Sportul Popular, noiembrie 1949 (Anul 5, nr. 1524-1551)
1949-11-02 / nr. 1525
TRĂIASCĂ PRIETENIA ROMÂNO- SOVIETICĂ DRUMUL LUMINOS AL SPOITULUI SOVIETIC r . întreaga activivitat« din Uniti* nea Sovietică est* pătrunsă de o ffW- 0 J adâncă grije fată î -ea# n g ©rj, faţă de complecta şi multiaterala desvultare a tuturor calităţilor sal« moral« pl fizice. Statul socialist ţf a luat sarcina de a Întări sănătatea oamenlor sovietici şi de a veghea asupra educaţiei tor consulate, ci pregătirea pentru o munci superioară calificată şi pentru apărarea Patriei. Printre mijloacele diferite cu cari sfatul sovietic fi Partidul Comunist (bolşevic) al U. S. rezolvă in mod satisfăcător aceste probleme, educaţia fizică şi sportul ocupă în loc importantîncă din 1918, prin decretul dat dir. iniţiativa lui Lenin, referitor la Învăţământul public, precum şi prin deciziile Comitetului Central şi Partidului Comunist (bolşevic) al U. S. din 1925 şi 1929, a fost trasate scopurile gî sarcinile educaţiei fizice sovietice. Din iniţiativa P.C. (b) a 10, 5 şi sub conducerea lui, au fost treia»« in Uniunea Sovietică condiţii excepţionale pentru desvoltarea culturii fizice şi a sportului in anii regimului sovietic s’au construit sute de stadioane, săli de gimnastică, ştranduri, zeci de mii de terenuri sportive Statul sovietic a creiat o reţea vastă de institute şi Şcoli tehnice de educaţie fizică, şcoli de antrenori, cursuri şi seminarii pentru pregătirea cadrelor de educaţie fzică. Tovarăşul Stalin şi Partidul Bolşevic conduc munca aceasta vasta pentru desvoltarea culturii fizice şi a sportului. Hotărîrile şi rezoluţiile C.C. al P.C (b) în legătură cu educaţia fizică şi sportul adoptate In 1925, 1928 şi 1948, reprezintă etape importante pe calea desvoltării istorice a mişcării sportive.. Numeroasele lucrări elaborate de Institutul Central pentru Cercetări Ştiinţifice in Educaţia Fizică, lucrări ce servesc continuei creşteri a valorii tehnce a sportului, ne arată că URSS este azi centrul cel mai avansat al sportului ştiinţific, locul unde sunt cercetate şi stabilite in mod ştiinţific perspectivele performanţelor sportive, sprijin nespus de preţios pentru sportivii sovietici, va fi pentru toţi cei ce opresc propăşirea spertuieîpentru popor. .......... Chemând şi antrenând masele în viaţa sportivă, Partidul Bolşevic şi Guvernuul Uniunii Sovietice, s’au preocupat Îndeaproape de ridicarea tehnică a cadrelor sportive. Pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.SS a luat fiinţa in anul 1944, un Comitet pentru calificarea sportiva unională, având ca scop îndrumarea şi sprijinirea străduinţelor sportivilor sovietici de a realiza recorduri mondiale în principalele cărnuri sportiva La recepţia caca a avut loc la Gremlin, după Parada Sporturfisr finn antă! 1947, V M. Molotov, adresârfdu-se celor prezenţi, le-a spus: „Sportivii noştri, tineretul nostru şi succesele Iul, sunt exemple dintre cele mai bune ale creşterii poporului, ale tinereţii şl sănătăţii hui, ale siguranţei, forţei lui, precum şi ale viitorului Iul“. îndrumat şi sprijinit de Partidul Bolşevic, sportul sovietic cucereşte in adevăr poziţiile fruntaşe In ansamblul sportului din lumea întreaga. In anul 1948, numai 8 oameni pe glob au reuşit ai dobândească peste 7000 puncte la proba de decatlon Din aceştia, 8 sunt sportivi sovietici Sportivii sovietici ştiu ei fiecare nou record mondial, fiecare nouă Victorie obţinută asupra reprezentanţilor sportului burghez, demonstrează in mod limpede milioanelor de oameni simpli din toată lumea SUPERIORITATEA REGIMULUI SOVIETIC, regim care dă posiblitate desvoltar!! muH!* laterale a oamenilor. Dar sportivi! sovietici nu se îngrijesc numai de jperformaneţele personale, ce poartă grija desvoltării întregii mişcări sportive, a educării şi evidenţierii nouîlor talente, capabile la lupte pentru obţinerea unor nouă recorduri Stimulaţi de grija ce le-o poartă conducerea stalinistă, sportivi sovietici depun toate eforturile pentru a îndeplini întocmai sarcinile trasate de rezoluţia plenarei Comitetului Central al P.C. (b) pentru desvoltarea şi ridicarea sportului la un nivel tot mai superior, pentru înmulţirea succeselor sportive şi pentru a aduce cât mai multă glorie iubitei Patrii Socialiste. Importanţa pe care Statul Servietic o acordă culturii fizice şi sportului se vede şi din marile construcţii pentru toate genurile de sport, care au fost realizate şî continuă sft la fiinţă în U.R.SS. De exemplu, numai clubul sportiv „Dinamo“ dispune în prezent de 113 mari stadioane, 67 case de cultură fizică, zeci de staţiuni acvatice, bazine, patinaje, sute de terenuri sportive bine amenajate. Pretutindeni sunt reconstruite, sauconstruite din temelii, mari stadioane şi amenajări sportiv®. Cele două nouă stadioane care sunt în curs de clădire la Leningrad, vor putea cuprinde 107 mii de spectatori. La Stalingrad, lângă vestitul deal Marnaev, se ridică deasemeni un stadion de proporţii uriaşe. Mari lucrări pentru sport sunt întreprinse în toate capitalele şi marile oraşe din republcile sovietice. La Harcov este construit un bazin de Innot, care va avea o capacitate de un milion metri cubi de apă şi o lungime de doi kilometri, la o lăţime de 130 metri Pe arest şantier lucrează zilnic 1500 tineri sportivi, dornici să contribue la creiarea unei lucrări de atât de mari proporţii. In toată Ucraina, sportivii au construit şi amenajat prin munca lor voluntară peste 10 mii terenuri de sport şi staţiuni acvatice. Toată această vastă activitate este posibilă datorită grijei părinteşti pe care Partidul Bolşevic o manifestă faţă de sport, grijă care se reflectă zi de zi în activitatea tuturor organizaţiilor de Partid. Prin aceasta, omu! sovietic ştie şi e deplin convins, că prin sport are la Îndemână tin mîîloc eficace pentru combaterea bolilor şi sî^btciunilor. Complexul sportiv O. T. O. (Gata pentru, .mynei şi apărare) construe o mândrie pentru fiecare tânăr sovietic, I n cadra! marelui club sportiv „Dinamo8* se aîlî numeroşi deţinători de recorduri. Jucând un roî de frunte în sportul sovietic ş! cari au stabil'» noi recorduri de valoare mondială In toate disciplinele sportive-Oamenii sovietici fac sport pentru idealul de a fi folositori Patriei, pentru a deveni cetăţeni sănătoşi şi vrednici în producţie. Sportivii sovietici sunt exemple de moralitate sportivă, de seriozitate la locul lor de muncă- Ei sunt crescuţi astfel de Partidul Bolşevic, a cărui preocupare faţă de cultura fizică şi sport este nelimitată- Datorită acestui fapt, mişcarea sportivă sovietici a luat un avânt fără precedent, iar sportivii sovietici au repurtat strălucitele lor succese. Bucurindu-se de grija părintească a Guvernului sovietic, sub conducerea Partidului Bolşevic, armata sportivilor sovietici cucereşte neîncetat noui succese In desvoltarea tn masă a educaţiei fizice ş! * sportului, pentru gloria Patrie! Socialist*. Insuşlimta-ne experienţa sovietici, mauftadu-ne temeinic sistemul ştiinţific sovietic de cultură fizică, trebue divem mereu dorinţa de a învăţa şi cunoaşte câât mai bine realizările din U.R.SS. Iar tot ceea ce învăţăm să aplicăm sportului nostru, pentru a deveni o ţară cu sportivi mulţi, disciplinaţi, pătrunşi de morala proletară, aşa cum sunt sportivii sovietici. I LUPTA PENTRU FĂURIREA SOCIALISMULUI, CONSTRUIREA «CASEI SCÂNTEII» NE VA FI UN PREŢIOS AJUTOR SCRIE BOXEURUL VASILE BOGHIŢA DSLA C.S.C.A. In toată ţara, subscrierile pentru construirea „Casei Scânteii“ continuă cu acelaşi avânt ca şi până acum, in toate fabricile, in totete uzinele, în fiecare şcoală sau facultate, oamenii muncii au început ori să achite , primele rate din subscrierile, pe care le-au făcut cu dragoste, în vederea ridicării acestui măreţ Instiut poligrafic. Cesse-a declarat b©xaursil Vasile Sogînță Sportivii, prin scrisorile pe care al le au adresat redacţia şi prin euziasmul cu care au participat 1® campania de subscrieri, şi-au dovedit din plin ataşa,meniul fierbinte fetă de această însemnată realizare a Partidului Muncitoresc Român. Un alt sportiv care a ţinut să a« împărtăşească însufleţirea de care este cuprins în plină campanie pentru construirea „Casei Scânteii“, este boxeurul internaţional VASILE BOGHIŢA, de la Clubul Sportiv Central Armata. „Construirea „Casei Scânteii“, ne-a spus VASILE BOGHIŢA, înseamnă pentru noi sportivii încă un imbold pentru a munci cât mai mult ca să ne ridicăm nivelul politic, cultural şi ideologic. Sn lupt* uri* & pe care o ducem pentru făurirea sociali »muh rj tn Patria noastră, construirea acestui Institut — focar de cultură ţ! ştiinţă marxist-leninistă — va va îi un preţios ajutor. Trebue să ne aratâm entuziasmul nostru nemărginit faţă da construirea , Casei Scnteîl“, subscriind cu dragoste pentru ridicarea aestui cărat institut de culturi“ !mi V - Ir. 152S 4 PAGINI 5 LEI Redacția: Str. Const. Miile »8 Central» telefonia 6.36.88 - 8.30.87 Admnnstretis 6.14.08 Tipografia ........... 3 «4.30 ReclamațiuM — Abonamente 8.2125 Abonamente!» 6ses« Ec I 0 3! na fiecărei tai Taie pegtsîl pilîltă tn numerar (08.52S.548 Mlcrturi 1 RomrM» 1949 ABONAMENT* AfceAMWtf i» Jw instituții an ea.......................8.891 „ ABONAM ENTSs Tetemes 8*1.51 CONSTANTA, UN EXEMPLU DE BUNĂ MOBILIZARE PENTRU CROSURILE DE CALIFICARE Trebue intensificată munca de orgaraiaare a crosului „Si intimpinam 7 Neembrie" DDesigur, analizat cu amănunţime, cel de al doilea cros de calificare ne-ar putea oferi, pe ici pe colo, şi unele aspecte negative, privind fie acţiunea mobilizatorică, fie munca de organizare. Aceste especte, deşi vor veni şi ele in discuţie, sunt însă neînsemnate pe lângă concluziile pozitive pe care ni le-a prilejuit concursul de Dumbratcă- Ne referim, la primul rând, la entuziasmul tineretului, la elanul şi dragostea cu care a Înfruntat vremea aspra, participând din număr mare la acest nou cros, preliminar, ultimul înaintea marei întreceri Anale de Duminică 6 Noembrie, în întâmpinarea măreţei sărbători a oamenilor muncin din lumea întreagă, tineretul sportiv din fabrici şi uzine, şcolari şi ostaşi, studenţi şi ţărani muncitori, au populat un număr impresionant starturile crosurilor de calificare, au alergat şi au învins, manifestându-l “nciodată dragostea ferbinte faţă de popoarele sovietice, neprecupeţita recunoştinţă pentru Marea Patrie s Soclăi ternului. C®-a fost tn Capitali Şî de data aceasta, tineretul sportiv dîn Capitală s’a prezentat In număr mare la cel de a] doilea cros de caîlicare. Cu excepţia câtorva sectoare unde crosurile au fost amânate pentru o altă zî din cursul acestei săptămâni, toate celelalte trasee au fost bine populate. Terenul sportiv de la fabrica „Dinamo-Cotroceni” a cunoscut cea mai mare animaţie. Aici au fost prezenţi tinerii sportivi de la întreprinderile şi şcolile din sectorul IV Roşu, totalizând un număr de1530 participanţi, dintre care 1170 fete, cifră care se arată de real progres faţă de numărul concurenţilor primului cros de calificare. Printre miile de participant am întâlnit alei pe tânăra mandreare Ilie Aneta dela fabrica „Armătura”, o activă polisportivă care a concurat şi anul trecut, pe fruntaj, in producţie creangă Alexandru, Chars* tet lom şi stardwsse-« Alexandru dela fabrica de bere „Cortviţa”, clasaţi In primele 18 locuri, pe elevul Şcoli! Tehnice Cadastrale Vajnea Dan, purtător al Insigne! . de Pol!, sportiv, «te. Drum tanti dota Constanţi» la Lugoj In pswincie. wl mal elocvent exemplu de bună mobilizare l-a dat Constanţa, unde au alergat Duminică 7278 de tineri, dintre care 2577 de fete Constanţa se situează astfel pe lîna merituoasă a centrelor unde munca mobilizatorică şi organizatorică a fost dusă cu conştiinţa fermă atât a semnificaţiei politice a aceste! competîţiunî, cât şî a Importanţei el sportive, pe drumul transformărîî sportului din RPR, într’un adevărat sport de mase, piteştiul, Brăila, Pipeşti, Mediaş sunt alte oraşe unde In ciuda vremii, participarea tineretului a fost numeroasă. Ceeace nu e ea.sus, de pildă, al Oradiei, nicii atât la primul cros de paliAcsie cât şî la alergarea de Duminică 30 Octombrie, mobilizarea a fost extrem de siarcă. Printre oraşele codaşe este şi Lugojul , în exemplul Lugojului, luat la întâmplare, multe alte judeţe v®r recunoaşte, desigur, propriile lor elăbîchinî s! lipsuri, care trebuiesc lichidate neîntârziat folosindu.ee cele câteva ziîe care a mal rămas până la desfăşurarea crosului Anal ,jSă intâmpinăm 7 Noembrie", pentru a-ŞÎ Intensifica munca şî a realiza astfel rezultatele corespunzătoare posibilităților lor reale. SPORTUL IN ARTA PLASTICĂ SOVIETICĂ Arta plastică sovietică este ceamai înaintată din lume. Temele desprinse din viaţa de zi cu zi îmbracă în forme minunate realizările măreţe ale oamenilor sovietici, constructori înflăcăraţi ai comunismului. Cu antenele puternic întinse asupra tuturor ramurilor de activitate omenească, arta plastica sovietică cercetează neobosit şi găseşte subiecte pline de miez, de forţă şi vigoare artistică, acolo unde mitiţtii plastici burghezi nu şi-au aţintit niciodată priviriie lor ,* îndreptate spre teme putrede, lipsite de viaţă ţi de conţinut. Un larg şi mănos teren de exploatat, deschis unei rănitei rodnice ţi creatoare, au găsit artiştii,plastici din marea ţară a socialismului ş« sportul patriei lor. JPS au modelat în ghips, au cioplit în marmoră, ţi au turnat in tipare, de bronz momentele dinamice din viaţa care freamătă intens pe stadioane şi terenuri de sport, acolo unde tineretul se întăreşte fizic pentru uriaşele sarcini care îl aşteaptă. Neîncetat, ei găsesc act subiecte expresive, peste care se apleacă plini de dragoste şi de avânt. In şcolile unde se plămădesc viitorii creatori de artă, ei învaţă să considere sportul ca o activitate vie, către care trebuie să privească din plin şi către care ei îşi vor îndrepta curând talentul şi puterea lor de muncă. Filmul „O şcoală de artă plastică din Moscova” carte a rulat săptămâna trecută pe ecranul cinematografului „Timpuri Noi”, ne-a arătat munca entuziastă a zecilor de studenţi care se străduiesc să creiaze cupe şi plachete, adevărate opere de artă, care să incunune efortul sportivi. Iar în marile concursuri unionale. Pentru artiştii plastici din ţara noastră, exemplul şi îndemnul artiştilor sovietici trebue să însemne o pildă strălucită. Ei trebue să studieze temele către care şi-au îndreptat atent la minunaţii oameni de artă din Ţara Socialismului şiţi considere sportul ca subiect de Inspiraţie pentru arte. Cu nebiruit elan, ei au datoria să creieze cât mai multe cupe şi plachete care în acelaşi timp să fie măreţe opere de artir MARIUS GODEANU 460 înscrieri la concursul de tir organizat in cinstea zilei de 7 Iabrie Districtul de tir organizează la poligonul I. E. F. tr. concurs de tir pentru începatori, in cinstea zilei de 7 Noerrifrie. Până eri, s-au înscris la acest concurs 400 Începători, cifră care reprezintă cel mai mare număr de participanţi înregistrat la vreun concurs de tir la noi în ţară. Cum înscrierile continuă până mâine la ora 12, se aşteaptă ca şi această cifră să cunoască o majorare simţitoare. Începătorii dispută proba armă serie— 10 focuri — poziţia culcat rezemat. Eri, Începând de la ora 12, au concurat 83 tineri de la Scrisul Liber, Înfrăţirea, Ministerul Comerţului, Ministerul Construcţiilor, C.S.U., I.MI.S. şi Banca R. P. R. Concursul continui în fiecare zn — până Sâmbătă inclusiv — începând dela ora 12 la poligonul I. E. F. T urneu de propagandă sportivă la Râmnicul Vâlcea Aspse*« dele ifamonateafHIa atudenţilo» lastiintaldl de Sdneafle FSsiei şl ale eefeifâei Siaamo »Eneneeşti Evitat de ticeal Teoreti® de Bieţi dussţie Pisică a asobitizat 16 de teriale şi aparat®, şi a pornit să o ai întreagă, ds dimineaţă, de pe in sala teatrului î Noembrie, studenţii adăugat şi câţiva atleţi ai clubului Din întrecerea în luptă cu centimetrii, titlul şi oamenilor muncii din R.Vfilor sportive şi a gimnasticii, fie ea pe Aproape cinci mii de spectatori au sală, demonstraţiile viitorilor profesori orari pe care sau le ignorau sau le in ce vedeau uneori pentru întâia dată, şi Bună propagandă pentru educatouri încă necunoscute sau neîndrăgite de a cunoaşte oraşele de provincie în Duminica aceasta de la Râmnic a fost Ingat. Despărţirea a fost tot atât de caldă ca şi primirea. Oamenii şi-au făgăduit să se revadă. Şi până atunci din cel® învăţate şi din lipsuri, să ducă muncă hotărîtă pentru biruinţa culturii fizice şi a sportului de mase. Despre oraş şi stadion Râmnicul-Vâlcea e un oraş cu 20.000 de locuitori, cu un liceu de peste o mie de elevi, cu un bulevard lung şi frumos, cu un deal cunoscut pentru pârtia lui de bob (Capela), cu un ştrand bun şi cu un stadion pitoresc, cum nu sunt multe în țară. Loc ideal pentru o tabără şi pentru lucru. Dealtfel, chiar sala Liceului e foarte spaţioasă şi acolo se pot juca şi privi partide de volei şi baschet. Stadionul 1 Mai, lucrat prin muncă voluntară, se află într’un parc splendid — Zăvoiul — nn car® toamna trecuse puţin înaintea noastră. Pista are 372 m., şapte culoare în linie dreaptă, cinci in turnantă, gropile die Râmaicul Vâlcea, reaultatul dacă sfădeaţi fi student®, era înarmat ce eşacopereaaea ea stat fi tineretul tei stadionei 1 Mai, până seara, tftrsts, şi studentele Institutele!, la care staa nano, precum fl Aorel Coman, mereu au arătat ce talent fi dragoste, tinereţea, frumuseţea atletismului, a jocurior,tre băeţi, sau, ritmică, pentru fete, urmărit fi aplaudat pe stadion fin , convingându-se de valoarea unor interpretati greşit. Elevii au preţuit tot au făgăduit că vor face la fel: fizică, bună popularitate pentru sporîn provincie, bun prilej pentru studenţi care curând vor reveni ca profesori. • şi de experienţă şi de rod imbel de sărituri In faţa tribunal (capacitate 2009, faţă de cele 1000 locuri ai® peter zei). E adevărat, turnante!® nu sunt Înclinate şi pista cam moale, dar pentru început nu putem fi pretenţioşi. Totul este ca tineretul să-şi dea seama de această bogăţie, de a avea stadion şi să se antreneze pe el. Terenul de football, reglementar, stâlpii pentru volei fi baschet demontabili. Pentru vară și pentru iarnă, tot aici în Zăvoi, râmnicenii au un loc pentru patinaj şi un bazin de vinot, cu loc pentru sărituri, adânc de cinci metri. Rămâne, pentru a se realiza intr’adevăr un lucru temeinic, sa se rezolva problema materialelor »i echipamentului. Despre e&ncirs şi demonstrat, ia Au fost multe şi pasionanta Intrececerile sportiv®. Mei întâi, noutatea câtorva probe atletice, până atunci citite doar în ziare: garduri, ciocan, prăjină. Şi Încă cu atlevi din lotul naţional, campioni şi recordmani naţionali. In tribuna, la peluză, admiraţie şi aplauze. Iatâ-l pe Zeno Dragomir cu săriturile sale elegante, pe Victor Dumbtrescu sau Lasse! trecând cu uşurinţă şi repeziciune gardurile astea puse unadins parcă atât de multe şi înalte. Aici, Mihai Ralea, cu un stil nou, suftrie departe fl în mirarea tuturor, greutatea,iboară dincolo peste cincizeci de metri, suliţa lui Zâmbrefteanu. Pe turnantă, mult înaintea celorlalţi, aleargă Firea. In faţa ştachetei, la 1.78 Încearcă şi trece Heinrich Toma. Vreţi un record? Vi-l oferă Dinamo, cu patru alergători ps 100 m., o ftafetă alergată pentru întâia oară. Şi alături de «2, fentei, Stei trening* »4, câteodată Oră pasta«, dar inimoşi « cu convingere, elevii «raşului. Şi tot aşa, Inimoşi, dar mai tehnici, mai «erobativi, mai buni, s’au dovedit elevii la întâlniri!» de volei, baschet şi handbal. Zi trebue însă si înveţe, ei alerge, a* bată la prag, şi arunca relaxat, s ■ară mai decis, să lovsaici mingea aşa cum trebue, să joace eu sistem. Mult au plăcut demonstraţiile de gimnastică, turitmie şi dansuri din Sala Teatrului. Echipa modal a Institutului fi formaţia fetalei, cu exerciţiile lor da virtuozitata fi graţia, au cucerit publicul dela Început. Despre gazde Foarte primitori fi pasionaţi. Tiranieni! se dovedea® înţelegători In problemele culturii fizice. Directorul Fio» (Continuare In pag. 8, col. 8—6) La şcoala sportivă „Tânărul Dinamovist,f In bazinul acoperit sl şcoli, tinerii elevi învaţă înnotui. instructorul ie predă o lecţie de *«î liber. Ordinea şl disciplina sunt lucruri de preţ In educaţia sportivă a tineretului *ovietic. Creşterea cadrelor sportive In Uniunea Sovietică se face sub atenta îndrumare a maeştrilor şi instructoillor. Fericit viitor au mlădiţele societăţii socialiste. SALUTULTINERETULUI ANTIFASCIST 018 URSS ADRESAT C.C. AL U.T.M. Comitetul Central al Uniunii Tinereturi? Muncitor din R P.R- a primit, cu ocazia „Săptămânii Prieteniei Român© Sovietice“, care se desfăşoară In ţara noastră, un salut din partea Comitetului antifascist al tineretului sovietic,. „Poporul îfbst a! R.P.R. — seri« mesagiu! — şi tineretul •Iu, «ub conducerea Partidului Muncitoresc Român, merg hotăriţi pe drumul socialismului. Tineretul sovietic urează din toati Inima tinerilor şi ti«erelor din R.P-R- noi succese In construirea unei vieţi fericite fi pline de bucurii ’. 1 DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI „U.R.S.S. IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU PACE" Marţi ie spun* M •’« htaugueat tetr’un cadru solemn, expoziţie „URSS în fruntea luptei pentru pace”. Cu această festivitate *'« deschise prezenţa fruntaşilor Partidului Muncitoresc Român, Prezidiului Marii Adunări Naţionale şl Guvernului, Săptămâna Preteniei Romane.So. ,vietice, — săptămâni in cadrul căreia poporul nostru va avea prilejul de a-şi manifesta din nou dragostea şi recunoştinţa sa neţărmurită pentru marea sa sprijinitare, Uniunea Sovietică, bastionul păcii fî libertătii popoarelor şi faţă de genialul ei conducător, învăţătorul iubit oamenilor muncii din toată lumea, losif Vissarionvici Stalin. Au fost de faţă: acad. prof. ir. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Merii Adunări Naţionale, acad. prof. P Constantinescu-Iaşi şi I. M. cult, vicepreşedinţi ai Prezidiului Metrii Adunări Naţionale şi Marin Fiorea Papescu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale; dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de Miniştri, Ane Pauker, secretar la CC ,al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe; Vasile Luca, secretar al CC al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Finanţelor; Teohari Georgescu, secretar al CC al PMR, ministrul Afacerilor Interne; hotar Răduceanu, secretar al CC al PMR, ministrul Munci şi Prevederile Sociale; ssfto Ion Constantnescu, membru te Biroul Politie al CC al PMR, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, Teodor Iordichesai, membru te Biroul Politie al CC al PMR, Gi Vasoichi, membru in Biroul Politie al CC al PMR, ministrul Minelor, şi Petrolului, Ştefan Voitec, membru la Birou Politic al CC al PMR, preşedintele Comisiei da. Organizare al Cooperaţiei, Liuba Chişmebsch, vicepreşedinte al Confederaţiei Gelnerale a Muncii, Constanţa Crăciun, preşedinte UFDR, L. Ru. Ali Drăghici şi L. Soldjan, ministrul Construcţiilor, membri ai CC al P. M. R., etc. De asemeni au fost de faţă: S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice, A. V. Zotov, prim cons. Iler şi A. Palkîtin, secretar al Ambasadei Sovietice. Au participat de asemeni membrii delegaţiei sovietice care ia parte la festivităţile Săptămânii Prieteniei RomÂno.Sovietice, în frunte cu academicianul N. fi. Anidkov, preşedintele Academiei de Medicină a URSS, laureat al premiului „Sta. Un”, precum şi fi. Maximovski, representantul permanent al VOKS- ului In RPR. Festivitatea Inaugurării expoziţiei a fost deschisă pe toc. Teohari Georgescu, secretar al CC al PMR, ministrul Afacerilor Interne. A!i aspiranţi care au obţinut standardi se vor primi insignele de Polisportiv Mâine după masă, un nou examen teoretic Astăzi după amiaza, la ora 18, va avea loc de sediu! Comitetului Judeţenei CFS Ilfov din strada Grigore Alexandrescu Nr. 86, inmânarea unei nouă serii de Insigne de Polisportiv. Pentru aceasta, toţi aspiranţii care au depus examenul teoretic la Judeţeana CCFS Ilfov până te data de 1 Noembrie fi au primit adeverinţe, trebue si fie prezenţi te Judeţeană, azi te ora anunţată, împărţirea se va face Intr’un cadru festiv. * Mâine, Joi 3 Noembrie te ora 16 se ţine un nou examen teoretic pentru aspiranţii la Insigna de Polisportiv. Pentru aceasta, aspiranţii care au trecut toate standardurile vor depune azi carnetele, iar mâine vor fi prezenţi la examen. PROGRAMUL MANIFESTAŢIILOR SPORTIVE DE AZI ÎNCHINATE «SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMÂNO SOVIETICE» CICLISM Velodrom ora 14: „Campionatele RPR de urmurire” (individuale). ŞAH ora 14,30: Jocuri in cinstea Săptămânii Prieteniei Romăno-Sovietice” Turul »în a 3-a in sala Comisiei Centrale de şah. mp TE ora 18: Sala Ciuleşti „Turneul Săptihnănii Prieteniei Româno - Sovietice” (Finale) POPICE ora 16:15 Arena PTT: „Jocurile in cinstea „Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice” (fund film III)