­tori. In privinţa conducerii jocurilor se în­tâmpină multe greutăţi, deoarece — deşi s-au făcut intervenţiile necesare— comisia de volei nu a delegat nici un arbitru pentru aceste întâlniri.

Next