Sportul Popular, noiembrie 1949 (Anul 5, nr. 1524-1551)
1949-11-01 / nr. 1524
U.S.P.TJ. şi Matta' învingătoare In prima etapă a «Cupei 7 Neemferie» la Siasolist Competiţia de baschet organizată maî puţin în atac, maî mult în apă- JR cinstea dj* de 7 Noembrie, la care — a dispus de Banca RkR. cp psrtîeîjpS cele mm bum egiaîpp parfidr. diptr? Wwmo șl ZlSPrrQîn Capitală, a debutat erf pe tere, nu a corespuns ca spectacol decât în nume CSU ș! CFR. pin cele patru a doua repriză. Victoria a revenit la partide programate nu s’au disputat 0 diferenţă da 9 puncte teîefonîstîdeeât două ^CSU C9iiiieandy.se *st, lor, iti în semi-dlaala, l%v iniâintyeg difi* iată apum resuitatdls tehpige tre Godeanu *1 CFR a trebuit $. su. USPTT—DInamo 41:32 d is'-» i?rs Q amânire, Motivili unul $75 Metalul—Bgnsa RPR 81:41 (23:25) arbitrii delegaţi pentru s conducă jpoul, precum șî şoorerul nu s’au Azi la ora 15:15 se disputS întâi. Că” privește* 'rezultatele tehnice, T God^nu & csye 0 VOr ele supt cele normale. Motelul, cu a*k4ra C-Irjaș și Masecu. Vuîoseu în bună forțaȘ dt? cos, și Jn Semifinalele tț vBar disput# iei genere cu un jog bine organizat — pe terenul CSU. "" 1 ~ • 1 ~~~ 1 "- III»"— WW . .Ilimul w.iiffMil. ni M ,»nrn»lJ» ■ ,i... „TM.,,. CAMPIONATELE DE CĂLĂRIE ALE R.P.R. la hipodromul Băneasa-Tiap $‘au dia, maior (Sorin) •— POS6 sunete, putat ori ultimele probe din cadrul 2. Maior Măinescu M. — E. H. Ar-Campionatelor cu Călărie ale RPR p® maia — (EJ-S-Baa) — S065 puncte, aranj 1949. 3. Maior Sebastian Nie. - S. H. Mila proba dresaj, titlu de camion a Jiţia — (Calif) — 3023 puncte, fost cucerit de sit. Antohi care a to- PROBA VITEZA (obstacole Paraatstalijaf 3066 puncte, şa fără handicap). Vânătoarea uşoară a revenit Soroi Manşa I — călăreţi inseptor pe Salş Mircea, iar vânătoarea grea ii col, cai de categorie „uşoară’*” ' (Ch~4QQ Zale.. puncte). O comportare frumoasă a avut şi cpt. 1. L'cpt. gală Mircea — C 5. Mi-Mess C. cu calul Suspin la vânătoarea lîtia Prceşti — (Arman) rsosrfi străbătând pgi cursul din prima 2. Caporg! Cazacu AL CS Miliţia rtarisă fără greşeală, in manşa .Joua, Ploeşti — (Norma) calul a alunecat şi opt Mess a pierdut 3. Sufocat. Tafota Eugen CS Mi multe secunde şi totodată şi tilul de Jiţia Bucureşti — (Vlad) campion. Manşa II — călăreţi confirmaţi pa fată reiurtatele tehnice înregistrate cai de categorie , uşoară" (Q—*41 pct.) In ziua a doua « Campionatele» de Că- !, Maior Bârloiu lasa — gfj Armailieta — (Cornet) DRESAJ CATEGORIA A (probă de 2. Maior Sebastian N. « EH Miliţia schisă tuturor călăreţilor pe Quqs cal — (Beleim) încălecat cu cel puţin 3 luni înainte). 3. Căpitan Messi, w gH Armata 1. Subîect, Antohi Nie. ■*- E. H. Ar« — (Suspin) c ~ - ’— 1 —————— Mansa HI -r Orice călăreț p® cai de •_ ____________ . _ j „categorie „mijlocie” (401^3800 pct.) Lf/ZiT?SB, mUTL W£.'!'}JIM l. Lt, Col Zahai C. - CS Mii. OJ! iV IO Ri TR .4NSrhim 2. Maier Fot^scu Valentin ■— EH. * RATI LA GRUPARI Armata «, (Gladiator) T IMVURSITARE 3. Licol Topescu Felix - EH Mi-Grupările universitare CSU Timişoara bTU — (Vagabond) şi CSU Cluj au mai legitimat în ulti- VANATOARE UŞOARA (cai eu 0— my! timp alţi câţiva talentaţi juniori, 409 puncte, 12 obstacole. înălţimea ma- CSUT a legitimat pe Nicolin, Ertl şi xlmă 1,20 la. Lărgimea caximă 3,5© FVwescu foşti la CFRT. 181 CSUC pe m.). Pintea Alex, dela CFR Satu Mare şi pe 1. Lt. Bălă Mircea — CS Miliţa Pîo-Hociota, fost la CFR Sibiu. esti — (Arman) 1 min. 08 sec.1 ARBITRU PLOES- ’ 2 Locot col. Zahel Const - CS MU. TWi Ali ÎNVINS* PR **“ (Lîana) 109,2 1 £» fii IU *1 3- locot cq! Ior gulescu V. - CSM CEI BUVUREJTENI Târgoviste - (Fata tatii)4S4 A învis »ejectionata Prostii cu 3--1 VANATOARE ut?EA tea* ad ifsTu) (^'"pentra" bucSeni î merest peste 401 ‘tu'!°ie’ 14 obstac'mie- '^Itlme rfcL 3kbastiaT maximă 1,40 m. Lărgi.ne maximă 5 ffl). tscitic seDastțăp . I. Lt. 0)1, Zahei C. - CS MU O-d’ 5 f Alwandrtu (Bu- fadea _ tplorine!) , mîn. ?s s62 3 fi mm c* M g s[gpTkT am -■ Maior Măinescu N« —- EH Ar nul«b- A, u, », /IlfAfc.V.lL ta - (Troica) 1,26,3 SE A IXVIXS LA 3. Major Bârloiu loan w- EH Armata SCOR GAZ BETAS (Haimana) 1,32,2 SIBIU 81 (prin telefon). — Jucând A-amical cu Gaz Metan, echipa sibismă La Sfârştul Campionatelor. Echipa CSMS Arsenal, a reuşit să învingă Hipică a Miliţiei a primit din partea cu 3—0 (2—0). Comisiei Gentale de Călărie ocupă pen Punctele au fost înscrise de: Moltru frumoasa comportare la concursurile doveanu (2) Dascălu, JTrunzescu SÎ la care a luat parte in timpul scurt de Straja, când a luat fiinţă. U PROGRAMUL SPORTIV AL SĂPTĂMÂNII PRIETE^SSI ROMÂNO-SOVIETICE: 1—6 NoEMVRIE (Urmare din pag. I) S3Js PTT, ora 16: Popice — Finala Cupei RPR (ei cinstea Săptămânii Prieteni. Romaeio-Sovietice, Clubul Central, ora 16,30: Şah - Finala Competiţiei de Calificare, Săli diferite, ora 16,30: Şah — Tentativă de record (a part de simultan». Sala Giueşti, ora 18: Volei băeţî - Finala Cupe? ,,1 Noembie“; ora 10, Lupte greco romane; Două întâlniri finale din tumeuşi si Nosmarse’*; ora9,30: Scrimă — Finala Turneului in cinstea zilei de 7 Noembrie; Floreta băeţi si fete şi sabie, ora 19,45: Haltere — Două demonstraţii, ora 19,50: Gimnastică — Program executat de studenţii S..E.F. Săptămâsa a So^t&allisîlea ETAPA A TREIA Ü CUPA DE T0AÉN& Şi SFERTURILE DE FINALA ALE CUPEI R.P.R. Joi 3 Noembrie se va disputa jocul de Cupa R.P.R., restant, Ar. «mal—CSCA la Sibiu şi restanţa din Cupa de Toamnă Jiul—Metalochimîc. în aceeaşi zi, la Bucureşti are loc 8 partida amicală CFR BRICO, întâlnire extrem de interesantă Activitatea va continua Sâmbătă Cu etapa a treia a returului Cupei de Toamnă. Pentru că opt echipe însă, sunt calificate pentru sfertă, urile de finală ale Cupei RPR, jocurile acestora au fost amânate. Acesta Jocuri sunt: CSM Baia Mare-ICO, Textila Sf. Gheorghe-CFE Sibiu CFR laşi CFRB. Muntenia.Concordia. Corapetrol-CSU Iaşi. M.S. B.—C.S.C-A. U.T.A.-C-S.U.C. C-F.R.T.-Metalochimîc. In Capitală. Sâmbătă se dispută pe arena U-C.B. două restanţe: Dinamo B—I T-P. Şi Dinamo A—Partizan Bacău. Iar Duminică, în cinstea Săptămâne! Prieteniei Româno-Soviet «e, se vor disputa sferturile de finală? ale Cupei RPR al căror program este următorul: e.s.u.e. c.F.R.T. «a aut. C.F.R Sibiu—Muntenia la Sibiu. Competrol-Î.C.© la Bucureşti, Restanţa din Cupa R.p.R. (oprim! de finală) Concordia-- CFRB se va disputa tot Duminică, la Ploeşti, iar Duni — Is Bucureşti — are joc jocul din Cupa de Toamnă M.S.I3.— C.S.C.A. ’’„SPORTUL POPULAR* PRESA MONDIALĂ DESPRE SDSeESÜL lül ZÄTOPä Ziarul parisian „LE SOIR“ scrie: „Zátopek este într’adevar un aiergi, tor excenţional. ftilul său este neotuspuit, însă foarte «rartje şi ar fi a gesea'.s ca să-l schi:r.bi:“, „L’EQUtPPE" scrie - „CampienuS e- Presa sperfivă nordică numeşte nou r :ecord ca „fsnomenal” şi „serzaţionat” Suedezii anunţă recordul fără comerțurlNumai „Svenstea Dsgbladet” crede că timpul nu va fi omologat ca record mondial deoarece a fost obţinut într’o „cursă timpic a declarat mai de mult că va de exhibiţie” Părere destul de curioasă, alerga această d^tantă în+prin titn” r,ga'teotct. fr.să ştii '1 sâ'i neobişnuit care i-a adus denumirea de „iocomopvă’’ ne„a făcut să credem că Zatootk nu va putea face fată cibosea mnechiu’tare şi nu va putea obține un timp bun. Totuşi, Sâmbătă, picioarele, plămâniî şi mă’niie sale l-au abitat să narcurpă ki'ometri cu o nreciz1® matematică Fră adversar, Zatopek a avut de înfruntat doar tmnul. Rezu'tat"]7 Un not recorl car® din nou a IS*dat in urmi pt ceilalţi aspiranţi la record”. Ziarele finlandeze constată că rexnUaior 1600 de lacuri nimeni n’a ţep't că Zatene’i va ataca recordul lui Heîno încă deoareţ® în cursă au particpsi încă IC alergători dintre cei mai buni. RazulMgle joon slor te handba! feminin disputate in cinstea zilei de 1 Hoembos Eri după amiază au continuat jocările disputate în cinstea zilei de 7 Noembrie. E‘au înregistrat urmeftearei de rezultete: CSU î — G xfeanu 6-9 (2:1) FRB - USPTT 2:9 0:0' CSU II - Funia 0:0 CAM — Vestitorul 0:0 Gruparea FF.NÎX având inesteere mai tinere s-a calificat pentru turul următor. m mi FIHAL AL m® P. R. Lt BOX Deasemeni, clujenii s’au pregătit deosebit de atert, sub conducerea luî Aurel Weinhranb. Ambele reprezentative cuprind elemente foarte talentate, care vor furniza un box de calitate, ia lotul clujenilor evoluează Ripka Gustav, la muncă, finalist la cap’onatele naţîonale. O întâlnire disputată se va desfăşura între Szscaes şî Dumitru lui Bucureşti IP48. Pană: Şerban Bucureşteanu (CFE). Are 20 ani, este elev la Şcoala Profesională CFR. A partiainat în Cupa RPR, unde a câştîgat toate întâiptr’te. Uşoară: Rizea Dumitru (daraiul, ÎS ani, m’.mrftor la Uzinele 23 August, la secţia motoare- Din «--ele 19 întâlniri pe car© te-a susţinut, a , , eategoria «yG, neasemenea pierdut 3 şi a terminat la egalitate lun- *a ^tegQr,a CQCOv ueasemenea, o misiune grea are Bucureşteanu ' Semi-mijlocîe: Tiţă Vasile (CÎ8U- ®erb^ * întâlnirea cu Chendreanu (îju)V 2sn’, şofer la Sovromovtrel. 0* pană). Iar Ia uşoară, campionul D!n cele 35 'întâlniri, a pierdut trei, naţional Ambrus Francisc — datorîta? două Ie-a terminat la egalitate. experienţei pe care o posedă —* Mijlocie vmHov Ion (Ciaaim). 21 poate câştiga întâlnirea ca Bizsa ani, muncitor la Cooperativa 6 Mai- Dumitru, tie, la secţia pielărie. Din cele ss întâlnîri a pierdut 6, şi 6 a terminat la egalitate. Semi-grea: Birjaru Cristian (Clautiîn). 25 ani, funcţionar. Din cele SO întâlniri a pierdut 10, iar 13 te.a terminat la egalitate. A fost campion sindical. Grea: Boghiţă Vasile (CSCA). Are 22 ani, de două orî în echipa naţională. CLUJ: Muşcă, Rîpka Gustav. Are 23 ani, bijutier, a participat în trei întâlniri în Cupa HPR unde nu a fost învins. Cacoş, Szakacs Fudolf, 18 ani, elev la Liceul Teoretic. Practică de 2ard boxul, In Cupa RPR din cele trei întâlniri, le-a câştigat pe toate. Pană: Chendreanu Ion, 19 ani, funcţionar la Uzinele lapoş Herbao. Irt Cupa RPR a câştigat o întâlnire, iar două le-a terminat la egalitate. Uşoară: Ambrus Francisc, 18 ani, referent tehnic la CFR- In Cupa RPR a participat o singură dată, unde a Învins. Este campionul naţiinal al categoriei. SgmLmiitocie: Knin Stefan, 19 ani, funcţionar la Uzinele Janoş Herbac- In cele trei întâlniri din Cupa RPR a învins de două ori prin R.O. şî a fost învins prin R.O. de Pisiovici. Mijlocie: Toth Alexandru, 19 ani,rttament tehnic la CFR. In Cupa RPR a participat o singura dată fiind învins la Arad. Semi-grea: Bota? Andrei, 20 ani, studient la Agronomie. In Cupa RPR a cucerit 2 victorii, fiind de două ori învins. La categoria grea: Cerne! fiind Indisponibil, Clujul nu are reprezentant. O intermre înnct^culată B*^e»w©Kti - CSen Erî dimineaţă la sediul Comisiei Centrale de Box în prezenţa delegaţilor celor trei reprezentative, s’a alcătuit de comun acord următorul program: Marţi ora 19,30: BUCUREŞTI — CLUJ. Joi, ora 19*30: CLUJ — BRATLA. Sâmbătă ora 10,30- BUCUREȘTIBRATLA. întâlnirea de azi ve aduce în lung elemente bine pregătite, care vor oferi un spectacol de bună calitate. Poxeurîi trucurecteni, sub conducerea instructorului Ion Popa, s’au antrenat Intens ,în ultimul timp, dar tostul din care este alcătuită echina CanHa’el, este în momentul de față om mai bun. LICHSENFELD (Urmare din pag. I) afd mBcAfymdBdks S3* Caswolieraa figuritas* tis raport cu centrul Casnara spus si in articolul precedent, desvaitarea figurilor si pionilor trebuie făcută ţinând seama de valoarea d’fqritâ a câmpurilor tabelei de șah. Am văzut că pe tabu de șah, câmpu* tis centrale sunt mai valoroase decât cele de pe margină. Este firesc deci că începâncî chiar cu primele mutări, figurile și pionii să tindă să ocupesau să controleze câmpurile din centru in 1’gS.Iară au felul cum trebuieste făcuta această opera iuae, există păreri diferite, care au insă toate la bază recunoaşterea importanţei pentru cluL Concepţia clasică asupra jocului in deschidere, apăsată dealungul acestor 48 de ani de către faimosul Br Tarrasch, recornandă ocuparea cât mai ra pifă a punctelor centrale cu unul sau doi pioni, după care figurii« trebuiesc desvoltate deasemeni numai pe câmpuri centrate (de preferinţă caii înaintea aerofiat). Orice pierdere de tbas este espru CQUâamnstâ de şcoala clasică, care considera o gruşali. gravi a muta e de două ori cu aceiaşi piesă la nicepş ♦ul iacului De exemplu clasic de desvuîtare în stilul lui Tarrasch este începutul partidei sale cu Casablanca (Sau Sebastian 13ÎÎ): 1 c4,«5 %. C13, Ccf. 3 Xc4, Nc5. 4- ea. (pentru a sasfiae soit“ paria eu ca pion a câmpului dîî DfS S 64, ed 6. ed. KM4 7. Nd2, Ndg. + 8. Cbd2., d5 9. ed. Cd5. 13. DbS, Coe7 U. *-0, 9—3 22. Tfel, ai . |wre neuste dopa concepti* opuse, a-M Wmwt /adevărul este -r cum se întâmplă apraa' W' k Wki k 4. pe întotdeauna in astfel de cazuri — la y . w.,„ * toijlqc. Actuala școală șahistă sovietică I ^ admite stW teoria centrului de pioni cât V "y§& 9lj'W&^WS^ ?î CQatr8^Bl «»mpurUor pentraSe, re»'W W flP pingind insă sistemul de reguli rigid str U ffîb Iul «a și exteerStrne .,Mpermoderne” ale lui Rcti. Concepția maesifg mWm trilor sovietici despre lupta îtț ențrn â țflM i ® este mlădioasă, ea ținând seama intotematm W& 3Lw dcauaa de carasterisMcile poziții gî va^ SSSi rjantei pare re joacă. -I—.«mi. —M- fspeRp, I și se spută că se JW» face două (ssu B»ai »«site) tîtuţări ,șn a- Isi poziţia dtp diagramă toate piesele pei^t piesă la deschidere dacă ţtşulalbuiu: sunt dezvoltate spre ctnîru, ps tatura care se ajunge este satisfâritor, care-1 ocupă sau controlează la ce» mal {Soi ca adversarul si fi greşit. Deasemare măsură. Deşi are un pion izolat, albul a reuşit să păstreze iniţiativa $1 negrul trebuie să joaca foarte exact pentru a evita dezavantaj decisiv. Desigur Tarrasch avea dreptate la majoritatea afirraa iilor sale, care a i$t »Stfcî »« rămas valatila și astăzi. Ceacepția clasică despre centru a suferit insă unele raodificări superioate. (n special datorită psprilmr maesiți)' Nua, rr,eni înseamnă că centru! poate fi ocupat imaediat sau controlat de la distanţi şi ocupat la momentul prielnic cu condiţia ca schema de desvoltare generală a pieselor să, fie logică îi mai aies reaiizqbilă practice. Aeeastă realizare practică a diferitelor sehsn}* ds ocupare sau control el centrului, denind? in eee. mai nsare îrlșură U« posibilității* tactc* ate itgngesiei. *|' ttetL esrs tn grupeaf e tsogl riier advarsarului. lumină, ia acest domeniu Scossei?ca înainte de a trece la studiul fagi *. funtameetală intre eaucepţia Clasică mănunţit aî diferitelor preb'.ome in ledespre centru şi i’.ouile idei ale lui fîna gătură es central, trebuie să sabbr.ism zovici şi Seii constă in fasted că ar că timpu) in deschidere arp « valoare ceştia din urmă nu conUderă neapărat necesară ogeparea imediată a centrului cu pioni şi figuri. consideră trai important controlul câmpurilor centrale dela distanţă p.stj a susţinut chiar (şî a aplica» lu practică) ideia de a nu muta pionii centrali la începutul partidei, ci de a lăsa pe adversar să ocupe central, urmând ca în continuare sa să fie atacat și dustres, deosebită. Dacă pan! din adversari pierj de mutiri pre boaze în mod hottil fina-j Vând liră SCS», de (*#«»& ori cu aceia? : piesă, etc...), lucru! acesta poate gvea ! Imediat urmări dezastrease, pestrucă mutarea —■ ssu mutările ~ pierdute dau prilej adversarului să-şi termine desfăşurarea figurilor maî repede şi deci că ebţie a superioritate cîe fo?ţ® da aşa ce eră dteismă . „Vreau sa alerg!“ Cine s’a sculatmai devreme Duminică dimineaţa şi a văzut prin fereastră, picăturile mici şi repezi de ploaie, care cădeau din înaltul cerului, cu greu şi-ar mai fi putut închipui că programul celui de al doilea cros de calificare nu va trebui să fie atnovat. Ploaia nu venise insă singură să gonească vremea frumoasă de până atunci, ci adusese şi un vânt puternic, care îţi dădea iepe acum senzaţia că ai ileşit deabinerea în plină iarnă... Şi totuşi, a fost suficient să stea n ploaia, pentru ca tineretul din fabrici şi uzine, din şcoli şi focul,taţi, să se adune la locurile de plecare, gata să pornească în cros şi să-şi dovedească în felul acesta şi pe tărâm sportiv, dragostea cu care întâmpină aniversarea Marii Revoluţii Socialiste. Au fost cazuri când organizatorii, văzând că timpul nu se îndulceşte câtuşi de puţin, au vrut să amâne crosul. Dar n’a fost cu putinţă. Tinerii n'au vrut cu nici un chip să ducă de o amânare. Nu te pasă de frig, voiau să alerge! Este cazul micului Bâldea Ştefan, în etate de 13 ani, ucenic la „Scrisul Liber”, care e a dus o adevărată luptă verbală şi... fizică (smucindu-se din răsputeri), pentru a-i convinge pe organizatori să-l lase să fugă. Şi până le urmă a fugit. Cum însă proba pentru juniori şi începători fusese contramandată, puştiul s-a strecurat printre concurenţii avansaţi şi a pornit odată cu ei în cursă. Mare a fost mirarea spectatorilor, când, la sosirea pe terenul sportiv a fabricii „Dinamo’1, i,au văzut şi pe micuţul Bâldea Ştefan, care oronea de zor, pierdut printre picioarele celorlalţi concurenţi... Nai să ne jucăm de-a microfonul... Deşi, Duminică dimineaţa, domnea un frig pătrunzător, totuşi mulţi spectatori s-au deplasat la noul velodrm, pentru ae asista la finalele campionatului de viteză al R.p.R. Din cauza frigului, şi mai ales a pontului, care sufla cu putere, piergfitatea celor prezenţi se admisera pe lângă adăposturi mai mult sau mai puţin valabile, în timp ce alţii făcuseră joc şi se strânseseră în jurul lui, întocmai ca la o serbare câmpenească. In această situaţie, de mare importanţă era crsinicia, care trebuia să anunţe cine va alerga, cursa In care va alerga şi aşa mai departe... Dar, ca întotdeauna la ciclism, şi noi am semnalat, chiar la această rubrică, alte aspecte ale aceleiaşi probleme, — crainicul îşi îndeplinea funcţia pe dos. Spectatorii aflau astfel, la un moment dat, că •■ntr'o cursă vor alerga Maxim şi... Dinsji’o... Şi atunci, bineînţeles, toţi au fugit de pe unde se adăpostiseră, pentru a-l vedea pe noul ciclist, piţiamo, a cărui participare nu fusese prevăzută în program. Asta în affară de bâlbâielile curente, care au oferit publicului un spectacol inclus, la... concurenţă cu alergările care se desfăşurau — pasionant pe pista velodromului. De pildă s'a anunţat nu mai ţinem minte ce cursă „da calificare pentru finala categorie II finale'1, sau ne.a fost prezentat Ştefan Ş be... „dela G.S.C.A,... ba nu dela C.F.R, nu, nu... ăerit...Săăă Dinamo1’, trecându-l astfel dela un club' la altul, tocmai acum când transferările sunt îngheţate... Un spectator mai milos, găndindu-se, probabil, că bâlbâielile acestea continue provin şi din cauza frigului, a propus ca microfonul să fie adus lângă foc, sau să-şi facă şi oficialii un foc al lor... Ar fi fost, oricum, o soluţie: greuienicul ar fi putut fi pus lângă foc sau și mai bine, direct... pe foc? Aspecte de la urn concurs de viteză Dar ar fi să trecem prea repede asupra inaugurării volodromului, ocupându-ne numai de grainic, fără a sublinia în primul rând frumoasa realizare pe care o Conem tue cu haii ll.i ect acestui nou tentru spart ic, menit să dea un grant ciclismului din ţara noastră. Prezenţa acestui peridrom ne dă toate motivele să credem că nu e atât de îndepărtat timpul când reuniunile cicliste vor fi asamate de spectatori. O primi dovadă -» lupi cum arătam şi mai sizer ne-au oferit-o numeroşii spectatori care cat.uase in drumul velodromului, înfruntând vântul şi frigul. IJnii cetăţeni colrg veneau psţţipu prima oară la o asemenea manifestaţie sportivă, au avut tot dreptul să se declare nedumeriţi. Pretutindeni ei citiseră că e vorba despre „campionatul DE VITEZA al R.P.R.”, ori, plecând de la start cicliştii nu goneau decât pe ultimii 200 metri (care erau şi cronometreţi), I« ţ?r de tne ce primii 600 metri erau parcurşi tur»., încetinitorul, 4fieşi impresi?, nSz&ndu-i, că ai ţfe-s-fftee cu nişte începători cărora le este frică să nu cedă depe bicicletă. Np puțini au fost, de aceia, spg$„ tctorii wig și,gu pps întrebarea: (fe că ăsta e campionat ds viteză, pui.ș arată unul de... însCiinealăl... Un 0 dst ^ m p l u ear& trehie urm&t In incinta marilor ușine „S3 Au? gtfst’i a avut loc o oală de box Intre echipa „MeiaîuP, aperțînind acestor uzine şi echipa Sindicatului Alimentar din Buzău. Condiţiunile de organizare eşu ion, stituit o adevărată revelaţie pentru, spectatorii obişnuiţi ai reuniunilor pugilistice: o sală spaţioasă, o lumunaţie perfectă, un ring b?5î? PUS le punct, in sfârşit, un cadru admirabil pentru reuşita şi buna prezentare a a unei gale de boş. Aspectul era cu adevărat sărbătoresc, spectatori şi boxeuri având impresia că participă la o reuniune cu caracter internaţional. Intr’un astfel de cadru nu « de mirare că boxeurii s'au străduit să aibe o o comportare cât mai frumoasă, luptând cu dârzenie şi prilejuind adesea faze de remarcabilă valoare tehnică. Exemplul uzinelor „23 August*’, Care a înţeles să se achite astfel de sarcina organizatorică pe care şi-o asumase, ar trebui urmat. N'ar fi fost rău însă dacă intre hâdlnirile de box ar fi fost intercalate demonstraţii de lupte şi haltere, sporturi prin excelenţă muncitoreşti, în acest fel, s’ar fi adus o contribuţie temeinică la popularizarea acestor sporturi, care n’au intrat încă suficent în preferinţele publicului. Şi n’am mai fi avut ocazie să constatăm că la box au venit foarte mulţi spectatori, în timp ce prea puţini sunt prezenţi la reuniunile de lupte şi mai puţiti încă le comurşurile de haltere, unde Duminică, de pildă, s’au deborbe retorduri naţionale.,, Reia o netuniune de lupte " şi fiindcă tre«l «orb* de lupte, n la reuniunile care au aput lap s — nawieUtf? Şi Duminica y- Its gaia fostului cinematograf „Paris*’, s'au petrecut unele lucruri care dovedesc cel puţin o insuficientă organizare. Să lăsăm deoparte faptul că pe afiş era trecut că sale se află Kt Nr. 197 a căii Ranovri şi când colo ea se găseşte la Nr. 101, şi să discutam despre altele. Întâlnirile s’au desfăşurat pe 0 ccem care măsura exact dimensiunii C saltelei tre lupte. Nici un ten,rimetri mai mult, nici tenul mai puţin. In fundul scenei se afla un panou imens cu lozinci. Gând prima pereche de luptători şi-a început disputa, oficialii au întrezărit- de abia atunci la- ce s’ar fi putut întâmpla dacă vreunul din luptători ar fi atins panoul (ceea ce era, de-altfel, inevitabil). La o acţiune mai puternicit, unul dintrţi luptători a intrat cu putere în panou. Şi ca urmare, înaceiaş clipă cu început să curgă pe scenă cuie, fâşii de moloz, etc. Oficialii n’au văzut însă în aceatiţi întâmplare decât ieri motiv de amuzament şi au procedat în conse, Cinţă, râzând cu gura până la urechi. Asta s'a întâmplat Săm’aălă, A doua şi, Duminică, spectatorii au constatei cu satisfacţie că panoul a fost luat depe scenă şi aşezat in pit colt al sălii. Baea n’au mai putut să cadă pamurii#, au \wn$m in mMmA t4. cadă dspe scene... luptătorii. §peetorîî din sdlă — ?şî din primele rânduri bineînţeles — făcuseră o.. saltea din braţele lor, încercând, cât de cât, Să amortizeze căzăturile lurtătorilor. De acest folosit, la deosebire, lui Benko Otto și Psrtol- Grigore... Dacă mei amintim că atunci e&nî Cozorle! a venit fără pantofi sâ lupte pe saltea, au început să curgă din toate părțile sălii, pe ăsasupra capetelor spectatorilor , mulţi? de pantofi putem spune că am trecut ţ» revistă unele din lipsurile c aceştii reuniuni, care trebuiesc «»apărat îndreptate pe viitor. Cai, călăreţi ţfi spectetori... La hipodromul Bănetea a fost Duminică o schimbare de program, binevenită in special, pentru... pungile spectatorilor In locui obişnuitei reuniuni de trap s’au desf&şurat ad campionateis de călărie ale R.P.R. S0QQ de spectatori au venit să urmărească aceste campionate, qdnsf» rând eforturile şi curajul călăreţilor şi în aceiaş măsură supleţea tn - dem&narea cailor. Programuul a necro -estul de lovii până la disputarea probei de înălţime, unde concurenţii avem de sărit peste obstacole care urcau grijdăt: 1,50 m... 1,60 m... 1,70 m... şi aşa mai departe. Mai sus de aceste anulfimi, au început să apară şi primele dificultăţi. Daca unii cai mai.. bin-yo tori, să vreau obstacolele aşa cum ii indemnau călăreţii, in schimb alţii, cum a fon căzut lui Fulger, (rinous doi maiorul Mihnescu, se încăpăţânau să nu sară. A încercat maiorul flîn.Miscu să-l stimuleze de câteva ori (mal cu binele, mei cu... cravata), dar n'a fost chip să-l facă să sară gardul. Cineva din tribună, exasperat de încercările nereușite ale calului, și-a făcut mâinile pâlnie și a strigit gât îl fineau puterile: Le... grătar cu el. Seara căzuse deabinerea peste hippodram, cănd rmizica ei fie visibilă din cauza întunericului s- a în- CPUt să execute „CaruselulDemontraţia trebuie să fi fost foarte reuşita, dar cineva răsuia? Nu puteau fi identificate pe fondul ce.eusiv al serii decât siluetele a lor ale cailor, care păreau conduşi de o mână nevăzută... La plecare, în poarta hipodrom...• Iul, doi spectatori discută: „ Am stat până noaptea târzie, der nu-mi pare rău. Cea mot iVp■moasă prgba a fost Caruselul, !*■ Da »— il complecta ceklait -porba cântecului: „Carustlul pp’ptuneric, tari iună fără stele‘‘. Reportaj coperitv de: Jarh' Ren'ariu, A. Călin, I. Dultimiță, tMat'ius Godeems, A. Horopetrir și I. Orliggs U' feld ''S'ko a to*» as * JI ss.I ha PIff I WB 9\1S Oamenii muncii din Mediaş au pornit cu inştieţire la amenajarea unui mare stadion Comitetul Judeţean al PMR Târnava Mare a luat iniţitiva de a ridica un mare stadion şi un parc sportiv care să cuprindă terenuri de volei, fotbal, pischit, bazine de nataţie, un poligon de tir, etc. Stadionul va avea o capacitate de 10.000 locuri, tribune de loc oi, instalaţii de gimnastrică, vestiare, bae, în, timinaf astfel condiţiuni, cele mai potrivite pentru desvoltarea tuturor sporturilor. Comitetul Judeţean CFS Târnava Mare a întocmit un amănunţit plan de lucru, pornind acţiunea de mobilizare a maselor de sportivi, pentru a contribui prin efortul lor la ridicarea acestei opere. Lucrările au început de curând sportiv , răspunzând cu entuziasm la această chemare. .Muncitorii fabricii „Salconserv“ au dat un preţios autor la lucrările de defrişare şi la primele săpături. Sportivii clubului „Jaz Metan*1 şi-au hit angajamentul să ducă muncă de lamurie printre salariaţii Atelierelor Centrale G. M. pentru ca, împreună cu ei, să contribue în orele lor libere la această măreaţă operă. Muncitorii Uzinelor Metalurgice „Sonerr.im*'- Copşa Mică au hotărît sa doneze întreaga cantitate de sgurâ necesară grenajului şi umplutorilor. U toite întreprinderile industriale tin Mediaş, nn uoHăţi.a MAI şi MAN se Vor organiiza cnestinguri scurte pentru popularizarea acţiunii, as tfel ca fie e« tânăr să contribuie la îndeplinirea acestei opere. Construirea stadionului este deosebit de importantă pentru desvolterea cu stimuarea culturii fizice şi snoţilui î rândurile maselor muncitoreşti din Mediaş şi din întreg judeţul S. MARGINE corespondent începutul mişcări sportive de la „Stăruinţa“— Iţcani —trebue să se bucure de sprijinul direcţiunii fabricii la fabrica de încălţăminte „Stăruivţar’ din Iţcani, activitatea sportivă a început anul acesta, în luna August,practicăndu-se volei, şah şi, football. De asemenea, actual, monte se lucrează la pregătirea activitâţii secţiei sporturilor de iarnă. Echipele de football şi vaiet se antrenează regulat. Ele au reuşit să-şi ridice nivelul tehnic, astfel că au putut susţine dispute cu alte formaţii muncitoreşti. Amenajarea clubului fabricei constitue una din preocupările de seamă ale colectivului sportiv şi pentru ee punerea lui în funcţiune se activează intens. Începutul acestei activităţi sportive, care trebue să angreneze în sport cât mai mulţi muncitori din fabrica „Stăruinţă“, trebue însă sprijinit. El trebue să ţe bucure ţie atenţiunea Comitetului Judeţean C. F. S’Suceanu şi de ajutorul efectiv al comitetului de direcţie al fabricei, pe care nu-l are până in prezent. In felul acesta, mişcarea sportivă dela „Stâruinţa’Mieani, se va întări, va progresa şî va deveni o activitate continuă fi folositoare pentru muncitorii de acolo. La GilSu — jud. Cluj — organizaţia UTM desfşoară şî o rodnică activitate sportivă. Cei peste 100 de tineri care fac parte din cercul sportiv UTM, sunt elevi, ţărani muncitori şi funcţionari şi activează în patru ramuri sportive: volei, tenis de mesă, popice şi football. Cele două terenuri de volei şi unul de fotbal acoperă doar în bafta cerinţele activităţii lor sportive, iar lipsa de echipament e o greutate simţită în calea dezvoltării simitushior. Pentru remedierea acestei probleme, tbv. Şincai Gh. şi Nearrţu Iacob, membrii în Colectivul Sportiv, au luat frumoas iniţiativă de-a organiza o clacă pentru strângerea thTH» del, în pădurea de la margine® comunei. Au participat tot uternişti din localitate — organîzându-se întreceri între ei. In felul acesta utermîştii şi ntemistfie au strâns 1.200 kg. ghindă, pe care au vândut-o Ocolului Silvic Citău. Venitul refuzat a fost destinat fondului pentru procurarea de echipament şi mat®eriale sportive. Iniţiativa tinerilor ţărani muncitori din corn. GUSu oglindeşte preocupările sănămase şi justa orientare Sn problemei* sportive eeţvgritând un exemplu pentru sportivii noştri* ION ROSFESCU Corespondent I . Cum s-au strâns fonduri pentru echipament, tinerii ţărani muncitori din Gilandul