Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-15 / nr. 1507

I. După Giurgiu Un nou concurs de popularizare a aeromodelismului Constructorii bucureşten­i se deplasează mâine la Olteni­­ia Continuând acţiunea, de popularizare după regulamentul ultimului concurs de a aeromodelismului in localităţii­ din a- la Bucureşti propunerea Capit­lei, Districtul aeronau- Lansării“ încep la ora 10 dimineaţa tic Ilfov organizează mâine un concurs şi continuă până la prânz, iar după a­­de popularizare la OLTENIŢA, cu aju­­miază aeromodeliştii din Capitală vor torul secţiilor avi­tice de pe lângă intre- face o demonstraţie intr'una din comu­­prinderile şi sindicatele din Capitală, cele din apropierea oraşului Olteniţa. La Olteniţa vor face deplasarea ace- Primul concurs organizat la Olteniţa îeaşi­ secţii care au fost şi la Giurgiu, are ca scop popularizarea sportului ,­­adică, PTT, CFR, 23 August, STB, E­­viatic în acest oraş şi iniţierea unui cât­lectrica. Steaua Roşie şi In­diu, secţia mai mare număr de tineri în construc­­de aeromodelism a Sind. Metalochimic, ţia aeromodelelor, recent înfiinţată. După succesul înregistrat recent de Concursul d© popularizare, la care par­ Giurgiu, unde în urma unui asemenea d­u­pă cei mai buni aeromodelişti din concurs de popularizare, aeromodeliştii Capitală, va avea loc pe terenul spor-­­ acolo au şi pornit la lucru, tinerii . , . , , , din oraşul Olteniţa aşteaptă cu deosebit tiv al oraşului ?i va consta dintr-o prov interes demonstraţia constructorilor bă d© aeromodele planoare lansate la şes bucureşteni . i începând cu acest număr în ziarul no­stru va apare un curs de şah. In fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă, jucătorii de toate categoriile vor putea găsi in acelaş loc, cu aceleaşi dimensiuni, purtând un nu­măr de ordine şi data, un fragment al acestui curs, pe care îl vor putea decu­pa şi colecţiona, realizând astfel o ade­vărată carte de şah. Trebuie de la început să subliniem că acest curs nu se adresează acelora care nu ştiu DELOC jocul. Este o idee com­plect greşită că primii paşi in şah se pot face după carte. Dacă veţi întreba ori­care jucător, mai nouit sau mai puţin cunoscut, cum a învăţat să mute pie­sele, vă va răspunde invariabil: de la un prieten, un frate, coleg, etc... Nimeni n’a învăţat primele noţiuni despre şah dîn­­tr’o carte şi deaceea nimeni nu citeşte primele noţiuni despre şah dintr’o carte şi deaceea nimeni nu citeşte primele pa­gini ale cărţilor de şah care conţin a­­proape întotdeauna „regulile jocului”. Chestiunea se sch­­mbă însă când se pune problema de a progresa. Fiecare începător ajunge prin forţe proprii, a­­dică în raport direct cu aplicaţiunea na­turală pe care o are pentru şah­­iaSenlî, la un nivel de joc mai mult sau mai pu­ţin ridicat. In această situaţie î­ntre el şi alţi jucători (deasemeni fără cunoş­tinţe teoretice), se stabileşte un raport aproape invariabil de rezultate: pe unii ii învinge, la alţii pierde sau joacă egal. Peste această stare de lucruri jucătorul nu poate trece cu mijioace proprii decât foarte greu şi după o practică îndelun­gată. Proprese’e pe care ie realizează sunt mici şi o anumită limită — de orai­­«eiu a categoriei a ll-a — nu o depăşeş­te decât tn cazul când posedă jus talent natural excepţional. Care este deci calea pe care trebuie s’o urmeze un jucător (un începător chiar) care ştie să mute piesele şi a ju­cat într’un cerc restrâns cu tovarăşi de şcoală, Întreprindere sau fabrică? Experienţa de până acum arată că mijlocul cel mai simplu pentru a pro­gresa în această situaţie este studiul te­oriei şahului. Mulţi jucători — şi printre ei chiar dintre cei mai buni — se mărginesc însă în acest domeniu la câteva cunoştinţe superficiale: două, trei sisteme de des­chideri, câteva re­guli de final, baza lor fiind în întregime în jocul de mijloc,­in care caută să-şi întreacă adversarii din punct de vedere tactic, prin curse şi combinaţii de tot felul. Un succes obţi­nut împotriva unui „teoretician”, îl în­dreptăţeşte de obicei, după aceea, să a­­f­irme inutilitatea unui studiu prea a­­profundat şi superioritatea absolută a talentului. O asemenea atitudine faţă de studiul metodic al teoriei şahului, nu poate de­cât să împiedece desvoltarea deplină a unui jucător, chiar excepţional de dotat. Cursul nostru are tocmai scopul de a combate o astfel de atitudine, punând la dispoziţia acelora care cunosc şahul şi doresc să progreseze, elemente de teo­rie pe înţelesul tuturor, expuse metodic şi progresiv1. In special ne adresăm celor 105.086 de participanţi ai Campionatului Popular din anul acesta, care — in marea lor majoritate — nu au studiat niciodată metodic şahul. Urmărind regulat cursul nostru ei vor putea să-şi îmbunătăţească jocul, creind atfel premisele necesare unei participări active şi cu succes în cursurile de calificare pe care Comisia Centrală de Şah le organizează în mod regulat în toată ţara. Cursul nostru se integrează deci in marea acţiune de popularizare a jocului de şah în masă, urmărind îndrumarea şi ajutorarea tuturor acelora care doresc să practice acest joc. Ori­ce şahist care vrea să progreseze, să-l urmărească re­gulat. Redacţia va sta la dispoziţia citi­torilor, răspunzând la toate întrebările în legătură cu cele publicate (şi cu şa­hul în general), iar temele ce vor fi pro­puse spre rezolvare vor permite fiecă­­uia să-şi verifice nouile cunoştinţe că­pătate. Odată stabilite obiectivele urmărite, în numărul nostru de Marţi ş­ Octom­brie, von­ începe prima serie de articole, având ca temă lămurirea noţiunilor fun­damentale despre șah. ^8il MÂINI, LA PLOEŞTI Campionatul de marş pe 50 km. şi concursul atletic cu participarea atleţilor şi atletelor din lotul naţional Ne amintim cât de entuziasmat­a ve­­sire se va face pe Stadionul Municipal. Godeanui, Cîhanu 13, Tufă T., Cons­­t.“'1 1 ‘‘“t­ef după demonstraţia in timpul cursei, începând de la ora 14, tantinescu Tălpulescu, Popescu, Va­lacu,„ de alb­in lutului naţional in cen- pe stadion se va desfăşura un concurs silescu C. *Vl““?CeSC ,n­ela­ d­aru- atletic de pistă. Pentru a face acest Făclia: Ciobanu, Gârloiu, Preda, Vă­„Nicaeri, in multele oraşe in care am concurs cât mai atractiv contribuind duva, Tufisan, Klosterman, Dumitru concurat, n am putut venea o mai mare astfel la popularizarea atletismului, Clu- Folgg.. insuf­letire pentru atletism pri * .-c spec- bul Polisportiv Central Dinamo s’a ofe- Dinamo: Paraschivescu I, Paraschives­­ta,on ca la Petroşani. Aci, oameni ai rit să-şi aducă cei mai buni atleţi (Fi­­ru II, Munteanu, Grigorescu, Gherşit muncii, care lupta și ei pentru recor- --------------- __--------- Cojocaru, Popa, Bălănescu, Gavrilă * ÎÎ'IZ pr0^t.e' -“e*m C" Concurenţii la Campîona- Cionoiu. La aceştia se adaogă şi o cehi. f­ra­tele Naţionale * Mar, ,ml * *­ ■* ”»«■■ concurat alături de atleţii localnici, a înştiinţat­ că grupările tre- C.S.F.T.T.! Alexandres«?, Mădularu fac^neb“n^eUna ^ aP,aBie * $Ue ^ Sporte Chdtuefle de Achine?1£ Este o adevărată plăcere să concurezi ?rUrn Pentru dus’ Pentru boie, Teodosiu, Ducele?,, Cristea, Ur­gu­in astfel de oraşe". na fiore, Comisia Centra a reanu In aceiaşi zi, la Ploeşti, prin întâlni­ de Atletism va Suporta trans- Din acest tot, est« greu de spus eins rea de juniori Ungaria—R.P.R., publicul portul atleților cari au termi- Va câ?tiga individual, peritru că pe echi. local făcea cunoștința unui sport nou: 'l . -—«.„ia *' P® victoria nu poate scăpa reprezenta­atletismul. $i primu! lor contact a dat ra* ,P, . ' . D . Ovei tubului Dinam­o, rezultate din cele mai frumoase In cele Atleţii din Bucureşti nu se Anul trecut această cursă a fost cât­două zile de concurs, tribuna Stadionu- VOT mai întâlni Duminică dî‘ tigată de Teo­Sosiu cu timpul de 4 an lui Municipal a fost neincăpătoare pen- mîneată la ora 7 d Vor pîe- 51 «lin. 11 sec. După el s’au clasificat îr tru miile de spectatori Cu toţii au trăit fio-’',am no nnni ordine următorii: Baljdie, Chicse, An emoţiile victoriei lui Brassay la prăjină, _ Ca n^are pe COnî propriu, ghel. Gh Vasiu au urmărit sborul discului lui Miles, rea, Raica, Wiesenmayer, Heirsch, To- Anul acesta, pe lângă fapta­ că sunt purtat dincolo ce 40 m., sau au admirat po’oveaniî, Dumitru Vasile. î’etcu, Jucu, mult mai mulţi participanţi, cursa a« uşurinţa in alergare a speranţelor ad­e­­stoenesea. Spiridon, Catană), o desfăşurare care permite ca mărşăriţi­tîsmului maghiar. gi alte duhuri s’au oferit să-și trimî­­terii să se supravegheze vxiui pe altul Cu această ocazie s’a văzut ce înseam­­tă atleti: CFP, Bucureşti lRadu Ionită,­ prin simplul fapt că traseul este acc­lai nă un spectacol atletic de calitate pen- S’au! Popescu, Ficleanu, Elena Dinescu» la ducere ca şi la înapoiere, tru un oraş de provincie, tg care s’a ele.). CSU Bucureşti lEna Hiot. Domni­vorbit şi s’au comentat in atâtea ocazii ca Filoti, Coli Ghica, Lia Manoilu şi­­--------------------­­---------------­Izbânzile atleţilor noştri. Cu toţii îi cu­ Alina Poenaru). Totodată, Clubul num­nesc pe Mihai Raica şi Dumitru Talma­­citoresc „Tractorul“ din Braşov va tri- MînnPlP nrO(Th07n fjB cîu, care au realizat fiecare câte şapte mite echipa complectă, în frunte cu re- LuSUjJOSC ti!­C^ISSi-L tiu IIUuiDjI victorii internaţionale în acest an, pe Iordmana de junioare la suliţă Anelir» Victor Firea sau pe Ion Wiesenmayer, Reimesch. mii jingnBh­­­ittÎTfJfl'tP3nÎ!ll Alexandru Stoenescu. Truică, braşovenii Din Braşov vor mai veni: Pop, Pan­ “» IIIwGjJiH uliii Siiiliiiuillui Pop, Pandrea, Coman sau pe Radu Co­­drea şi Aurel Coman, după cum­­ este niţă, multiplul nostru recordman naţie- foarte probabil să participe şi câţiva PRAGA — Echipele tic hochei din Kai la Cond. etc. afleţi de la CSC Armata, capitala R. Cehoslovace se antrenează O NOUA OCAZIE DE CUNOAŞTERE Tuturor acestora li se adogă cel mai intens pe stadionul de iarnă. A ATLETISMULUI buni atleţi din localitate şi din centrele Astfel, primul antrenament a fost fi­lată, că mâine la Ploeşti, Comisia învecinate: Anîso:«, Mila Vasiliv, Vişoiu, cuţ ,de echipa La şi juniorii clubului So. Districtuală de Atletism organizează cu Marcian, Paul Popescu, etc. prajîa j (\ (j J T ajutorul Comisiei Centrale, campionatul Toţi aceştia se vor strădui să ofere Luni, 10 Octombrie, s’au antrenat l­o­de marş pe 50 km, a cărei plecare şi sa­ publicului un spectacol de calitate, cheiştii­ echipei Rsalistvi Sparta. Marţi, C _. m • _______ _n . __ s'a antrenat echipa ZSIZDAR-L.T.C. K­­ mpiOlîaîlEÎ ci© SltAs S JS© 50 km­» Jucătorii echipei A.T.K. se antrenează Campionatul de marş pe 50 km. se va­chipamente, treninguri şi pantofi de de patru ori pe săptămână în cursul di desfăşura pe şoseaua Ploeşti-Câmpina gimnastică, mineţii, cu sosirea şi plecarea de pe Stadionul PARTICIPANŢII F Municipal Anul trecut, cursa aceasta . La această cursă s’au înscris urma- PRAGA. — Miercuri, 9 Noembrie s a avut o altă desfăşurare şi anume s’a dat toarele echipe: va disputa în sala „Lucerna” ,din Praga o plecare falsă din centrul Ploeştului, Sindicatul Metalochimic, Anghel D , întâlnirea internaţională la lupte dintre startul cronometrat având loc pe şo- Dobrescu­ I., Ştefănescu V., Sârbu B. Reprezentativele naţionale ale R. Ceho­­seaua Ploeşti-Bucureşti, de acolo de un­ Zaharescu C., Berle M. slovace şi Finlandei. Ili'strnfa masina pzart Ivfî km r­Arsii îa r ti. întreaga desfăşurare nu era urmărită deci decât de oficiali din maşină, în timp ce spectatorii ploeşteni trebuiau să aştepta până a doua zi ca să afle re­zultatul. De data aceasta plecarea se dă de pe stadion, la ora 10, concurenţii urmând să facă un tur pe pistă, după care, tre­când prin oraş, vor mărşâlui pe şoseaua Câmpinei. La întoarcere, vor urma ace­laş traseu, sosirea făcându-se tot pe stadion. Cursa capătă astfel o notă de spectaculozitate, caracteristică marşu­lui. In ceea ce priveşte alimentarea, ea va începe după 16 km. şi va fi făcută de organizatori. Această cursă atât de dură, care cere un antrename­nt lung, a fost dotată de Comisia Centrală de Atletism cu fru­moase premii. In afară de aceste premii se va decerna şi cupă pentru primul Loc pe echipe, iar pentru locurile II şi II, tot pe echipe se acordă câte o plachetă Individual, cei clasaţi pe primele zece locuri, vor primi şi ei câte o plachetă, în afară de primul clasat care va primi o cupă. Premiile sunt formate din: e- Dumitru, Cu­PSMÎ nostru »Să învăţăm metodic şahul Apaa6© în fsecas*© «Joi şi Sâmbătă -­­SPORTUL POPULAR*1 Insigna de Polisportiv UN RECORD JUDEŢEAN LA ARUNCAREA GRENADEI Muncitorii fabricii ,,Sovrom­-Falciu,‘ din judeţul Rădăuţi au primit cu nu­stă bucurie Insigna de Polisportiv, înţele­gând importanţa acestei noi competiţii populare, care, concomitent cu contribu­ţia ei la făurirea sportului de mase, ve­nea să sprijine și să stimuleze ridicarea nivelului calitativ al sportului nostru. Cei 54 de înscriși sunt o dovadă că Olenici Dumitru răsunetul pe care l-a avut Insigna de Polisportiv printre muncitorii acestei fa­brici, iar antrenamentele asidue pe care le-au făcut, au ilustrat voinţa lor dâi fi de a nu reduce participarea lor la concursuri la o prezenţă formală, ei de a lupta pentru obţinerea, unor rezultate est mai bune. Zilele trecute, toţi cei 54 de munci­tori înscrişi la concursuri, au concurat la probele de tl­­tism, 23­­-dintre ei reu­şind să obţină standardurile respective. Performanţ­­e sunt valoroase Un junior, Pâicu Richard, a obţinut excelentul timp de 12,2 sec. Lăcătuşul mecanic Oienici Dumitru a aruncat grenada la 59 me­tri şi a stabilit un nou record judeţean. După concurs, Oienici a spus urmă­toarele: — ..Supt îer!cit că noi muncitorii a­­vem acum posibi itatea de a face sport. Cu cât mă antrenez rmj mult în sport, cu atât mă sunt mai r-titemie şî capabil de noi eforturi în producţie. Voi lămuri Pe toţi tovarăşii mei de muncă din fa­brică, asupra ad­văr'tului «cop al spor­tului şi al culturi fizice, aducându-i pe toţi pr ter­nicile de sport“. Glinici a rostit aceste cuvinte simplu şi prin accentul 1"­ sincer a lăsat să se întrevadă că-şi va duce angajamentul la îndeplinire. STO­CATUL METALOCHIMIC ORGANIZEAZĂ UN COBURS PREGĂTITOR PENTRU CROSUL „SĂ ÎNTÂMPINAM 7 NOEMBRIE» începutul pregătirilor în veder­ea ma­­elui cros „Să întâmpinăm 7 Noembrie“ a fost făcut în cea mai mare parte a în­­reprinderilor. Cele câ iva zile câte au mai rămas până la disputarea prinului ros pregătitor, sunt întrebuinţate acum de către colectivele sportive pentru o nur­că susţinută de mobilizare şi pregă­­ire a maselor de tineret pentru marea ntvec­ere. SINDICATUL METALOCHIMIC PREZINTĂ 700 CONCURENŢI La Sindicatul Metalochimic, prima fe­­rătura a responsabilului sportiv ai sîndi­­aiului cu responsabilii sportivi ai între­­brinde ilor, s’a făcut în cadrul unei şed­inţe în care s’a prelucrat în mod urnă. îunţit însemnătatea crosului „Să în-(amputam i­ntoemone*. in acea­stă şedinţă s’au trasat sarcinile ce revin responsabîlilor sportivi pentru o cât mai larga mobilizare. Se ştie că la crosul ‘„Să întâmpinătţi 1 Mai“ de anu­l trecut, sindicatul Metalochimic a reuşit cea m­­ai bună mobilizare, peste 2000 de tineri din acest sindicat prezentându se la­­­tai­­ul crosului. Anul acesta ei nu vor fi tot a­­tât de numeroşi pentru că cele n­ai mari întreprinderi din Sindicatul Meta­­nch­, unie au devenit sindicate proprii, concu­rând separat. Şi aşa însă, tov Vanghele Chense, responsabilul sportiv al sindica­tului s--a luat angajamentul sa mobili­zeze 700 de tineri şi tinere. Dar după felul în care decurge munca de mobilizare, există convingerea că Sindicatul Metalochimic ve prezenta la startul crosului „Să întâmpinăm 7 No­­embrie’’, peste 1000 de tineri. ECHIPAMENT PENTRU ÎNTRE­PRINDERI După şedinţa de la Sindicat, responsa­bilii au pornit să ducă mai departe mun­ca de mobilizare în întreprinderile res­pective. In colaborare cu organizaţiile de U.T.M., ei au trecut la treabă prin mijloacele specifice fiecărei întreprinderi Lipsa echipamentului care constituia şi ea o piedici serioasă în calea unei bune mobilizări, a fost remediată in parte prin făptui că tot echipamentul sportiv al Sindicatului Metalochimic va fi distribuit întreprinderilor. Astfel, responsabilul sportiv al fabricei „Armătura“ va primi 250 de rânduri de echipament pentru tinerii muncitori pe care și-a luat angajamentul să-l mobi­lizeze pentru cros. Dar sportivii acestei­­ fabrici nu se vor prezenta direct la star­tul marei competiţii de mase. Ei vor disputa mai întâi două crosuri în ca­drul întreprinderii, crosuri care vor în­semna bune antrenamente pentru crosul „Sa întâmpinăm 7 Noembrie”. CROSUL SINDICATULUI METALO­­CHIMMi. O iniţiativă demnă de lăudat a fost luată de Sindicatul Metalochimic. S-a ho­­tărît anume ca, în cursul viitoarei săp­tămâni, să se organizeze un cros de masă al sindicatului la care să concure­ze toţi tinerii muncitori care aparţin a­­cestui sindicat. Pentru câştigătorii acestui cros de pregătire se vor distribui numeroase premii şi o frumoasă cupă. Fr în acest cros, Sindicatul Metalochi­­mic va înlesni o bună pregătire m­unci­­torilor din cadrul său, asigurându-se in acelaşi timp un antrenament care să le permită o comportare meritorie la ma­rea sărbătoare a tineretului sportiv, cro­sul „Să întâmpinăm S Noembrie“.. PAGINA 3-a Activitatea sportivă la Şcoala Tehnică Piscicolă­ din Tulcea e în progres •La Şcoala Tehnică Piscicolă din Tul­­cea, activitatea sportivă e în continuu progres. Aceasta datorită competiţiilor de mase, care au deschis gustul pentru sport elevilor acestei şcoli. Astfel, şahul era pentru majoritatea elevilor şi elevelor de la Şcoala Tehnică Piscicolă Tulcea, un sport necunoscut Prin organizarea Campionatului Popu­lar de Şah a fost stimulat gustul pen­tru acest sport în rândurile tineretului studios tulcean. Un exemplu concret r.i.i dă elevul Miscalencu Mihai, care deşi a învăţat şahul cu puţin înainte de începerea Campionatului Popular, a reuşit să ,se clasifice primul pe şcoală. O bună jucătoare de şah mai este şi de la Vismnos Adriana, campioana şco­lară a oraşului. Dintre ceilaţi elevi care practică şahul, pentru comportări me­ritorii remarcăm pe: dorn Eremia, Ne­­b­elescu Mircea, Zeulea Maria şi Simion fie. Odată cu desfăşurarea „Cupei Ti­neretului Muncitor“, elevele şi elevii Şcolii Tehnice Piscicole-Tulcea, au înce­put să practice şi alte sporturi de bază: atletismul, handbalul şi voleiul. „ O lipsă principală care împiedică des­voltarea normală a acestor discipline, o constituie angrenarea insuficientă a fe­telor în sport. La atletism s-a relevat Vasiliu Floren­ţa (campioană judeţeană C.T.M. la 80 m. plat) şi­­Anton Costică (campion al­­oraşului pe 800 m. plat). Voleiul şi hand­balul sunt practicate de un mare număr de elevi şi eleve, cei mai mulţi dintre ei fiind igitimaţi la gruparea „Munci­torul“ (Compescaria). Se resimte însă lipsa de material sportiv. Direcţiunea şcolii trebue să intervină imediat pen­tru remedierea situaţiei. La volei se remarcă: Roizi Maria, Cos­­tea Dumitru, Berezeanui Nicolae şi Zgu­­lea Maria, iar la handbal: Nicolau Şte­fan, Iacob Ion, Miscalencu Mihai şi Ca­­rască Gheorghe. Înnoits­ este sportul care prin organizarea concursurilor pen­tru Insigna de Polisportiv, a câştigat a­­depţi noul. Dintre cei 24 de elevi cari concurează la obţinerea insignei, Gan­­ciu Gheorghe, Gamalet Dumitru, Ştefan Constantin şi Anton Constantin, au ob­ţinut normele pentru categoria aur. Tim­puri biune au mai fost obţinute şi da Cristea Octavian, Nicolau Ştefan, Veli­chi Ion, Georgescu Nicolae, Martinov Valentin, Milian Grigore şi Cucer­encu Nicolae. Nici activitatea la fotbal nu a fost ne­glijată de elevii Şcoalei Tehnice Pisci­­cole-Tulcea. Elemente talentate ca Stan­­giu Constantin, Richard Gheorghiu, Vlis­­mos Hristu, Corască Gi­. şi Millian Gri­­gore, activează în rândurile grupării „Muncitorul“ (Compescaria) din locali­­tate, care participă la campionatul dis­trictual. Actualmente se caută să se intensifice activitatea şi la gimnastică şi tenis de masă, unde s-a dus până acum o acti­vitate sporadică. Ar fi necesar să se formeze şi câteva echipe de oină, care să dea viaţă acestui frumos sport na­ţional. Lichidând lipsurile semnalate şi solici­tând sprijinul Comitetului Judeţean C.­­F.S., sub îndrumarea căruia trebue­­să-şi dirijeze activitatea în Viitor, elevii şi elevele Şcoalei Tehnice Piscicole,Turcea vor putea contribui efectiv la populari­zarea sporturilor de bază. NICOLAU I. ȘTEFAN corespondent La Institutul de sur­do-muţi din Cluj gimnastică e sportul Până acum câtva timp, curtea Insti­­tutului de Surdo-Muţi din Cluj avea un loc viran­ta care creşteau în voie bălă­riile. Îndrumat de Comitetul Judeţean C. I­­­. Cluj, tineretul de la acest aşeză­mânt,, a început construirea prin mun­ca voluntară a două terenuri de volei, preferat pe care se antrenează zilnic. Tot în curtea Institutului de Sur­du,Muţi, au fost instalate câteva aparate de gim­nastică. Gimnastica este sportul prefe­rat al acestor sportivi Sportivii surdo-m­uţi dau dovadă de multă răbdare şi agi­­tate în executarea mişcărilor de gimnastică. Tot acest institut are şî o echipă de fotbal, care a reuşit să învingă echina­ surdo-muţitor din Bucureşti. S’a remar­cat cu această ocazie, disciplina şî ati­tudinea sportivă a echipei. AUREL KAUFMAN I., corespondent Apariţia numărului 1000 al ziarului „Lupt­a Moldovei” din Iaşi este sărbătorită prin organizarea unei măreţe competiţii sportive Cu ocazia apariţiei numărului 1000 al ziarului „Lupta Moldovei”, organ al Comitetului Judeţean P. M. R. Iaşi şi al Comitetului Provizoriu judeţean şi orăşenesc, au început in localitate mari întreceri sportive, dotate cu cupa „Lup­ta Moldovei’’. Compet­ţia va antrena într’o serie de concursuri populare de şah, volei, hand­bal şi tir întreaga masă de muncitori sportivi din Iaşi. Este îmbucurător fap­tul că datorită construcţiei prin muncă voluntară a poligonului, se va putea disputa cu acest 1 j, primul concurs de tir pe echipe. Organizarea întrecerilor a revenit clubului sportiv al muncitorilor texti- 1i­şti, care a dat dovadă în repetate rânduri, de un bun spirit organizatoric. Punctajul pentru fiecare sport în parte a fost fixat astfel: ȘAH locul 1-30, 11—20, III—10 p. I VOLEI tocul 1-40, 11-20, 111-10 p. HANDBAL locul 1-60, 11—40, 111— 20 p. TIR tocul 1—70, II—50, III—50 p. O echipă pentru șah și tir se compu­ne din două persoane. Aproape toate cluburile sportive din oraș participă la această competiţie, care va lua sfârşit prin­tr-o grandioasă manifestaţie sportivă, ce va avea top pe stadionul 23 August în ziua de Du­minică 16 Octombrie. Numeroase premii şi plachete vor răsplăti echipele participante iar clubul care va întruni cel mai mare număr de puncte, va fi desemnat câștigător al cupei oferită de ziarul „Lupta Moldo­vei”.­­ It ! ,­' Corespondent ! NELU DANIEE Elevii de la Şcoala profesională mixtă­ Sighişoara nu participă la concursurile Insignei de Polisportiv imediat după începerea cursului, la Şcoala Profesională Mixtă din Sighi­şoara, a­­pei reluată şi activitatea spor-Lipsa materialelor şi a echipamentu­lui, a fost rezolvată cu­ sprijinul direc­ţiunii şi a corpului profesoral, dându-se astfel posibilitatea echipelor şcolii să înceapă antrenamentele şi să susţină câteva întâlniri la handbal, femeind şi masculin şi la fotbal. Dealtfel, aceste sporturi sunt singu­rele care se practică in şcoală. Datorită unei insuficiente munci de lămurire, tineretul nu a izbutit să fie încă angrenat în practicarea altor spor­­turi,­­ rămânând departe ele atletism, gimnastică, volet, nataţie, etc. O sarcină de căpetenie a comitetului şcolar, este de a începe o susţinută ac­ţiune de popularizare şi desvoltare a sporturilor de bază printre elevi, care în nenumărate ocazii şi-au arătat do­rinţa de a practica şi alte ramuri spor­tive. Insigna de Polisportiv a fost însă complect neglijată. Niciun elev sau ele­vă din Şcoala Profesională Mixtă­ Si­­ghişoara nu a participat la concursuri. Cât de curând, se impune, ca aceas­tă lipsă să fie lichidată aratându-se eg­rezilor importanța acestei competiţii, prima de acest fel desfăşurată la «di­in țară.­­ \ PASTOR AUREL \ Despre jocul echipei F­ateosz Inatsaî© de partida de la Timişoara a Echipa ungară Mateosz din Budapesta îşi va continua turneul la Timişoara , unde va juca mâine, Dumnick, în com­paniei format­d locale CFR. In această partidă ecl­ipa noastră -vreo misiune dificilă pentru că oaspeţii dispun de o echipă omogenă, tehnică şi extrem de combativă, ceea ce au arătat din plia la Tg. Mureş. împotriva RATER jucătorii lui Ma­­teosz s-au arătat excelenţi în controlul balonului, pe care-l pasează după cum impun fazele jocului: pe jos sau pe sus şi în pu­pă viteză. Schimbă jocul prin pa­­ce în cruciş, utilizează mult extremele, desfăşurând astfel jocul şi împrăştiind a­­părarea adversă, şi ştiu să-şi organizeze apărarea în momentele critica Dealtfel, anurarea este cel mai bun compartiment şi în bună parte dragul de la Tg. Mureş ei i se datorează. * Un punct de «cere tactic, după cum am scris joi, ungurii utilizează foarte mult —■ în cursul partidei — „atacul în şase”, adică acţiunile ofensive sunt tar­ţiate de cei doi halfi mărginaşi, care îna­intează cu mingea. In prima repriză, la Tg. Mureş, tactica aceasta a avut succes parţial, adică mu­reşenii nu au sesizat-o şi astfel oaspeţi au avut superioritatea în câmp. Dar nu­mai atât­, pentru că în faţa porţii ungu­rii nu au realizat nimic, în primiri nici din proprie vină , au jucat prea mult cu naşe laterale şi au căutat să străpungă apărarea prin acţiuni m­ mult individua­le. Dealtfel, am avut impresia câ înain­taşii unguri au pasat mingea numai după ce fiecare a jucat-o atât cât i-au permis posibilităţile tehnice. Ceea ce a fost o greşeală, pentru că apărarea Ratei­­ — bine pusă la punct, mai ales fizic, şi cu un excelent plasament, — a stăvilit a­­proape toate acţiunile. După pauză, antrenorii Vogi şi Deutsch au dat îndrumările necesare şi „a­tacul în 7“ al oaspeţilor nu numai că a eşuat complect, dar a avut şi un rezultat ne­aşteptat pentru unguri: mijlocaşii, lăsaţi să înainteze până în preajma careului m­ureşan, au pierdut regulat balonul ssi ie-a fost interceptat de apărarea orga­nizată — în acest scop — a Ratei şi cursele făcute i-au epuizat. Încât, au sfârşit prin a slăbi şi a ceda terenul mij­locaşilor Ratei, care au şi stăpânit com­­prect mijlocul terenulu­i. In apărare, lucrurile noul le.au prilejuit jocul portarului Grosits şi deplina înţe­legere dintre acesta şi apărători. Grosics a jucat aşa cum trebue să joace un portar în jocul avansat şi aşa cum descrie antrenorul Şepci în Buleti­nul „FOTBAL" Nr. 8 care a apărut zi­lele acestea. Şi anume, Grosits s­tăpâ­­nit nu numai spaţiul porţii, ci întregul careu mare, poarte atent la joc şi rdl­i­cările adversarului, Grosits a urst me­reu gata să intervină prin surprindere şi multe atacuri bine concepute de înain­taşii Kate) s-au oprit în braţele sai în piciorul lui Grosits ieşit chiar si dincolo de careu. In felul acesta,Grosits, — care a rămas acelaş portar de clasă pe care sportivii noştri l-au văzut la 24 octom­brie 1948 la Bucureşti, — a evitat câte­va goaluri care, cu alt portar,­­ar fi marcat. Mureşenii nu au sesizat jocul lui Grosits pentru că, altfel, ar fi încercat shoturi de la distanţă în momentele in care Grosits se deplasa afară din poartă. *­In sfârșit, stoperul ungurilor, a­­ abo György. Este un jucător extrem de so­lid, înalt, cu urt foarte bun joc de cap, dar prea lent. Rata a făcut greşeala de a juca împotriva lui pe „metru pătrat’’ ceea ce i-a convenit lui Szabó . Insă, atunci când mureşenii, au jucat cu pase pe jos, în viteză şi cu schimb de jucuri. Sz­abo a fost trecut uşor. Ceea ce în­­seamnă că pe centru Mateosz poate h străpuns. In concluzie, bazaţi pe calităţile şi de fedele remarcate in jocul ungurilor, C. F.R.T. are o sarcină dificili în jocul cu Mateosz, dar nu este lipsit de şan­să. Având la bază o bună pregătire fi­zică, mai ales, şi cu posibilităţ­le sale tehnice cunoscute, poate face faţă jocu­lui oaspeţilor şi poate reuşi un rezultat bun. ca scor şî ca spectacol. # Rata a jucat foarte bine şi prin joc şî-a atras apr­ecierile elogioase ale un­gurilor, care au rămas mulţumiţi de re­zumatul de egalitate. Nu am văzat nici­odată pe Rata jucând atât de bine. S-a impus, ■ spre deosebire de partidele ofi­ciale în care urmărea rezultatul, prin joc organizat şi spectaculos. Jucătorii au do­vedit resurse tehnice şi au întărit con­­vingerea că jucătorii noştri au posibili­tăţi să joace un fotbal o bună capitate, la nivelul echipelor străine şi în compa­nia acestora. In plus au dovedit şi disciplină, aceeaşi ca şi la antrenamentele pentru acest joc, conduse de Deutsch, antrenorul­­.irovi­­­zoriu al Ratei, şi supravegheate de Vogi, antrenorul Comisiei Centrale de Fotbal. # Foarte bine sau comportat top jucă­torii, dar în special Mureşan, Csíki şi Szalocki, care deţin o formă o.Ama Ir, mare progres s’a arătat Vigu­l, care foarte curând se va impune scroejionă­­rii, m­eze UII şi E­es au posibil sap care­­— cu antrenamente metodice — l pot asigura o ascensiune rapidă. Şi o menţiune pentru cei trei jucători care au întărit Rata, Zohan, Mureşan şi Vogu au jucat cu atâta suflet şi ambiţie, încât niciun sportiv mureşan nu a avut impresia în cursul jocului că nu sunt echipieri ai Raiei. In sfârşit, arbitrajul d-lui Korch Mar­­tin a fost o lecţie pentru arbitrii tineri A intervenit foarte pu­ţin în joc şi aproa­pe că nici nu s’a văzut pe tren, iar jocul s’a desfăşurat perfect noi mai PE­­­RE GA IU * flSUNTEŢI PilMĂ PROMOŢIE Oi iHSTRUCTO­R AEROMODEUŞn, PRIMELE NOASTRE CADRE“ (Urmare din pag. 1) ceiaşi dragoste, pregătindu-se cât mai bine, pentru ca mult doritul brevet de instructor să ie aparţină şi lor cât de curând. „Swrteţi prima pro­moţie de instruc­tor Vorbind la festivitatea de la Comitetul Judeţean Ilfov, tov PARTENIE POPE­SCU, secretarul Districtului Aeronautic Ilfov, a arătat tinerilor absolvenţi mă­reaţa sarcină ce le stă în faţă : „Sunteţi prima promoţie de instruc­tori aeromodelişti, sunteţi primei noas­tre cadre. Voi, trebue să depuneţi toate eforturile pentru a face din aeromode­­lism un sport de mase”. Apoi s’a citit lista absolvenţilor şcolii de instructori aeromodelişti. Primul este strigat tânărul DAN V. GHEORGHE (CFR). Intr’un ropot de aplauze, proaspătul instructor se În­dreaptă spre masa comisiei de examina­re, de unde îşi ia premiul. Pe rând, trec toţi elevii. Sunt întâmpinaţi cu dra­goste, felicitaţi sincer. Tov. D. IVAN, secretarul Comisiei Centrale de Aviaţie Sportivă, a arătat tinerilor constructori importanţa aero­­modelismului şi datoria lor de a sprijini munca de răspândire a acestui sport. Concursuri săptămâ-Siîîl© Continuând acţiunea de propagan­dă a aeromodelismului in rândurile tineretului provincial, Districtul Ae­ronautic Ilfov a luat hotar­irea de a programa săptămânal concursuri in oraşele din jurul Capitalei. La rândul lor, districtele din diferite oraşe, vor trebui să urmeze acest exemplu şi să programeze competi­ţii de popularizare. Se poate urma astfel exemplul Districtului Giurgiu, care deşi nu­mai de două săptămâni, înfiinţat, cu aeromodele dăruite de construc­torii bucureşteni, a organizat o de­plasare Duminică în corn. Daia, unde a avut loc un frumos concurs, care s a bucurat de mult succes în rândul tinerilor săteni. Nouţi instructori şi ajutori-in­structori, au o sarcină importantă în a stimula tineretul spre aerom­o­­delism, arătându-le calităţile in­structive ale acestui sport. ANCHETA GAZETEI «PIONIERUL» Gazeta „Pionierul” întreprin­­de cu prilejul Săptămânii Prie­teniei Româno-Sovietice o an­chetă printre cititorii săi. Su­biectul acestei anchete este: „Ce am învăţat de la pionierii sovietici’.“ Dragi copii, După cum ştiţi, între 1—1 Noembrie întreg poporul nos­tru sărbătoreşte Săptămâna Prie­teniei Româno-Sovietice. Cu fl­­cest prilej, gazeta PIONIERUL deschide pentru cititorii săi, din toată ţara, o anchetă cu su­biectul". CE AM INVAŢAT DE L­A PIO­NIERII SOVIETICI? Găndiţi-vă la viaţa şi la acti­vitatea voastră de zi de şi­­ răspundeţi la întrebările pe care vi le pune PIONIERUL: 1. Cum aţi învăţat dela pio­nierii sovietici să munciţi în co­lectiv? 2. Cum s'a schimbat purtarea voastră acasă, după ce aţi aflat cum se portă pionierii sovietici in familie? 3. Ce fapta ale pionierilor so­vietici aţi luat ca model? 4. Care socotiţi timpul de în­văţătură ca şi vremea voastră liberă, urm­ând exemplul pio­­nierilor sovietici? 5. Cum aţi reuşit, urmând exemplul pionierior sovietici, să învingeţi greutăţile ivite în via­ţa voastră? 6. Cu care erau din cărţile sau din filmele sovietice vreţi să semănaţi şi de ce? Cele mai bune răspunsuri vor fi publicate in gazeta PIONIE­RUL. ■ Trimiteţi răspunsurile voas­tre până la 25 octombrie, pe adresa redacţiei: Str. Popa Nani Nr. 32 Bucureşti IV

Next