Sportul Popular, aprilie 1950 (Anul 6, nr. 1645-1660)
1950-04-14 / nr. 1651
Pag. 2-a LVIII. DESCHIDEREA SPANIOLĂ (5) Mai rămâne să studiem o ultimă variantă a Deschiderii Spaniole, anume Apărarea Tarrasch, care rezultă după 1. e4, e5 2. Cf3, Cc8 3. Nb5, 2« 4. Na4, Cf6 5. O-O, Ce4 — După cum se vede, în această apărare, negrul renunţă la ideia menţinerii punctului central e5 şi adoptă cealaltă tactică obișnuită în jocurile deschise, anume contra-atacul in centru. Multă vreme această continuare a fost considerată ca una dintre cele mai bune împotriva Deschiderii Spaniole și a fost jucată cu succes în concursuri, înfial de către fostul campion mondial Dr. M Euwe. Să examinăm cum poate continua Aceasta este cea mai obişnuită continuare şi în acelaş timp cea mai bună. S-au mai încercat şi alte mutări, dintre care menţionăm : a) 6. 3e2, Cc5 7. NcG:, dc 8 d4 (8De5.-KCe6 9. Tel, Ne7 10.d4, 0-0 cu joc egal: Winawer-M-akovetz, Dresda 1892) 8-.. Ce6 9. de, Cd4 ! (Mai slab este 9...NC5 10. Tdl, De7 11. Cc3, 0-0 12. Ce4, Nb6 13. Cg3 CU avantaj pentru alb : Walbrodt-Bardeleben, Hastings 1895) 10.Cd4, Cd4, 11 h3. Ne7 12. Cbd2 cu joc egal (Sovremenji Debiut). b) 8.Tei, Cc5 (Slab este 6... Cf6 7. d4. e4 8. d5, Ce? 8. Ng5 cu avantaj pentru alb) 7.Cc3, Ca4 : (Mutarea aceasta este considerată ele teorie ca greșită pentru negru. Keres a demonstrat însă contrariul) 8.Ce5: Ne7 9. Cd5, 0-0 (Aci s’a recomandat 9... Rf8 10. Cc6:, dc 11. Ce7 Ne6 12.ba, De7 : 13. ba, dar alb obține avantaj) 10. Cc6:, dc 11. Ce7:+, Rh3 12 Ch5 şi acum nu 12... Ch6 13. Te4, Dd6 14. b3. h6? 15. Nb2. Cd5 ÎS. Ne5 şi câştigă (Yates-Conde, Hastings 1923), ci 12... Ne6 13. Te6:, fe 14. Cg6 + , Rg8 15.Cf8 D£8: 16. Dg4. Cb6 şi negrul rezistă (Analiza lui Keres) 6....... b7-b5 O greşală gravă ar fi fi... d5. din cauza 7.Ceî:, de ex. 7... Nd7 8. Cf7:1, Rf7: 9. Dh5 4- cu atac câştigător. Negrul poate însă încerca mutarea G.... ed4:, care duce la complicaţii foarte mari şi a fost îndelung analizată în urma unei celebre partide prin corespondenţă Berlin-Riga, jucată în 1906-7. Această partidă a conţinut în felul următor : 6...ed 7. Tel, d5 S.Cd*:. Nd6 9.CC0:, Nh2:H (Pe această subtilitate se bazează întreaga variantă. Dacă albul ia nebunul, atunci negrul dă șah etern) 10.Rhl. Dh4 ll.Te4: + , de 12.DdsT,Dd8: 13.Cd8. Itd3: 14.Rh2. Ne6 15.Ne3, f5 16.CC.3. Re7 17.g4!, g5 lS,g5 și albul are avantaj. In Ioc de *8.g5, într’o partidă Capablanca-Ed. Lasker, 1924, s’a jucat l8.Rg3!, h5 19. gf.h4+ 20.Rh2. gf 21.Ce2 deasemeni cu avantaj pentru alb. Trebue menționat câ această serie de mutări reprezintă numai o mică parte din posibilităţile de diversiune care există de ambele părţi. Principala posibilitate a albului în afară de 8.Cd4:, este mutarea luiT. Berger, 8.Ng5 care este considerată de către Dr. Euwe ca foarte tare pentru alb. Negrul ajunge în dezavantaj atât după 8... f6 9. Cd4, Cât şi după 8...Ne7 9.Ne.7:, De7 : 00 11.NC«:, bc 12.f3, sau «...Dd6 9.c4 ! ! ' 7.Na4-b3 încercarea 7.d5 nu duce la niciun rezultat dacă negrul se apără corect . 7...Ce7 ! 11.Tel. f5 ! 9-Ce5 ba 10. fî, Cd6 11.C4, C£7 12.CH, Rf7 13. Ng5, d6 14. Dd4, h6 15. Ch4, Kg 16. Ch4, Cg6 17.Dh5, Df6 18.Cc3, a3 ^19. 'Bârfi, ab 20.Cbl, Nd7 21 .g$, Rg8 22^h4, Ch4, albul cedează (Cordever-Kmoch, ld42). Apărarea 7...ba duce la dezavantaj pentru negru: a.dc, d6 9.Tel. CC5 (ma bine 9.... Cf6) 10.Ne3, Ce6 11. C4, Ne7 12.Cc3, 0-0 13. ca (Richter-Edska®es, Bad Nauheim 1936) 7... d7-d5 Ca aceasta negrul dă promii înapoi, dar consolidează poziția calului la e4 și închide diagonala periculoasa b3-f7. încercarea 7...ed duce_ la avantaj pentru alb : 8.Te1, d5 9.Cc3. Ne6 10.Ce4:, de 11. Tc4:, Ne7 12. Ne€:, fe 13.Te6:, Dd7 14.De2 (Burn- Tarrasch, Ostende 1907). 8. d4 :eS Alternativa principală este ad 8.a4, mutare care a fost considerată multă vreme ca fiind cea mai bună continuare a albului. Intr o partidă din matchul Lasker-Schlechter (1910) s’a demonstrat însă că negrul egalează ușor în felul următor: 8...Cd4:! 9. Cd4.. ed 10. ab (La 10, Cc3 urmează 1GCC3: ll.be, c5! 12. ab, Ne7 cu egalitate) 10...NC5 cu joc satisfăcător pentru negru. 8... Nc8-e* Aci s’a încercat şi 8... Ce7 (Zukertort), dar albul răspunde cu 9.a4 ! şi obţine avantaj, de ex. 9...Tb8 10.ab, ab ll.Cd4!, Cc5 12. Ng5, Cd7 13.Ta7 î (Mai tare decât 12.Cc3, cum s’a jucat într’o partidă de match Tarrasch-Cigorin, 1893) 13. ..Tb7 14. Ta8: şi acum fie 14...c6 15. Ne7:, Ne7: 16.Cc6:, Dc6: 17.Nd5:, DC7 18 Df3.0-0 19.Tc8 : etc, fie 14... Cg6 15. Cc6!, Cb3: 16.cb (Analiza lui Belveneţ) Poziţia după 8...Neexpoziţia aceasta a survenit în foarte multe partide de concurs şi a fost foarte urnit analizată. In general mutarea cea mai bună a fost considerată 9.c3. Analizele recente ale marelui maestru sovietic Paul Keres au arătat însă că jucând 9.De2, albul poate obţine un avantaj apreciabil. De aceia vom analiza în primul rând această continuare. Atacul Keres (9.De2) Ideia mutării lui Keres constă în organizarea presiunii asupra pianului d5 prin Tdl și c2-c4. Dacă negrul încearcă să combată acest plan prin schimburi, atunci apare o nouă primejdie, anume slăbirea câmpurilor d4 și c5. Albul nu se teme de schimbul nebunului său din b3 pentru unul din caii negri (din c6 sau e4), deoarece în acest caz înaintarea c2-c4 este sprijinită de apariţia unui pion alb la b3. Partidele jucate până acum demonstrează că jocul negrului este foarte greu în această variantă. Iată câteva posibilităţi : a) 9.De2, Cc5 10.Tdl, Cb3, 11.ab. Ne7 l7.d, 0-0 13. cd. Nd5: 14. Cc3, Nf3: 15. gf, Dc8 16.Cd5 cu avantaj pentru alb (Keres-Alatorzev, Al 16-lea camp, al URSS, 1947). b) 9.De2, Cc5 10.Tdl, Cb3, ll.ab, NC5 12.Ne3. NC3: 13.De3. De7 14. DC3, Cd8 15.b4, 0-0 16.cbd2 cu avantaj pentru alb (Smîslov-Sokolsky, Turneul în memoria lui Cigorin, Moscova 1947) c) 9.De2, Cc5 10.Tdl, Cb3, ll.ab. Dc8 12.c4!! (Mult mal tare decât 12. Ng5, hG 13.Nh4. Ncă 14. Cc3, g5 ! 15. Ng3, Db7! 16.Cd5:t 0-0-0 17. Cf6, g4 cu atac pentru negru: Keres- Reshevsky, Campionatul mondial 1948, Moscova, Runda 18-a) 12... dc 13.be.Nc4: 14.De4. Ce7 15.Ca34, c6 16. Cc4, bc 17. Dc4, și albul a câștigat repede /'Smîslov-Euwe, Campionatul mondial 1948, Moscova, Runda 19-a) d) 9.Dc*2. Cc5 10. Tdl,. b4 (Pentru a evita continuarea din partida de la punctul c) ll.Ne3.Cb3, 12-ab,Be8 13. c4î, dc 14-bc. h6 15. Cbd7, Ne7 16. Cb3. 0-0 17.Nc5 cu avantaj pentru alb (Smîslov - Reshevsky, Campionatul mondial 1948, Moscova, Runda 21-a) e) 9.De2, Ne7 10.Tdl. 0-0 11.c4, bc. 12.NC4:, Nc5 13.Ne3, Ne3: 14.De3:, Db8 15.Nb3, Oa5 16.Cbd2, Cd2: 17.Td2:, Cb3: 18.ab cu avantaj pentru alb (Keres-Euwe. Campionatul Mondial 1948, Moscova, Runda 16-a). f) 9.De2, Ne7 lO.Tdl. 0-0 11.C4, bc 12.NC4:, dc:!? 13.Td8:, Tad8: 14.Cc3. Cc3: 15.be, Td5 16.Ne3. Ce5, cu contrașanse pentru negru (Aronin-Rogozin, Al 17-lea campionat al URSS, Moscova 1949). Toate partidele de mai sus arată că negrul luptă cu mari greutăţi împotriva mutării lui Keres 9.De2. Ultimul exemplu (f) este o încercare îndrăzneaţă de a obţne contra-şanse prin sacrificiul Damei. Rămâne de văzut dacă nu se vor găsi întăriri ale jocului alb şi în această variantă. In articolul viitor vom examina celelalte posibilități ale albului la mutarea 9-a. Poziţia după 5... Ce4 : A APĂRUT REVISTA DE ȘAH Noi cu următorul cuprins : * Primul turneu international al R.P.R. * Campionatul R.P.R. 1949. * Al XVII-lea Campionat al U.R.S.S. * Campionatul mondial femenin. * Pagina jucătorilor tineri. * Partide. Probleme. Studii. . PREGĂTIREA ncepătorii au realizat în ultimele alergări un progres considerabil: peste 29 km. medie orară pe bicicletele lor grele de oraş, şi aproape 33 km. medie orară pe bicicletele semi-curse. Insă, aici, la capitolul pregătirii, avem de făcut unele observaţiuni technice privind dăunătorul exces de zel al unora dintre alergători. Simţindu-se din ce în ce mai bine, o parte din tinerii ciclişti, încântaţi de acest început de formă buna pe care o au, parcurg zilnic zeci de kilometri cu convingerea că astfel vor progresa şi mai mult. Iar alţii, încă într’im stadiu mai puţin avansat, deasemeni cad un exces, rulând zilnic şi ei zeci de kilometri, crezând că în modul acesta, vor ajunge curând la nivelul celor buni. Or, acestor alergători trebue să le amintim că NU numărul mare de kilometri duce la o formă bună şi durabilă, ci rulajul suplu, pe distanţe mici şi cu pauze între şedinţele de antrenament. Astfel, pentru o alergare de 15—20 km., este suficient,, pentru alergători, rulajul zilnic pe care îl fac în drum spre uzină, şcoală sau birou şi numai de două ori pe săptămână (Marţi şi Joi) un tur sau două (recte 4—5 km.) într-o cadenţă mai susţinută, făcându-se economie în ce priveşte „ruperile“ (demarajul bras'*) sau sprinturile la împlinirea fiecărui tur. Este adevărat că începătorii, după perioada de vacanţă, se simt dispuşi să fugă. Este însă doar un început de formă şi acum, la începutul sezonului, când aerul este încă foarte rece uneori, cursele pe mulţi kilometri pot duce repede la oboseală, începătorii nu trebue să uite că mai au de aici înainte încă 7—8 luni de activitate, că sunt încă în perioada de desvoltare fizică şi că forţând de pe acum, vor ajunge în mijlocul sezonuliei complet obosiţi. In elanul începătorilor au sarcina să intervină alergătorii vechi din colective care vor supraveghea programul de pregătire, căci, altfel, aceşti tineri lăsaţi în voia entuziasmului lor, pot ajunge lesne la supraantrenament. D După fiecare cursă — şi este ştiut cât de susţinute sunt aceste concursuri, — cadrele tinere se vor odihni complet două zle şi vor relua pedala lul abia Miercuri, fără teamă că-şi vor pierde forma, cum greşit socotesc unii dintre ei. Orice număr de kilometri ar avea o probă, ei nu vor parcurge la antrenament decât cel mult trei sferturi din distanţă, sfârşind şedinţa fără să înregistreze o oboseală prea mare. Deasemeni vor avea grija să doarmă cel puţin 9 ore. Iată câteva îndrumări generale, valabile pentru orice alergător care, însă, pot fi corectate şi adaptate după temperamentul şi construcţia fizică a fiecăruia în parte. Şi aici, consacraţii din colective au importanta sarcină de a observa atent pe cei tineri, în pregătirea cărora cît joacă un rol însemnat, alcătuind planul de lucru, în raport cu aleagătorul şi, mai ales, cu programul lui profesional. CICLIȘTILOR ÎNCEPĂTORI I CE TREBUE SĂ ŞTIE BOXEURII... ■ Să fie tunşi pentru ca să nu le cadă părul peste ochi atunci când boxează. a In timpul matchului să nu ţină mâinile in jos căci astfel dau posibilitate adversarilor să-l lovească cu uşurinţă. a In lupta corp la corp să stea puţin aplecaţi In faţă, cu bărbia în umăr şi să nu-şi ţină adversarul, a Directa de stânga să fie plasată din poziţia de gardă, fiind mult mai puternică şi având avantajul că distanţa dintre ei şi adversari este mai mică decât atunci când ţin mâna jos, iar lovitura ajunge mult mai repede. a Când îşi trântesc adversarul la podea să fugă în cel mai depărtat colţ al ringului. Procedând astfel, dau posibilitate arbitrului să numere cât mai repede. In acest timp, mâinile nu trebuesc ţinute pe corzi. ■ Este categoric interzis boxeurilor de a vorbi în timpul matchului între ei, cu arbitrul sau cu secundul. a Să fie cât se poate de calmi în timpul matchului, chiar dacă adversarul a comis o greşeală, cu sau fără intenţie. a Să nu comenteze decizia dată de judecători. ■ Să nu bea apă alunei când secundul îl îngrijeşte în colţ. „SPOMUV POPULAR TREYBAL A REALIZAT UN NOU RECORD DE VALOARE Deşi sezonuul oficial dle atletism la aer liber nu a început încă, totuşi Duminică la Timişoara a fost doborît primul record. Această performanţă a fost realizată de Edith Treybal, care a alergat distanţa de 1.500 m. în 4 min. 54 sec. şi 2/10. Recordul stabilit Duminică este foarte bun, ţinând seamă in primul rând de valoarea generală a atletismului nostru şi in al doilea rând, de condiţiulite în care a fost stabilit. Este bine să se ştie, de exemplu, că Duminică Edith Treybal a alergat pentru a doua oară — oficial— într’o astfel de probă. Faptul nu poate fi trecut cu vederea deoarece şi pentru această cursă există o anume pregătire şi, mai ales, un anumit fel de a-şi distribui efortul pe tot timpul parcursului. Edith Treybal a reuşit această performanţa datorită pregătirii temeinice din cadrul cursului de perfecţionare pe care l-a terminat de curând. In timpul cursului, aplicând metodele sovietice de antrenament şi studiind stilul celor mai bune aiergătoare de fond din lume, atletele sovietice, ea a putut progresa mult şi astfel. Duminică, încercarea ei a fost încununată de succes. Spuneam mai sus că acest record are o valoare incontestabilă, şi iată de ce: la această probă, recordul sovietic este de 4 min. ,17 sec şi 8 zeci el fiind deţinut de Ovseanicova, care l-a realizat in )94( la Moscova. In Uniunea Sovietică, insă, această probă este des disputată, pe când la noi a început a fi din nou programată de numai câteva luni. In lumina acestei realităţi, recordul lui Treybal capătă o valoare concretă şi lasă deschisă calea spre noi ameliorări. Atletele noastre sunt abia la început de sezon şi o bună pregătire, precum şi necontenita folosire a experienţei sportului sovietic, vor duce cu siguranţă la îmbunătăţirea simţitoare a timpului pe 1500 m, stabilit Duminică la Timişoara. EDITH TREYBAL Anulăm Chitanțierul de abonamente nr. 1101-112S Gospodăria Economică Sportivă NORMELE PENTRU CLASIFICAREA SPORTIVILOR LA CANOTAJ A. — Caiac MAESTRU Să facă parte dintr-un echipaj care să fi obţinut de cel puţin 5 ori locul la Campionatele RRR, cu condiţia să fi fost prezent la start cel puţin 5 participanţi; sau să fi făcut parte de cel puţin trei ori din echipa reprezentativă RRR, obţinând victorii asupra a 50*0 din numărul participanţilor străini. CATEGORIA Ia Să fi făcut parte dintr’un echipaj care să fi obţinut cel puţin titlulă Locul I la Campionatele RRR cu condiţia să fi fost prezent la start cel puţin 5 participanţi. CATEGORIA Il-a Să fi făcut parte dintr’un echipaj clasat in locurile reprezentând jumătate din numărul participanţilor la proba respectivă, la concursuri de cel puţin importanţa Campionatelor judeţene sau orăşeneşti; dacă numărul participanţilor este fără soţ, rotunjirea se face in minus. CATEGORIA IIl-a Să fi făcut parte dintr’art echipaj clasat in locurile reprezentând 7110 din numărul echipelor participante in proba respectivă, la concursuri de cel puţin importanţa Campionatelor judeţene sau orăşeneşti. Dacă numărul participanţilor este un număr indivizibil, rotunjirea se face in plus. JUNIORI Tinerii sportivi intre 17 şi 19 ani la băeţi şi 16-19 ani la fete care fac parte dintr’un echipaj clasat la locurile reprezentând jumătate din numărul echipajelor participante la proba respectivă rezervată juniorilor, la concursuri cel puţin de importanţa Campionatelor judeţene sau orăşeneşti. Dacă numărul participanţilor este fără soţ, rotunjirea se va face un minus. B. — Schiff MAESTRU Să fi făcut parte dintr’un echipaj cu cârmaci care să fi obţinut de 3 ori în cinci ani jocul la Campiontele RRR, cu condiţia sa fi fost prezenţi la start cel puţin 3 echipajii. — sau să fi făcut parte dintr’un echipaj fără cârmaci care să fi obţinut de două ori in 4 ani, locul 1 la Campionatele RRR, cu condiţia să fi fost prezenţi la start cel puţin trei echipaţii. — sau să fi făcut parte dintr’un echipaj cu cârmaci şi unu fără care să fi obţinut în acelaş an în aceste două ocazii locul I, la Campionatele RRR, cu condiţia să fi fost prezenţi la start cel puţin trei participanţi. — sau să fi făcut parte de două ori din echipa reprezentativă RRR, obţinând victorii asupra CrIRU din numărul participanţilor străini. CATEGORIA 1-a Să fi făcut parte dintr’un echipaj cu sau fără cârmaci, care să fi obţinut odată locul I sau de două ori locul II la Campionatele RPR, la start fiind minimum patm participanţi. — sau să fi făcut parte de două ori în acelaş an dintr’un echipaj cu cârmaci şi altul fără, care să fi obţinut în aceste două ocazii cel puţin locul II la Campionatele RRR, la start fiind minimum 5 participanţi. CATEGORIA t1-a Să fi făcut parte dintr’un echipaj clasat in locurile reprezentând jumătate din numărul participanţilor în proba respectivă, la concursurile cel puţin de importanţa Campionatelor judeţene sau orăşeneşti. Dacă numărul participanţilor este un număr fără soţ, rotunjirea se face in minus. CATEGORIA 11 l-a Să fi făcut parte dintr’un echipaj clasat in locurile reprezentând 71 tO din numărul echipajelor participante in proba respectivă, la concursurile cel puţin de importanţa Campionatelor judeţene sat orăşeneşti. Dacă numărul participanţilor este nedivizibil, rotunjirea se va face in plus. JUNIORI Tinerii sportivi între 17-19 ani băeţi şi 16-18 ani fete care fac parte dintr’un echipaj clasat în locurile reprezentând jumătate din numărul echipajelor participante in proba respectivă rezervată juniorilor. la concursurile cel puţin de importanţa Campionatelor judeţene sau orăşeneşti Dacă numărul participanţilor, este un număr fără soț, rotunjirea se face in minus.