Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-16 / nr. 1508

O importantă hotărâre pentru desvoltarea socialistă a agriculturii Eri a fost dată publicităţii Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Mun­­citoresc Român şi a Consiliului de mi­niştri asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea muncii la Staţiu­nile de Maşini şi Tractoare. SMT-urile sunt chemate sa joace un rol deosebit in transformarea socialstă a agriculturii. Staţiunile de Maşini şi Tractoare reprezintă un preţios sprijin pe care clasa muncitoare călăuzită de Partid, îl dă ţărănimii muncitoare pentru a scăpa de sărăcia neagră in care a fost ţinută de către chiaburime. SMT reprezintă un însemnat mijloc de luptă pentru îngrădirea chiaburimii şi pentru convingerea ţărănimii muncitoare de a­­vantajele agriculturii socialiste. In număr din ce în ce mai mare ţă­rănimea săracă şi mijlocaşe se convin­ge de avantajele concrete pe care le o­­feră agricultura colectivă. Călăuzindu-se permanent, după măre­ţul exemplu sovietic, SMT-urile au rea­lizat importante succese. Dar pentru ca munca să meargă mai bine, este necesar să se lichideze anu­mite lipsuri. In primul rând activiştii din SMT trebue să înţeleagă că ei nu sunt simpl­i salaraţi ce îndeplinesc o muncă oarecare, ci că ei au un rol măreţ în opera de socializare a agriculturii. Ţărănimea muncitoare trebue să gă­sească în SMT nu numai un loc unde contra plată primeşte servicii, ci şi a­­jutor şi îndrumare permanentă. Trebue lămuriţi ţăranii muncitori în dom­en­ii a­­grotehnicei şi în primul rând trebue­ ajutaţi ţăranii care au intrat în Gospo­dării colective. Hotărirea arată: „Comitetul Central a! Partidului Mun­citoresc Român şi Consiliul de Miniştri ai R. P. R. atrag încă odată atenţiunea tuturor activiştilor de Partid precum şi organelor de Stat şi celor agricole, şe­filor de echipe, tractoriştilor, specialiş­­tilor şi conducătorilor de Staţiuni de Ma­şini şi Tractoare, că îndeplinirea hotărâ­­rilor Plenarei Comitetului Central al P. M. R. din 3—5 Martie 1919, cu privire la una din sarcinile centrale ce stau în faţa Partidului, în faţa organelor de Stat şi a tuturor oamenilor muncii «­­anume transformarea socialistă a agri­culturii — Staţiunilor de Maşini şi Trac­toare le revine o sarcină de cinste şi, in acelaş timp, de mare răspundere”. Salariaţilor­­ şi în primul rând trac­toriştilor trebue să li se ofere cele mai bune condiţii de lucru iar ei au sarcina să-şi ridice, necontenit, sub îndrumarea organizaţiilor de Partid, nivelul ideolo­gic, profesional şi cultural. Ei trebue să devină constructori conştienţi şi Infla­căraţi ai măreţei opere de socializare a agriculturii. LA ROMAN SUNT DOUĂ GRUPĂRI SPORTIVE La Roman există două mari întreprinderi industriale, fabri­ca de z­aiuri st­i. iu.it­La ambele fabrici există câte o grupare sportivă, însă din punct de vedere al angrenarii tineretului muncitoresc în sport şi al organizam activităţii exi­stă o mare deosebire între cei de la laur­­ea de Zattăr şi IMS Gruparea Fabricei de Zattăr Roman se intitulează „polispor­­tivă dar toate preocupările Con­ducerii şi întreaga activitate se îndreaptă numai spre fotbal. Dar nici măcar la fotbal nu se duce o politică, sănătoasă de ridicarea de nouă elemente, de formare a cadrelor. Toate preo­­cupă­rile se învârtesc numai in jurul primei echipe, totul se face numai pentru 11 jucători, ceilalţi stau pe tuşe şi aşteaptă. Pentru insigna de Polisportiv au fost date fabricei 50 de car­nete. Nu s’a reuşit însă să se­­ţină o singură probă. Aceasta pentru că responsabilul sportiv, ca și întreaga conducere, este ocupată cu „echipa de fotbal". In curtea fabricei este un te­ren de volei, nu joacă nimeni “ pe el și bălăriilă ch­esti­e de zi mai mari. Printre muncitoare există nu­meroase tinere dornice să facă sport, insă nimeni nu se ocu­pă de ele. Desigur că la aceste aspecte negative o mare parte de vină o poartă şi judeţeană CFS, care printr-o muncă de la­­murire şi mobilizare a celor trei sute de tineri din fabrică, ar fi putut angrena întregul tineret. Timpul nu este pierdut. In contrast cu gruparea Fa­­bricei de Zahăr, la IMS se mun­ceşte temeinic şi cu folos Un număr de o sută de tineri par­ticipă la Insignă, iar atletis­mul este una din secţiile cele mai active. Antrenamentele au loc cu regularitate sub condu­cerea unui antrenor, fie pe te­renul FZR, fie pe aeroport. A fost amenajată în curtea fa­bricei o groapă de sărituri. Sec­ţia de volei activează cu patru echipe, pe terenul amenajat prin muncă voluntară. La bas­chet, un teren este deasemeni în curs de amenajare. La tenis de masă sunt de acum 17 jucă­­tori legitimaţi, iar jucătorii au la dispoziţie o sală cu două mese. La handbal se activează tot prin două echipe, iar la po­pice şi nataţie se desfăşoară o activitate serioasă. Nici şahul nu a fost uitat şi o sală spe­cială stă la dispoziţia jucători­lor.­­ In contrast cu cele de la Fa­brica de zahăr, aspectele pozi­tive de la IMS, ne arată ceea ce se poate realiza atunci când se depune o activitate bine orga­­ni­stă prin care să se făurească adevăratul sport pus în slujba ridicării maselor. eri după amiază, echipa de volei a clubului A.T.K. a susţinut un joc de­­monstrtiv în compania formaţiei Go­­deanu. Cehoslovacii au învins cu 3:0 (15: TO, 15:9, 15:7), după o partidă în care au arătat că voleibalul cehoslovac îşi me­rită al d­oilea loc în ierarhia mondială a acestui sport — după voieibalul so­­vietic, întâlnirea s’a desfăşurat într’o atmo­sferă de caldă prietenie, în care oaspeţii au fost aplaudaţi, pentru jocul tor de clasă. Cel mai bun jucător a! oaspeţilor a fost Broz, care a tras scurt şi eficace jucând plasat ş! la fel de buna şi In fund. Tesar ■ un trăgător excelent — a trecut de multe ori peste blocajele ju­cătorilor de la Godeanu, plasând uşor în spatele blocajului. Jocul complect a lui Bonchal şi apor­tul lui Voiava şi Paidus, a completat ansamblul unei echipe de valoare, in general, ATK sa remarcat printr'un joc ofensiv, în forţă şi prin surprindere, prin blocaj sigur, mobilitate, excelentă condiţie fizică şi un plasament bun. Echipa bucureşteană a luptat cu în­sufleţire, reuşind de multe ori să se­a­ UN JOC DEMONSTRATIV AIK.Prap a învins Golan la volei cu 3 0 ARUNCAREA GRENADEI LA ŢINTĂ Lămuriri tehnice pentru concurenţii la insigna de Polisportiv Pentru a da posibilitate tineret­u'u* să­ la o linie marcată cu var « tesc să participe la „Insigna de Poli- cel puţin 4 m. — într‘un pi sportiv“, Comitetul pentru Cultura Fizi- turile de 2 m. —. — at C’ — — Z — ■«a ..i...! imIaaiitvai, nt­aI, —, A cnU'onțnl eâX ka Taa - ~ ea şi Sport a aprobat înlocuirea probei de tir cu ,,Aruncarea grenadei la ţinta“, la o linie marcată cu var — lungi de cel puţin 4 m­. — într‘un pătrat cu te­turile de 2 m. Aspirantul stă pe Ioc —• la Unia de aruncare — şi aruncă grenada d® cta Stm. i­­­r+ " 1­­—— 22-28 m. fieritrv băi&ft (dup», tfaneforzjj W -18 "* ■ perfrv ~{kte (fifaî de hTqtZ^iJ Aceasta probă se dispută numai în satele unde nu există posibilitatea de a se practica tirul și numai pentru obține­rea insignei de bronz. Aspiranții vor arunca la concurs 0 grenadă cu coadă de 600 gr. Proba constă in a arunca grenada de crî, căutând sa lovească în mijlocul pa­riatului. Comn­ţia de îndeplinit este ea două din cele cinci lovituri si cadă in pătrat. Distanța se măsoară dela linia de a­runcare până la latura cea mai apro­pită a pătratului, in raport cu normel« fixate de regulamentul insignei» ESPORTUL POPULAR* AZI IA POLIGONUL GH. VASIUCHI. Cu justificată nerăbdare aşteaptă tră­­doi l-au urcat spre valoarea gătorii noştri disputarea probei de pistol Portait Călcâi a obţinut 57­ viteză — 60 focuri — care se desfă- 9 Mai iar la 25 Mai. Gh. Lici viteza — 60 focuri — care se desfa­­şoară azi la poligonul ,,Gh. Vasaichi“ în cadrul Campionatelor Naţionale de tir. Nerăbdarea se explica prin faptu­ că în acest an trăgătorii noştri au progre­sat enorm de mult, reuşind să se cla­sez , după părerea renumiţilor trăgători maghiari — la locul doi în clasamentul mondial, atât pe echipă cât şi individual. Pentru a ne mai ţine seama de pro­­gresul calitativ înregistrat de trăgătorii noştri la pistol viteză, vom pune faţă în faţă câteva performanţe. Anul trecut, campionatul naţional a fost cucerit de PANAIT CÂέCA!­ett *39 puncte şi 59 siluete lovite iar în acest an performanţa a fost depăşită chiar de o fată - PARASCHIVA ELEKES. La începutul anului 1948, recordul na­­ţional al acestei probe era deţinut de OH. LICRIARDOPOL şi PANAÎT CAT.CAt cu 552 puncte însă în luna Mai, amân­doi l-ai urcai spre valoarea mondiala. Panait Călcâi a obţinut 571 puncte la 9 Mai iar la 25 Mai, Gh. Lichiardopol a stabilit racordul naţional la 574 puncte, reuşind să învingă in întâlnirea cu lon­­­garia trăgători renumiţi In lumea în­treagă: Balogh, Berzsenyi şi Berzsenyi CUM SE DESFASOARA PROBA Pistolul viteză — 69 focuri — este o PISTOL VITEZA 60 FOCURI Record mondial: K. Takacs (Un­garia) — 580 puncte din 600 posi­­bile. Record R. P. ft, băeţi: Gh. î.:­­chiricîopo! (Godeanu) — 574 pct. Record R.P.R. fete: Paraschiva Elekes (C.S.U.) 531 puncte cu 59 luate. Campion R. P. R. pe anul 1948 Panait Călcâi (C.S.U.) 539 puncte cu 59 siluete________ ______" probă foarte grea care cere mult talent şi antrenament. Concurentul trage 60 focuri in cinei siluete aşezate pe acelaş pian — la 25 metri. Focurile se trag în două ture, fiecare tură fiind împărţită in 6 serii a 5 car­tase. Primele doi la ser­i se trag în S Se­­cunde următoarele două în 6 secunde şi ultimele în 4 sec. înainte de a începe tarele, concurentul are dreptul la o în­cercare, fără timp limitat. Silu­etele sunt împărţite în 10 zone şi calculul punctajului se face în raport cu numarii siluetaro­ şi zonelor lovite. CINE VOR FI CAMPIONI ? fala o întrebare la cere nu se poate răspunde decât aproximativ. Trăgători,: noştri s'au pregătit în mod specia! şi la antrenamente au obţinut rezultate bune­­— î­­ jurul recordului naţional — însă la concurs intervine tracul, rutina, lumina ş. a. La bacii, — cat î — ceia nţa* mtiîîe şanse le au Panait Călcâi şi Gh. I.ichisr. dopnl. iar la fete, Paraschiva Elekes pa-j , . ^aiioc Iv un i auuii uaicai vj 11 ■ • propie de auversarî. dopol. iar la fete, Paraschiva Elekes pa-D­eia Godeanu cel mai bun a fost Ml- j re s avea titlu! asigurat. La băeţi — ca­­hăilescu printr’un joc decisiv și sro-­j teg^riă Ii — lupta rămâne deschisă, dând mingi dificile, fiind mulți trăgători de valoare egală. PAGINA 8-a srsâsssăk au ABBmiiMnF Reorganizarea şî ajutorarea cluburilor sportive dîn jud. Cluj? O preocupare de seamă a Judeţenii U­TM, învăţând din experienţa câştigată CU ocazia­­ organizărilor manifestaţi­ilor de masă din trecut, secţia pen­­tru Cultură Fizică Sport a Jude­­ţenei UTM Cluj, cântă să înlăture deficienţele şi slăbiciunile, prin re­organizarea şi încadrarea colective­­lor sportive cu Cadre noi şi cores­punzătoare, începând cu intensificarea acţiunii de educare a sportivilor, prin alcă­tuirea de şcoli de cadre, cercuri de studii şi Conferinţe cu caracter a­­mpolenic, filând Ca sarcină imediată remedierea lipsurilor din ». «w de mobilizare pentru Insigna­ţie Ptfd­­tipvrîiv şi in acelaş timp luâ­nd­u-şi angajamentul de a mobiliza 8.000 de tineri pentru crosul „Să întâmpinăm 7 Noembrîe", Judeţeană UTM Cluj, devine un factor de seamă în popula­­ţiuen a sportului printre tineretul muncitor din localitate. Alt punct important din planul de activitate al acestei judeţene îl con­­­stitue atenţia deosebită care se va da întăririi cercurilor sportive să­teşti, prin ajutoare efective, contri­­buind la construcţia şefiilor şi a terenurilor de sport. Pe lângă cercu­rile existente, vor lua fiinţă încă 4 cercuri sportive. Reorganizarea şi ajutorarea sus­ţinută a cluburilor din Cluj, con­trolul echipelor pe teren şi tinereţi unui strâns contact cu Comitetul Ju­de­ţe­an CFS, sunt deasemeni preocu­pări de seamă ele­­trdeţenei UTM CLUJ, în cinstea zilei de 7 Noimbrie, vor organiza campionate intersecta­te, dotate cu Cupa UTM, care vor consta din competiţii din diferite ramuri sportive, atât pentru băeţi cât şi pentru fete. Tot in aceasta p­e­rioadă se vor organica, în colaborare cu Consiliul Sindical Judeţean şi cu Comitetul Judeţean CFS, campiona­te intertaine, intercomune precum şi săptămâna sportului universitar. DUPĂ CAMPIONATELE INSTRUCTORILOR DE TENIS Conetaşii asupra atriului­­un­or Jucători Campionatele instructorilor de tenis din acest an au prilejuit — mai mult ca oricând — constatări cari pot servi vii­toarei activităţi a acestei categorii de jucători. Până acum, instructorii de tenis şi­ uu organizat an cu an, la sfârşit de sezon, concursuri care nu urmăreau altceva de­cât să stabilească o ierarhie a valorilor. Ceea ce însă, nu era just şi iată de ce. In acest an, campionatele instructorilor au avut de îndeplinit un rol cu mult mai mare. Că nu şi l-au îndeplinit, este In primul rând vina lipsei de atenţie cu care Comisia Centrală de tenis a privit această competiţie, lăsând-o din nou la vo­ia întâmplării. Ea trebuia sa însemna un prilej de popularizare. Cuvintele a­­cestea, spuse şi repetate de atâtea ori, puteau căpăta de data aceasta un Inte­res concret. Toţi elevii şcolilor de ini­ţiere care au funcţionat în vara aceasta, aceiaşi care au trecut prin mâinile ins­tructorilor, trebuia să fie mobilizaţi. Ei ar fi avut de învăţat şi din jocul şi din greşelile acestora. În felul acesta ei por putea fi nu numai îndrumători tehnici, ci şi educatori ai tinerilor pe cărări învaţă. DAR TEHNIC? Şi din punct de vedere tehnic, con­cursurile instructorilor nu au adus ceea ce s’a aşteptat. Ca instructorii să arate un joc complet, bazat pa acţiuni la pla­să, pentru ca exemplul lor să fie cons­tructiv. Juniorii sau tinerii câ-şi dea seama că spre acest stil de joc trebue să-şi îndrepte ei atenţia. Tocmai fruntaşii clasamentului au fost cei care au jucat în rundul terenului, în timp ce alţii — ca Popi Urtan şi Fioros, — au jucat ofensiv. Astfel se explică a­­devăratui salt valoric realizat de ei, salt tradus prin felul în care au rezistat în faţa lui Călin, Marinescu sau In­e­­vsu. Totuşi, concursul instructorilor a avut o desfăşurare atractivă, prin echilibrul de valori între participanţi. IN VIITOR Deşi, după cum am arătat, a prezen­tat numeroase lipsuri, concursul instruc­torilor a fost anul acesta mai mult decât prilejul stabilirii unui clasament după un ant de activitate. El a adus in actu­alitate problema instructorilor, aspectele numeroase pe care Ie ridică. In sezonul care va veni, instructorii vor putea par­ticipa la toate concursurile. Problema unui concurs rezervat tot nu va mai fi actuată. Instructorii rămân însă, un punct spre care trebue să se îndrepte o atenţie de­osebită. Prin ei, tenisul va putea pătrun­de în mase. Chestiunea aceasta compor­tă însă multe, foarte multe discuţii, ca­re vor fi lămurite de timpul lor. IACI­NT MANOLIE Art FOST GREŞELI Da, şi ele nu au venit numai din par­tea forului conducător. Intr’o măsură apreciabilă aparţin şi câtorva dintre participanţii la aceste concursuri. Iată, de pildă, că au fost şi unele com­portări care au dăunat concursului. Tică Marin­escu, cel de al treilea clasat in prima categorie, a avut o atitudine ne­sportivă. A vociferat pe teren, a jucat plin de nervozitate, într’un cuvânt nu a fost pentru nimeni un exemplu demn de a fi urmat, ba dimpotrivă, toţi au a­­vut de învăţat din atitudinea sa, pentru a căuta s’o evite. Ne gândim la o coincidenţă deloc nu-Iată, de pildă, că au fost şi unele corn- Cupa R.P.R., care a ajuns în faza portări care au dăunat concursului. Tică ^ptjttrîor de finasa se reia astă*?, in Marinescu, cel de al treilea clasat in toata ţara, fiind programate jocuri «ie­ prima categorie, a avut o atitudine ne-­interesanta sportivă. A vociferat pe teren, a jucat ‘n Capitală se dispută jocul dint.’e plin de nervozitate, într’un cuvânt nu a «wistus Bumbacului, o dietricîU&h) fost pentru nimeni un exemplu demn foarte merituoasa si divizionara Com­ele a fi urmat, ba dimpotrivă, toţi au a- Peir0L vut de învă{at din atitudinea sa, pentru '"r este jocul care Inaugurează a căuta s’o evite. ..optimile“ şi promite a fi destul de a-Ne gândim la o coincidenţă deloc la- ■ PJ'11 terma bună a «istric­tâmplătoare: Juniorul Roşianu, băiet de In r°Jntr«rfie om for­ming! la Banca R.P.R., a învăţat tenis “*«■ Petroliştilor, cu Tică Marinescu, care ti este îndea­proape îndrumător Roşianu, care a par­ticipat recent la Criteriul de toamnă re­zervat juniorilor, a fost eliminat din concurs după două etape pentru atitu­dine nesportivă pe teren. Şi — curios, din nou coincidenţă — manifestările sale au fost identice cu cele ale sfătuitorului său: mingi şi rachete aruncate pe teren sau... la tribună, discuri! cu arbitrul, fix­­variaţii pe aceiaşi temă. Acum, nu este greu de văzut deci He­­şianu se comportă aşa cum se comportă pe teren. Pentru că, chiar dacă Tică Ma­rinescu l-ar învăţa să aibe o atitudine c­upunzătoare, exemplul instructorilor l-ar sta mereu în faţă. Şi exemplul a­­cesta este dăunător, căci lui Roşianu i se pot adăuga alţi tineri (Năstase este un al doilea exemplu), şi nu e bune. Faptele acestea ridică însă O ALTA PROBLEMA Este vorba de munca educativă pe ca­­re Comisia Centrală de tenis trebue si o ducă cu instructorii existenţi. Din mortalitatea lor trebuesc îndepărtate rămăşiţele burgheze. Rolul lor de Ins­tructori şi Importanţa acestui rol trebue să le apară In faţă căt mai bine. Numai ! Ani, dimineață, pe are­n U.C B, PRIMUL JOC DIN OPTIMILE CUPEI R.P.R. ORA 10: CdPETROL — INDUSTRIA BUMBACULUI In deschidere, ia­ra S.30. Tricolaje 5300-Cont&ct?ifa Tn vederea acestui joc, ambele gru­pări au făcut atente pregătiri la cursul săptămânii iar ultimele lor rezultate sunt un indiciu că se găsesc în pleni­tudinea posibilităţilor. Competrol a susţinut joi, la comuna Bragadiru un joc amical cu echipa fa­bricei de spirt „Fulger“ de care a dis­pus cu 10-3, iar Industria Bumbacului jucând joi rol o partidă oficială cu A­­desgo a obţinut o victorie la scor, 8:0. Cu toată disproporţia de valoare şi de categorie, jocul se anunţă foarte dis­putat. Cu conducerea jocului a fost însărci­nat arbitrul Tramteim­art Avi, ” . Formaţiile anunţate sunt următoarele: COMPETROL: Badea - Dragan, Ci­că Andrei — Călinoiu, Petrescu, Terjoc — Oană, Fătu, Fiantaropol Iordache ,­ Floriei Marinescu. Rezerve: Oltea­nu (portar), Cotruţ şi Cosmoc. Industria bumbacului: Dră­mui — Marin Nicolae, Carian­opol — Zamfir, Niculescu, Diniţa — Constanti­­nescu, Ensehe, Cârciog, Guriţa şi Buzdun. Rezerve: Mica (portar), Alex Midrescu şi Neagu. la deschidere, Tricotaje 5300 echipa care In doi ani n’a suferit nici o în­frângere, şi Dâmboviţa, la cadru! com­petiţiei oficiale a districtului Bucureşti. „ In ţară, Cupa R.P.R. programează azi urruStoareie cocrr?‘ TG. MUREŞ: RATA — CSU Cluj. ” K­RENI: Muntenia — Metalul Bucu­rești. HUNEDOARA: IMS - CFR Sibiu. CULTURA FIZICĂ ŞI SPORTUL IN ARMATA CEHOSLOVACĂ de Gär stan VACLAV TOMEK Redactor 8l zianiM armatei „Obrany Hdu" fui piap, toţi oamenii muncii din C&R au înţeles că trebuie să depună un maximum de efort în toate şantiere­le şi pe toate locurile de muncă ’ ale Repub­licii. Dar pentru că poporul cehoslovac să poată face faţă cu succes imenselor sar­­ci­ni, pa care ea, în primul rând sântata­tea fiecărui muncitor să fie întărită, iar puterea lui fizică şi intelectuala să ia sporită. Aci intervine cultura fizică, al carei ia­ hotărâtor în ridicarea omului nou 11 îndeplineşte în mare parte sportul. In noua ei definiţie socialis­tă, cultura fizică cuprinde în mod necesar şi no­­ţiunea de luptă pentru construirea socia­lismului, pentru realizarea planului cin. In Republica Cehoslovacă, la fel ca in toate ţările cu democraţie populară, cul­­tura fizică şi sportul au fost puse pa baze noul. Astăzi, în Cehoslovacia, nu se mai face sport pentru sport, ci sportul şi cultura fizică, în general, sunt privita ca un mijloc de educare a omului, pentru a deveni în primul rând un luptător da­­votat cauzei socialismu­li. Cultura fizică şi s,mortul trebuie să ser­­veascâ nu atât ideii de spectacol, cât mai ales întăririi sănătăţii muncitorului, în scopul de a-i mări pe deoparte resur­sele şi capacitatea productivă, iar pe de altă parte de a iac® din ei Un vajnic ostaş în lupta pentru apărarea progresu­lui şi păcii Pentru a ajunge la aceste deziderate, t­ren t­oa­­­te aceste deziderate, cu­iar Şi pentru întărirea frontului păcii, în CSR sau depus toate străduinţe* „CONSTRUIND STATUL SOCIALIST pentru ca vechile practici ale sportului VOM ÎNTĂRI PACEA“ - esite lozinca burghez să dîsikată odfîj cu protesiefii poporului muncitor cin OhoarovaCta.­mul și pseudo-amatorismul, iar tendin- pe jun;a rr.aliior cuceriri se aşează și aste speculative să fie deunitiv tnjătu. introducerea sportu.iii ș| culturii fizice rate din sp.ort. în armată. " «;»»»if.«'­,'»c. materiale — f|(nd Inăturată orice post. ° * întregii bilitate de des vol tare a sportului adevă* fr3‘.’c“l a aF,’1az| ‘n nota raţ­­a sportului de mase­­ astăzi în Ce­­hoslovacia tineri! Işi perfecţionează f), *r­lat? zicul şi-şi întăresc sănătatea tocmai sub lozinca1 ..SA FACEM1 SPORT DE P’0Ie­ ri.,tiiS4îiWui şi a iniei geni la sens MiASSE". burghez­a noţiunii de sport. Pe măsură ce marile cuceriri ele po. Cultura fizică în armată are rolul to­­porului, in frunte cu clasa muncitoare, vârşitor de a «Juca ostaşii la spiritul sfau extins şi 'a sport întreba pro. patriotic al democraţiilor populare şi de blemă a culturii fizice a devenit o prec­­a­­rel, din rândurile sportivilor miji, epare colectivă, iar sportul, curăţat de a l"!" Sportivi de tip nou, care să fie coti­­elementele duşmănoase şi ru­morală structori entuziaşti al soc­ism­ului şi burgh­ză, a fost pus în slujba poporului luptători consecvenţi pentru pace, muncitor. Sportivii cehoslovaci ştiu Ca acelaş te! La noi înţelege azi fiecare om al îi urmăresc sportivii tuturor armatelor muncii, că Aportul, în noua lui concep, de democraţia populara, dorinţa comună ţie, trebuie să fie un factor de bază In putând fi exprimată astfel: efortul col ctîv de realizare 3 plănuiţi ,.SA FIM MEREU AlATURl DE cincinal ai Republicii Cehoslovace, a ca- UNIUNEA SOVIETICA Si ÎMPREUNA lui îndeplinire va m­^­ntne ari pg$ Instate CU EA SA LUPTAM PENTRU PACE pe drumul spre *iocîa tem. ŞI PENTRU UN VIITOR MAI BUN AL „ Pentru îndepttalfia şi ^păşire p­acea» OMENIRII ÎNTREGI“« ,■ „ , VOM ÎNTĂRI PACEA“ - earte lozinca poporului muncitor din Cehoslovacia. Pe linia marilor cuceriri se aşează şi introducerea sportulu­i şi culturii fizice în aminti. Cultura fizică în armată, este în Ce­hoslovacia o prem­­­­rgătoare a întregii culturi fizice practicată astăzi în noul Sokol şi aceasta deoarece sportul prac­­tizat în armată a constituit şi constituie o pildă vie de luptă neîncetată împotriva profesionismului şi a înţel­egerii la sens burghez a noţiunii de sport. Cultura fizică în armată are rolul co­vârşitor de a «juca ostaşii în spiritul patriotic al democraţiilor populare şi de a creia, din rândurile sportivilor mili­­tari, s­portivi de tip nou, care să fie con­structori entuziaşti ai sochism­ului şi luptători consecvenţi pentru pa­ce. Sportivii cehoslovaci ştiu ca acelaş tel îl urmăresc sportivii tuturor armatelor de democraţie populară, dorinţa comună putând fi exprimată astfel: „SA FIM MEREU AI­ATURI DE UNIUNEA SOVIETICA SI ÎMPREUNA CU EA SA LUPTAM PENTRU PAI­E SI PENTRU UN VIITOR MAI BUN AL OMENIRI­ ÎNTREGI“* 4 %! Acţiuni pentru popularizarea sporturilor în jud. Rădăuţi în ultimul timp, activitatea Corni,­tive de volei şi fotbal. Cei 300 de totului Judeţean C­­F. S.*Răd­âuţi, ţărani muncitori, au Urmărit cu în vederea popularizării ,şi difuzării“ mult interes această manifestaţiane sporturilor în masele ţărănimii muncitoare, s’a intensificat. Astfel, Duminică 9 Octombrie, echipele sportive de propagandă ale judeţea­nei C. F. S., s’au deplasat la Făcău unde au susţinut jocuri demonstra­spo­rtivă. Echipele sportive vor mai face demonstraţii de atletism, volei, handbal (fete) şî fotbal in comunele Siret şi Putn­a. Deasemeni Comitetul Judeţean C. ,F. S.­Rădăuţi, a început pregă­tirile In vederea organizării regio­nalelor „Cupei 7 Noembi­­e ’, la­r­­ tus de masă. Şi-au anunţat parti­ciparea la aceasta co­npetiţ une ur­­mătoreie judeţene: Baia, Câmpu­lung, Suceava, Dorohoi, Rădăuţi şi Botoşani.­­ RAIFFERM Aht . corespondent La Galaţi a fost inaugurat stadionul «Portal roşu» în Galaţi, important centru mun­citoresc, se simţea de mult lipsa un­unui stadion care să permită desfă­şurarea în bune condiţiuni a dife­ritelor concursuri. Această lipsă de­ acest teren intr’un stadion care să corespundă nevoilor. Realizarea a­­cestuia cerea sacrificii mari şi dacă lucrarea a putut fi dusă la bun sfârşit, acest lucru se datoreşte venise cu atât mai mult simţită, cu sprijinului pe care l-au dat judeţea cât, competiţiile populare angrenau, în sport un număr mereu crescând de tineri. Este adevărat că la Galaţi exista un teren dar pe el nu se pu­tea juca decât fotbal, deoarece nu avea o pistă de alergări. In joc de tribună exista o ridicat­ură de pă­mânt pe care se aşezaseră câteva scânduri. Cabinele, duşurile nu pu­teau fi folosite, starea lor fiind de­­plorabiă, pentru­ a remi­di­a acest neajuns. Comitetul Judeţean C. F. S. Covur­lui a luat hotărârea să transforme la P. M. ft., U. T. M. şi Consiliul Sindical Judeţean. Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport a pus la dispoziţie suma de bani necesară care, alături de munca voluntară depusă de tinerii gâlăţeni, a contribuit efectiv la ter­minarea lucrărilor. Oraşul Galaţi are acum un frumos stadion cu pistă de alergări, cu cabine în bu­nă stare şi cu o tribună de 2200 locuri, precum şi o peluză de 500 locuri. Săptămâna trecută a avut loc în­­trăim cadru festiv solemnitatea ina­­ugurării stadionului care a primit­­numele de „Stadionul Portul Roşu”. In cadrul serbării inaugurale, s’au­ tie-i.toturat manifstaţiuni sportive la care au luat parte loturile atle­tice din judeţele Brăila, Tutova şi Covurlui. Tot în cadrul acestor ma­­­nifestaţiuni s’a disputat şi jocul de fotbal între reprezentativele orda­şelor Brăila şî Galaţi Cupa „Portul Roşu” pusă in joc de Comitetul Judeţean Covurlui a fost câştigată de Judeţeană Brăila, care a totalizat un număr de 365 puncte, urmată fiind de Judeţeană Covurlui cu 320 puncte şi de Jude­­ţeana Tutova cu 150 puncte. Judeţenele clasate a II-a şi a îll-a a­i primi câte o plachetă, iar fie­care dintre participanţi câte o­­di­­plomă de participare. La Oravîţa a fost reamenajat un ştrand care nu mai funcţiona de 12 ani în marginea oraşului Oraviţa se rete fundul bazinului, au săpat află un ştrand lăsat în părăsire, cu instalaţiile distruse, care nu mai era utilizat de 12 ani. Preocupat de popularizarea înno­­tului printre muncitorii din locali­tate, Comitetul Judeţean CFS, cu sprijinul Organizaţiei de Partid, a început lucrarea pentru reconstrui­rea acestui ştrand- Tineretul, muncitorii din fabrici şi Întreprin­deri, au efectuat circa 2838 de ore şanţ de 16 m. lungime, 0,50 m. lăn­ţarpe şi 0,40 m. adâncime, con­struind un baraj din lemn car® fil­trează apă curată pentru ştrand şi 60 de cabine noi. S’a amenajat o frumoasă plajă şi s’a îngrădit o porţiune din apa ştrandului, dân­­du-se posibilitatea­­a copiilor de muncitori să facă baie. Construcţia ştrandului din Gravi­ţa va da posibilitatea tinerilor de muncă voluntară, reuşind să­ cu­-munaHori din localitate să practice Innotuî, urmi dintre «ae tea f­ixm* piecte sporturi, probă principală a concursurilor de polisportiv. Iniţia­tiva sporturilor din Oraviţa trebue să constitue un exemplu pentru ce­­lelalte Comitete Judeţene. Mai exi­stă încă atâtea bazine de vinot ne­­folosite care s’ar putea amenaja prin muncă voluntră şî date apoi spre folosinţa muncitorilor, angre­­năndu-se astfel mii de oameni ai muncii în practicarea acestui sport. PAULET AUGUSTIN A Tineretul din Vânători Târnava Mare practică voleiul, şahul şi fotbalul Comuna Vânători, din judeţul Târna­­drei şi Nagy Aurel, ei au format o cehie­i­a Mare, duce o rodnică activitate pe­pă de volei, tărâm sportiv, situându-se in fronte» comunelor din împrejurimile Sighişoa­­rei. Inainte vreme sportul nu era cunoscut în această com­ună Ajutaţi şi îndrumaţi de organizaţia de Partid, sătenii au început să înţeleagă rostul sportului. La început ei au înj­ghebat o echipă de fotbal cu care sa ju­cat în compania altor echipe săteşti. Mai târziu, cu ajutorul tinerilor Morarhi An­ Prin muncă voluntari, tinerii din co­muna Vânători au amenajat două tere­nuri: unul pentru fotbal, iar celălalt pentru voie­. Puţin timp de la construi­rea acestor terenuri, ei şi-au alcătuit şi o echipă de handbal. Dar realizările lor pe tărâm sportiv nu s’au oprit aci, Utemistul Moraru Aurel, cunoscător al jocului de şah, a format mai întâi o echipă de şah compusă din trei tineri ţărani muncitori. Cu ajutorul acestora, a trecut la angrenarea in prac­ticarea şahului a numeroşi săteni. Sătenii din Vânători au susţinut întâl­nit l la toate disciplinele sportive la ear® activează, cu comunele învecinate, obţi­nând rezultate satisfăcătoare. Sătenii din Vânători vor înfiinţa în scurt timp şi o secţie de atletism, la ca­re vor fi angrenaţi un mare număr de băeţi şi fete. V. NENIT* corespondent ! PE ŞOSEAUA PLO­ŞTI-CÂMTH­­, 55 DE CON­DRENţI PIR­ICINA IN CAMPIONAT­UL NAT­ONAL DE 59 Km. MARŞ Fruntaşii atletismului nostru v­oi prilejui un concurs interesan? p© Stadionul din Ploeşti Azi, la Ploeşti, începând de la ora elemente obiective, care să influen. mâni, vor putea să vadă astfel ci­ne se desfăşoară cursa de marş, pe distanţa de 50 km., contând pentru Campionatul naţional. Plecând de pe Stadionul Municipal, mărşăluitorii­ vor trece prin oraş, indreptându-se spre şoseaua Câmpinei pe Care o vor urma până la­­ punct­ul de cen­tral. De aci se va face întoarcerea, pe acelaş traseu, până la stadion, unde e locul de sosire. Această cursă fie marş, atât de lungă, reprezintă un examen greu pentru mărşăluitorii noştri. Problema esenţială nu este de data aceasta viteză, ci rezistenţa. Pregătirea condiţiei fizice pentru Un efort atât de mare cere o im­­­pe perioadă de antrenament. Un exemplu evident pentru a a­­rata duritatea acestei curse, este cel tir, anul trecut. Ne anunţau, ca star­tul a fost luat de 31 concurenţi, dar la Bucureşti nu au sosit decât 16, dintre cari câştigătorul V. teo­­dosiu a parcura distanţa în 4 ore bl min. u sec­t deci aproape in 5 ore, cea ce reprezintă o medie orară de lo km. Anul acesta, concurenţii au posi­­bilitatea — faţa tie cei de anii tre­cuţi — să-şi poată do­a mult mai bine efortul, pentru ca parcurg la întoarcere acelaş traseu. Acest fapt este important, mai ti­les pentru echipe. Mar faluit­orii din aceeaşi echipă se vor putea grupa şi vor avea astfel posibilitatea ar opu­ca o tactică, dealungul cursei, astfel încât să nu-şi mai risipească eforturile in mod inutil. O cursă cu o tactică buna, va putea aduce victoria pe echipe oricărei dintre­­şansele concurenţilor Dintre cei înscrişi, lăsând la o parte pe Teodosiu şi Baboie, cari mi vor putea participa dat­­Und ca sur, în cantonament pentru Mara­­thonul Libertăţii, dej­a Kosice, pa­­raschivescu, are cele mai multe şan­­se să ocupe primul loc. Pe echipe, Dinamo va câştiga, pen­­tru că are ui lot omogen, şi în ge-­ neral superior celorlalte ed­iipe concurente.­­ Lucrurile insă se pot schimbe pe şosea, ţvla .­u! «sta o probă, — mai ales când distanţele sunt lungi, — unde pot Interveni o seamă de­ elemente obiective, care să influen­­teze rezultatul. Trebue subliniată participarea a doisprezece mili­ţieni. CONCURSUL DE ATLETISM In timp ce cursa de marş se va apropia de sfârşit, va începe pe Stadion un concurs de atletem de­monstrativ cu o largă participare a celor mai bune elemente. Prin par­ticiparea L-1, campania de popu­­larizare a atletismului va cunoa­­şte un nou succe­­Evenimentul este important pen­tru atletismul din Ploeşti şi din lo­calităţile învecinate. Spectatorii care au urmărit disputele duse dealun­­gul probelor din întâlnirea interna­ţională a juniorilor unguri şi ro­mâni, vor putea să­ vadă astfel din nou o dispută frumoasă. Duelul Cos­man-Raica la disc, precum şi cel dintre Pop şi pandren la 800 şi 1509 m., pă­ro,8 , se va adăuga Anişoiu, ele­ment tânăr din Ploeşti, desigur Că vor entuziasma spectatorii. In acest sens trebuesc subliniate gesturile pline de semnificaţie ale grupării muncitoreşti „Tractorul“ din Bra­şov, care îşi deplasează echipe de atletism, în frunte cu deţ nătoarea recordului naţional de junioare la aruncarea şuiliţei, And­iese Rei­­mesch, pe cheltuială proprie. Dealtfel şi Dinamo îşi deplasea­­ză întreg lotul de atletim. In ace­­le ar­i condițiuni ca si Tractorul, ca 3’ CSUB, CFR B ?! *­MCB. Partidă dein Campionatul Național ,.INDIANA VECHE Alb: H. PALTEKER Negru: I. B.U.ANEI 1. e4.­­38 .Un sistem de apărare neuritat, pe care Bitanel 11 întrebuinţează Cestul de des cu scopul a« a-si deruta adversa, nr.­ 2.­­31, CfG 3. Cc3, gs 4. N­.31? (In ace­iaşi poziţie, intr’o part­dă Samarian—Ba­­tonel din campionatul Capitalei 3949, s’a jucat 4. 13 rfi numai după 4... Ns7 5. Nes. Mutarea 13 este netesară pentru a împle, dîea Cg4 cai schimbul nebunului e3. Patte»­rer joacă acelaș sistem de desvoltare, dar fără a mai împiedica scli m­bul Ne3. Ideia aceasta este — dacă nu cea mai bună — în orice caz originală) 4. . Ng7 5. De32. Cg4­ 6. 0-0.0, Ce3. 7. De3­, Cb­37 3. eS1, 06 9. ed, cd 10 Nc4 0.0 11. h4! (Este evident că albul trebue să înceapă imediat atacul pe flancul regelui, căci altfel negrul își ter­mină desvoltarea și ajunge în avantaj da­­torită perechii de nebuni) 11... CfO 12. Cgs2, a8 (Cu aceasta negrul se pregătește de contra-atac pe flancul Damei) 13. Tdgl, b5 14.­­Nb33, Nb7l? (Necesar era aci 14... C35 pentru a împiedica deplasarea calului alb pe flancul regelui) 15 Ce4, Da5 16. Bbi, Nd3!7 (Mai bine ar fi fost aci ti... Cd5 urmat eventual de Cb4. 17. Cf6: _j­, Ni'6: 10, Cc3, Nb7 10. hă (Acum atacul al­­buîu continuă cu si ma‘ mare vigoare, in timp ca negrul nu poate întreprinde nimic decât pe îlaneul Damei Sansele negre, lui de a salva partida sunt în această po- Z tie m’ninje) 19'.. b4 20. hg, tig­ti. Divî, Tea ie 3. Ng6:! (Cu acest sacrificiu simplu albul des­chide complet poziţia regel’i negru) 22... ie 23. Dg8:_J., Ng7 24. Th7, D­7 25. Tghl, RfS 20 Th8+, Nh«: 37. Th­Oi^,, R« 28, Th74­. R(Î8 29. TC7 , Ttct: 30 Cel (Prziţia s'a simplificat. Albul a rămas cu Dama şi doi pioni contra uS turnuri), 20. . TtV? (Cea mai bună șansă a negrului era 20... Ne4s, după care albul ar fi trebuit să joa­ce foarte exact pentru a obțina căștiguî) 31. c4, bc 32. CCS­, Ti8 33 Cc2­, Kb8 34. f3, Tg3 35. Cdl, e5 (o tactică pasivă ar fi prelungit roz stența) as 05, dl 37. ta, Tg* 38. Cc2, Tfg7 31) 54, TS31 49 Cl:3, 7*2g6 41. Db8, Tas 4:2. ces (începutul mânec­­­i decisive. Calu! se îndreaptă spre C6) 42... T08 43. CO4, Re* 44. CU. Tel: 45. CdO: 4.. TdO: 48 păți­ şi negru * cedat după câteva mutări. . . (Poziția după 22. NgS:, — Alb, Rbi, Rbs Tgl, Tfd­, Ng6, CeS Pp. 62, bS, c2. (34. St, 62. — Negru: Rg8, Da5, TaS, Tez. NfS, tlbl, Pp. a6, b4, b 16, cS. 10. s « I! w­m *ta/ m W & m w 1 Si« il.i li.* έl fe fe *m m ■mm. V A ■ * . wm. WM bim mm. » tem p m a a EI ''/Avi A­t.rgtț I *

Next