Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-09 / nr. 1501

GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT DIN GRABAU JUD. TIMIŞ, FRUNTAŞE IN PRODUCŢIE ŞI IN SPORT Xîaerii ţărani muncitori I in cinstea zîiei Competiţiile de masă au constituit tm puternic stimulent In desvoltarea sportului la Si­te. Succesele Înregistra­te In Cupa Tineretului Muncitor sunt reontinuate şi astăzi prin organizarea a cât mal m■ • 11e cercuri sportive să­­teşti, puternic sprijinite In­ctivitatea lor de staţiunile de Maşini şi Tractoa­re şi de Gospodăriile Agricole de Stat. Un exemplu concret de rodnică acti­vitate sportivă la sate II oferă cercul sportiv TRACTORUL de la Gospodăria Agricolă de Stat din comuna Grabaţi Judeţul Timiş. Sprijiniţi şi îndrumaţi de Partid, mobilizaţi In frumoasele ac­ţiuni ,pe care le-au Intreprins de organi­­zaţia de tineret, tinerii muncitori au reuşit să organizeze un puternic cerc sportiv, care are până In prezent cinci secţii. Antrenând in activitatea sportivă peste opt sute de ţărani muncitori, clu­bul TRACTORUL din comuna Grabaţi- Jud. Timiş a repurtat o serie de suc­cese demne de evidenţiat. IN FRUNTEA ECHIPELOR RURALE DE FOTBAL la campionatul rural de fotbal din judeţul Timiş, echipa clubului sportiv aTRACTORUL. îomnata din elemente tinere, recoltate din rândurile muncito­rilor agricoli, a obţinut o serie de vic­torii care au dus-o pe primul loc din clasament. In acelaşi timp jucătorii au dovedit o corectă atitudine sportivă, rod al unei intense activităţi educative. Dar tinerii ţărani muncitori au îndră­git cu aceeaşi însufleţire şi celelalte discipline sportive. Şi nu este intâm­­plâtor faptul ca secţia de atletism este cea mai puternică a clubului. Dease­­m­eni ei nu au neglijat nici tenisul de masă şi şahul. In cadrul clubului au fost organizate numeroase competiţii cu care "wile­ »"au evidenţiat multe ele­­m­ente talentate. şi-aşi luat angajamente de 7 Noembrie FRUNTAŞII ÎNTRECERILOR SOCI­ALISTE DINTRE GOSPOD­ARII­LE AGRICOLE DE STAT Sportul l-a oţelit şi mai mult pe ti­nerii muncitori agricoli din com. Gra­­baţi. Le-a dat forţe noi de muncă. In cadrul întrecerilor socialiste dintre toate Gospodări­le Agricole de Stat din ţarâ, ei au depăşit cu mult planul de lucru reu­şind astfel să cucerească în două cam­panii agricole consecutive Drapelul Muncii. Exemplul tractoriştilor sportiv! Neu­ Johr Nicolae, Schip Petru, Katela Gheorghe şi Schip Iosif care depăşesc consimt norma cu 75 la sută, a fost urmat cu însufăţire de ceilalţi tineri muncitori. In fruntea lor se află tot Kadar Iosif, responsabilul clubul I, care a fost evidenţiat în muncă şi de­corat cu Medalia Muncii clasa l-a. ÎNTRECERI IN MUNCA SI IN SPORT IN CINSTEA LUI 7 NOEM­­BRIE In cinstea zilei de 7 Noembrie mun­citorii agricoli de la G.A.S. Grabaţi au iniţiat noi întreceri pentru îndeplinirea la timp a planului de Insămânţări, pe­n­­tru angrenarea în activitatea sportivă a unui cât mai mare număr de tineri, care să obţină până In această zi standardurile Insignei de Polisportiv. Aici trebue să amintim şi de anga­jamentele pe care şi le-au luat sportivii din Gospodăria de la Grabaţi, In întâm­pinarea măreţei zile de 7 Noembrie Astfel, fotbalistul Brâncoveanu Con­stantin se va strădui să depăşească norma cu 110 la sută, iar tinerii care activează în secţia de atletism cu 90 la sută. Însufleţiţi de faimoasele lor realizări de până acum tinerii muncitori agri­coli din Grabaţi vor munci cu şi mai multă râvnă pentru a face din clubul lor un club sportiv de frunte. ' D, TARAN corespondent Dimineaţa, In Dudesti, cuplaj la handbal C.S.O.A. Autosport, ssmT.nala Cupai R.P.R., si C.S.U.R.­Ceruhan, in cam­­ion jîul national Capitala a găzduit In ultimul timp num­ roase partide de handbal dar nîei­­una nu s’a ridicat la o treaptă superioa­ră din punct de vedere al specia roiului. Astăzi, Insă un cuplaj de valoare de ocazie a bucureştenilor să asiste la două întâlniri care — prin faptul ca aduc pe teren formaţii de frunte in mişcarea noastră handbalistă — prezintă din p* 1 2‘n perspectivele unor spectacole de can­­tare. O semifinală masculină din cadrul „CUPEI RPR”. Intre CSCA şi AUTO SPORT, şi Întâlnirea femenică restan­ţă a Campionatului Naţional, CSU B - DERUBAU, alcătuise programul care se va desfăşura In cursul dimineţii pe terenul din DUDEŞTI, program care trebue să recunoaştem este cel mai In­teresant dintre toate care «au desfă­șurat In arest sezon In Capitală. CSU B Șl A FORMAT EChIPA Jocul cu DERUBAU a preocupat în­deaproape pe studente, care după In­toarcerea dela Dumbrăveni s’au pregâtit o săptămână întreagă numai pentru a­cdastă dispută Ceea ce au urmărit In special, in antrenamentele lor, a fost In primul rând remedierea jocului inanntaşilor. Şi au reuşit să Înlăture tactica greşită, acum cele cinci atacante combină mai puţin şi trag mai mult la poartă. După ultimul antrenament CFU B .c,a format astfel echipa: Adami Ma­riana, Pacha Ana, Giulilan Maria, Şte­­fănescu Ecaterina, Niţoiu Georgeta Iacoboş Maria, Hoffer Jutta, Munteanu Hijga, Radu Ilona, Şerban Mioara şi Ionescu Maria. După cum se poate vedea din această formaţie lipseşte Marga Munteanu care a bolnavă şi nu poate juca. DERUBAU A SOSIT ASEARA Adversarele studentelor, tinereţe Inunctoare ale întreprinderilor DERU La Arad finala feminină iar la Timişoara şi Bucureşti semifinalele masculine ale „Cupei R.P.R.« Astăzi va lua sfârşit competiţia ter­m­enlui dotată cu „CUPA RPR” dispu­­tându se la Arad finala dintre forma­ţiile TRACTORUL (Braşov) şi SPAR­TA (Mediaş). In acelaş timp la Timişoara şi Bucu­reşti se vor desfăşura semifinalele masculine din cadrul „CUPFI RPR", CSUT—ZEFIRUL şi respectiv CSCA— AUTOSPORT. Totodată în Capitală se va disputa şi o restanţă din Campionatul Naţional Jemenin care va opune formaţiile CSUB şi DERUBAU. BAU din Sibiu, câştigătoarele CTM la handbal, au sosit aseară în Capitală de­plasând următorul lot de jucătoare: Koen­g Marianne, Roth Ane-Marie, Pri­­cop Angela, Clement Herta, Schuller Ani, Sil Maria, Schneider Brigitt­e, Wagner Ani, Draser Magda, Theil Ane-Marie, Herder lugrit şi Hoffman lize. Este aceeaşi formaţie care a jucat în cadrul finalelor CTM in August L­­Bucureşti aşa Încât sibl­em-îe sunt cunoscute şi prezenţa lor din nou în Capitală este privită cu mult Interes. CANTONA MENTÜL DELA PREDEAL AL MILITARILOR Ca şi CSU, CSCA nu şi-a sube-stimat adversarul care dispune de o garnitură foarte bună După victoria asupra DINAMGUIUI CSCA şi­ a trimes din nou jucătorii un cantonament la Predeal unde timp d­­două săptămâni s’au pregătit cu multă atenţie în vederea semifinalei „CUPE­­RPR” joc in care vor să adeverească forma bună din partida cu Dinamo. Compartimetele au fost pus­e la puni­ şi ele funcţionează azi mai bine ca în ultima ieşire publică a militarilor, lu cru care dă disputei o notă şi mai a­­tractivă. CSCA a sosit de Vineri seară în Capitală, totuşi formaţia în care va juca nu este cunoscută pentru el va fi alcătuită pe teren înaintea începerii jocului. Rezultata din Campionatul Districtual de baschet In cadrul Campionatului Districtual de baschet au fost Înregistrate ori după a­­miază următoarele rezultate tehnice: Banca RPR—CSCA (m. rez.): 0-2 (reprezentare); Postăv. Română—CSU II (m. H): 0-2 (neprezen­tare); PMB - CAM II (m. HI): 17-16; GPM1 — Petrolul (m. II): 2-0 (nepre­­zentare). Rezultatele de baschet de aseară Pe terenul C.S.U. au fost Înregistra­te aseară, în nocturnă, următoarele re­zult­­e: C.S.C.A.—E.F.A. (m. I): 63—23 (24—4) Banca R.P.R.—C.S.U. (m. I) 33—32 (15-16). Lista oficialilor de atletism pentru concursurile Insignei de Polisportiv Comitetul Judeţean Ilfov pentru Cul­tură Fizică şi Sport aduce la cunoştinţă oficialilor de atletism din Capitală, că «‘au făcut următoare­e programări pen­­tru concursurile Insignei de Polisportiv, care vor avea loc In cursul acestei săp­tămâni. LUNI 10 OCTOMBRIE, ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amor­­ţîtu, Gavrili V., lonescu Emil, Şerbă­­nescu MC Enache St., Diamandescu STADIONUL P. T. T.: Radu Ion, Slădescu, Pârligras, Cenuşioiu Aurel, Cojocaru Cenuşioiu Anastasia, Naum­. STADIONUL CIULEŞTI- Pa­iu, Cal­ciu V., Paraschivescu I., Osiac, Dvar­­sak, Rah­iu. MARŢ­­II OCTOMBRIE. ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amor, Situ, Ungur Leo, Podhha, Gavrilă V. Tendorescu Marv, Grancea . STADIONUL P.T T.: Radu Ion, Co­­jocaru, Prejbeanu, Lonescu Emil, Ce­­nusiniu Anastasia Naum. STADIONUL GIUI­EŞTI: Panu, Pâr­­ligras, Enache St., Diamandescu. Cai. du V MERCUR! 12 OCTOMBRIE. ORELE 15 STADIONUI TINERETULUI: Amor,­ţitu, Orăşanu, Şerbărtesm, Cenuşioiu Anastasia, Diamandescu Gavrilă V., Teodo msscU M­ irv, Petrîcă Nata ia. STADIONUL P. T. T.: Naum Radu Ion, F.nache St., Cojocaru, Prejbeanu, Cenusioiu Aurel. GH­II­ESTI: Anton Ionescu, Paleu, Paraschivescu I., Osiac. Canu V., Gr­a­­cea, Popescu P., Baruch, Petrica Icritalta. JOI 13 OCTOMBRIE, ORELE 18 STADIONUL TINERETULUI: Amor, Titu, Prejbeanu, Pârligras, Teodori­scu M’„ Moise, Gavrilă­, Petrici N., Anto­­nies Cornel, Alexandrescu. P. T. T. Ivan Costică, Voiculescu, Radu Ion, Naum, Cojocaru, Cenuşioiu Aur I. STADIONUL GIULEŞTI: Calciu V., Paraschivescu I., Osiac, Cenuşioiu A­­nastasia, Paleu, Raicîu, Haruch VINERI 14 OCTOMBRIE, ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amin­tiiu, Ivan Costică, Ungur Leo, Diaman­­d­escu, Gavri­l, Moise, Teodorescu M, Petrică Natalia. STADIONUL P.T.T.: Paleu, Slădescu Radu Ion, Naum, Cojocaru, Raiciu, Ce­nuşioiu­­ GIUI­EŞTI: Pârligras, Calciu­s , Osiac, Paraschivescu, Antonies, Cenu­­şioiu A., Alexandrescu. SAMBATA 15 OCTOMBRIE, ORELE 15 STADIONUL TINERETULUI: Amor­­ţitu, Moise, Orăşeanu, Grancea, Bmuch­i­odlcha, Gavrilă, Şerbănescu, Teodo­­rescu, Petică Natalia. STADIONUL P.T.T.: Radu Ion, Naum, Cojocaru, Ivan Costică, Voicu­­lescu, Enache St­rateu, STADIONUL CJIUJ­EŞTI: Parasem­vescu L. Osiac, Calciu V Raiciu, An­­ton lonescu, Gom­sloiu Adost., Pari­­gras. Acestora 11 se vor adăuga şi studenţii de la I. E. F. ’ * ’ * DRUMUL CARE TREBUE URMAT I­n iarna acestui an, a apărut !n ziarul nostru o an­a­­liză critica a muncii sportive ce se desfăşoară tn uzinele me­­talurrg’ce din Hunedoara. Se a­­rată Iîi articol că In cicua suc­ceselor obţinute în muncă de oţetarii hunedoreni, ei au rămas mai în urmă în domeniul spor­tului. Intr’adevăr, muncitorimea de la ISS nu se bucura din plin de binefacerile culturii fizice a! sportului, deoarece acolo se pu­sese accentul doar pe fotbal. Mai domina încă acea concepţie gre­şită, rămăşiţă a mentalităţii burgheze In sport că principalul şi unicul sport ce poate şi trebuie să existe, este doar f­ib­­luL sport făceau la ISS Hunedoara apar cei 11 fotbalişti in jurul lor concentrănduse toată activitatea sportivă a uneia dintre cele mai importante uzine metalurgice din RJP­R. Hunedorenii au fost însă aju­taţi de către „SPORTUL POPU­LAR” să-şi îndrepte lipsurile şi având sprijinul organizaţiei de Partid şi al comitetului sindical ei se pot mândri astăzi cu fru­­moase succese realizate în sport. Clubul muncitoresc al uzinei a devenit centrul şahist al oraşu­­lui în cele două săli special ame­najate vin după terminarea lu­crului muncitorii să joace şah, să analizeze şi să discute pro­bleme şi teoriile şahiste. In afara muncitorilor de la uzină, vin la Clubul de şah activişti, uce­­nici, muncitori şi funcţ­onari din oraş, aşa încât in toate după amiezile, sălile sunt pline de lume şi foarte mulţi sunt aceia care urmăresc la o tabelă de­ de­­monstraţie, expliz­iţiie şahiştilor mai avansaţi. Amenajarea clubu­lui, mesele şi chiar unele piese de şah, lozincile care împodo­besc clubul, totul a fost realizat prin muncă voluntară şi este ra­da­ dorinţei de sport a maselor de muncitori. Dar nu numai în şah s’au în­­registrat sucese la întreprinde­­rile Siderurgice de Stat Hune­doara. Şi atletismul a început să pătrundă în rândurile muncito­rilor dein I.S.S. Do­inţa lor de a face sport a început să se trans­forme in fapt. Acum numai poa­­te fi vorba ca tinerii de la ISS să se plângă Că nu pot practica atletismul, aşa cum a făcut un ucenic de la aceste uzine, care a­­nul trecut a venit pe jos până . Deva ca să-l reclame pe antreno­rul de fotbal, care-i încuiase pantofi cu cuie, împiedeicâmtu-i astfel să participe la triatlonul popular. De așa ceva nu mai poa­te fi vorba acuma. La I.S.S. a început o vie activitate atletică. Un instructor a fost angajat şi din numărul mare de muncitori care au început să îndrăgească f!_ să practice atletismul s’au ri­dicat câteva elemente talentate care au participat chiar la Cam­pionatele Naţionale de atletism şi la cele de cros. Zilnic, mereu mai mulţi muncitori se îndreaptă spre atletism, dintre ei nume­roşi sun­t cei cari vădesc reale talente. De ce am scris despre succe­­sele în sport pe care le-au re­coltat muncitorii de la ISS? In primul răni, să arătăm că au ştiut să foloseaescă ajutorul ce l-au primit sub forma criti­cii făcute prin presă. Dar mai ales trebuie arătat un alt mare merit al oţetarilor de la Hunedora. Ei au început să se preocupe in mod temeinic de sporturi de bază, ca atletism şi şah, fără să neglijeze nici preocuparea pen­tru fotbal. Dimpotrivă, organi­zând un campionat intre atei­ere, la care au participat ÎS echipe formate din nelegitimaţi au atras elemente noui in fotbal si sî-au întărit cadrele primei echipe. Urmarea nu a inârziat să apară: echipa I.S.S. Hunedoara a învins in cadrul Cupei R.P.R. puternica formaţie divizionară Jiul. Felul cum s’a lucrat In Hune­doara trebuie dat ca exemplu, deoarece campania pentru răs­pândirea sporturilor de bază NU TREBUIE ÎNŢELEASA CA O LUPTA ÎMPOTRIVA FOTBALU­LUI, ci ca o campanie p­rin care sporturile de bază să fie aduse CEL PUŢIN la acelaş nivel CU fotbalul. Chestiunea trebuie să fie foarte limpede. Şi of ciarii de la Hunedoara au dat un stră­lucit exemplu pentru toată lu­mea de felul cum trebuie înţe­leasă problema, popularizând deocamidată atletismul şi şahul. Desigur că vor urma gimnastica tirul, nataţia, voleiul, schiul, tu­rismul şi aviaţia sportivă. Atunci exemplul lor va fi plin, dar şi până atunci ei au meritul de a fi arătat drumul care tre­­bue urmat. 1 O. FLORIAN 1 Campionatul Districtual Eri după amiază au continuat î n­tâlnîrile de vo­lei din cadrul Cam­­­pionatului Districtual. De remarcat rezultatul echipei fe­minine „Banca R. P. R­“, care ju­când îtl cadrul turneulu! final a! categoriei l-a a dispus de „Fi­ni­­nțe‘\ In această partidă s’a arătat în­­că odată necesitatea unui antre­nor. „Banca R. P. R." a fost bine con­dusă şi a trecut peste echipa căreia în lipseşte un conducător şî din a­­ceastă cauză — deşi posedă jucă­toare bune — a pierdut La Distincţie bâeţi, „Godeanu" a avut un plasament mai bun pe te­ren şi a învins „CfR’’ care a avut în permanenţă fundul descoperit­ de vol:i a continuat e i Rezultatele tehnice sunt: Godeanu—CFR (m. D.): 15—12 7—15 12—15 15—4 15—13. Godeanu — CFR (m­. rez.): 16—14 15—13. CS Armata—Dâmboviţa (f. III): 15—4 16—14. MCA—S. Imbrăcămi­nte (f III): 2—0 Finanțe-Be­nca RPR. (f. I): 10—15 14— 16. CSU — S. Sanitar (m­­.): 15—4 15— 13 9—15 15—11. CSU—S. Sanitar (m. rez.): 15—13 15—2. CSU—CFR (f. D.): 15—9 15—8 11—15 16—14. CSU—CFR (f. rez.): 15—11 15—11. CSCA—Petrolul (m. D.): 15—6 15—13 15­ 4 Ultima cursă motociclistă şi automo­­bilistă de regularitate din acest sezon se va desfăşura în zilele de 14, 15 şi 16 octombrie pe traseul Bucureşti — Piteşti — R. Vâlcea — Făgăraş— Bra­şov — Ploeşti — Bucureşti. Cursa este deschisă tuturor alerga­to­­rilor licenţiaţi şi nelicenţiaţi, posesori de carnete de conducere. Competiţiunea este organizată de CSCA şi este întitulată „Curierul Ph­­­il". Traseul măsoară 565 km, care vor fi parcurşi în trei etape: L Bucureşti — R. Vâlcea, N­. R. Vâlcea—Braşov şi 111, Braşov—Bucureşti. Pentru distanţarea echipelor sau in­­dividualilor, alergătorii, după termina­rea cursei de regularitate, vor concura în trei probe, suplimentare: o probă de fir şi două de atletism. înscrierile se primesc în fiecare zi la Comisia Centrală Auto Moto din Bd. 1 Mai nr 5 până Marţ! 11 Octombrie, «cele 20. La­ 14, 15 şi 16 Oeiamferi© Cursa de regular­tate «Cur­­rul Păcii» SFORTUL POPOLAP* Sfaturi pentru concurenţii crossului «Să întâmpinăm 7 Nsem­arie“ Cum se aleargă la cros Alergarea cursei de cros se asea­­mână în mare măsură cu o aler­gare de fond; stilul întrebuinţat va avea deci scop principal :economi­sirea forţelor Economisirea aceasta se face aler­gând cu Un pas nu prea mare, in­­tr’un tempo moderat. Prin antrena­mente metodice se vor căuta obţi­­nerea unei regularităţi a paşilor. Piciorul va călca pe toată talpa, mai mult pe marginea exterioară, va rula talpa şi va părăsi solul prin vârful degetelor; coapsa se ridică Puţin, apoi se întinde piciorul în­ainte, călcând din nou pe toată talpa. Corpul este drept, picioarele se vor mişcă numai înainte. Iar bra­ţele înainte şi înapoi — deschise în unghiu drept — vom­ căuta să le coordonăm mişcarea cu paşti, adică braţ cu piciorul opus. Toate celelalte mişcări­ de legă­nare laterală a corpului, ridicarea cotitelor, ducerea braţelor spre umărul opus, fiind inutile, este necesar să se renunţe la ele. Alte greşeli curente sunt aple­carea corpului înainte sau pe spa­te şi ridicarea Călcâielor înapoi. Respiraţia e Un factor important în proba aceasta. Ea trebue să fie bine reglată şi acest lucru se poate dobândi numai prin antrenamente In timpul Clinei se va respira odată la 3 sau 4 paşi, cu condiţia ca inspiraţia (trasul aerului în piept) să nu depăşească expiratia ca durată. - -Se va insista deci, ca expiraţia să fie prelungită şi să se facă prin gură, iar inspiraţia cât mai scurta şi numai pe nas (In felul acesta se încălzeşte şi aerul iar perii din nări pot opri anumite impurităţi servind astfel de filieră). După cursă e bine să nu ne oprim din mers, ci vom face câteva espi­­raţii forţate care elimină din corp bioxidul de carbon şi alte otrăvuri. O altă latură a problemei este să nu se exagereze distanţa de par­curs. In special la Cei tineri şi la fete distanţa rebuie să fie in iw.ru■ a 1 k n şi iu­wtate Până la 2 km Distanţele lungi epuizează şi di­Strug „nervul" (cum se spune de obicei) adică rheia, care este ele­­mentul ce trebue cultivat la cei ti­neri. Deasemeni la sfârșitul unui an­trenament trebue să ai întotdeauna impresia câ ai putea da mai mut (la antrenament nu se aleargă de­cât cu maximum 3*4 din viteză) Un alt principiu: nu sprintezi la sfârșitul unei curse de antrena­­ment. Ne antrenăm atât pentru re­­gularea pasului, cât şi pentru a o­bişnui inimă şi plămânii cu un a­­numit ritm. Dacă accelerăm, ritmul e altul, şi nu le mai putem adapta. Tot în legătură cu acest lucru nu faceţi Concursuri dese mai ales în epoca de pregătire. Ele dau satisfacii momentane, dar țin în loc progresul,­­ ... s&a MtrtrMmv. I. f Clubul de pionieri No. 1 din Cluj a organizat un reunit concurs atletic Pe stadionul „Gheorghe G­ieorgiu. Dej’’ din Cluj, a avut loc un con­­curs at­letic organizat de ca­rul Nr. 1 al pionierilor din Idealitate. Acest con­­curs a reușit­ să adune pe stadion un însemnat număr de pionieri, care sub conducerea antrenorului districtual Snei­­der Emeric, au obţinut numeroase per­­formanţe frumoase. Iată rezultatele tehnice obţinute: Băieţi categoria l­a deta­li la 14 ani. 60 m.; Ksogor 8 sec. 8; Săritura In lungime. Koning: 4,19 m.; Aruncarea greutăţi. Salomon: 6,75 m.; Săritura In Inălţime. Nemet- 1,20 m.; 50­0 m. plat. Koning: I min. 40 sec. 2; Cate­­gor­ia II-a copil până la 12 ani. 60 m. Kunn: 9 sec. 4; Săritura In lungime. Kunn: 3,69 m.; Aruncarea greutăţii. Nabaum: 6,53 m.; Sa­­tura In înălţime. Nabaum: 1,05 m.; 400 m. plat. Ursu: I min. 12 sec.; Probele femenine: 60 m. Tom­oiaga: 10 sec. 3; Săritura In lungime. Lakatos: 3,25 m.; Aruncarea greutăţii. Lakatos: 6,10 m.; Săritura In înălţime. Tomoi­ga: 1 m. Concursul acesta a avut darul să sti­muleze pe pioilerii din Cluj pentru practicarea atletismului. Săptămâna vii­toare sunt anunţate a­te e­ncursuri ale cluburilor de pionieri din Cluj. Sătenii din Bumbeşti In Bumbeşti, o comună de pe va­lea Jiului, sătenii duc pe tărâm sportiv o intensă activitate. El s’au deplasat recent în colonia muncitorea­ci Sada, un­de au susţi­nut un joc de şah sătem turneu cu echipa uzinei. Echipa sătenilor a În­vins cu 1897 având In componenţa ei elemente talentate ca: Vulpescu ■ Gorj practică jocuri Dumitru şî Crivăţ­ean. Jocul s’a dis­putat în sala cotanică, fiind urmă­­rit c­e numerişî ucenici şi munci­tori. Din echipa uzine! au făcut par­te m­uncitorii Cost­a şi Cernătescu, fruntaş în produ­ţie. Continuând seria întâlnirilor spor­tive, ei au susţinut la Curtişoara o întâlnire de fotbal şi una de vrlei cu echipele respective. Rezultatul a de şah, volei şi fotbal fost de 0—0. La volei, sătenii din Bumbeşti fiind net superiori, au reu­şit să învingă cu 3—0. Alergând pe acest drum, activitatea sportivă din Bumbeşti va cuceri un loc de frunte cu viaţă sportivă din judeţul Gorj. V. TOMULEANU corespondent Numeroşi muncitori sportivi din Mediaş evidenţiaţi în producţi­e în trecerile socialiste în muncă orga­­nizate în J­nia Septembrie s-au desfăşu­rat sub semnul Zilei Internaţionale a Luptei p.n­r.1 Pace. Printre evidenţiaţii fabricilor din Me­dia, se găsesc numeroşi muncitori spor­tivi. Astîel,­­ Întreprinderea „Zorile Ro­­ş­i’’, numărul psortivî or fruntaş) în muncă reprezintă 34% din totalul se­nior de echipe care au depăşit progra­­mul îunar cu procente Intre 35—120%. Cei mai buni s’au dov dit: popicarul laros Victor, şahist*] Iosi‘ Morawcsek. Ferdina­nd­ Feidt Şî Ludovic Magyara, voleibalist,­l loan Tomp­, din secţia Hala de cartioare, popicarii Ludovic Timar I şi Ştefan Nagy, fotbaistul Ludovic Ti­mar II, şahiştii Boca Hugh­, Arpad Ko­­rosy şi Constantin Banciu, din atelie­rul mecanic, popicarul Eugen Nemeth şi fotbalistul Dumitru Haina! de la Uzina de energie, handibaistu! Francisc Toma­­n­y II, d­.la Ş motărie şi ant­enorul de box­uri­u Dsnst, din echipa fulger de reparat cuptoare. Evidenţiaţii din Uzina Textilă „Va­­era Vasilescu”, care la cinstea zilei de 7 Noembrie au chem­t la Întrecere toa­te filaturile de bumbac din ţară, au die­­asemenea în rândurile lor un important lot de sportivi, printre care notăm pe popicarul Ion Brătilă — inovator — 6 handbal­­te ale echipei „Sefir”: Ana Deneş, Clara Torpay, Elisabeth Sehenc­ker, Rozalia Dobay, Jolan Pop-Csiser şi Mari, Cosiea, tehnicianul Wilhelm Lap­­ka, din echipa campioană naţională de Ilandba' „Zefir’’ şi mecanicul Ioan, u­­nul dintre cei mai buni jucători de te­­nis din Med’aş, jucător şi in echpa de totba l­a fabrice! De la uzina metalurgică „Drum Nou’’ s’au remarcat prin real­iziri deosebite! sasistul Vi­tel Lungu­, popicarul Ion Moldovan şi fotbalistul Gheza Fina. Ucenicii picari Sotaciu, Hudusan, Piştea, Stoian, Cioara şi Schw..b — din echipa de handbal „Record”, care pare Aripă la criteriul de calificare In Div. Naţ. A — au fost evidenţiaţi pentru organizarea cercu­ilor de studii din şcoală şi pentru silinţă la învăţătură. Ei constituesc un demn exemplu n­e­urmat pentru ct­ita­t: elevi. La „Uzini­le Roşii” — fabrică de mo­­delat şi emailat — sportivii Luca, Va­­meşcu, Pişcă, Larisch, Roşnik, Cistean. Şi-au fnsc­os numele «IStuit de fruntaşii din producție cu depășiri de normi în­­tre 15—40 la sută. SEVER ADRIAN CIUBARARU Corespondent ., C. S. Armata­­ Tg.-Jiu, factor de popularizare şi difuzări a sporturilor în rândurile ostaşilor Rodnica activitate sportivă pe care o desfăşoară Clubul Sportiv Armata din Tg..Jiu, face ca această grupare să se situeze printre cluburile fruntaşe din oraş. Dară în trecut, accentul se punea nu­mai pe fotbal, celelalte sporturi trăind număr prin manifestaţii sporadice, azi a­­ceastă greşea­l a fost reme­diată şi clubul activează cu toate secţiile sale. Concursurile a­Utice, disputate in ulti­­mul timp la Tg.-Jiu, au confirmat existenţa unor reale talente in rândurile ostaşilor. Astfel, Tătari­ a trecut ori uşurinţă la lungime 5,50 m.­ iar Cernăianu a aler­gat 800 m. plat, in 7 min. 18 sec. Secţia de handbal, cu o activitate mai rstrânsâ până acum două linii, cunoaşte pe i) ce trece mai mulţi aderenţi, iar torurile susţinute de ostaşi, in compania echipelor din judeţ, au contribuit la popu­­laroaree a cel­­ui sport In mediul sătesc. In echipă sau remarcat: Weiss, Palfy şi Alexandrescu. O atenţie deosebită o acordă C. S. Ar­mata Tg.C.Jiu desvoltării voley-ului, sport care a fost neglijat până astăzi. Echipa militarilor au participat la toate concursu­­rile organizate de district, având o com­portare meritoasă. Un mare număr de ostaşi activează in cadrul secţiilor de şah şi tenis de masă, iar la Campionatul popular de Şah in care au luat parte mulţi sportivi din club, s’a remarcat slt. Gancea. C. s. Armata Tg.-Jiu a participat la toate competiţiile populare cu numeroşi sportivi, realizând frumoase succese. Clubul ostaşilor din Tg.-Jil­ posedă Şi o sală de şah, cu numeroase jocuri toarta frecventată de ostaşi. De asemeni, milliard­ au mititrult p*la muncă voluntară un teren de volei, gropi de sărituri fi fac ca regularitate antre­namentele Frumoasele realizări ale Clubului C. I. Armata Tg.-Jiu, trebue ti fi n­ou stimti, lent şi un îndreptat pentru Celelalte clu­buri sportive din toealitate, care au da­toria de a desvolta toate aporturile la aceeași măsură. T. TOMITaAtral corespondent Concursuri sporive intre Sin­­dicatele Dinamo-Cotroceni şi Ministerul de Finanţe Intre sportivii Sindicatelor DI­­NAMO-COTROC­ENI, şi Ministerul Finanţelor va avea loc o serie de concursuri sportive in întâmpinarea zilei de 7 Noembrie. Concursurile­ care vor angrena un mare număr de sportivi din mai multe ramuri, în ep Luni 10 Oc­tombrie a. c. pe terenul Sind. Mi­nisterului de Finanţe, după următo­rul program: ATLETISM: 103 m, grenadă şi 800 m-GIMNASTICA: la aparate bălţi şi fete. VOLEI: bărţi şi fete. Ştrandul Ministerului de Finanţe (Herăstrău); CANOTAJ, pe bărci universale (echipe de 3). Con­urs­urile sportive continuă Joi 13 Octombrie a. c. pe terenul Dina­mo. Co­roceni, cu probe de atletism şi o întâlnire de fotbal. Cltimîle probe de şa’’, haVere şî tsnis de masă, au io® Dum’nîcă 16 ort. pe terenul Sind. Ministerului de Finanţe. Joi 27 Octombrie, în cadrul unui festival sportiv-cultural, va avea loc pe terenul Dinamo-Cotroc­eni, împărţirea premiilor, sportivilor cari s’au evidenţiat in cadrul acestei întreceri. Concursul va fi urmărit de o com­i­sie tehnică compusă din reprezen­tanţii celor două Sindicate. Din partea Sind. Dinamo-Cotro­­reni part­erră tov. Tompea Nicolae, responsabil sportiv, iar din partea Sind. M. F., tov. M.Ian Constantin. Rezultatul concursului de Ir rezervat categoriilor SI şi HI dspuUî eri la poligonu­l:F Eri după amiază, la poligonul IEF, s’a disputat un concurs de arm­i­serie, 20 de focuri, proziţia culcat nerezemat, re­zervat trăgătorilor din categoriile a 11-a şi a IH-a. Au participat 35 de concu­renţi — Sete şî baeţi. Concursul a fost câştigat de V Ilies­­cu (CSU) care a tot­lizat 176 puncte, ceea ce constitue o performanţă bună La sfârşitul concursulu­i, s’a făcut un clasament pe echipe, al pfmnilor trei clasaţi din fiecare grupare. Locul întâi, a reverst grupării CSU, care a totalizat 513 pu de lată clasamentele concursului: CLASAMENT INDIVIDUAL 1. V. Iliescu 176 puncte, 2. N. Sandu 172 puncte, 3. Ch Novac 170 puncte. 4. Matei Popescu 169 puncte. 5. I. Man­eatide 169 puncte. CL­ASAMENT PE ECHIPI 1. CSU 513 puncte. 2. CSAMAN 494 puncte. 3. Banca RPR 476 puncte, 4. SFIPIA 457 puncte, 8. Electrica 367 puncte. Ah Tr­ENORI (Urmare din pag. I) decizii (cum a fost cazul suspendării jucătorilor Maria și Rădu­scu), asupra cărora tot el a intervenit pentru a­nu­­lare. A neglijat complet una «­in sar­cinile principale: formarea r r.trelor, astfel că la un moment dat CSUT s’a văzut In imposibilitate de a face faţă indisponibilităţilor, din sfârşit, a căzut în grava greşeală de a racola jucatori, întâi pentru CSUT (cazul juniorului urcau) şi apoi de la CSUT pentru alta grupare, la care intenţiona să se an­­gajeze. Toate aceste acte au dus la decizia luată de Comisia Centrală de Fotbal. Abaterile lui Lăpuşneanu arată tutu­ror antrenorilor că în munca lor -spor­tiva d­in care trebue să fie şi educa­­tori *— rtu trebue să lipsească niciun moment preocu­parea faţă de rid­itarea permanentă a nivelului ’lor politic. Cu cât ei vor creşte pe linia sănătoasă a DE FOTBAL sportului de tip nou, cu atât îşi vor îndeplini mai bine sarcinile şi munca lor va duce la rezultate pozitive, expri­mata de Însăşi comportarea pe teren a jucătorilor echipelor antrenate de el. Hotărlrea Biroului Politic al C. C. al PAIR asupra problemei stimulării şi desvoltării confnue a culturii fizice şi sportului spune: „Cultura fizică şi sportul trebue să devină unul din factorii importanţi de întărire fizică şi morală a oamenilor muncii, de întărire a patriei noastră Republica Populară Română’. Şi antrenorii, instructorii sportivi, sunt elemente active care printr’un nivel ideologic ridicat, printr’o justa înţelegere a rolului lor şi printrio dis­ciplină în munca lor pot contribui efec­tiv la traducerea ir fapte a cuvintelor Hotărlrii: „Formarea unui om rea, luptător hotărî! şi activ pentru c.­s­­truîrea socialismului­’ In patria noastră. PAGINA L-A Sindicatul Textil nu a reuşit să mobilizeze tinerele muncitoare in sport (Urmare din pag. T) felul in care i si duce munca responsabi­lul sportiv de la Sindicatul Textil se pot desprinde o serie de concluzii — menite să folosească de Îndreptar­ul altor colective sportive unde există o situaţi asemănătoare. 1. Faptul că Ia competiţiile sportive de masă se observă o serioasă defi­­cienţă în cela ce priveşte mobilizarea fetelor din întreprinderile textle, a­­ceasta se datoreşte In primul rând delă­­sării In muncă a colectivului sportiv dela sindicat. 2. Co I ctivul sportiv dela sindicatul Textil în loc să înî­eprindă o puterni­­că acţiune de lămurire şl organizare pe teren, în fabrici şi­­rb­e, s‘a limitat la o activitate birocr­­ică — care s‘a soldat cu neindepli n­irea sar­cinelor. 3. Tov. Moldoveanu trebuia sl MS ducă In fabrici, să stea de vorbi cu fiecare responsabil sportiv, să cerce­teze cauzele pentru care nu vine la şedinţă şi să cunoască toate problema­­le de pe teren. 4. Responsabilul sportiv nu a ceru­t niciodată sprijinul organizaţiilor da Partid şi tin­­et din întreprinderi la vederea lichidării lipsurilor şi a înlătu­rării greutăţilor. De acela revine ca una din cele mai importante sarcini ale colectivului sportiv de la Sindicatul Textil de a ana­­liza în mod serios toate aceste as­­pecte ale muncii — de a se preocupa ia mod permanent de lichidarea defbb­a­­ţelor. Numai in felul acesta munca va da roade, va chezășui frumoase realizări in viitor. ll îm­bunătăţim d­ânsa sso iîor î£hn ce ab eleate fizică (i rmitz din pag. 1) aspectele şi să permanentizeze legă- aspectele şi să permanentizeze legă­turile cu celelalte şcoli tehnice de educaţie fizica. Ele trebuie să-şi ri­dice necontenit niv tul pol tic şi ideologic, considerând aceasta ca un factor esenţial în reuşita îndru­mării social politice a culturii fi­zice şi a sportului. Munca de pre­dare a tutu­or materiilor în raport cu specificul de specializare al şco­li trebuie dusă în aşa fel ca să nu re­c­ite nici o clipă câ elevii tre­buie că devină la rândul lor educa­­tori şî fact’ri in munca de Îndru­mare ped­agogică. Corn! 108 judeţene ale Comitetu­lui pentru Cultură Fizică şi Sport trebuie să considere şcol­­e tehnice de educaţie f’.zică drep­t obiective principale in preocupă ile lor, dân­­du-îe un C’nîmnuu s­rijia politic şî material, să le considere și pe ade­­vâ ate s­use ale viitoarelor cadre ale Comitetului pentru Cultură Fizi­că şi Sport. Elevilor le revine sarcina de a rîspunde ri jel­ei încrederii pe care le-o arată Partidul şi Guvernul prin o mereu mai serioasă muncă, învă­ţând temeinic şi patetivizându-se de rolul pe car.­ ei vor trebui să-l albi) în Opera de conţin « desvoîlare­a culturii ibrice şl spcriulul In Repn. bîica Populară Română. Uzări cu cari şcolile au păşit în noul an de m­uncă. S’au realizat desigur multe lu­cruri bun­e mai s. ni lasă multe l'.ps r­. Pen­tru eli­minarea lor., şcoli­le tehnice trebuie să desfăşoare o­o­­ntinua lup­ă şi pentru aceasta sarcini precise revin in egală măsu­ră conducerii şcolilor, judeţenelor şi elevilor-Con­du­cerea şcolilor are datoria să respe­te programele analitice, să le aplice în lumina cur­urilor de rol-n- 5 resp­etare a cunoştinţelor — cursuri ţinute în Aug­u t — Septembrie la B­ucureşti — să.ş! însuşească bara coni’ep’tll'îr sovietice despre cultură fizică şi sport şi să lichideze înflu­­­enfe'c manualelor ve­ri şi a celor fere lte de Invăfâmă tul putred al ţărilor calif­sliste. Când cerca şco­lilor trebue să de­țină toate efor­turile pentru a-şi însuşi m­­­oda so­vietică de predare, să treacă de în­­dată la înfiir­area cer­urilor de stu­dii pentru profesori. In cari să se desfată problemele de pedagogie şî me­­dologie, pentru a se putea a­­ju­ge ca la sfârşitul anului să pu­tem avea o programă analitică supe­rioară. Școlile trebuie să păstreze un permanent contact cu U.T.M., stabilind o colaborare sub toate

Next