Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-18 / nr. 1510

ROLUL SINDICATELOR IN ORGANIZAREA GRUPĂRILOR SNBICALE PENTRU CULTURĂ FIZICĂ SI SPORT In toala ţara activişti in domeniul reorganizării jrfflBRtgyP se desfăşoară culturii fizice şi a sportului siau acţiunea de or- însuşit aceste norme, ci trebue Sr­ganizare a Aso- CONTROLAM CAT MAI DES d­aţiilor de Cui- felul cum şi-au îndeplinit sarcinile 17 Fu* tură Fizică şi' şi prin ajutorul nostru să deter-5eze# Sport. Instructo- minăm reuşita îndeplinirii lor. rii Comitetului Marele Stalin ne învaţă că: „Du­de Cultură Fizică şi Sport de pe pă ce linia justă a fost dată, după lângă Consiliul de Miniştri, activi- ce chestiunea a fost just rezolvată, ştii Uniunilor sindicale, au plecat isbânda depinde de MUNCA OR­ pe teren. Jos, în uzine, fabrici, in­­GANIZATORICA, de organizarea siituţii începe constituirea comisii- luptei PENTRU TRADUCEREA lor de organizare care au sarcina IN VIAŢA A LINIEI PARTIDU­­DE A MOBILIZA SALARIAŢII LUI, de alegerea justă a oameni- ŞI FAMILIILE LOR, PENTRU A lor, de verificarea îndeplinirii ho- SE ÎNSCRIE IN GRUPĂRILE DE tăririlor luate de organele condu- CULTURA FIZICA ŞI SPORT DE cătoare”. PE I.ANGA SINDICATELE RÎIS* Dar după ce vor fi aleşi bine oa- PECTIVE, menii, după ce vor fi controlaţi şi a-Faptul că nouile grupări se or- jutaţi permanent în muncă, trebue ganizează pe sindicate, este deo- începută acţiunea pentru ca mas­­sebit de important. Uzina, fabrica, sa largă a celor ce muncesc să-şi instituţia, devin din ce in ce mai dea seama că în viaţa sportivă s’a mult locul în care cetăţeanul con- făcut o cotitură, ştient al­ Republicii noastre Popu- Hotărîrea Biroului Politic pre­­care, munceşte cu avânt pentru cizează că: indeplinirea şi depăşirea Planului. „Sindicatele, prin comh­e­dar se bucură în acelaş timp de cele de Întreprindere şi insti­tuate realizările obţinute de da­tuţli, împreună cu direcţiile sa muncitoare In fruntea intre- întreprinderilor, trebue să gutui popor, sub conducere? Par.* sprijine nevoile sportive juste titlului ei de avantgardă,­­ ale masselor muncitoare, ele Clubul, biblioteca, cinemato­ trebue să întărească baza­graful şi teatrul, creşa şi căminul­­ tehnică materială a grupărilor de zi, stadionul şi terenurile de sportive, servindu-se de post­sport, sunt In mod firesc legate bilităţile locale pentru amena­de Întreprindere, căci ele sunt re­­jarea şi construirea de săli şi zultate ale muncii omului nou, în terenuri de sport şi pentru întreprinderea nouă, in între­ procurarea de echipament, la prinderea socialistă, planifice folosirea timpului li-Cultura fizică şi sportul repre- ber al muncitorilor pentru a zmtă — aşa _ cum ne _ învaţă ex- da posibilitate de practicare perienţa glorioasă sovietică şi dut­a culturii fizice şi a sportului”, pă cum ne îndrumează Partidul Iată, in amănunţime un întreg nostru — una din preocupările de plan de activitate.’ Comitetul sin­­seamă pentru desvoltarea armoni- dical insuşindu-şi linia Partidului casă, fizică şi morală, a oameni- şi sarcinile trasate,­ trebue să ana­­lor muncii din oraşe şi sate, pen- Uzeze In mod temeinic FELUL tru pregătirea in vederea obţinerii CUM POT DA VIAŢA acestor unei producţii mărite şi a unei sarcini, productivităţi superioare şi in re- Mobilizând la maximum LAR­fierea apărării Patriei. De acest GA INIŢIATIVA A MASSELOR, adevăr este pătrunsă marea mas­­se pot obţine realizări excepţionale, si a celor ce muncesc, fapt care Multe sunt cazurile care pot com­­e dă dreptul să considerăm că TOTI MEMBRII SINDICATELOR APR­EIAZA IN MOD JUST, IM­­POr/iNTA ACTIUNII DE RE­ORGANIZARE A CULTURII FI-firma cele spuse de noi. Nu este sindicat, nu este întreprindere ma­re care să nu fi putut amenaja un teren de volei, o sală în care să se joace tenis de masă, etc. Pentru ZICE ŞI A SPORTULUI PE BA­ că oricine cunoaşte dragostea oa­­­ZE NOUI­­menilor muncii pentru activitatea Marele Stalin ne învaţă: „După In domeniul culturii fizice şi 'a ce linia politică justă a fost dată, sportului. Nu este nicio îndoială munca­­ organizatorică ,hotărăşte faptul că se vor obţine într’ adevăr totul, inclusiv soarta liniei politice succese imediate dacă va exista însăşi înfăptuirea sau prăbuşi­ o preocupare specială pentru a­­c­rea ei a­­ceasta şi după m­unca va fi bine !,\' ACEASTArfct/MtNA trebuie organizată. Experienţa sportului considerată acţiunea care este in sovietic ne dovedeşte că iniţiativă curs, aşa cum a fost ea trasată largă a maselor este chezăşia suc­­de Hotărîrea Biroului Politic al cesului. CC al PMR. Iată deces este o da- Dacă se va depune în munca de forţe pentru toţi activiştii sindicali, organizare­a nouilor grupări cel de la membrii de Comitet până ,la puţin atâta zel.şi atâta perseve­­responsabilul de grupă, să depună retiţă cât s’a depus In trecut pen­­., toate, strădaniile necesare pentru­tru organizarea grupărilor sindi­­ca munca de organizare a grupă- carp de fotbal, succesul poate fi rii sportive din sindicatul respectiv considerat ca asigurat. Nu încape să se desfăşoare in bune condiţiu şi­ îndoială insă, că massele largi ale SINDICATELE REPREZINTĂ celor ce muncesc, care în ce pri- ISVORUL IMENS DE CADRE, peste fotbalul erau numai spec- PENTRU MIŞCAREA SPORTIv tatoare, devenind de data aceasta VA. Ele au asigurat şi asigură din sportivi activi în secţiile de at­e­­ce în ce mai mult baza tehnică tism, gimnastică, turism, tir, ski, materială a mişcării sportive din etc., vor determina succese depse­­bara noastră. Peste 80 la suta din bife, sportivii legitimaţi sunt membri ai Rolul comitetelor sindicale este Sindicatelor. Aproape totalitatea deosebit de important in ceea ce stadioanelor, terenurilor de sport, priveşte ajutorarea comisiilor de sălilor de gimnastică, aparţin sin­ organizare pe linia pregătirii în­dicatelor. spiritul marxist-leninist, în spiritul Pentru anul viitor s'a program ataşamentului faţă de cauza cla­mat de către Confederaţia Gene- Sei muncitoare şi a dragostei faţă fală a Muncii investiţii masive, de Patrie a masselor de sportivi, care vor lărgi considerabil posibi- In această privinţă trebue acţionat iităţile materiale de practicare a de la început pentru ca SA­SE culturii fizice şi a sportului- TAIE DIN RĂDĂCINĂ TOATE Avem In ţara 1.175 de grupări RACILELE SPORTULUI BUR- sportive sindicale, cu peste 120.000 GHEZ­DA, vedetism, profesia­­de sportivi. Toate aceste grupări Vism, etc. Comisiile de organizare trebuesc organizate pe baze noui, ale grupărilor trebue să depună pe linia trasată de Biroul Politic o muncă fără preget pentru ca al Comitetului Central al Partidu- ACTIVITATEA IN DOMENIUL lui Muncitoresc Român. CULTURI­ FIZICE SI A SPOR­Comitetele sindicale noui NU TULU! SA FIE STRUCTURAL trebue să lase toată munca de LEGATA DE ACTIVITATEA GE- reorganizare In sarcina responsa- NERALA POLITICA SI SOCIALA bitului sportiv. Ele trebue să se A SALARIATILOR RESPECTIVI, considere MOBILIZATE DE LA In acest domeniu suntem abia la PRESEDINTE PANA LA ULTI- început si ca întotdeauna, primii MUL ACTIVIST VOLUNTAR, pasi sunt decisivi. SA GASEASCA OAMENII CEI Să ajutăm Instructorii Comitetu- MAI BINE PREGĂTIŢI ŞI CEI lui pentru Cultură Fizică şi Sport MAI PĂTRUNŞI DE IMPOR- şi activiştii Uniunilor sindicale în TANŢA acestei munci, să-i propun munca de organizare a grupărilor nă in Comisia de organizare şi sindicate de cultură fizică şi sport. SA-I AJUTE PE ACEŞTIA PER- Să ajutăm Comisiile de organizare MANENT în munca grea a înce­ cu toate mijloacele, la constituirea puţului, grupărilor şi vom contribui astfel Nu este suficient să prelucrăm la una din acţiunile importante normele de organizare elaborate pentru FORMAREA UNUI OM de Comitetul pentru Cultură Fizi- NOU, LUPTĂTOR HOTARIT ȘI că şi Sport și CGM. Nu este su- ACTIV PENTRU CONSTRUIREA­ficient să ne dăm seama că nouii SOCIALISMULUI . UN NOU PAS PENTRU POPULARIZAREA CICLISMULUI LA GURGIU cu reuniunea ciclistă desfăşurată Dutii. faptul că tineretul nu se motiv.-r.ejte să necă la Giurgiu, in cadrul căreia s’au dis. fie spectator, ci a început să practice acest pulat Campionatele Judeţene de semi-fond, sport rezervate categoriilor I, II şi III, IV, sport­rin rândul tinerilor. Duminică, trei st­au­tul cu pedale a pornit în acest oraş pe dru­ dispUtst supremaţia în două încercări de unul unei afirmări definitive: viteză. A câştigat Iliescu, care s’a dovedit La startul probelor nu s’au prezentat însă cel mai talentat, dar şi ceilalţi doi, Cucu decât foarte puţini alergători. Este nejusti-­i.laria, nu arătat că posedă suficiente ficată această abţinere, cu atât mai mult cautâţi, cu cât reuniunea se desfăşura pe VCJ°~ Am ţinut să facem aceste remarci supli, drom. Se ştie că astfel de curse au fost destul de puţine în actualul sezon. mentare, pentru câ ele arată ce perspec. Revenind la reuniunea de Duminecă, mo­­tive se deschid mişcării cicliste din Giurg­riţă sa subliniem popularitatea, de care se giu bucură cicclismul la Giurgiu. Tribunele s’au ’ ’ victoria şi odată ,, „„„tri- nuhicul nu. La categoria I şi îl, victoria şi oaata dovedit neîncăpătoare pentru publicul nu­­meros care cu o oră înainte de începerea La categoria I şi II, victoria şi odată cu ea titlul de campion a revenit lui Ma­­rin Niculescu, care s’a prezentat într’o programului, ocupase fiecare loc de unde TM1 «limes-u. c­.e »a­r putea privi desfăşurarea curselor, formă foarte bună, şi în plus a adoptat o Au asistat peste 3500 de spectatori. tactică excelentă. IMbucurător în mai mare măsură este Organizarea a fost dintre cele mai bune. AMUL V-Jfr. 1510 4 PAGINI 5 LEI Redacția: Str. Const. Miile 12 Centrala telefonică 5.30.36 — 5.30.36 Administrația .6.14.06 Tipografia ...—.........3.84.39 Reclamation! — Abonamente 5.21.21 Abonamentele Încep la 1 ff 15 ale fiecărei luni Taxa poștală plătită in numerar 106 523.04S Sfert* It «W-fctfe t*4t ABONAMENT! » Abonament «dfvidaBl tone»__t£0 W Institut« I an_________ 5.0*0 . ABONAMENT!: Theten BJH.M INSTALAREA COMITETELOR PENTRU CULTURA FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ COMITETELE PROVIZORII ALE JUDEŢELOR PRILEJ DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A MUNCII SPORTIVE Zilele trecute au plecat in toate judeţele din ţară instructorii Corni­ sunt în genere sarcinile Comitetului realizarea culturii fizice Înaintatei tetului pentru Cultură Fizică ţi Sport de pe lângă Consiliul de Mini­ pentru Cultură Fizică ?i Sport de pe Ele trebuie să controleze aplicarea stei care fac instalarea Comitetelor Judeţene pentru Cultură Fizică şi lângă Consiliul de Miniştri legate programelor de cultură fizică şi Sport. de desvoltarea mişcării sportive din sport in toate instituţiile de învăţa­ Aceste Comitete judeţene vor coordona şi îndruma întreaga activi- judeţul sau oraşul respectiv. mânt de orice gradi­tate sportivă locală. Ele trebuie să coordoneze pe plan Acolo unde există şcoli tehnice Având sprijinul efectiv al Comite. Uzarea sarcinilor trasate de Hotărî- îocal activitatea organizaţiilor de cultură fizică şi sport, ' ele­telor Provizorii şi al organizaţiilor rea Biroului Politic a C­C. al­ PMR masa şi Instituţiilor publice, pr.vîna să îndrumeze SÎ să le sprl­de masă, cu îndrumarea permanentă asupra problemei stimulării și des­ cultura fizică și sportul. sir““*“1“1“*' aiSAffiSt ■ »**­.»«*•«■ **»«­LICHIDAREA LIPSURILOR FOSTELOR CO- contribui in mod efectiv la însușirea fizică șl raport trebuie să «^preo I Ml TETE II « P de către masele de tineret a tehni- CUP* ae ridicarea permanenta ae ra ■ ■ z_ ■ x- 01,3 * cii sportive celei mai avansate si la noi cadre sportiv«. Una dintre cele mai importante Această lipsă a fost întâlnită în nreuM TARFA orTELEI nE TERENURI SI IN- sarcini care revin Comitetelor jude- mai toate judeţenele din ţară insă PKVOLTANIE« HM­­L tPnRTIVE : * jene pentru Cultură Fizică şi Sport nu s’a reflectat peste tot sub ace-­aiHLAflI ar­tsra­­­ifl este de a se preocupa în mod se­ leaşi forme. La Cluj, Comitetul Ju­ pe _18n jucat amenajarea de no! Evidenţierea şi stimularea conti­cips.de, lichidarea tuturor lipsuri­­deţean OSp nu s a preocupat de pro- terenuri instalaţii sportive cade în nnă a cadrelor sportive cinstite şi lor sesizate in activitatea fostelor blema sălilor de gimnastică ce erau „„ „«„„g judeţene OSP, utilizate în alte scopuri, iar la Iaşî sarcina grupărilor şi cercurilor spor­ care muncesc cu râvnă pentru des Deaceea se impune ca imediat du- nu a existat o preocupare serioasă tive. Comitetul Judeţean pentru Cui­­voltarea culturii fîzice este iarăşi o­pă instalarea Comitetelor judeţene pentru folosirea ştrandului existent. tură Fizică sport trebuie să con­­sarcină importantă ce stă în faţa pentru Cultură, Fizică şi Sport să se Acelaşi lucru se poate spune şi ex troleze să coordoneze utilizarea comitetelor judeţene, ţină şedinţe in care să se analizeze spre munca de îndrumare a grupa- _ instalate Comitetele Ju­artivit-ttpa desfășurată de fostele rilor și cluburilor sportive care se lor. uaaia înaiaime v-vm v J ’i^ete * CSP f ? * rezumau la practicarea unuia sau Intre comitetul Județean ?! presa dețene pentru Cultură Fizică ?1 ^Hotărfrea Biroului Politic al CC al d­ouâ sP°rturi 55 în deosebi a fotba- locală trebuie ^ exi3te o strânsă le- Sport- au sarcina de a-și planifica PMR sesizează în genere aceste tipUa'rVl­iDarea femeilor in sport, g&tură în vederea pr­Pul*r’lârli ,n* activitate, lipsuri insă ele trebuiesc analizate iu educativă, continuitatea în­tregei activităţi sportive. Numai printr’o muncă bine org a­cum s’au reflectat in munca judeţe- activitatea sportivă de masă, nive. In colaborare cu Serviciul Sanitar nizată ,­ dusă după un plan concret net respective. iul ideologic şî nivelul tehnic sportiv, al Comitetului Provizoriu el se îngri- de muncă, eie vor reuşi să.şl !nde­au^fost 8folosite ^ îă ^ de toate resursele locale; iar masele nn­manent Comitetele Judeţene pentru au participat în­ măsură suficientă Cultură Fizică şi Sport în vedere? la mişcarea de cultură fizică și lichidării lipsurilor fostelor «p. sport’’, mite­le OSP. SPRIJINIREA NOILOR GRUPĂRI SPORTIVE De curând s’a pornit la înfăptuirea Asociaţiilor de Cultură Fizică Şi Sport a. căror menire este de a În­locui ’ vechea­ şi necorespunzătoarea formă organizatorică a cluburilor, a-,­devărate piedici in desvoltarea spor­­tului de mase. Pe lângă fiecare sindicat se vor constitui grupări­ pentru Cultură Fiz­iică Şi Sport, iar în cadrul întreprin­­derilor cercuri sportive. Sprijinirea efectivă a grupărilor sportive este iarăşi una din sarci­nile importante ale Comitetelor ju­deţene, pentru ’ Cultură Fizică­­ şi Sport. Şi acest sprijin­ trebuie să fie în primul­ rând în vederea formării de noi cadre tehnice. Până când gru­pările sportive ale sindicatelor se vor constitui temeinic şi vor putea să desfăşoare singure o intensă ac­tivitate sportivă, Comitetele judeţe­ne pentru Cultură Fizică şi Sport trebuie să le acorde un sprijin efec­tiv. ' ‘ '■ ■■■ ’a''’ NOI SARCINI STAU IN FATA COMITETELOR judeţene PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT Sarcinile­ Comitetelor Judeţene Ritmai pregătiţilor pentru jocul de fot­bal R. P. R. — R. p. Albania — care are loc Duminecă pe Stadionul Republicii — Va accelerat, cele două­ loturi naţionale ur­mează —­in programul lor de antrenament — o curbă a efortului care va cunoaşi maximumul la mijlocul săptămânii, când urmează a fi verificat» echipele proprii zis». . ’ fjfe. «A­,'.. .... Bun, antrenamentele au continuat tu ette «ouă "loturi, pa terentfri diferite: alb», nealt s’au pregătit pe terenul UCB, iar jucătorii noştri pe Stadionul Republicii. Impresii dela antrena­mentei dela UCB şi »Pol­in colectiv. Oaspeţii «cordfi o deo. Mbit* atenţie jocului de Dumineci. In ve­dere» căruia se antrenează cu toată grija. Din convorbirile avute cu jucătorii se poate vedea că ei privesc cu optimism partida considerând Itatălnicee cu reprezentativa noastră drept un fericit prilej de strângere a legăturilor de prietenie care unesc cele două popoare. Indiferent de rezultat — declară ei — contează In primul rând faptul că prin noi, poporul albanez Îşi arată Încă odată sentimentele de prietenie faţă de poporul român, care munceşte aşa cum munceşte şi poporul albanez pentru con­­struirea socialismului, pentru pace. Antrenamentul de erl dela UCB a scos In evidenţă buna condiţie fizică a oaspe­­ţilor şi In special verva de joc. Toţi s’au mişcat foarte bine, cu deosebire înaintaşii care au „bombardat” serios poarta. De pildă Tellti şi Borid s’au remarcat prin rapiditatea cie care au schimbat locurile şi prin sloturile puternice trase din dife­rite poziţii. Un alt fapt care a ieşit în evidenţă a fost controlul perfect al balo­­nului şi focul la cap, precum şi stopul. Acesta este primul antrenament mai se­­riot pe care l-au făcut albanezii, urmând ca In cursul acestei săptămâni să mai facă unul cu balonul şi altul de condiţie, pen­­tru ca apoi să nu mai facă decât uşoare exerciţii. Echipa care va fi aliniată Duminică nu a fost Încă fixată, dar după ultimul an­­trenament care va fi făcut In orice caz pe Stadionul Republicii, pentru acomodare cu gazonul, va fi cunoscută. Lotul nostru naţional a făcut — pe Sta­dionul Republicii — un antrenament con­­dus de antrenorii federali Vogi şi Braun. " Au fost prezenţi: Ivan, Voinescu, Popa, C. Marinescu, Farmati, Mihăilescu, Bodo, Apolzan, Băcuţ, Bone, Zilahi, Serfozo, Par­­caş, Lungu, Barta, Petachovschi, Filoti, Nicşa, Vaczi, Spielman şi paraschiva. Selecţionabilii şi- au început antrenamen­tul prin exerciţii de încălzire sub condu­­cerea lui Vogi, trecând apoi la un scurt program de tehnică individuală (pase, pre­­luări) dirijat de Braun. S’au trecut apoi la un Joc „la două porţi" selecţionabilii fiind împărţiţi în ur­­mătoarele formaţii: întregul lot de jucători albanul a fin antrenament ori după amiază pa aren UCB. Antrenamentul a Constat In exerciţ de înviorare şi Joc cu balonul, individul ........ ■■■■ jik. ■■■■—■..........^ Pregătiri la vederea localul de Damlqkli ^ ' j't' LOTURILE ALBANEZ Sl ROMÂN S’AU ANTRENAT ERI LA U. C. B. Sl PE STADIONUL REPUBLICII GALBENII-Tran, C. Marinescu, Farmatl, lodo, Apolzan, Băcuţ, Farcaş, Lungu, Bar­­a, Petachovschi, Filoti. ALBAŞTRII: Popa, Ambru, Mihăilescu, Ion­, Zilahi, Serfoza, Voinescu I, Nicşa, Iaezl, Spielman, paraschiva. Dealungul celor două­ reprize de câte 30 de minute, selecţionabilii au arătat o bună endiţie fizică, echipa „galbenă" manifes­tând un plus de coeziune şi de eficacitate ancretizată prin goalul înscris de Farcaş. Dacă în tot timpul jocului nu s’a înscris decât un goal, aceasta se datoreşte faptu­­ui că dese acţiuni ale înaintării „gal­­lene” — care a mers mai bine — au fost oprite de antrenori pentru a se explica ju­­ătorilor cea mai bună continuare şi pentru a se corecta greşelile de plasament. Atacul albastru" a păcătuit prin lipsă de preci­se în shot şi de legătură. Bodo, Apolzan, Băcuţ, au alcătuit o linie le mijloc care a ştiut şi să „scoată" min­­tea adversarului şi să-şi servească corect proprii atacanţi. Apărările amândouă la fel de sobre şi de decise. Cei doi portari n’au avut prea mult de lucru. In mod special s’a insistat asupra lovitu­rilor de colţ şi a loviturilor libere din a.­propierea careului, jucătorii care le execut­au fiind puşi de antrenor­ să le repete până la cea mai corectă executare. In general, antrenamentul de ieri a ară­­at­ că selecţionabilii au atins un stadiu avansat de pregătire. Arbitrul jocului Pentru întâlnirea de Duminecă R.P.R. —R. P. Albania, a fost solicitat arbit­trajul tov. Danko (Ungaria). Federaţia ungară de fotbal a confirmat zilele a­­cestea In scris că tov. Danko a fost delegat fi Va sosi la București la sfâr­șitul săptămânii. In întâmpinarea zilei de 7 noembrie PRIN MUNCA NOASTRĂ ÎNTĂRIM LAGĂRUL PĂCII CARE ARE IN FRUNTE MAREA UNIUNE SOVIETICĂ» — Angajamentele tinerilor sportivi din fabrica «Dinamo - Cotroceni» — fabrici și uzine ca­încordează efortu­l!*e ^en'rU 3 y*56 embrie cu angaja-Cu cât ne apropiem de aceas­tă mare sărbătoare, angajamentele indivi­duale iau o formă tot mai concretă, întrecerile se desfăşoară într’un ritm mai susţinut, antrenând în lupta pen­tru împlinirea în mai bune condiţiuni a obiectivelor trasate în Planul de Stat, mase largi de oameni ai muncii. Sportivii ţării, pe locurile lor de pro­ducţie, sunt şi ei cuprinşi, alături de toţi oamenii muncii, de valul puternic al întrecerii, luându-şi angajamente concrete in întâmpinarea celei de a 32-a aniversare a Marei Revoluţii So­­­­cialiste din Octombrie. Pătrunşi de marea semnificare a acestei mari sărbători a proletariat. Iar din toată lumea sportivii îşi înte­ţesc eforturile, pentru a se prezenta în ziua de 7 Noembrie, cu noi realizări, cu noi succese în muncă. L­a fabrica „DINAMO - Gotroceni’’ sportul cunoaşte în ultimul timp o crescândă desvoltare. Creşte necontenit numărul tinerilor dornici de a face sport, participarea lor în În­trecerile sportive sporeşte de la o com­­ptiţie la alta. La ‘ meetingul în cadrul căruia s-a iniţiat întrecerea în cinstea zilei de 7 Noembrie, sportivii au fost printre primii care şi-au luat angajamente, alăturându-se eforturilor depuse de toţi ceilalţi muncitori pentru împli­nirea ultimei etape a Planului. Tânărul sportiv Roşca Constantin, distins cu „Medalia Muncii”, atlet şi fruntaş în producţie de la secţia strun­gă­­le,­­ şi-a luat angajamentul să o îm­plinească până în ziua de 7 Noembrie întregul său plan de ■ producţie pe a­­nul în curs. L-am găsit la locul lui de muncă lucrând pentru împlinirea angajamen­telor luate.­­ „Noi sportivii de la strungărie, ne spune tov. Const., Roşea, ne-am angajat să întâmpinăm aniversarea Marei Revoluţii Socialiste împlinindu­­ne planul de muncă in ziua de 7 Noi­embrie. Victoriile noastre în producţii care vor constitui manifestarea dra­gostei fierbinţi faţă de Uniunea Sovie­tică vor însemna în acelaş timp O HO­­T­ARATA AFIRMARE A VOINŢEI NOASTRE DE A APĂRA PACEA cu orice preţ. Noi ştim că sporirea produc­tivităţii muncii contribue la asigurarea independenţei noastre şi totodată LA ÎNTĂRIREA lagărului păcii şi DEMOCRAŢIEI, CARE ARE IN FRUN­TE MAREA PATRIE A SOCIALISMU­LUI”. Angajamente asemănătoare şi-au luat cu mult entuziasm sportivii Constan­­tinescu N., fotbalist, Mandra­ Cornel, atlet, deţinător al insignei, de polispor­tiv, Spiridon C., atlet, Mustaţă Radu, scrimeur, toţi de la secţia strungărie. Două tinere sportive,, de la secţia a­­justaj, Biri Estera şi Zainer Julieta, care şi-au trecut standardurile­­poli­sportive pentru insigna de aur, sunt de­­, asemenea angrenate în munca pentru depăşirea normaler. Elm Estera, o activi polisportivă, ne spune: — „ In afară de participarea noa­stră în munca pentru depăşirea nor­melor eu şi tovarăşa mea de muncă şi sport, Z«în«r Julieta ne-am luat angajamentul ca până la 7 Noembrie să ne luăm proba de calificare. RIDICANDU-NE NIVELUL NOSTRU PROFESIONAL ŞI PRINTR’O MAI BUNA ORGANIZARE A MUNCII, VOM PUTEA DOVEDI PROGRESUL NOSTRU CONTINUU, CINSTIND ASTFEL M­AREA SARBATOARE DE ANIVERSARE A REVOLUŢIEI SOCIA­­LISTE. Iată cum înţeleg sportivii, să fie în primele rânduri ale oamenilor mun­cii, încordându-şi toate­­ puterile lor pentru împlinirea şi depăşirea angaja­mentelor­­­ ­ • ANTRENAMENTUL FOTBALIŞTILOR ALBANEZI­ ­- vederea lecului de Duminică, cu reprezentativa R. P. R­, fotbaliştii albanezi cu făcut orn antre­nament de condiţie pe arena U. C. R. Iată două aspecte de la acest antrenament. LA DEVA S’A DESI O ŞCOALĂ DE ORGANIZATORISPO Zilele trecute s’a deschis la o şcoală de organizatori sportiv. Cursurile acestei şcoli vor dura pâ­­nă la 15 Decembrie. Programa ana­litică este compusă din 30 lecţiu, cu caracter politic, ideologic şi teh­nic, care vor fi urmate de semi­­narii. Exemplul oferit de Comitetul Ju­deţean C.F.S. Hunedoara prin or­ganizarea unei asemenea şcoli, me­nite să ridice noul cadre organiza­torice sportive, trebue să fie urmat şi de celălalte judeţene. întâlnire polisportivi Oradea Baia Mare ORADEA, (prin telefon). — In ca­­firul Întâlnirii polisportive dintre re„^ prezentativele oraşelor Oradea și Ba­­ia Mare s’au Înregistrat rezultatele: BOX: Oradea — B. Mare 9—3 |! 1.UPTE: Oradea — B. Mare 7—1 | POPICE: Oradea învinge B. Mare. | VOLEI FETE: Oradea — B. Mare î—S VOLEI BAEŢI: Oradea -- B. Mare l-t, M dintre cei 209 de sportivi veniţi dela B.­Mare s’au dus la Băile Felix pentru a trece proba de nataţie In ca­drul Insignei de polisportiv. n REZULTATELE COMPLECTE ALE DECATLONULUI DE LA O­RADEA In afară de Ladislau Kiss, la Oradea­­au mai participat şi Temessi (ICO), Bacu (CSU­B), Dumitrescu (Dinamo Oradea) şi Blaga (Stăruinţa). Iată rezultatele înregistrate: Temessi 5.400 puncte, Batiu 4720, Dumitrescu 4416, Blaga 4112. Pe probe, în ziua doua, rezultatele sunt următoarele: TEMESSI 110 m. garduri 19,1 sec., disc 32,20, prăjină 3,02 m., suliţă 36,30 m., 1500 m. 5.03,0. BACIU 110 m. garduri 17,8 sec. disc 29,15, prăjină 3,55 m., suliţă 34,84 1500 a renunțat. DUMITRESCU GH. 110 m. gard. 20,6 sec., disc 26,21, prăjină 2,54 m., suliță 35,20 m. 1500 5:03,4. BLAGA 110 m. garduri 20,5 sec. disc 24,78 m. prăjină 2,20 m, suliță 35,70 m. 1500 m., 5:16,4. Selecţionata Constanţei a jucat Duminică in Bulgaria şi a pierdut cu 3 -2 SOFIA, 17 (Agerpres). Duminică 16 Octombrie a. c. în ora­şul Dobritch, a avut loc întâlnirea de fotbal dintre reprezentativa oraşului Cens­tn­ta (RPR) şi echipa locală „Do­­britch”. Un numeros public a asistat la acest joc, care a revenit echipei bulgare cu scorul de 3—2. POPULARIZAREA SPORTURILOR PRINTRE MUNCITORII AGRICOLI DIN JUDEŢUL DOROHOI DEMONSTRAŢIILE ECHIPEI DE PROPAGANDA A COMITETULUI JUDEŢEAN C.F.S. LA GOSPO­DĂRIA AGRICOLA DE STAT „PROGRESUL“ Din ce în ce mai numeroase sunt ma- In continuare, a urmat programul infestaţiile sportivilor în mijlocul ţara- sportiv, muncitorii agricoli aplaudând u­­nilor muncitori din Gospodăriile Agrico­­xerciţiile executate de sportivii doroho­­le Colective şi a muncitorilor din Gos­­ienis­podăriile Agricole de Stat. Seara, serbarea s’a încheiat printr’o In fiecare săptămână, echipe de pro- horă în care s’au prins sportivii munci­­pagandă fac deplasări la sate populari- tari din oraş cu ţăranii muncitori. La rând prin programel« prezentate diferi- plecarea echipei, tov. Tomaziu, luând tele discipline sportive, cuvântul în numele tineretului, din Gos-Astfel, acum câteva zile, muncitorii podărie, a spus: Gospodăriei Agricole de Stat „Progre- — „Suntem fericiţi de vizita acestei e­­suii'*, din comuna Trestiana, jud. Doro­ chipe, care ne-a arătat drumul ce trebue hot, au primit vizita echipei de propa- 3&-I urmăm pentru desvoltarea sporturi­­gundă a Comitetului Judeţean pentru l°r în cadrul Gospodăriei noastre. Pol- Cultură Fizică şi Sport-Dorohoi, compu- nind pe această linie, ne luăm angaja­­tă din gimnaşti, gimnaste şi boxeuri. mental să construim în cel mai scurt Echipa a fost însoţită de fanfara d­u­ timp în orele noastre libere, un teren de bului „Dinamo", prezentând în faţa şu­­volei, o pistă de alergări şi o groapă de celor de muncitori ai Gospodăriei şi a ră­­sărituri. Toţi tinerii din Gospodăria noa­­ranilor muncitori din Comună, un reuşit stb­ Agricolă de Stat vor participa la program sportiv şi cultural, crosul „Să întâmpinăm 7 Noembrie". Demonstraţia a fost deschisă de către Tov. Huţac, directorul Gospodăriei, responsabilul Comitetului Judeţean CFS şi-a luat angajamentul ca primind spriji- Dorohoi, care a arătat importanţa pe ca­­nu­ şi îndrumarea organizaţiei de Partid, ce o are cultura fizică şi sportul, expli­ să treacă de îndată la organizarea unui gând totodată necesitatea participării cerc sportiv, în care va fi angrenat în­­oamenilor muncii din ţara noastră la stegul tineret muncitor din Gospodăria concursurile Insignei de Polisportiv, pre- 6.« Stat și din comună, cum și la crosul „SS întâmpinăm 7 No­­V. SIMIONESCU embrie". corespondent

Next