Sportul Popular, aprilie 1950 (Anul 6, nr. 1645-1660)

1950-04-14 / nr. 1651

Pag. 2-a LVIII. DESCHIDEREA SPANIOLĂ (5) M­ai rămâne să studiem o ulti­mă variantă a Deschiderii Spa­niole, anume Apărarea Tar­­rasch, care rezultă după 1. e4, e­5 2. Cf3, Cc8 3. Nb5, 2« 4. Na4, Cf6 5. O-O, Ce4 — După cum se vede, în această apărare, negrul renunţă la ideia menţinerii punctului central e5 şi adoptă cealaltă tactică obișnui­tă în jocurile deschise, anume con­­tra-atacul in centru. Multă vreme această continuare a fost conside­rată ca una dintre cele mai bune împotriva Deschiderii Spaniole și a fost jucată cu succes în concursuri, în­­fial de către fostul campion mondial Dr. M Euwe. Să examinăm cum poate continua Aceasta este cea mai obişnuită continuare şi în acelaş timp cea mai bună. S-au mai încercat şi alte mu­tări, dintre care menţionăm : a) 6. 3e2, Cc5 7. NcG:, dc 8 d4 (8De5.-KCe6 9. Tel, Ne7 10.d4, 0-0 cu joc egal: Winawer-M-akovetz, Dresda 1892) 8-.. Ce6 9. de, Cd4 ! (Mai slab este 9...NC5 10. Tdl, De7 11. Cc3, 0-0 12. Ce4, Nb6 13. Cg3 CU avantaj pentru alb : Walbrodt-Bar­deleben, Hastings 1895) 10.Cd4­, Cd4, 11 h3. Ne7 12. Cbd2 cu joc egal (Sovremenji Debiut). b) 8.Tei, Cc5 (Slab este 6... Cf6 7. d4. e4 8. d5, Ce? 8. Ng5 cu avantaj pentru alb) 7.Cc3, Ca4 : (Mutarea a­­­ceasta este considerată ele teorie ca greșită pentru negru. Keres a demonstrat însă contrariul) 8.Ce5:­ Ne7 9. Cd5, 0-0 (Aci s’a recoman­dat 9... Rf8 10. Cc6:, dc 11. Ce7 Ne6 12.ba, De7 : 13. ba, dar alb ob­ține avantaj) 10. Cc6:, dc 11. Ce7:+, Rh3 12 Ch5 şi acum nu 12... Ch6 13. Te4, Dd6 14. b3. h6? 15. Nb2. Cd5 ÎS. Ne5 şi câştigă (Yates-Conde, Hastings 1923), ci 12... Ne6 13. Te6:, fe 14. Cg6 + , Rg8 15.Cf8 D£8: 16. Dg4. Cb6 şi negrul rezistă (Analiza lui Keres) 6....... b7-b5 O greşală gravă ar fi fi... d5. din cauza 7.Ceî:, de ex. 7... Nd7 8. Cf7:1, Rf7: 9. Dh5 4- cu atac câştigător. Negrul poate însă încerca mutarea G.... ed4:, care duce la complicaţii foarte mari şi a fost îndelung anali­zată în urma unei celebre partide prin corespondenţă Berlin-Riga, ju­cată în 1906-7. Această partidă a conţinu­­t în felul următor : 6...ed 7. Tel, d5 S.Cd*:. Nd6 9.CC0:, Nh2:­H (Pe această subtilitate se bazează întreaga variantă. Dacă al­bul ia nebunul, atunci negrul dă șah etern) 10.Rhl. Dh4 ll.Te4: + , de 12.DdsT,Dd8: 13.Cd8. Itd3: 14.Rh2. Ne6 15.Ne3, f5 16.CC.3. Re7 17.g4!, g5 lS,g5 și albul are avantaj. In Ioc de *8.g5, într’o partidă Capablanca-Ed. Lasker, 1924, s’a jucat l8.Rg3!, h5 19. gf.h4+ 20.Rh2. gf 21.Ce2 deasemeni cu avantaj pentru alb. Trebue men­ționat câ această serie de mutări reprezintă numai o mică parte din posibilităţile de diversiune care există de ambele părţi. Principala posibilitate a albului în afară de 8.Cd4:, este mutarea lui­­T. Berger, 8.Ng5 care este conside­rată de către Dr. Euwe ca foarte tare pentru alb. Negrul ajunge în dezavantaj atât după 8... f6 9. Cd4­, Cât şi după 8...Ne7 9.Ne.7:, De7 : 0­0 11.NC«:, bc 12.f3, sau «...Dd6 9.c4 ! ! ' 7.Na4-b3 încercarea 7.d5 nu duce la niciun rezultat dacă negrul se apără co­rect . 7...Ce7 ! 11.Tel. f5 ! 9-Ce5 ba 10. fî, Cd6 11.C4, C£7 12.CH­, Rf7­ 13. Ng5, d6 14. Dd4, h6 15. Ch4, Kg 16. Ch4­, Cg6 17.Dh5, Df6 18.Cc3, a3 ^19. 'Bârfi, ab 20.Cbl, Nd7 21 .g$, Rg8 22^h4, Ch4, albul cedează (Cord­ever-Kmoch, ld42). Apărarea 7...ba duce la deza­vantaj pentru negru: a.dc, d6 9.Tel. CC5­ (ma bine 9.... Cf6) 10.Ne3, Ce6 11. C4, Ne7 12.Cc3, 0-0 13. ca (Rich­­ter-Edska®es, Bad Nauheim 1936) 7... d7-d5 Ca aceasta negrul dă promii înapoi, dar consolidează poziția calului la e4 și închide diagonala periculoasa b3-f7. încercarea 7...ed duce_ la a­­vantaj pentru alb : 8.Te1, d5 9.Cc3. Ne6 10.Ce4:, de 11. Tc4:, Ne7 12. Ne€:, fe 13.Te6:, Dd7 14.De2 (Burn- Tarrasch, Ostende 1907). 8. d4 :eS Alternativa principală este ad­ 8.a4, mutare care a fost considera­tă multă vreme ca fiind cea mai bună continuare a albului­. Intr o partidă din matchul Lasker-Schl­ech­ter (1910) s’a demonstrat însă că ne­grul egalează ușor în felul următor: 8...Cd4:! 9. Cd4.. ed 10. ab (La 10, Cc3 urmează 1GCC3: ll.be, c5! 12. ab, Ne7 cu egalitate) 10...NC5 cu joc sa­tisfăcător pentru negru. 8... Nc8-e* Aci s’a încercat şi 8... Ce7 (Zuker­­tort), dar albul răspunde cu 9.a4 ! şi obţine avantaj, de ex. 9...Tb8 10.ab, ab ll.Cd4!, Cc5 12. Ng5, Cd7 13.Ta7 î (Mai tare decât 12.Cc3, cum s’a jucat într’o partidă de match Tarrasch-Cigorin, 1893) 13. ..Tb7 14. Ta8: şi acum fie 14...c6 15. Ne7:, Ne7: 16.Cc6:, Dc6: 17.Nd5:, DC7 18 Df3.0-0 19.Tc8 : etc, fie 14... Cg6 15. Cc6!, Cb3: 16.cb (Analiza lui Bel­­veneţ) Poziţia după 8...Nee­xpoziţia aceasta a survenit în foar­te multe partide de concurs şi a fost foarte urnit analizată. In gene­ral mutarea cea mai bună a fost considerată 9.c3. Analizele recente ale marelui maestru sovietic Paul Keres au arătat însă că jucând 9.De2, albul poate obţine un avantaj apreciabil. De aceia vom analiza în primul rând această continuare. Atacul Keres (9.De2) Ideia­ mutării lui Keres constă în organizarea presiunii asupra pianu­lui d5 prin Tdl și c2-c4. Dacă negrul încearcă să combată acest plan prin schimburi, atunci apare o nouă pri­mejdie,­­ anume slăbirea câmpuri­lor d4 și c5. Albul nu se teme de schimbul nebunului său din b3 pen­tru unul din caii negri (din c6 sau e4), deoarece în acest caz înaintarea c2-c4 este sprijinită de apariţia unui pion alb la b3. Partidele jucate până acum demonstrează că jocul negrului este foarte greu în aceas­tă variantă. Iată câteva posibilităţi : a) 9.De2, Cc5 10.Tdl, Cb3, 11.ab. Ne7 l7.d­, 0-0 13. cd. Nd5: 14. Cc3, Nf3: 15. gf, Dc8 16.Cd5 cu avantaj pentru alb (Keres-Alatorzev, Al 16-lea camp, al URSS, 1947). b) 9.De2, Cc5 10.Tdl, Cb3, ll.ab, NC5 12.Ne3­. NC3: 13.De3­. De7 14. DC3, Cd8 15.b4, 0-0 16.cbd2 cu avantaj pentru alb (Smîslov-Sokolsky, Tur­neul în memoria lui Cigorin, Mos­cova 1947) c) 9.De2, Cc5 10.Tdl, Cb3, ll.ab. Dc8 12.c4!! (Mult mal tare decât 12. Ng5, hG 13.Nh4. Ncă 14. Cc3, g5 ! 15. Ng3, Db7! 16.Cd5:t 0-0-0 17. Cf6, g4 cu atac pentru negru: Keres- Reshevsky, Campionatul mondial 1948, Moscova, Runda 18-a) 12... dc 13.be.Nc4: 14.De4. Ce7 15.Ca34, c6 16. Cc4­, bc 17. Dc4, și albul a câștigat repede /'Smîslov-Euwe, Campionatul mondial 1948, Moscova, Runda 19-a) d) 9.Dc*2. Cc5 10. Tdl,. b4 (Pentru a evita continuarea din partida de la punctul c) ll.Ne3.Cb3, 12-ab,Be8 13. c4î, dc 14-bc. h6 15. Cbd7, Ne7 16. Cb3. 0-0 17.Nc5 cu avantaj pentru alb (Smîslov - Reshevsky, Campionatul mondial 1948, Moscova, Runda 21-a­) e) 9.De2, Ne7 10.Tdl. 0-0 11.c4, bc. 12.NC4:, Nc5 13.Ne3, Ne3: 14.De3:, Db8 15.Nb3, Oa5 16.Cbd2, Cd2: 17.Td2:, Cb3: 18.ab cu avantaj pentru alb (Keres-Euwe. Campionatul Mondial 1948, Moscova, Runda 16-a). f) 9.De2, Ne7 lO.Tdl. 0-0 11.C4, bc 12.NC4:, dc:!? 13.Td8:, Tad8: 14.Cc3. Cc3: 15.be, Td5 16.Ne3. Ce5, cu con­­trașanse pentru negru (Aronin-Ro­­gozin, Al 17-lea campionat al URSS, Moscova 194­9). Toate partidele de mai sus arată că negrul luptă cu mari greutăţi împotriva mutării lui Keres 9.De2. Ultimul exemplu (f) este o încercare îndrăzneaţă de a obţne contra-şan­­se prin sacrificiul Damei. Rămâne de văzut dacă n­u se vor găsi în­tăriri ale jocului alb şi în această variantă. In articolul viitor vom examina celelalte posibilități ale albului la mutarea 9-a. Poziţia după 5... Ce4 : A APĂRUT REVISTA DE ȘAH No­­i cu următorul cuprins : * Primul turneu international al R.P.R. * Campionatul R.P.R. 1949. * Al XVII-lea Campionat al U.R.S.S. * Campionatul mondial femenin. * Pagina jucătorilor tineri. * Partide. Probleme. Studii. . PREGĂTIREA­ ncepătorii au realizat în ultimele alergări un progres considerabil: peste 29 km. medie orară pe bi­cicletele lor grele de oraş, şi a­­proape 33 km. me­die orară pe bici­cletele semi-curse. Insă, aici, la capitolul pregătirii, avem de făcut unele observaţiun­i technice­­ privind dăunătorul exces de zel al unora dintre alergători. Simţindu-se din ce în ce mai bine, o parte din tinerii ciclişti, încântaţi de acest început de formă buna pe care o au, parcurg zilnic zeci de ki­lometri cu convingerea că astfel vor progresa şi mai mult. Iar alţii, încă într’im stadiu mai puţin avansat, deasemeni cad un exces, rulând zil­nic şi ei zeci de kilometri, crezând că în modul acesta, vor ajunge cu­rând la nivelul celor buni. Or, acestor alergători trebue să le amintim că NU numărul mare de kilometri duce la o formă bună şi durabilă, ci rulajul suplu, pe dis­tanţe mici şi cu pauze între şedin­ţele de antrenament. Astfel, pentru o alergare de 15—20 km., este suficient,, pentru al­ergă­­tori, rulajul zilnic pe care îl fac în drum spre uzină, şcoală sau birou şi numai de două ori pe­ săptămână (Marţi şi Joi) un tur sau două (rec­te 4—5 km.) într-o cadenţă mai sus­ţinută, făcându-se economie în ce priveşte „ruperile“ (demarajul bras'*) sau sprinturile la împlinirea fiecărui tur. Este adevărat că începătorii, după perioada de vacanţă, se simt dispuşi să fugă. Este însă doar un început de formă şi acum, la începutul se­zonului, când aerul este încă foarte rece uneori, cursele pe mulţi kilo­metri pot duce repede la oboseală, începătorii nu trebue să uite că mai au de aici înainte încă 7—8 luni de activitate, că sunt încă în perioada de desvoltare fizică şi că forţând de pe acum, vor ajunge în mijlocul se­­zonuliei complet obosiţi. In elanul începătorilor au sarcina să intervină alergătorii vechi din colective care vor supraveghea pro­gramul de pregătire, căci, altfel, a­­ceşti tineri lăsaţi în voia entuzias­mului lor, pot ajunge lesne la su­­praantre­nament. D După fiecare cursă — şi este ştiut cât de susţinute sunt aceste concursuri, — cadrele tinere se vor odihni complet două z­le şi vor relua pedala lul abia Miercuri, fără teamă că-şi vor pierde forma, cum greşit socotesc unii dintre ei. Orice număr de kilometri ar avea o probă, ei nu vor parcurge la an­trenament decât cel mult trei sfer­turi din distanţă, sfârşind şedinţa fără să înregistreze o oboseală prea mare. Deasemeni vor avea grija să doarmă cel puţin 9 ore. Iată câteva îndrumări generale, valabile pentru orice alergător care, însă, pot fi corectate şi adaptate după temperamentul şi construcţia fizică a fiecăruia în parte. Şi a­ici, consacraţii din colective au impor­tanta sarcină de a observa atent pe­ cei tineri, în pregătirea cărora cît joacă un rol însemnat, alcătuind planul de lucru, în raport cu alea­gă­torul şi­, mai ales, cu programul lui profesional. CICLIȘTILOR ÎNCEPĂTORI I CE TREBUE SĂ ŞTIE BOXEURII... ■ Să fie tunşi pentru ca să nu le cadă părul peste ochi a­­tunci când boxează. a In timpul matchului să nu ţină mâinile in jos căci astfel dau posibilitate adver­sarilor să-l lovească cu uşu­rinţă. a In lupta corp la corp să stea puţin aplecaţi In faţă, cu bărbia în umăr şi să nu-şi ţină adversarul, a Directa de stânga să fie plasată din poziţia de gardă, fiind mult mai puternică şi a­­vând avantajul că distanţa dintre ei şi adversari este mai mică decât atunci când ţin mâna jos, iar lovitura ajunge mult mai repede. a Când îşi trântesc adversarul la podea să fugă în cel mai depărtat colţ al ringului. Pro­cedând astfel, dau posibilitate arbitrului să numere cât mai repede. In acest timp, mâinile nu trebuesc ţinute pe corzi. ■ Este categoric interzis boxeurilor de a vorbi în timpul matchului între ei, cu arbitrul sau cu secundul. a Să fie cât se poate de calmi în timpul matchului, chiar dacă adversarul a comis o greşeală, cu sau fără inten­ţie. a Să nu comenteze decizia dată de judecători. ■ Să nu bea apă alunei când secundul îl îngrijeşte în colţ. „SPOM­UV POPULAR TREYBAL A REALIZAT UN NOU REC­ORD DE VALOARE D­eşi sezonuul oficial dle atle­tism la aer liber nu a înce­put încă, totuşi Duminică la Timişoara a fost doborît primul re­cord. Această performanţă a fost realizată de Edith Treybal, care a alergat distanţa de 1.500 m. în 4 min. 54 sec. şi 2/10. Recordul stabilit Duminică este foarte bun, ţinând seamă in primul rând de valoarea generală a atletis­mului nostru şi in al doilea rând, de condiţiulite în care a fost sta­bilit. Este bine să se ştie, de exemplu, că Duminică Edith Treybal a aler­gat pentru a doua oară — oficial­­— într’o astfel de probă. Faptul nu poate fi trecut cu vederea deoare­ce şi pentru această cursă există o anume pregătire şi, mai ales, un anumit fel de a-şi distribui efortul pe tot timpul parcursului. Edith Treybal a reuşit această performanţa datorită pregătirii te­meinice din cadrul cursului de per­fecţionare pe care l-a terminat de curând. In timpul cursului, aplicând metodele sovietice de antrenament şi studiind stilul celor mai bune a­­iergătoare de fond din lume, atle­tele sovietice, ea a putut progresa mult şi astfel. Duminică, încerca­rea ei a fost încununată de suc­ces. Spuneam mai sus că acest re­cord are o valoare incontestabilă, şi iată de ce: la această probă, re­cordul sovietic este de 4 min. ,17 sec şi 8 zeci el fiind deţinut de Ovseanicova, care l-a realizat in )94(­ la Moscova. In Uniunea So­vietică, insă, această probă este des disputată, pe când la noi a început a fi din nou programată de numai câteva luni. In lumina acestei reali­tăţi, recordul lui Treybal capătă o valoare concretă şi lasă deschisă calea spre noi ameliorări. Atletele noastre sunt abia la început de se­zon şi o bună pregătire, precum şi necontenita folosire a experienţei sportului sovietic, vor duce cu si­guranţă la îmbunătăţirea simţitoare a timpului pe 1500 m, stabilit Du­minică la Timişoara. EDITH TREYBAL Anulăm Chitanțieru­l de abo­namente nr. 1101-112S Gospodăria Economi­că Sportivă NORMELE PENTRU CLASIFICAREA SPORTIVILOR LA CANOTAJ A. — Caiac MAESTRU Să facă parte din­tr-un echipaj care să fi obţinut de cel puţin­ 5 ori locul­­ la Campionatele RRR, cu condiţia să fi fost prezent la start cel puţin 5 participanţi; sau să fi făcut parte de cel puţin trei ori din echipa reprezentativă RRR, obţinând victorii asupra a 50*0 din numărul participanţilor stră­ini. CATEGORIA Ia Să fi făcut parte dintr’un echi­paj care să fi obţinut cel puţin ti­tlul­ă Locul I la Campionatele RRR cu condiţia să fi fost prezent la start cel puţin 5 participanţi. CATEGORIA Il-a Să fi făcut parte dintr’un echi­paj clasat in locurile reprezentând jumătate din numărul participan­ţilor la proba respectivă, la con­cursuri de cel puţin importanţa Campionatelor judeţene sau oră­şeneşti; dacă numărul participan­ţilor este fără soţ, rotunjirea se face in minus. CATEGORIA IIl-a Să fi făcut parte dintr’art echi­paj clasat in locurile reprezentând 7110 din numărul echipelor parti­cipante in proba respectivă, la concursuri de cel puţin importan­ţa Campionatelor judeţene sau orăşeneşti. Dacă numărul participanţilor este un număr indivizibil, rotun­jirea se face in plus. JUNIORI Tinerii sportivi intre 17 şi 19 ani la băeţi şi 16-19 ani la fete care fac parte dintr’un echipaj clasat la locurile reprezentând ju­mătate din numărul echipajelor participante la proba respectivă rezervată juniorilor, la concursuri cel puţin de importanţa Campio­natelor judeţene sau orăşeneşti­. Dacă numărul participanţilor este fără soţ, rotunjirea se va face un minus. B. — Schiff MAESTRU Să fi făcut parte dintr’un echi­paj cu cârmaci care să fi obţinut de 3 ori în cinci ani jocul­­ la Campiontele RRR, cu condiţia sa fi fost prezenţi la start cel puţin 3 echipajii. — sau să fi făcut parte dintr’un echipaj fără cârmaci care să fi ob­ţinut de două ori in 4 ani, locu­l 1 la Campionatele RRR, cu condiţia să fi fost prezenţi la start cel pu­ţin trei echipaţii. — sau să fi făcut parte dintr’un echipaj cu cârmaci şi unu­ fără­ care­ să fi obţinut în acelaş an în aceste două ocazii locul I, la Cam­pionatele RRR, cu condiţia să fi fost prezenţi la start cel puţin trei participanţi. — sau să fi făcut parte de două ori din echipa reprezentativă RRR, obţinând victorii asupra CrIRU din numărul participanţilor străini. CATEGORIA 1-a Să fi făcut parte dintr’un echi­paj cu sau fără cârmaci, care să fi obţinut odată locul I sau de două ori locul II la Campionatele RPR, la start fiind minimum pa­tm participanţi. — sau să fi făcut parte de două ori în acelaş an dintr’un echipaj cu cârmaci şi altul fără, care să fi obţinut în aceste două ocazii cel puţin locul II la Campionatele RRR, la start fiind minimum 5 participanţi. CATEGORIA t1-a Să fi făcut parte dintr’un echi­paj clasat in locurile reprezentând jumătate din numărul participan­ţilor în proba respectivă, la con­cursurile cel puţin de importanţa Campionatelor judeţene sau oră­şeneşti. Dacă numărul participanţilor este un număr fără soţ, rotunjirea se­ face in minus. CATEGORIA 11 l-a Să fi făcut parte dintr’un echi­paj clasat in locurile reprezentând 71 tO din numărul echipajelor par­ticipante in proba respectivă, la concursurile cel puţin de impor­tanţa Campionatelor judeţene sat orăşeneşti. Dacă numărul participanţilor este nedivizibil, rotunjirea se va face in plus. JUNIORI Tinerii sportivi între 17-19 ani băeţi şi 16-18 ani fete care fac parte dintr’un echipaj clasat în locurile reprezentând jumătate din numărul echipajelor participante in proba respectivă rezervată ju­niorilor. la concursurile cel puţin de importanţa Campionat­el­or ju­deţene sau orăşeneşti Dacă numărul participanţilor, este un număr fără soț, rotunji­rea se face in minus.

Next