Sportul Popular, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1493-1523)

1949-10-25 / nr. 1517

ANUL V­­ Nr. 1517A PAGINI 5 LEI Redacția: Str. Const. Miile 12 Centrala telefonică 5.30.36 — 8.30.36 Admin­stratia _ „.. .. ... ..14.0H Tipografia . .......................... 3.S4.31) Reclamațiunî — Abonament© 5.21 21 Abonamente*© încep­ut 1 fi 13 ale fiecărei luni Taxa poștală plătită în numerar 100 523.943 Marti 15 0«f©ml_rî® 194# ABONAMENT! Abonament individual testat...... SSO U9 Instituții lan ______ S.MO „ ABONAMENTE» Telefon 5.Sc.21 IN ÎNTÂMPINAŞI A LUI 7 NOEMBRIE TINERETUL MUNCITOR DIN ÎNTREAGA ŢARA A PARTICIPAT CU MARE ÎNSUFLEŢIRE LA PRIMUL CROS DE CALIFICARE Cu sprijinul Organizaţiilor de Partid, UTM, Sindicatele, UF­DR, Armata şi MAI, s’a reuşit să se ducă cioat. Domini­că, * la primul** cros" dor­itor în această competiţie de mase. calificare. In total au fost 650 con- ■ la îndeplinire sarcinile trasate în vederea angrenării tineretului muncii Oamenii muncii din ţara noastră, din oraşe şi sate, au venit să încurajeze pe alergători, dând locurilor curenţi. In judeţ s’a înregistrat Participarea la­ 26. Şcoala Mecanică Agricolă: 42, minică, în număr mare şivă a tineretului, Şcoala Administrativă Economică, cros de calificare, repartiţia pe scon fete aşa cum a fost la 75, fiind următoarea: Şcoala Pedagogică / y'Ay _­u­t . In judeţ s’au înregistrat urmă­­toarele cifre: 212 băeţi şi 36 fete la Răcăciuni, 380 concurenţi la Moine, 1a Liceul Teoretic băeţi: 189. Liceul şi 50 participanţi la Blagoeşti. Tine- Fete: 178, retul muncitoresc din comuna Co- Dintre sindicat­­măneşti n’a participat la o probă or­ganizată, ci a făcut antrenamente izolate, pregătîmdu-se pentru al doi­lea cros de calificare. La Fîpeşti­­primul­ cros de califi­care a întrunit un număr de 4405 par­ti­cîpanţi din care 1531­­ fete. Propor­ţia­­de,fete este destul de măre. Iată participanţilor uni-«’au participat decât două, celelalte înscriindu-se pentru crosul de Duminica viitoare. Cea mai mare participare a­ realiza­­t-o Sindicatul Textil, mobilizând 584 băeţi şi 43 fete. Deasemenea trebuie notată participarea Sindicatului 15 comune din judeţ au luat parte Funcţionarilor , particular­ cu 144­ DOROHOI a fost la Cluj, unde au a­­lergat 7.000 de ti­neri,­­ sau cei a­­proape 5.000 de participanţi la cro­sul de la Constanţa, ca şi prezenţa deo­­sebit de numeroa­să a tinerelor fete, pe alocuri între, când chiar numărul băeţilor, cum s-a întâmplat la Târgu Mureş, Botoşani acum numărul taţi: 1 Mai 430 tineri, CS Armata 380 ostaşi Şcoala tehnică Mecanică 250 îă­­acum pentru­­elevi di­n dare 120 eleve. Liedul­ de­­ Noembrie”, Băieţi 450 elevi, Şcoala de Adminis­traţie Economică băeţi 415 elevi, Lt. şxţpărţi negative. De exemplu la ru Aurel. Comuna Rădăuţi 32 conc.­­ PPTIInCAMI­ceul de Fete 442 eleve. Şcoala de Ad. Turnu­ Măgurele au luat parte la 1) Ştefan Teodor. Comuna Miorcani. re. S­uutATOl­ministraţîe Economică fete, 380 ele. cros numai cele câteva şcoli din oraş 12 cone. 1) Uţu Gheorghe. Comuna Din cauza slabei munci de mobili­­re. Şcoala Pedagogică nr. 2 400 ere­în timp ce muncitorii şi ostaşii, da­ Darabani, 76 conc. (34 fete). Bojoc zare, la primul cros de calificare ve, fabrica „Dorobanţul” 100 băeţi torită unei slabe organizări, n’au Petre şi Scarlat Emilia.­­Comuna n’au luat parte decât 51 băeţi şi 20 şi 113 fete şi Rafinăria Nr. 1 193 ti­­r,^r­+îaîn^+ rteînc AJto PYPmnln sunt. Păltiniș­­nă conc »15 fetei. SădeanU fete. UCrî. Din provincie continuă să sosească știri privitoare ki primul cro3 de calificare în vederea marei­ compe­tiţii populare „Să întâmpinăm 7 Noembrie”, unde s'au desfăşurat întrecerile, un aspect de. adevărată sărbătoare, participare extrem de numeroasă, Sn°î ’­­pecia! în plasa Văleni, care a reu-j Uția IcoTî Bpsă mobilizeze »« băe*5­5* 1931 Tehnic41|ro“ • ^MetfT2 u%Îi° ***» * 30 fete’ ^Icoava: 333 băVțiS fcnmc. trot.­­21 _ baeți si 14 re.e. 9â5 îpta .o*n r. i,.wt *!? 51­­L Oradea şî, Arad, mari centre spor­tive, und­e prezenţa concurenţilor a fort mult prea redusă faţă de posi­bilîtăţile locale. Iată rezultatele primite până acum: BACĂU Fximul cros de calificare a întru­nit, în oraş, participarea a 1.169 băeţi şi 669 fete. Au concurat numai elevii, sindicaliştii urmând să alerge în cel de al doilea cros de calificare, care se va desfăşura Duminică 30 Octombrie. Iată şi efectivele pe care le-a mobilizat fiecare şcoală în parte: Li­ceul de băeţi: 240; Şcoala pedagogică 202; Şcola Tehnică de celuloză: 26; Şcoala Tehnică de Pie­lărie: 132. Şcoala Mecanică Agricolă: 183. Şcoa­la Administrativă Economică: 211. Feţe: Şcoala tehnică: 215. Şcoala Pedagogică: 264. Şcoala tehnică ce­luloză: 40. Şcoala tehnică Pielărie: Vasile’ şi­­Eftimid Agafma. Comuna Hugeşti 3 conc. (13 fete). Ursa Du­­­mitra şi Papaş Amalia. Comuna, Co­­­­tuşea:­­13 conc. Comuna Săveni: 47 conc. (12 fete). Comuna Drăguşaţi: 18 conc (8 fete). În oraş au alergat 1.728 concurenţi rezultatele fiind următoarele: Cat. I băeţi: Dorozanu (Lic. Băeţi) Cat II băeţi:­­Bisha Aurel (Liceul Teoretic). , Cat. I fete: Tass Iulia (Liceul Fete), cat. II: Grigoraş Elena (Lic. Fete). Sindicatul Alimentar: Boltig Petre şi Zelinski Maria, Sindicatul Agricol Ivaniu Vasile. Sindicatul PTT­: Ra­du Ioan şi Mocanu Constanţa, Sin­­dicatul Comerţ: Rugojeanu Vasile; SSCC: Crăsnaru Tudor şi Astîţeî Geta; Sindicatul CFR: A.Ievandroaiei Ion. PITEŞTî Elevii şi elevele au participat. Cu­Mult mai active s'au dovedit colec­­tivele sportive, din judeţ, reuşind următoarele­­nfobilizări: Itupeni: 85 băeţi şi 30 fete. Ahînoasa: 256 băeţi şi­­14 fete. Retinia: 40 băeţi ■ şi 11 fete. Lenea: 53 băeţî şi 15 fete. Pui: 69 băeţi şi 24 fete. .Haţeg: 38 baeţi şi 32 fete.­ vulcan: 30 băeţi •; g-T 21 fete. LUCSUJ La primul cros de­ calificare au a­­lergat 608 concurenţi, în majoritate elevi şî ostaşi, în vreme ce sindica­liştii care vor avea o participare masivă­­ se contează pe o mobili­zare de 4.000 de muncitori­­ , vor alerga săptămâna viitoare. Iată primele cifre: Fete cat. I: 392. Cat. II: 25. Băeţi Cat. I: 110 Cat. II: 5. ARAD Atât în oraş, cât şi în judeţ, Co-,­­mitetul Judeţean CFS a dovedit lip­suri serioase în munca de populari­zare şi mobilizare a primului cros de selecţie, care s-a desfăşurat Du­minică. In­ oraş au fost prezenţi la start numai 490 concurenţi, dintre care fete. Rezultatele sunt următoarele: 800 metri fete; 1)­lor­an M. (Liceul Teoretic Fete). 2) Marian E. (Şcoala Pedagogică). 3) Van. Maria (Şcoala Pedagogică). 1.500 metri băeţi: 1) Farcaş J. (Şcoala Tehnică Metalurgică! 2) Puch P. (CFR) 3) Cioran D. (Liceul Băeţi). 2.500 metri (seniori): 1) Kiss (C.S. Armata). 2) Rodar: C.S. Armata, 3) Ionic (Şcoala Tehnică) SLATINA Muncitori,, elev! şi ostaşi au parii­ şi 23 fete. Vultureşti:.­825 băeţî 55.fete. Iată acum rezultatele din alte Ju­­deţene: BAIA MARE. — In oraş 1080 par­­ticipanţi dintre cari 412 fete. In Plasa Somcuta 368 participanţi — 179 fete. BARLAD. — total participanţi 1970, fete 325, lăeţi 1645. ORADEA.. — participanţi S37. TECUCI. — total 2593 în Tecuci şi 2 plăşi. VASLUI, total participanţi 701 — 477 băieţi, 224 fete.,______________ (Sonilfiuurc al ’Lg. l­ a col. 2-3) Drăgăneşti: 475* PLOEŞTI ­u toată ţara continua­I n s­ t­al ar e­a C o m it e tel or Fizica şi Sport îfetele provizorii d efe to­r pentru Cultură de pe lângă Com ale­t­u In numeroase oraşe din ţară, a con­tinuat in ultimele zile instalarea Co­mitetelor Judeţene pentru Cultură Fi­zică şi Sport. iată după relatările coresport lenţilor noştri, componenta nouiisr c-tnitete# ' % FĂLTICENI (de la corespondentul no­stru St. Coroiu), in prezenţa instruc­torului Morărescu .Con­stintin, şi a­­de­legaţie­r organizaţiilor de masă?, a avut loc instalarea Comitetului Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport . Au fost aleşi următorii tovarăşi: Preşedinte; Roman Vasile, organiza­toric- ’ Lunga Gheorghe» concursuri şi t­hnică sportivă; Coroiu Ştefan, propagandă; Zei­ic Victor, administra­tiv; Loghin Valeriu. Au mai fost cooptaţi în biroul jude­­ţean: Lelbovi­­ Iancu din partea C.S.J., Aniţa Vâs­le (UTM), Colban Va­sie (M. A.I.). Orel­­ean din părtea Arar­foi şi Dr. Bâncescu C. (Ministerul Sănătăţi) Noul comitet şi-a luat angajamentul ca un nu­­ăr de 70 bă­ţi şi 33 fete sfi treacă toate stăndardurile , insignei de pori?p°rtiv” până la 7 Noembri­. De asemeni vor avea loc ş­tinţe c'J organizaţiile de mase, în scopul mo­bilizării unui cât iml mar­' număr de tineri la crosul „Să întâmpinăm 7 No­­embrie’’. In iud­­ vor­­ antrenaţi' 50 de ti­­neri din plaşele Paşcani şi­­ Mălimii la „insigna de polisportiv’’, iar în ,­ziua de 30 Octombrie se vor desfăşu­ra marii'staţiuni sportive în scopul popularizării sporturilor, în mijlocul ţă­­răni­m­ii muncitoare. SUCEAVA,­­­in ziua de 20 octom­brie în prezenţa reprezentanţilor Co­mitetului judeţean PMR, a delegaţilor Comitetului Provizoriu şi a instructo­rului Morărescu C., a fost instalat noul Comitet Judeţean pentru Cultură Fizi­ca şi Sfert. Au fost aleşi următorii: preşedinte; Chipăruş Emil, organizatorie; Gon­ciuc Ioan, concursuri şi tehnică sportivă; Popescu Petre, propagandă; Florea Mi­­hai, administrativ; Poenaru Alexandru. Din Comitet mai fac parte: Bujor loan (CSJ), Mănăstirea rîu Alexandru din par­­tea Armatei, Cărciumaru loan (MAI), Dr. Hoch F.m­anuel din partea Ministe­rului Sănătăţii şi Dorottei Gh. (M.­ P.) PITEŞTI. — In localitate a fost in­­ci Comitetul Judeţean pentru Cul- Fizică Şi Sport, care se compune următorii: preşedinte: Eremian Stahat, organizatoric Brutaru Nicolae, concursuri şi tehnică sportivă, Ionescu Ştefan, propagandă Teodor­escu Gheor­ghe, administrativ: Papaiana Cristache. Au mai fost aleşi: Silinski Rudolf, Niţescu Viorel şi Banu Alexandru, precum şi Constantinescu Petre (CSJ), Dinica Elena (UTM) Chiriacă Sterian (M.A.I.) Georgescu Gh. (Armata) Cer­nea Mihai şi Medve Gh. (M.I.P.). * RÂMNICUL VALCEA. — In cadrul unei festivităţi, a avut loc în localitate instalarea Comitetului Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport. Au fost aleşi următorii: preşedinte: Opriţescu Constanţin’, organizatoric: Sanda Nicolae concursuri şi tehnică sportivă: Constant­ivescu­ Gheorghe, pro­­pagandă: Deliu Virginica, administra­tiv: Zamfirescu Mim­i. Din biroul judeţean mai fac parte: Pedanţi Dumitru din partea CSJ, Bogdan Florea (UTM) Ştefănescu Con­stantin I( A.I.) Iancu Petre din partea Armatei, Constantinescu Laura şi dr. Popescu Gi­ Georghe din partea Ministe­rului Sănătăţii, stela­tură din I S­ăptămâna trecută au fost bre­vetaţi’ 27 Instructori aeromo­­delişti. Prima promoţie, primeş­te cadre pentru pregătirea tinerilor dornici să practice aeromodelismul. Am scris la timp despre activi­tatea şcolii de instructori aeromo­­delişti, iniţiată de Districtul Aero­nautic Ilfov, începând din ziua aceia plină de soare şi speranţe, când s’au inaugurat cursanţe­­ teoretice ,într’unul din liceele Capitalei, până în dimineaţa cu cer plumburiu, când, pe dealurile Câmpinei, ab­solvenţii , şcolii treceau prima veri­­ficare, încercându-şi modelele, roa. -. dele pregătirilor practice în atelie­rele Centrului de Experimentare. I-am urmărit îndeaproape pe a­­ceşti tineri. Muncitori, elevi, elev®, veneau seară de seară,­ după m­unca de peste zi, la cursurile teoretice, urmărind cu nesaţ lecţiile­ predate. Găseau aci multe lucruri noi. Se obişnuiau cu tehnologia materia­­lelor, pătrundeau tainele atmosfe­rice, găseau deslegarea multor pro­­bleme pe care le întâlniseră un muncă­tor de până acum. CU toţii erau stăpâniţi, de dorinţa de a-şi însuşi cât mai multe cuno­ştinţe, de a cuprinde cât mai te­meinic, cursurile predate. Tânăra Pârlea Aurelia, munci­­toare la fabrica „Tricotaje" deşi debutantă în aeromodelism, se ata­şase atât de mult­ de şcoală încât a renunţat la concediul ei pentru a nu întrerupe cursurile. Deasemenea au ţinut să urmeze cursurile ele­vii Teodorescu. D. şi Gheorghiţă Georgeta, care n’au plecat în vacanţă­­decât la sfârşitul şcolii. Când au trecut la cursul practic, viitorii instructori erau entuzias­maţi. Având la dispoziţie cele mai bulte condiţiuni de lucru, în atelie­rele bine înzestrate ale Centrului de Experimentare, tinerii aeromode­­lişti au lucrat cu râvnă modelele lor, aplicând cunoştinţele, astănuite la cursul teoretic. Şi la Câm­pina elevii şcoalei da­r districetori au dat dovadă ce ace­iaş , dragoste de a învăţa, de a-şi însuşi cât mai temeinic metodele cele mai moderne de construcţie. Când au primit brevetele în ca­drul festivităţii de la­­ Comitetul Ju­deţean Hfov, în ochii tinerilor in­structori se putea citi satisfacţia pe care o poate oferi realizarea unei dorinţi INIŢIEREA TEMERILOR ELEVI Iii PROBLEMELE AEROMODELTO­­MULUL P­ână când Districtul Aeronau­tic Ilfov''îi va repartiza cu soreini precise, nouă instruc­tori şi ajutori instructori pătrunşi de importanţa sarcinii lor, au rs pornit entuziasmaţi la muncă in cadrul secţiilor aviatice unde acti­vează. Astfel la secţia CFR Instructorii proaspăt brevetaţi Gh. Dumitru, Suciu Victor, Simion Dinu, Fobrin Anton şi Dumitrescu Gheorghe in urma intervenţiilor pe lângă Cornis­teiul Sindical au reuşit să obţină o cameră la Stadionul Giuleşti, unde au­ amenajat prin mijloace proprii un atelier in care lucrează zilnic peste 40 de elevi,din şcolile profe­sionale CFR, mobilizaţi în urma unei susţinute munci de lămurire dusă de instructori. (Continuare în pac. 4,a col. 1-3) Primii Instructori aeromo­­b­lişti din Ca­pitală au trecut la lucru... INSTRUCTORUL DAN GHEORGHE DEU SECŢIA CER A CHEMAT LA INTREHWUNDEL STR M CINSTEA ZREI DE 7 HOENERIE ­ DESCHIRIREĂ ŞCOALEI DE­ GAZETARI SPORTIVI Duminecă dimineaţa a a­­vut loc inaugurarea cursuri­lor şcoalei de gazetari spor­tivi, organizată de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Preşedin­ţia Consiliului de Miniştri. La cursuri participă un număr de 60 tineri şi tinere, aleşi dintre muncitorii co­respondenţi sportivi din di­ferite centre industriale. Şcoala aceasta, o realizare izvorîtă din Hotărîrea Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la stimularea şi desvoltarea continuă a cul­turii fizice şi sportului, ur­mează să întărească­ munca din presa sportivă cu ele­mente provenite din mediul muncitoresc cât mai bine in­struite pentru a cuprinde sar­cinile care le stau în faţă. Tov. A. Moisescu, vicepre­şedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, vor­bind la deschiderea cursuri­lor, a arătat între altele ti­nerilor elevi, că ei urmează să ducă o muncă importantă, menită să întărească presa sportivă. Aceasta trebue să devină tot mai accentuat o presă scrisă într’un spirit să­nătos de clasă, contribuind la creşterea culturii fizice şi sportului nostru. SUS: Tov. ANTON MOISESCU. viceprpspiMrU M C C. F S «/ri+.h­a­rl—u­v. un aspect al salii școlii dv Gazeta»! Sportivi IN CADRUL ÎNTRECERII DINTRE ECHIPELE DIVIZIONARE DE FOTBAL MUNCITORII SPORTIVI DE LA C.F.R.­ARAD ŞI TEXTILA SF. MH AU MULT IM SUCCESE W MODUCT­E Toate echipele divizionare de fotbal au răspuns cu multă însufleţire che­mării la întrecere lansată de C. F. R. Arad. In cinstea zilei de 7 Noembrie spor­tivii echipelor de fotbal au pornit cu puteri înzecite pentru îndeplinirea şi depăşirea punctelor preconizate în acea Fotbaliştii grupării C. F. R. Arad­ens stă în trecere. In felul acesta el îşi manifesta dragostea şi recunoştinţa făra lucrat zilele trecute în orele lor libere de Marea Uniune Sovietică şi genialul el conducător genera­lissihuij stai­h. la­ amenajarea pistei de atletism a nou-Elinul lor creşte din ce In ce mai mult şi forţele ior se încadrează tot mal cu! st®dîon care va fi complect amendu cu­ternic. In fruntea întrecerii se găsesc fot­baliştii de la C.F.R. Arad — pildă vie pentru toţi sportivii din ţară. Evidenţiaţi în trO»­ducţie­­*sv» Corespondentul nostru din Arac*' ne relatează că, toţi fotbaliştii din grupa­rea­ C.F.R. au devenit şi buni munci­tori în locurile lor de producţii. Şi în acţiunile selectiva iar până în ziua aniversării Marei Re­fulaţii Socialiste. Jucătorii Zvorovschi, lem­e­­i şi Dar echipierii, dela C.F.R. Arad nu au Hies, s-au evidenţiat prin numeroase neglijat nici munca pentru ridicarea depăşiri de normă şi o puternică con­ nivelului cultural şi ideologic. Preocu­­,­­ „ ... păţi permanent de acest lucru ei şi-su tribune la campania ce economii. In au smenahat o frumoasă bibliotecă, conii­­reu­şit­ să antreneze alături de­ dânşii şi nând cărţi de ideologie şi literatură.’ pe ceilaiţi muncitori din ateliere — care Deasemeni, dela 1 Octombrie ei au ţi. au pornit cu avânt în întreceri socia- [|^vd]S­fistfi. panicipaî liste în cinstea zilei de 7 Noembrie. — patbaliştii dela Tex­tila Sf. Gh­eorgha sunt fruntaşi în producţie Urmând exemplul tovarăşilor­­lor de­­muncă şî sport dela C.F.R. Arad, fot­baliştii din echipa Textilă Sf. Gheorghe au reuşit să obţină frumoase succese in producţie. Astfel, Kiss, Sînka Mihai şî Oros fo» de la ţesătorie, au depăşit norma cu 16 la sută, Dorobeş, &la secţia filatură, cu 1.% Kiss Ludovic — dela secţia de expan­diţie a mărfurilor, cu 15 la’ sută, Bega Francisc, cu 16 la sută Ştefan L. de la secţia calculate, și 35 la sută Szekelly A., cu zece la sută $e Daro­­ghici, tot cu zece la sută. SPORTIVI! DELA­­BULETINUL OFICIAL­ AU SUBSCRIS CU ÎNSUFLEŢIRE PENTRU CONSTRUIRE­A­­CASEI SCÂNTEII» Cu multă îi'.suUeţire participă tine­­rele, cărţile şî revistele vor putea pa­reiul sportiv la campania de subscrieri triind o­pinii in cele mai îndepărtate pentru construirea „Ca.sei Scânteii", colţuri de fără. Prin construirea ,,Ca­in­ioaiu întreprinderile şi instituţiile, sei Scânteii", cuvântul Partidului nostru unde sportivii contribue din toate pu­terile ior­­ş, realizarea şi depăşirea Planului de Stat, măreaţa sarcină a oamenilor muncii din Republica Popu­lara Româna, ei au subscris cu rsuit avânt la fondul menit să asigure ridica­rea celui mai m­ist^ edificiu cultural con­­r.îruft vreodată în {ara noastră. UN SPORTIV­UL SPRE „CASA SCÂNTEII". „buletinul Oficial" este o întreprin­dere grafică aşezată în plin centru! Ca­pitalei. Mulţi muncitori şi funcţionari lucrează cci pentru a-şi îndeplini an­gajamentele luate în cinstea celei de a 32-a aniversări a Marei Revoluţii So­cialiste. Când a venit vestea e­i încep subscrie­rile pentru „Casa Scânteii", muncitorii s’au avântat care mai de care sa sub­scrie mai întâi. Printre primii, au fost şi sportivii acestei întreprinderi. Iată-l pe polisportivul BILEA SUR­CEA, un bun jucător de fotbal, volei şi handbal. Bilea Mircea este in acelaş timp urs vrednic muncitor în secţia de zeţărie. Ii place deopotrivă şi sportul şi cartea. De aceea a primit cu bucurie vestea că în Capitală se va construi o mare instituţia poligrafică, ce va face posibilă o şi mnai largă răspândire a ştiinţei şi culturii. ..Imi creşte Inima !» gândi»! eâ zia­r ttiem siAJi t ii lL .,.1.1.1....» v,.r.l drag va lumina paşii spre socialism al maselor de muncitori şi ţărani. Noi sportivii trebue să fim în fruntea celor cari subscriu, mobilizatori ai tovarăşi­lor noştri de muncă". LA SECŢIA LEGATORIE. La secţia de legătorie, printre cele mai bune sportive sunt muncitoarele ANA IONESCU şi ANA SCODREA. Amândouă au subscris pentru constru­irea „Casei Scânteii“. Ne spune Ana Scodrea: „Casa Scân­teii" va fi im bun al nostru, al tutu­ror celor care lucrăm cu forţele în­cordate pentru grăbirea făuririi unei patrii Socialiste. „Casa Scânteii" va fi un preţios ajutor pentru ridicarea ni­velului politic, cultural şi ideologic al oamenilor muncii din ţara noastră. Noi, femeile muncitoare, cărora­ Partidul ne-a dat prilejul să facem sport, trebue să subscriem cu drag pentru „Casa Scân­teii". ANA­­IONESCU este şi ea una dintre primele muncitoare din această secţie care a subscris pentru „Casa Scânteii“. „Cât de mult m­’a bucurat când am aflat din ziare de Hotărârea C. C. al Partidului pentru construirea acestui măreţ edificiu cultural“, ne spune Ana Ionescu. Ni’am stat o clipă la îndoială şi am­ alergat din tot sufletul să sub­scriu pentru „Casa Scânteii". Aşa tre­bue să facă oricare sportiv care luptă pentru bunăstarea clasei muncitoare". Zi de zi, creşte numărul sportivilor care sunt animatori ai tovarăşilor lor în campania­ de subscrieri, pentru „Casa Scânteii", manifestându-şi astfel ata­şamentul faţă (de realizările Partidului şi bucuria lor tinerească pentru zorii de mâine ai vieţii noastre. O INIŢIATIVĂ Muncitorului Popescu Gheor­ghe II, de la întreprinderii­ Me­­talochimic din Piteşti, îi este tot atât de drag strungul la care lu­­crează, pe cât îi este de drag sportul. în munca sa din uzină, el nu precupeţeşte nici un efort pen­tru a fi printre fruntaşi. In cin­stea zilei de 7 Noembrie, şi de luat angajamentul de­ a depăşi norma cu 50 la sută, angajenent care a fost depăşit. încă de la 20 Octombrie, muncitorul Popescu Gheorghe, a ajuns la o depăşire de 96 la sută. Şi în sport, realizările sale sunt frumoase. Sportiv conşti­ent, el este angrenat in mai mul­te ramuri sportive, practicând cu aceeaşi însufleţire şahul, vo­­leiul şi fotbalul. Crosul „Să în­tâmpinăm 7 Noembrie", compe­­tiţiune care î­ui dă posibilitatea să-şi arate şi pe­ teren sportiv dragostea şi recunoştinţa faţă de Uniunea Sovietică, ii este a­­stăzi o preocupare de seamă. El a provocat la întrecere în mun­­ca de mobilizare­­ a muncitorilor din fabrică pe toţi sportivii de aco­lo. Hotărit să fie di in această întrecere printre fruntaşi, el a început să desfăşoare o activi­tate imensă. A iniţiat alcătuirea unui ziar de perete care tratează numai problemele acestui cros, desfăşurând în acelaş timp şi o rodnică acţiunei de agitaţie printre tovarăşii săi de muncă. Exemplul muncitorilui Popes­cu Gheorghe de la întreprinderi­le Metalochimic din Piteşti tre­­bu­e să fie urmat de toţi spor­­tivii care au sarcina să-i îndem­ne pe tovarășii lor de muncă să cunoască drumul Stadionului. SIGLER ADRIAN corespondent 1.4 CRITERIUL DE TENIS AL INTERNAŢIONALILOR Marin viziru a dispus ds Gogu Viziru Criteriul de toamnă al jucătorilor de tenis de categorie internaţională a continuat eri în Capitală. După cum am anunţat, turneul dintre Caralulis, Bădin, Cobzuc şi Schmidt, desfăşurat în cadrul cri­teriului, la Arad şi Timişoara, îl si­tuează pe primul loc pe Caralulis. Eri, terenul Băncii RPR a găzduit naiet­da dintre ceilalţi doi participan­­ţi la acest turneu şi fraţii Viziru. A învins Marin Viziru şi rezulta­tul acesta apare numai pe hârtie drept o surpriză. Fertru că eri, Marin Viziru a jucat foarte bine, cu mult curaj, şi ihîţistivă, şi imn’ ales cu voinţă de luptă. El a recuperat în ultimul set dela 2—5, câştigând a­­poi. Gogu Viziru a jucat cam prea si­gur de rezultat, şi în plus, la o piasmă a uzat de prea multe complicaţii, neglijând mingea cu finalitate. In fond s’a remarcat backhandul său, schimbat în bine. In urma acestui rezultat: 6—1, 4—6, 1—6, 6—1, 7—5 pentru Marin Viziru, clasamentul Criteriului de toamnă se prezintă astfel: X. caralulis 2 p; 2. G. Cobzuc 2 p; 3. M. Viziru 1 p; 4. A. Schmidt 1 p; 5. T Bădin 1 p; 6. Gogu Viziru 0 p-

Next