Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-22 / nr. 1514

iHllUltnll PARTICIPAȚI IN NUMĂR MARE LA EHnEiii­sd immnPinpH nmnMf Primal cros de calificare n tot cursul dimineţii de mâine, atât In Capitală, cit şl în pro­­vipere, tineretul din fabrici, n serie, Întreprinderi, schii şl molăţi militare, la oraşe ca şl la sate, va participa la prima alergare pre- I­­ grăi! floare pentru crosul „SAINT AMPIN AM 7 NOEMBRIE”. Sutele de mii de tineri muncitori vor fi prezenţi la startul acestui Cros de calificare, pentru a-şi întări forţele şi a trece cu succes acest e­xamen care califică 20% dintre ei — bineînţeles, pe cei mai buni, cei care s'au pregătit mai temeinic — pentru crosul propriu zis dela 6 Noembrie. Închinat celei de a 82-a aniversări a Marii Revoluţii Socia­liste, In toate întretprinderile, gazete de perete, prin articole mobiliza­toare, au stimulat dorinţa tineretului de a participa în număr cât mai mare la acest cros.­­ O deosebită atenţie s-a dat muncii de agitaţie şi de popularizare a acestei mari alergări populare în rândurile tineretului sătesc. Pretutindeni, în comunele şi cătunele cele mai îndepărtate, s’a cre­­iat un viu interes în jurul probei închinate zilei de 7 Noembrie. Partici,­parea ţăranilor săraci şi mijlocaşi se anunţă într’o proporţie impunătoa­re şi am putea cita cu sutele exemplele care să ilustreze marea emula­ţie a tineretului sătesc- . Concomitent cu acţiunea de propagandă, colectivele sp­ortive au luat toate măsurile pentru a suplini lipsa echipamentului, resimţită în unele întreprinderi. Dar lipsurile au fost rezolvate prin mijloace —­ ca­re spunem aşa — locale — fiecare întreprindere folosind mijloacele cele mai eftine şi mai practice, pentru soluţionarea problemei echipamentului. E o Întrecere a însufleţirii tineretului, pentru a înlătura orice piedică şi a fi gata să se prezinte la crosul de mâine dimineaţă. Faptul că s’au fixat 2 crosuri de calificare şi că deci concurenţii nu vor alerga toţi deodată, ci în do­uă serii, vine să înlesnească şi el soluţionarea acestei probleme atât de importante pentru reuşita unei competiţii de o asemenea amploare.­­ Este cazul să insistăm şi asupra condiţiunilor tehnice şi de organi­zare ale crosului de mâine dimineaţa. In acest sens s’au ţinut şedinţe cu oficialii, în cursul cărora s’au dat toate îndrumările necesare, pen­tru ca aceştia să îndeplinească cât mai bine sarcinile ce le revin. De asemenea, s-au luat măsuri pentru ca serviciile medicale ale Între­prinderilor, şcolilor şi unităţilor militare, să fie active pe teren, pen­tru a da la nevoie concurenţilor toate îngrijirile necesare. Responsabilii sportivi vor trebui să mobilizeze tinerii și tinerele pen­tru primul cros de calificare astfel ca întrecerea să se bucure de parti­ciparea şi mai numeroasă decât întrecerea de anul trecut. Crosul „SA ÎNTÂMPINAM 7 NOEMBRIE“ va trebui să aibe o mare strălucire, constituind un aport însemnat la creiarea unui adevărat sport de mase, așa cum prevede Hotărîrea Biroului Politic al C. C. al P. M. R­ din 26 iunie.­­ . 250 elevi dea Şcoala Tehnică de Admi­nistraţie Economică sunt gata pentru prima alergare Ne îndreptăm spre str. Sborului u unde se află ŞCOALA TEHNICA DE ADMINI­STRAŢIE ECONOMICA. înainte de a hin­tra pe stradă, auzim glasuri tinere. Erau elevii Liceului care făceau antrenamen­tele de cros pe stradă. — Hai, Mihai, nu te lăsa, vezi că tu ajunge Radu. — Hai Radule, hai Radule! Multă bucuria se simţea în glasurile băieţilor care făceau antrenamente in di­mineaţa senină de Octombrie. Responsabilul sportiv al Liceului, Mane­­can Ion, supraveghează, ca un „părinte" desfăşurarea antrenamentului. — „In flecare oră de educaţie fizică. In flecare recreaţie, facem antrenamente pentru cros. Vrem să ne prezentăm cât mai bine. Avem participare aproape 199%. Băieţii s’au înscris cu mult drag la cros. Toţi au vrut să-şi arate fl in felul acesta ataşamentul faţă de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică". Dintre alergători se desprinde un băiat înalt, cu ochi vioi. E Păcuraru Ion, din anul n C, finalist de sector ln CTM, să­ritor In lungime şi înălţime. — „Alerg, la crosul 7 Noembrie pentru Că vreau să fiu un exemplu pentru to­­varăşii mei. Nu vreau să fac performanţe. Vreau să le arăt celorlalţi că şi crosul deschide calea spre atletism". Sălile liceului sunt frumos pavoazate cu lozinci mobilizatorice. Iată clasa­­ A, nu numai „GAZETA SPORTIVA" cuprin­de articole cu importanţa competiţiilor de masă, dar şi gazeta de perete are un articol ce desbate semnificaţia crosului „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie". Nici elevii anului III A nu se lasă mai prejos. Sunt cei mai mulţi înscrişi. Vor să câştige Diploma pe care Biroul UTM al şcolii, o va decerna clasei cu cea mai mare mobilizare. De altfel anul III A e In frunte nu numai la sport dar şl la învă­ţătură. Entuziasmul cu care băieţii s’au înscris la cros, cele 4 antrenamente pregătitoare ce s’au făcut, sunt datorite muncii de lă­­murire care s’a dus In acest liceu de că­tre responsabilul sportiv, prin cele două şedinţe de lucru cu responsabilii sportivi ai claselor, prin şedinţele cu agitatorii organizaţiilor de bază. Roadele acestei munci se văd: toţi ele­vii Şcoalei Tehnice de Administraţie Eco­­nomică fac antrenamente, căci ei vor par­ticipa cu toţii la Crosul „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie", pentru a câştiga în felul acesta întrecerea la care au provo­cat toate unităţile de bază din sectorul II Negru, pentru mobilizarea tineretului în număr cât mai mare la crosul „Să Întâm­pinăm ziua de 7 Noembrie“. „ Fetele nu au fost antrenate la cros. La liceul de fete nr. 4, responsabila sportivă Cutava Ecaterina, din clasa 9 B, nu a dus nici un fel de muncă de lămurire; astfel, iresponsabila sportivă a clasei 8 B, Doltea­­nu Silvia, auzise vag de­­crosul 7 Noem­brie numai din ziare. Desigur că la acest liceu nu poate fi vorba ca măcar o sin­gură elevă să ia parte la cros,­­­­ir La Liceul de Băeţi Nr. 2, clubul UTM, este foarte populat. Băieţii vin să ceară lămuriri In problemele ce se ivesc zilnic. Pe responsabilul sportiv al liceului, Du­­mitrescru Ştefan, din clasa 11 B, II întâl­nim la club. Era Intr’o consfătuire CU Coltar Iosif. Iosif Coltar a­­alergat şi anul trecut la crosul 7 Noembrie, cănd a ieşit al 20-lea. A alergat şi la crosul „Să întâmpinăm 1 Mai". E foarte mulţumit că anul acesta vor avea loc crosuri pregătitoare elimi­natorii, căci „In felul acesta se vor evita aglomeraţiile şi busculadele". — „Alerg In crosul 7 Noembrie, pentru că In felul acesta pot contribui şi eu la sărbSUwirea vacabiler clasei muncitoare. Am făcut antrenamente In orele de edu­­caţie fizică împreună cu colegii mei, dar am făcut şi 2 antrenamente pe terenul P. T. T. Cred că vom avea cel puţin 200 tovarăşi din liceu participanţi la cros". Dar elevii liceului de băeţi Nr. 2, în cinstea zilei de 7 Noembrie au organizat campionate de şah şi baschet. La baschet, 12 echipe îşi vor disputa întâietatea, iar la şah 10 elevi vor lupta pentru a deveni campioni în cinstea zilei de 7 Noembrie. IV. C.) TIMPUL Al treilea element fundamental al şa­­hului (1) este TIMPUL. De la început trebuie să subliniem că nu este vorba despre noţiunea obişnuită de timp, mă­surabilă în ore, minute şi secunde, ci de un timp special, valabil numai pen­tru o partidă de şah şi măsurabil cu o unitate de măsură fixă, anume mu­tarea. Succesiunea timpului in şah este determinată de alternanţa regulată a mutărilor albe şi negre. Această succe­siune egală de mutări constituie insăşi partida de şah. In univers, timpul este — după cum se ştie — infinit deci fără început şi fără sfârşit. Timpul unei partide de şah are un început fix — prima mutare — şi deşi în mod teoretic n'are sfârşit (o partidă putându-se prelungi prin re­petarea aceleiaşi mutări la infinit), din punct de vedere practic ea se termină după un număr oarecare de mutări fie prin mat, fie prin recunoaşterea reci­procă a celor doi adversari a egalităţii evidente: remiza. Deci timpul şahului determină parti­dei un început, un mijloc şi un sfârşit, concretizate material prin succesiunea regulată a mutărilor. Aceasta este, pe scurt, partea abstractă a problemei. Care este însă importanta practică a cunoaşterii valorii timpului într’o par­tidă de şah, pentru jocul în sine? A­­ceasta este problema pe care vom în­cerca s’o lămurim în cele ce urmează. Este evident că mutările fiind exe­cutate de către figuri pe tabla de şah, între figuri, spaţiu şi timp există o le­gătură foarte strânsă. Cum am văzut în articolele precedente, câmpurile din centrul tablei sunt mai valoroase decât cele marginale, deci — în mod logic — figurile tind să le ocupe sau să le con­troleze. Datorită acestei tendin­țe încă de la începutul partidei se desfășoară o farsă intre cele două tabere, fiecare căutând să-şi posteze figurile pe câmpuri cât mai bune, în raport cu centrul şi cu poziţia figurilor adverse. In această cursă care constituie prima fază a par­tidei, DESCHIDEREA, albul este avan­tajat deoarece el făcând prima mutare, trebue în mod firesc să termine primul desfășurarea pieselor sale, ocupând in acelaş timp și câmpuri mai bune. Avantajul teoretic al primei mutări ar trebui — dacă șahul ar fi un simplu mecanic — să asigure invariabil vic­toria albului, care ar ajunge întotdea­una să dea primul mat. Datorită însă diversităţii combinaţiilor posibile după ce figurile încep să-şi părăsească lo­curile iniţiale (combinaţii care nu sunt omeneşte calculabile la toată întinderea lor), avantajul primei mutări se reduce în practică la ceia ce teoria şahului de­numeşte INIŢIATIVA. Această iniţia­tivă aparţine intotdeauna la începutul jocului albului şi nu poate trece negru­lui decât în anumite condiţiuni, de care ne vom ocupa în cadrul capitolului des­pre deschideri. Dacă albul joacă corect şi negrul se apără bine, se ajunge la un joc de mijloc in care albul păstrează iniţiativa, dar în care negrul are Întot­deauna resurse suficiente pentru a egala în cele din urmă. DESPRE „TEMPO” înainte de a trece la judecarea gene­rală a poziţiilor pe baza aprecierii com­parate a spaţiului, timpului şi valorii figurilor, — este necesar să lămurim cititorilor noştri câteva forme tipice prin care se poate câştiga timp în cursul unei partide de şah. Cum am spus mai sus, succesiunea mutărilor albe ş­i negre este absolut regulată, deci nu poate fi vorba despre un câştig de timp datorită faptului că unul dintre adversari n’a mutat (2). Ce se întâmplă insă dacă albul de ex. ar începe pas­tida cu mutarea 1. Cgl-f3 şi la răspunsul negrului 1... d7-d5, ar juca 2. Cf3-gl? In timp ce albul a făcut două mutări, pe tabla de şah însă el n’a făcut niciuna. Piesele sale stau în po­ziţia iniţială, numai iniţiativa a trecut la negru. Am ales acest exemplu exagerat, toc­mai pentru a ilustra mai bine relaţiile strânse ce există intre timp, spaţiu şi figurile care mută. In cursul unei par­tide se ivesc adesori ocaziuni (sau unul dintre jucători le crează prin combina­ţie), de a ataca o piesă adversă de va­loare superioară cu una proprie mai puţin valoroasă, realizând in acelaş timp fie o completare a dezvoltării, fie o îmbunătăţire a poziţiei, fie aducerea figurilor proprii in situaţia de a exe­cuta o combinaţie decisivă. Dacă piesa superioară este nevoită să faca o mu­tare de retragere, atunci atacatorul ob­ţine ceia ce se numeşte „câştigul unui tempo“. Mai complet, „câştigul unui tempo“ constitui întreruperea voită, printr-o mutare de combinaţie,­­ a şirului de mutări care constitue planul adversaru­lui şi obligarea lui la o mutare de re­tragere. Prin această întrerupere se obţine adeseori şi împiedicarea adver­sarului de la executarea celei mai bune mutări de apărare, pe care în mod nor­mal ar trebui s’o facă. In articolul viitor vom da câteva exemple clasice de câştiguri de tempo: (1) Vezi articolele noastre din 18 şi 20. X. despre Spaţiu şi Figuri. (2) Când albul sau negrul nu poate muta, pentru că n’are la dispoziţie nici­ o mutare permisă de regulile jocului şi regele respectiv nu se află în şah, a­­tunci este PAT şi partida se termină nedecisă. Această chestiune, ca şi ori­care alta legată de regulile şahului, se află explicată în „Regulamentul jocu­lui de şah, care se poate procura de la Comisia Centrală de Şah, Buc, Str. Aristide Briand, 21. Anul trecut au participat la crosul 7 N­oembrie 52.000 fineri.­Să mobilizăm pe­ntru anul acesta şi 1.­ai mulţi tineri fi tineri arătând creşterea cantitativă şi calitat­tă a sportului nostru drag. Ostaşii Armatei se pregătesc pentru Îndrăgească alergările în marea Şcoa­lă a Armatei... Tânărul Stoichiţă Gheorghe mai face câţiva paşi pentru a-şi regla res­piraţia şi apoi zâmbitor se adresează ofiţerului cu sporturile: „Aţi văzut tovarăşe ofiţer cum l­ ani Republicii crosul «Să Populare întâmpinămi 7 Române Noembrie» Este o dimineaţă Inimoasă de Octombrie. Razele soarelui luminează blând curtea cazărmii sco­ţând în relief albul imaculat al clădirii care se profilează in zare. Într'o disciplină perfectă ostaşii, sub­ofiţerii şi ofiţerii se îndreaptă spre terenul sportiv unde va avea loc ultimul antrenament pregătitor ina­­intea crosului de calificare. Ofiţerul cu sporturile adună în jurul său efectivul şi dă ultimele lămuriri tehnice cu privire la mişcările trupului, ale braţelor, ale picioarelor, cu privire la respiraţie şi altele. d­if. Pe un traseu dinainte stabilit se va învins? V’am promis eu că nu mă în toate unităţile fiecare Şi-a făcut desfăşura o alergare pe teren variat, dau bătut şi m’am ţinut de cuvânt", şi îşi face cu prisosinţă datoria. Distanţa de parcurs este de circa 1800 ofiţerul îl felicită călduros şi ii Transformând în fapte cuvintele Ho­rn. La un semnal al startului ostaşii spune": ■■ tărîrii cu privire la desvoltarea pornesc în cursă scoperind distanta “ Frumos Cheorghiță Te -i dovedit sportului în armată, peste tot se du­­într’un timp satisfăcător La sprin­­nTΔ element­­de nădejde şi am mare ce o temeinică muncă de lămurire tul­­mal se da o lupta strânsă intre incredere în rezultatul ce-l vei obţine şi de orgenizere a maselor ostăşeşti, doi sergenţi, un caporal şi un ostaş. În crosul „ Noembrie”. Crosul ,,Să întâmpinăm 7 Noem-Proba este câștigată de ^caporalul stoichită Gheorghe n’a făcut până bine” a format îndeosebi obiectul ?ăCaU^ân-J0S 'a intrarea în armată nici un fel unei intense munci de pregătire. nlar.ti^h v^nrtnrii^luil C 3 sfj? "s d­e sP°rt Fi­rctica sportului era doar Prin afișe cu continui mobilizator, pri practica sporturilor şi a învăţat sa­u bu­curie pentr­u ce avuţi, pentru fiii panouri, prin articole publicate în chiaburilor şi ai fcogataiilor. In Ar­­gazetele de perete, prin­şedinte ple­­mata Republicii Populare, scut al cuceririlor oamenilor muncii, Sf.Achi­tă Gheorghe îşi întăreşte mintea şi trupul devenind un cetăţean bine instruit, puternic şi îndemâr­atec, un bun apărător al libertăţilor poporului muncitor. care la care au luat parte atât ca­­drele cât şi trupa s’au explicat o­­biectivele acestei alergări şi roadele acestei susţinute munci de lămurire n’au întârziat să se arate. Listele In toată ţara, tineretul muncitor îşi ia noui angajamente in cinstea zilei de 7 Noembrie in toate oraşele ţării, pregătirile în cil de organizare o cotă vie, susţinută» vederea primului cros pregătitor care care va face din crosul „Să întâmpinăm se desfăşoară mâine, au continuat în 7 Noembrie“ o mare manifestaţie • acelaş ritm însufleţit, imprimând man­­sportului de masă Sportivii evidenţiaţi în muncă de la fabricile din judeţul Prahova, în fruntea portie­i lanţilor la crosul de mâine Un asemenea angajament şi-a luat şi tânărul Ezaru Gheorghe, fruntaş în producţie care a depăşit norma cu 115 la sută. Inovatorul Creţu Constantin tot de la fabrica de postav Azuga care mereu vine cu câte o îmbunătăţire tehnică fie la strung fie la raboteza mecanică, şi-a manifestat deasemeni dorinţa să parti­cipe la crosul de mâine, antrenându-l şi pe tovarăşul său de muncă Şofrană Ion, reparator la secţia de răcit, un activ voleibalist şi schior. La uzinele I. C. Frimu Sinaia simt dea­semenea numeroşi evidenţiaţi In produc­ţie, care au dus o intensă muncă da lămurire printre tovarăşii lor, in ve­derea participării la crosul de mâine. In fruntea lor se află lăcătuşul Tă­taru Gheorghe, din echipa de lupte a sindicatului care de ziua record a de­păşit norma cu 400% şi strungarul Er­dély Andrei, un bun schior care şi el a depăşit norma cu 300%. Cei doi fruntaşi in producţie alături de Staicu Ioan, responsabil sportiv al organizaţiei U.T.M., care a realizat o depăşire de normă de 650%, vor fi şi ei printre sportivii care participă la crosul pregătitor de mâine. In toate unităţile din judeţ, munca de mobilizare s’a dus într’un ritm sus­ţinut, la crosul de Duminica trecută participând peste 5000 de concurenţi. Pe prim plan se situiază I.R.M.C. Mija, care la 16 octombrie a reuşit să mobi­lizeze peste 150 tineri, înregistrându-se timpuri excelente. La Urlaţi au partici­pat 50 de tineri, la Buşteni 80 iar la Drajna 60. Faţă de pregătirile care s-au făcut până acum se scontează la crosul de mâine pe o participare nemaintâlnită până acum In judeţul Prahova. Craiul a trezit in oraşul Ploeşti şi In întreg Judeţul Prahova un deosebit in­teres In rândurile tineretului. Clubul polisportiv U. M. Sovrompetrol din Ploeşti, a chemat la întrecere toţi spor­tivii din oraş in vederea unei cât mai mari mobilizări la crosul care se desfă­şoară mâine dimineaţă. Această chemare la întrecere a stârnit o puternică emu­laţia în rândurile tinerilor muncitori care şi-au luat noui angajamente atât in cea ce priveşte participarea la cros cât şi in eforturile de mărire a produc­tivităţii muncii. Numeroşi evidenţiaţi in producţie sunt in fruntea sportivilor participanţi, antrenând in acelaş timp tineretul din fabricele şi uzinele in care lucrează pentru a fi prezenţi la startul crosului „Să întâmpinăm 7 Noembrie“. Tânăra Sultan Elena de la secţia de sărăcit a fabricei de postav Azuga care a depăşit norma cu 41,6%, se antre­nează serios pentru cros şi deşi practică sportul numai de câteva luni şi-a luat angajamentul de a se clasa printre pri­mele participante. „După fiecare antrenament, a decla­rat ca, mă simt tot mai puternică, tot mai încrezătoare in forţele mele, astfel că in cinstea zilei de 7 Noembrie imi ian angajamentul să realizez o nouă depăşire de normă“. Utemistul Priţă Niculaie este un bun atlet şi schior. El face parte din echipa de reparatori a maşinelor de ţesut, rea­lizând o depăşire de normă cu 89%. Duce o susţinută muncă de populari­zare a sportului în mijlocul tovarăşi­lor de muncă, luându-şi angajamentul să realizeze o dublă performanţă în cin­stea zilei de 7 Ncembrie: să mărească randamentul în producţie şi să câştige proba de cros rezervată categoriei sale. TRASEELE PE CARE SE ALEARGĂ MÂINE IN CAPITALĂ SECT. I GALBEN. Plecare : P.T.T. SECTORUL1 SF. POPULAR. Pleca: Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu Floreas­­re. Gen. Stalin, Klseteff, Sf. Vi­ca, Cal. Floreasca, lacul Floreasca. Iteri—Pipera—Şos Gen. Stalin, resp. Resp. organizatoric Ciucianu, resp. Bujor, resp. tehnici: Iacoblev, Petrică tehnici: Diamandescu Ion, Emil Jecu, Natalia, Tălmaciu Dumitru, Iuta Harer, u n. p . , SECTORUL MINISTERE. Plecarea: SECTORUL II B. Plecarea: Podul Dr. stalcovici, Știrbei Vodă. Șos. Dr. Lamaitre, Morilor, Abator, Lânărlel, stalcovici, resp. Mircea, resp. tehnici: sosirea pompieri Negru. Resp. organ . Gove,anUi Vor'sak E. Jen! Nicolau. 73t. Schwartz D., resp. tehnici. Ml­­cT7­0­nDTTT! nr? ctat nu­hăilescu V., Munca Mihai, Firea Vie- SECTORUL COM. DE STAT Pros­t care: Cantina Alimentară (Dorobanţi). SECTORUL II A. Pleca­rea: Bd. Pa- £d" Dacia - 'fO0-rl*1 ' ,D°?arl * Ran­dic, Lic, Iulia Hajdeu, GM. Dimitrov,­­ Fecioarei - Aurel Vlaicu - Roma- B. Pache, sect. UTM, resp. org. Mu. ^Dorobanți, resp Matipoli, resp. satescu, resp. tehnici: Antonier, Voi­ tehnici. ^on’ Ungur Leo, Enache culescu, Cenuşoiu, Ion­escu Theodor, Cojocaru Leontina.­­ SECTORUL 23 AUGUST. Plecarea: SECTORUL III A. Plecarea: Parcul B­ra Vergului, Bd. Muncii, şos. 23 Libertăţii, Mărăşeşti, Spl. Unirii, sp- August UTM, resp. Constantinople­ şi firea: parc. Libertăţii, resp. org. Roş- Perteatcu, resp. tehnici: Calciu Virgi­ca, resp. tehnici: Cincheza, Stoenescu Irea, Cioroiu Ion, Stănescu Petre, Tu­ Al., A. Spiridon, C. Catană­­fă Theodor.­­ SECTORUL III B. Plecare: Capătul SECTORUL ELECTRE5A. Plecarea: liniei 8, Şo®. Domneşti km. 5, resp. Cabana Herăstrău şi sosirea, respon. Paca, resp. tehnici: Dinu D. Stănescu săbii Groşanu, resp. tehnici: Ionescu Ion. Emil, Clement Baciu, Claudia Ruse. i SECTORUL IV ROŞU. Plecare: Ae SECTORUL STUDENŢI. Plecarea: rodrom Dinamo Cotroceni, sosirea: tot Cal.­pievnei, Str. Stalcovici, sos. Plev­­acolo, resp. org. Cireş, resp tehnici : ne]t­rîSp. pujdl Anghel, resp. tehnici: Popescu Ioana, Naum Cristache, Tp. Lupan Aurel, Stratulat şi Suciu Gabri. pc]oveanu, etad, SECTORUL CFR. Plecare: St Glu- SECTORUL U.C.R. Plecarea: Arena Ieşti, Şos. Giuleştî sârbi, Şos. Giuleşti, Venus, Academia Militară, Panduri, sect. UTM resp org. Filimon Ion, Bd. Geniului, Statuia Leu, Comuna Ml­­resp. tehnici: Băloiu Ion, Radu Ioniţă, Ajtari resp. Groşanu, resp. tehnici: Ivan cinTomn ca mit ad . Costică, Anghel D., Dumitrescu Silviu, SECTORUL SANITAR. Plecarea : Savu Florica. Bucur, disp. Bucur, Cuza Vodă—Pote- * un o­raş-Mărăşeşti, Leon Vodă, resp. Vol. LECTORUL P.T.T. Plecare: Cabana can, resp. teh mici: Gavrilă Valentin, Telefoane: Ştrandul Floreasca sosirea Radovici Paul, Cenuşoiu Aurel. la «^na resp. tehnici: Dumitru Com-SECTORUL S. T. B. Plecare: Strand in’ S,Elena Baleanu’ Goghe STB, Floreasca, spre Pipera. Sosirea Ps , h strand. Floreasca, resp. Desanto, SECTORUL SOVROM. Plecarea: resp. tehnici: Moise Constantin, Pe- Resp. tehnici: Mircea Brăteanu, Barta­­rescu Oct. Cristache, Reji Stan. F de înscriere la cros au fost complec-Dar ca el sunt mulţi, cei mai mulţi tate pe loc, nici un ostaş nevrând chiar. Cavalerii Vasile muncitor la rămână pe dinafară. Deaceia pu­ Fabrica Steaua Roşie din Bacău, piu­­tem afirma ca la startul crosului de garul Lefter I. Gheorghe din comuna calificare nu va lipsi nici un ostaş, trescu Oct Albeşti judeţul Fălciu, au învăţat deasemeni să îndrăgească sportul în Armată. Cavaleru Vasile n’a pus In viaţa lui piciorul pe minge. In ar­mată el a fost selecţionat în echipa de fotbal a unităţii unde astăzi du­pă numai câteva luni de temeinică pregătire este un element de bază. Cavaleru Vasile s’a relevat prin munca de lămurire pe care a dus­ o din ostaş In ostaş, căutând să angre­neze cât mai mulţi In participarea la cros. „Cât mai mulţi, ne spune el, tre­­buie să luăm parte la alergarea In­­chinată zilei de 7 Noembrie. Această zi este pentru poporul muncitor şi pentru noi fiii lui cea mai mare săr­­bătoare şi luând at toţii parte la ea ne dovedim dragostea şi recunoştin­­ța pe care o purtăm Marei Ţării a Socialismului Uniunea Sovietică, eliberatoarea patriei noastre". Caporalul Dospinescu file în viaţa civilă mecanic auto ţipe să complec­­teze cele spute de tovarăşul său Cavaleru Vasile. „Trebue să fim cu toţii recunos­­cători Uniunii Sovietice, cu ajutorul căreia construim Socialismul in Re­­publica noastră. Numai cu sprijinul Partidului a putut avea şi noi o armată in slujba poporului. Amar de ani am trudit din greu la diverşi pa­troni şi n’a­m avut posibilitatea să fac sport. Aici tn armata noastră dragă am putut să.mi dovedesc ca­lităţi sportive pe cari nu le.am bă­nuit vreodată. încurajarea şi drago­stea superiorilor mei m’au indem,­nat să mă “rofrt în practica spor­turilor şi astăzi sunt in măsură să mă consider un fruntaş sportiv al unităţii mele. Am cucerit insigna de polisportiv şi acum mă pregătesc să fiu printre primii şi la crosul în­­chinat zilei de 7 Noembrie". Exemplul unităţii militare din ca­re fac parte ostaşii de care am vor­bit mai jos nu este izolat. Aci ca gi Să mobilizăm cât mai multe tinere muncitoare Pentru majoritatea tinerilor, crosul înseamnă nu ni­ se oferă. Crosul „SA ÎNTÂMPINAM 7 NOEMBRIE“ nai primul pas în atletism, ci în sport chiar. Pentru ti­ nu face parte din categoria acelor mici ocazii, ci formea, nere, la fel ca şi pentru tineri. Şi cu atât mai mult astăzi, că un fericit şi însemnat prilej de a duce o temeinică, când femeia, contribue alături de bărbat la lupta şi munca muncă de lămuri­re şi agitaţie, de câştigare şi astfel a* de construire a unei vieţi mai bune şi are deci nevoe de unui nou şi mare număr de tinere muncitoare pentu întîrirea fizică, sport. Prejudecata, concepţia burgheză că femeia nu poate să aducem la startul crosului cât mai multe fem­ei, şi nu trebue să ia parte activă la viaţa sportivă, nu mai dar să ne îngrijim în egală măsură şi de lămurirea lor stă de mult în ni­goare. Dimpotrivă, firească apare sar­ asupra importanţei ce o prezintă activitatea sportivă pe s­cina de a acorda pregătirii, sportive a femeii o tot mai tru munca de sporire a producţiei şi productivităţii mun­atentă grijă, de a angrena mai multe femei într’o activi­ cil pe drumul ce merge spre construirea socialismului fr»­tate sportivă bine organizată. Republica Populară Română, w Să folosim pentru aceasta și cele mai mici ocazii ce *'■

Next