Sportul Popular, noiembrie 1949 (Anul 5, nr. 1524-1551)

1949-11-02 / nr. 1525

TRĂIASCĂ PRIETENIA ROMÂNO- SO­VIETICĂ DRUMUL LUMINOS AL SPOITULUI SOVIETIC r . întreaga activi­­vitat« din Uniti* nea Sovietică est* pătrunsă de o ffW- 0 J adâncă grije fată î -ea# n­ g ©rj, faţă de complecta şi multi­­aterala desvultare a tuturor cali­tăţilor sal« moral« pl fizice. Sta­tul socialist ţf a luat sarcina de a Întări sănătatea oamenlor sovie­tici şi de a veghea asupra educa­ţiei tor consulate, ci pregătirea pentru o munci superioară califi­cată şi pentru apărarea Patriei. Printre mijloacele diferite cu cari sfatul sovietic fi Partidul Comu­nist (bolşevic) al U. S. rezolvă in mod satisfăcător aceste proble­me, educaţia fizică şi sportul ocupă în loc important­încă din 1918, prin decretul dat dir. iniţiativa lui Lenin, referitor la Învăţământul public, precum şi prin deciziile Comitetului Central şi Partidului Comunist (bolşevic) al U. S. din 1925 şi 1929, a fost trasate scopurile gî sarcinile edu­caţiei fizice sovietice. Din iniţiativa P.C. (b) a 1­0, 5­ şi sub conducerea lui, au fost treia»« in Uniunea Sovietică condiţii ex­­cepţionale pentru desvoltarea cul­turii fizice şi a sportului­ in anii regimului sovietic s’au construit sute de stadioane, săli de gimnas­tică, ştranduri, zeci de mii de te­­renuri sportive­ Statul sovietic a creiat o reţea vastă de institute şi Şcoli tehnice de educaţie fizică, şcoli de antrenori, cursuri şi semi­­narii pentru pregătirea cadrelor de educaţie f­zică. Tovarăşul Sta­lin şi Partidul Bolşevic conduc munca aceasta vasta pentru des­­voltarea culturii fizice şi a sportu­lui. Hotărîrile şi rezoluţiile C.C. al P.C­ (b) în legătură cu educaţia fizică şi sportul adoptate In 1925, 1928 şi 1948, reprezintă etape im­portante pe calea desvoltării isto­rice a mişcării sportive.. Numeroa­sele lucrări elaborate de Institutul Central pentru Cercetări Ştiinţi­fice in Educaţia Fizică, lucrări ce servesc continuei creşteri a valorii teh­n­ce a sportului, ne arată că URSS este azi centrul cel mai avansat al sportului ştiinţific, lo­cul unde sunt cercetate şi stabilite in mod ştiinţific perspectivele per­formanţelor sportive, sprijin ne­spus de preţios pentru sportivii sovietici, va fi pentru toţi cei ce opresc propăşirea spertuieî­­pentru popor. .......... Chemând şi antrenând masele în viaţa sportivă, Partidul Bolşevic şi Guvernuul Uniunii Sovietice, s’au preocupat Îndeaproape de ridica­rea tehnică a cadrelor sportive. Pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S­S a luat fiinţa in anul 1944, un Comitet pentru calificarea spor­tiva unională, având ca scop în­drumarea şi sprijinirea străduinţe­lor sportivilor sovietici de a realiza recorduri mondiale în principalele cărnuri sportiva La recepţia caca a avut loc la Gremlin, după Parada Sporturfisr finn antă! 1947, V­ M. Molotov, adresârfdu-se celor prezenţi, le-a spus: „Sportivii noştri, tineretul nostru şi succesele Iul, sunt exem­ple dintre cele mai bune ale creş­terii poporului, ale tinereţii şl să­nătăţii hui, ale siguranţei, forţei lui, precum şi ale viitorului Iul“. în­drumat şi sprijinit de Partidul Bolşevic, sportul sovietic cucereşte in adevăr poziţiile fruntaşe In an­­samblul sportului din lumea în­treaga. In anul 1948, numai 8 oa­meni pe glob au reuşit ai dobân­dească peste 7000 puncte la proba de decatlon­ Din aceştia, 8 sunt sportivi sovietici Sportivii sovietici ştiu ei fiecare nou record mondial, fiecare nouă Victorie obţinută asupra reprezen­tanţilor sportului burghez, demon­strează in mod limpede milioane­lor de oameni simpli din toată lumea SUPERIORITATEA REGI­MULUI SOVIETIC, regim care dă posiblitate desvoltar!! muH!* laterale a oamenilor. Dar sportivi! sovietici nu se îngrijesc numai de jperformaneţele personale, ce poar­tă grija desvoltării întregii miş­cări sportive, a educării şi eviden­ţierii nouîlor talente, capabile la lupte pentru obţinerea unor nouă recorduri Stimulaţi de grija ce le-o poartă conducerea stalinistă, sportivi so­vietici depun toate eforturile pen­tru a îndeplini întocmai sarcinile trasate de rezoluţia plenarei Co­mitetului Central al P.C. (b) pen­tru desvoltarea şi ridicarea sportu­lui la un nivel tot mai superior, pentru înmulţirea succeselor spor­tive şi pentru a aduce cât mai multă glorie iubitei Patrii Socia­liste. Importanţa pe care Statul Ser­vietic o acordă culturii fizice şi sportului se vede şi din marile construcţii pentru toate genurile de sport, care au fost realizate şî continuă sft la fiinţă în U.R.S­S. De exemplu, numai clubul spor­tiv „Dinamo“ dispune în prezent de 113 mari stadioane, 67 case de cultură fizică, zeci de staţiuni acvatice, bazine, patinaje, sute de terenuri sportive bine amenajate. Pretutindeni sunt reconstruite, sau­­construite din temelii, mari sta­dioane şi amenajări sportiv®. Cele două nouă stadioane care sunt în curs de clădire la Leningrad, vor putea cuprinde 107 mii de specta­tori. La Stalingrad, lângă vestitul deal Marnaev, se ridică deasemeni un stadion de proporţii uriaşe. Mari lucrări pentru sport sunt în­treprinse în toate capitalele şi ma­rile oraşe din republcile sovietice. La Harcov este construit un bazin de Innot, care va avea o capaci­tate de un milion metri cubi de apă şi o lungime de doi kilometri, la o lăţime de 130 metri­ Pe arest şantier lucrează zilnic 1500 tineri sportivi, dornici să contribue la creiarea unei lucrări de atât de mari proporţii. In toată Ucraina, sportivii au construit şi amena­jat prin munca lor voluntară peste 10 mii terenuri de sport şi staţiuni acvatice. Toată această vastă activitate este posibilă datorită grijei părin­teşti pe care Partidul Bolşevic o manifestă faţă de sport, grijă care se reflectă zi de zi în activitatea tuturor organizaţiilor de Partid. Prin aceasta, omu! sovietic ştie şi e deplin convins, că prin sport are la Îndemână tin mîîloc eficace pen­tru combaterea bolilor şi sî^btciu­­nilor. Complexul sportiv O. T. O. (Gata pentru, .mynei şi apărare) construe o mândrie pentru fiecare tânăr sovietic, I n cadra! marelui club sportiv „Dinamo8* se aîlî nu­meroşi deţinători de recorduri. Ju­când un roî de frunte în spor­tul sovietic ş! cari au stabil'» noi recorduri de valoare mondială In toate disciplinele sportive-Oamenii sovietici fac sport pen­tru idealul de a fi folositori Patriei, pentru a deveni cetăţeni sănătoşi şi vrednici în producţie. Sportivii sovietici sunt exemple de morali­tate sportivă, de seriozitate la lo­cul lor de muncă- Ei sunt crescuţi astfel de Partidul Bolşevic, a cărui preocupare faţă de cultura fizică şi sport este nelimitată- Datorită acestui fapt, mişcarea sportivă so­vietici a luat un avânt fără prece­dent, iar sportivii sovietici au re­purtat strălucitele lor succese. Bucurindu-se de grija părintească a Guvernului­ sovietic, sub conduce­rea Partidului Bolşevic, armata sportivilor sovietici cucereşte neîn­cetat noui succese In desvoltarea tn masă a educaţiei fizice ş! * spor­tului, pentru gloria Patrie! Socia­list*. Insuşlimta-ne experienţa sovieti­ci, m­auftadu-ne temeinic sistemul ştiinţific sovietic de cultură fizică, trebue d­­ivem mereu dorinţa de a învăţa şi cunoaşte câât mai bine realizările din U.R.S­S. Iar tot ce­­ea ce învăţăm să aplicăm sportului nostru, pentru a deveni o ţară cu sportivi mulţi, disciplinaţi, pătrunşi de morala proletară, aşa cum sunt sportivii sovietici. I LUPTA PENTRU FĂURIREA SOCIALISMULUI, CONSTRUIREA «CASEI SCÂNTEII» NE VA FI UN PREŢIOS AJUTOR SCRIE BOXEURUL VASILE BOGHIŢA DSLA C.S.C.A. I­n toată ţara, subscrierile pentru con­­struirea „Casei Scânteii“ continuă cu acelaşi avânt ca şi până acum, in toa­te fabricile, in totete uzinele, în fiecare şcoală sau facultate, oamenii muncii au început ori să achite , primele rate din subscrierile, pe care le-au făcut cu dra­goste, în vederea­ ridicării acestui măreţ Instiut poligrafic.­ Ce­sse-a declarat b©xa­­ursil Vasi­le Sogîn­ță Sportivii, prin scrisorile pe care al le au adresat­­ redacţia şi prin e­uzi­as­m­ul cu care au participat 1® campania de subscrieri, şi-au dovedit din plin a­ta­şa­­,meniul fierbinte fetă de această însem­nată realizare a Partidului Muncitoresc Român. Un alt sportiv care a ţinut să a« împărtăşească însufleţirea de care este cuprins în plină campanie pentru con­­struirea „Casei Scânteii“, este boxeurul internaţional VASILE BOGHIŢA, de la Clubul Sportiv Central Armata. „Construirea „Casei Scânteii“, ne-a spus VASILE BOGHIŢA, înseamnă pen­­tru noi sportivii încă un imbold pentru a munci cât mai mult ca să ne ridicăm nivelul politic, cultural şi ideologic. Sn lupt* uri* & pe care o ducem pentru fău­rirea sociali »muh rj tn Patria noastră, construirea acestui Institut — focar de cultură ţ! ştiinţă marxist-leninistă — va va îi un preţios ajutor. Trebue să ne ara­­tâm entuziasmul nostru nemărginit faţă da construirea , Casei Sc­nteîl“, subscri­ind cu dragoste pentru ridicarea a­­estui cărat institut de culturi“ !mi V - Ir. 152S 4 PAGINI 5 LEI Redacția: Str. Const. Miile »8 Central» telefonia 6.36.88 - 8.30.87 Admnnstretis 6.14.08 Tipografia ........... 3 «4.30 ReclamațiuM — Abonamente 8.2125 Abonamente!» 6ses« Ec I 0 3! na fiecărei tai Taie pegtsîl pilîltă tn numerar (08.52S.548 Mlcrturi 1 RomrM» 1949 ABONAMENT* AfceAMWtf i» Jw instituții an ea.......................8.891 „ ABONAM ENTSs Tetemes 8*1.51 CONSTANTA, UN EXEMPLU DE BUNĂ MOBILIZARE PENTRU CROSURILE DE CALIFICARE Trebue intensificată munca de orgaraiaare a crosului „Si intimpinam 7 Neembrie" DD­esigur, analizat cu amănunţime, cel de al doilea cros de calificare ne-ar putea oferi, pe ici pe colo, şi unele aspecte negative, privind fie acţiunea mobilizatorică, fie munca de organizare. Aceste es­pecte, deşi vor veni şi ele in discu­ţie, sunt însă neînsemnate pe lângă concluziile pozitive pe care ni le-a prilejuit concursul de Dumb­ratcă- Ne referim, la primul rând, la entuziasmul tineretului, la e­­lanul şi drago­­stea cu care a Înfruntat vre­mea aspra, parti­cipând d­in număr mare la acest nou cros, preliminar, ultimul înaintea marei întreceri Anale de Duminică 6 Noembrie, în întâmpinarea măreţei sărbători a oamenilor muncin din lumea în­­treagă, tineretul sportiv din fabrici şi uzine, şcolari şi ostaşi, studenţi şi ţărani muncitori, au populat un număr impresionant starturile cro­surilor de calificare, au alergat şi au învins, manifestându-­l “nciodată dragostea ferbinte faţă de popoa­rele sovietice, neprecupeţita recu­noştinţă pentru Marea Patrie s So­­clăi ternului. C®-a fost tn Capitali Şî de data aceasta, tineretul spor­­tiv dîn Capitală s’a prezentat In nu­­măr mar­e la cel de a] doilea cros de caîlicare. Cu excepţia câtorva sec­toare unde crosurile au fost amâna­te pentru o altă zî din cursul acestei săptămâni, toate celelalte trasee au fost bine populate. Terenul sportiv de la fabrica „Di­­namo-Cotroceni” a cunoscut cea mai mare animaţie. Aici au fost prezenţi tinerii sportivi de la întreprinderile şi şcolile din sectorul IV Roşu, tota­lizând un număr de­­1530 partici­­panţi, dintre care 1170 fete, cifră care se arată de real progres faţă de numărul concurenţilor primului cros de calificare. Printre miile de participant am întâlnit alei pe tânăra mandreare Ilie Aneta dela fabrica „Armătura”, o activă polisportivă care a concurat şi anul trecut, pe fruntaj, in pro­­ducţie creangă Alexandru, Chars* tet lom şi stardwsse-« Alexandru dela fabrica de bere „Cortviţa”, cla­saţi In primele 18 locuri, pe elevul Şcoli! Tehnice Cadastrale Vajnea Dan, purtător al Insigne! . de Pol!, sportiv, «te. Drum tanti dota Constanţi» la Lugoj In pswincie. wl mal elocvent e­­xemplu de bună mobilizare l-a dat Constanţa, unde au alergat Dumi­nică 7278 de tineri, dintre care 2577 de fete Constanţa se situează astfel pe lîn­a merituoasă a centrelor unde munca mobilizatorică şi organizato­­rică a fost dusă cu conştiinţa fermă atât a semnificaţiei politice a ace­ste! competîţiunî, cât şî a Importan­ţei el sportive, pe drumul transformă­rîî sportului din RPR, într’un ade­vărat sport de mase, piteştiul, Brăila, Pipeşti, Mediaş sunt alte oraşe unde In ciuda vre­mii, participarea tineretului a fost numeroasă. Ceeace nu e ea.sus, de pildă, al Oradiei, nicii atât la pri­mul cros de paliAcsie cât şî la aler­garea de Duminică 30 Octombrie, mobilizarea a fost extrem de siarcă. Printre oraşele codaşe este ş­i Lu­gojul , în exemplul Lugojului, luat la în­tâmplare, multe alte judeţe v®r re­cunoaşte, desigur, propriile lor elă­­bîchinî s! lipsuri, care trebuiesc li­chidate neîntârziat folosindu.ee c­ele câteva ziîe care a mal rămas până la desfăşurarea crosului Anal ,jSă in­­tâmpinăm 7 Noembrie", pentru a-ŞÎ Intensifica munca şî a realiza astfel rezultatele corespunzătoare posibili­tăților lor­ reale. SPORTUL IN ARTA PLASTICĂ SOVIETICĂ Arta plastică sovietică este cea­­­mai înaintată din lume. Temele desprinse din viaţa de zi cu zi îmbracă în forme minunate rea­lizările măreţe ale oamenilor so­vietici, constructori înflăcăraţi ai comunismului. Cu antenele pu­­ternic întinse asupra tuturor ra­murilor­ de activitate omenească, arta plastica sovietică cercetea­ză neobosit şi găseşte subiecte pline de miez, de forţă şi vi­­goare artistică, acolo unde mitiţ­­tii plastici burghezi nu şi-au a­­ţintit niciodată priviriie lor ,* îndreptate spre teme putrede, lipsite de viaţă ţi de conţinut. Un larg şi mănos teren de ex­ploatat, deschis unei rănitei rod­nice ţi creatoare, au găsit artiş­­tii­,plastici din marea ţară a so­cialismului ş« sportul patriei lor. JPS au modelat în ghips, au cio­plit în marmoră, ţi au turnat in tipare, de bronz momentele di­­namice din viaţa care freamătă intens pe stadioane şi terenuri de sport, acolo unde tineretul se întăreşte fizic pentru uriaşele sarcini care îl aşteaptă. Neînce­tat, ei găsesc act subiecte ex­presive, peste care se apleacă plini de dragoste şi de avânt. In şcolile unde se plămădesc vii­­torii creatori de artă, ei înva­­ţă să considere sportul ca o ac­tivitate vie, către care trebuie să privească din plin şi către care ei îşi vor îndrepta curând talentul şi puterea lor de mun­că. Fil­mul „O şcoală de artă pla­stică din Moscova” carte a rulat săptămâna trecută pe ecranul ci­­nematografului „Timpuri Noi”, ne-a arătat munca entuziastă a zecilor de studenţi care se stră­­duiesc să creiaze cupe şi plache­­te, adevărate opere de artă, ca­­re să incunune efortul sportivi. Iar în marile concursuri uniona­­le. Pentru artiştii plastici din ţa­­ra noastră, exemplul şi îndem­nul artiştilor sovietici trebue să însemne o pildă strălucită. Ei trebue să studieze temele că­­tre care şi-au îndreptat a­­ten­t la minunaţii oameni de artă din Ţara Socialismului şi­ţi considere sportul ca su­biect de Inspiraţie pentru arte. Cu nebiruit elan, ei au da­­toria să creieze cât mai multe cupe şi plachete care în acelaşi timp să fie măreţe opere de ar­­tir MARIUS GODEANU 460 înscrieri la concursul de tir organizat in cinstea zilei de 7 Iabrie Districtul de tir organizează la poligo­nul I. E. F. tr. concurs de tir pentru în­­cepatori, in cinstea zilei de 7 Noerrifrie. Până eri, s-au înscris la acest concurs 400 Începători, cifră care reprezintă cel mai mare număr de participanţi înregi­­strat la vre­un concurs de tir la noi în ţară. Cum înscrierile continuă până mâine la­ or­a 12, se aşteaptă ca şi această cifră să cunoască o majorare simţitoare. Începătorii dispută proba armă serie— 10 focuri — poziţia culcat rezemat. Eri, Începând de la ora 12, au concurat 83 tineri de la Scrisul Liber, Înfrăţirea, Ministerul Comerţului, Ministerul Con­strucţiilor, C.S.U., I.MI.S. şi Banca R. P. R. Concursul continui în fiecare zn — până Sâmbătă inclusiv — începând dela ora 12 la poligonul I. E. F. T­ ­­ urneu de propagandă sportivă la Râmnicul Vâlcea Aspse*« dele ifamonateafHIa atudenţilo» lastiintaldl de Sdneafle FSsiei şl ale eefeifâei Siaamo »Eneneeşti Evitat de ticeal Teoreti® de Bieţi dussţie Pisică a asobitizat 16 de teriale şi aparat®, şi a pornit să o ai întreagă, ds dimineaţă, de pe in sala teatrului î Noembrie, studenţii adăugat şi câţiva atleţi ai clubului Di­­n întrecere­a în luptă cu centimetrii, titlul şi oamenilor muncii din R.­Vfil­­or sportive şi a gimnasticii, fie ea pe Aproape cinci mii de spectatori au sală, demonstraţiile viitorilor profesori orari pe care sau le ignorau sau le in ce vedeau uneori pentru întâia dată, şi Bună propagandă pentru educato­­uri încă necunoscute sau neîndrăgite de a cunoaşte oraşele de provincie în Duminica aceasta de la Râmnic a fost Ingat. Despărţirea a fost tot atât de caldă ca şi primirea. Oamenii şi-au făgăduit să se revadă. Şi până atunci din­ cel® învăţate şi din lipsuri, să ducă muncă hotărîtă pentru biruinţa culturii fizice şi a sportului de mase. Despre oraş şi stadion Râmnicul-Vâlcea e un oraş cu 20.000 de locuitori, cu un liceu de peste o mie de elevi, cu un bulevard lung şi fru­mos, cu un deal cunoscut pentru pârtia lui de bob (Capela), cu un ştrand bun şi cu un stadion pitoresc, cum nu sunt multe în țară. Loc ideal pentru o tabără şi pentru lucru. Dealtfel, chiar sala Liceului e foarte spaţioasă şi acolo se pot juca şi privi partide de volei şi baschet. Stadionul 1 Mai, lucrat prin muncă voluntară, se află într’un parc splendid — Zăvoiul — nn car® toamna trecuse puţin înaintea noastră. Pista are 372 m., şapte culoare în li­nie dreaptă, cinci in turnantă, gropile die Râmaicul Vâlcea, reaultatul da­că sfădeaţi fi student®, era înarmat ce eşa­­copereaaea ea stat fi tineretul tei stadionei 1 Mai, până seara, tftrsts, şi studentele Institutele!, la care staa nano, precum fl Aorel Coman, mereu au arătat ce talent fi dragoste, tinere­­ţea, frumuseţea atletismului, a jocurio­r,tre băeţi, sau, ritmică, pentru fete, urmărit fi aplaudat pe stadion fi­­n , convingându-se de valoarea unor in­terpretati greşit. Elevii au preţuit tot au făgăduit că vor face la fel: fizică, bună popularitate pentru spor­­în provincie, bun prilej pentru studenţi care curând vor reveni ca profesori. • şi de experienţă şi de rod imbel­ de sărituri In faţa tribunal (capacitate 2009, faţă de cele 1000 locuri ai® peter zei). E adevărat, turnante!® nu sunt Încli­nate şi pista cam moale, dar pentru început nu putem fi pretenţioşi. Totul este ca tineretul să-şi dea seama de a­­ceastă bogăţie, de a avea stadion şi să se antreneze pe el. Terenul de football, reglementar, stâl­pii pentru volei fi baschet demontabili. Pentru vară și pentru iarnă, tot aici în Zăvoi, râmnicenii au un loc pentru patinaj şi un bazin de vinot, cu loc pentru sărituri, adânc de cinci metri. Rămâne, pentru a se realiza intr’a­­devăr un lucru temeinic, sa se rezolva problema materialelor »i echipamen­tului. Despre e&ncirs şi de­monstrat, ia Au fost multe şi pasionanta Intrece­­cerile sportiv®. Mei întâi, noutatea câtorva probe atletice, până atunci ci­tite doar în ziare: garduri, ciocan, pră­jină. Şi Încă cu atlevi din lotul naţio­nal, campioni şi recordmani naţionali. In tribuna, la peluză, admiraţie şi a­­plauze. Iatâ-l pe Zeno Dragomir cu să­riturile sale elegante, pe Victor Dumb­­trescu sau Lasse! trecând cu uşurinţă şi repeziciune gardurile astea puse una­dins parcă atât de multe şi înalte. Aici, Mihai Ral­ea, cu un stil nou, suftrie de­parte fl în mirarea tuturor, greutatea,­­iboară dincolo peste cincizeci de metri, suliţa lui Zâmbrefteanu. Pe turnantă, mult înaintea celorlalţi, aleargă Firea. In faţa ştachetei, la 1.78 Încearcă şi trece Heinrich Toma. Vreţi un record? Vi-l oferă Dinamo, cu patru alergători ps 100 m., o ftafetă alergată pentru întâia oară. Şi alături de «2, fentei, Stei trening* »4, câteodată Oră pasta«, dar inimoşi «­ cu convingere, elevii «raşului. Şi tot aşa, Inimoşi, dar mai tehnici, mai «erobativi, mai buni, s’au dovedit elevii la întâlniri!» de volei, baschet şi handbal. Zi trebue însă si înveţe, ei alerge, a* bată la prag, şi arunca relaxat, s­ ■ară mai decis, să lovsaici mingea aşa cum trebue, să joace eu sistem. Mult au plăcut demonstraţiile de gimnastică, turitmie şi dansuri din Sala Teatrului. Echipa modal a Institutului fi forma­­ţia fetalei, cu exerciţiile lor da vir­­tuozitata fi graţia, au cucerit publicul dela Început. Despre gazde Foarte primitori fi pasionaţi. Tirani­­­eni! se dovedea® înţelegători In pro­blemele culturii fizice. Directorul Fio» (Continuare In pag. 8, col. 8—6) La şcoala sportivă „Tânărul Dinamovist,f In bazinul acoperit sl şcoli, tinerii elevi învaţă înnotui. instructorul ie predă o lecţie de *«î liber. Ordinea şl disciplina sunt lucruri de preţ In educaţia sportivă a tineretului *o­­vietic. Creşterea cadrelor sportive In Uniunea Sovietică se face sub atenta îndrumare a maeştrilor şi instructo­­illor. Fericit viitor au mlădiţele so­­cietăţii socialiste. SALUTULTINERETULUI ANTIFASCIST 018 URSS ADRESAT C.C. AL U.T.M. Comitetul Central al Uniunii Tineret­uri? Muncitor din R­ P.R- a primit, cu ocazia „Săptămânii Prieteniei Româ­­n©­ Sovietice“, care se desfă­şoară In ţara noastră, un sa­lut din partea Comitetului antifascist al tineretului so­vietic,. „Poporul îfbst a! R.P.R. — seri« mesagiu! — şi tineretul •Iu, «ub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Român, merg hotăriţi pe drumul socialismu­lui. Tineretul sovietic urează din toati Inima tinerilor şi ti­­«erelor din R.P-R- noi succese In construirea unei vieţi feri­cite fi pline de bucurii ’. 1 DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI „U.R.S.S. IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU PACE" Marţi ie spun* M •’« htaugueat tetr’un cadru solemn, expoziţie „URSS în fruntea luptei pentru pace”. Cu această festivitate *'« deschis­­e prezenţa fruntaşilor Partidului Muncitoresc Român, Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale şl Guvernului, Săptămâna Preteniei Romane.So. ,vietice, — săptămâni in cadrul că­reia poporul nostru va avea prilejul de a-şi manifesta din nou dragostea şi recunoştinţa sa neţărmurită pen­­tru marea sa sprijinitare, Uniunea Sovietică, bastionul păcii fî libertă­­tii popoarelor şi faţă de genialul ei conducător, învăţătorul iubit oamenilor muncii din toată lum­ea, losif Vissarion­­vici Stalin. Au fost de faţă: acad. prof. ir. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Merii Adunări Naţionale, acad. prof. P­ Constantinescu-Iaşi şi I. M­. cult, vicepreşedinţi ai Prezidiului Met­­rii Adunări Naţionale şi Marin Fio­­rea Papescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale; dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de Miniştri,­ Ane Pauker, secretar la CC ,al PMR, vicepreşedinte al Con­­siliului de Miniştri, ministrul Afa­cerilor Externe; Vasile Luca, secre­­tar al CC al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Finanţelor; Teohari Georgescu, se­­cretar al CC al PMR, ministrul Afa­­cerilor Interne; hotar Răduceanu, secretar al CC al PMR, ministrul Munci şi Prevederile­ Sociale; ssfto Ion Constantnescu, membru te Bi­­roul Politie al CC al PMR, preşe­dintele Comisiei de Stat a Planifi­cării, Teodor Iordichesai, membru te Biroul Politie al CC al PMR, Gi Vasoichi, membru in Biroul Poli­tie al CC al PMR, ministrul Minelor, şi Petrolului, Ştefan­ Voitec, mem­bru la Birou­ Politic al CC al PMR, preşedintele Comisiei da. Organizare al Cooperaţiei, Liuba Chişm­ebsch, vicepreşedinte al Confederaţiei Gel­nerale a Muncii, Constanţa Crăciun, preşedinte UFDR, L. R­­u. Ali Drăghici şi L. Soldjan, ministrul Construcţiilor, membri ai CC al P. M. R., etc. De asemeni au fost de faţă: S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice, A. V. Zotov, prim cons­. Iler şi A. P­alkîtin, secretar al Am­basadei Sovietice. Au participat de asemeni membrii delegaţiei sovietice care ia parte la festivităţile Săptămânii Prieteniei RomÂno.Sovietice, în frunte cu aca­­demicianul N. fi. Anidkov, preşe­dintele Academiei de Medicină a­ URSS, laureat al premiului „Sta. Un”, precum şi fi. Maximovski, re­­presentantul permanent al VOKS- ului In RPR. Festivitatea Inaugurării expoziţiei a fost deschisă pe toc. Teohari Georgescu, secretar al CC al PMR, ministrul Afacerilor Interne. A!­i aspiranţi care au obţinut standardi se vor primi insignele de Polisportiv Mâine după masă, un nou examen teoret­ic Astăzi după amiaza, la ora 18, va avea loc de sediu! Comitetului Ju­­deţenei CFS Ilfov din strada Gri­­gore Alexandrescu­ Nr. 86, inm­â­­narea unei nouă serii de Insigne de Polisportiv. Pentru aceasta, toţi aspiranţii care au depus examenul teoretic la Ju­deţeana CCFS Ilfov până te data de 1 Noembrie fi au primit adeverinţe, trebue si fie prezenţi te Judeţeană, azi te ora anunţată, împărţirea se va face Intr’un ca­dru festiv. * Mâine, Joi 3 Noembrie te ora 16 se ţine un nou examen teoretic pentru aspiranţii la Insigna de Poli­sportiv. Pentru aceasta, aspiranţii care au trecut toate standardurile vor depune azi carnetele, iar mâine vor fi prezenţi la examen. PROGRAMUL MANIFESTAŢIILOR SPORTIVE DE AZI ÎNCHINATE «SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMÂNO SOVIETICE» CICLISM Velodrom ora 14: „Campiona­tele RPR de urmu­­rire” (individuale). ŞAH ora 14,30: Jocuri in cinstea Săptămâ­nii Prieteniei Romă­no-Sovietice” Turul­­ »în a 3-a in sala Comi­siei Centrale de şah. mp TE ora 18: Sala Ciuleşti „Turneul Săp­tihnănii Prieteniei Româno - Sovietice” (Finale) POPICE ora 16:15 A­­rena PTT: „Jocurile in cinstea „Săptămâ­nii Prieteniei Româ­­no-Sovietice” (fund f­ilm­ III)

Next