Sportul Popular, aprilie 1951 (Anul 7, nr. 1841-1857)
1951-04-08 / nr. 1845
Complexul G. T. O. a împlinit 20 de ani de existenţă Cu 20 de ani în urmă, în primăvara anului 1931, din iniţiativa marelui Comsomol leninist-stalinist a luat fiinţă în Uniunea Sovietică, Complexul sportiv de Stat „Gata pentru Muncă şi Apărarea U.R.S.S.“. Astfel s-a reflectat din nou grija stalinistă faţă de desvoltarea pe bază de masse a culturii fizice, ca unul din factorii de seamă în educaţia comunistă a celor ce muncesc, în întărirea sănătăţii lor şi în pregătirea oamenilor sovietici pentru o muncă de înaltă productivitate şi pentru apărarea patriei socialiste. Complexul GTO constitue o expresie strălucită a îndrumării de către Partid a culturii fizice. El se adresează întregului popor muncitor, având astfel un înalt caracter de massă. Pe de altă parte, cuprinzând probe sportive pe care trebuie să le treacă aspirantul, ca și un examen ideologic, complexul GTO creiază fundamentul unei desvoltări multilaterale, fiind în acelaşi timp chezăşia viitoarei maestrii sportive. De 20 de ani există complexul GTO. El a căpătat in acest răstimp o popularitate enormă, iar milioane de tineri şi tinere, bărbaţi şi femei, îndeplinindu-i normele au fost atraşi spre practicarea continuă a culturii fizice şi sportului. Numărul celor care trec normele GTO creşte necontenit. Desvoltarea uriaşă pe care a luat-o munca GTO în organizaţiile sportive iese în evidenţă din compararea următoarelor date: Faţă de numărul purtătorilor insignei în anul 1940, în 1950 cifra este mai mare de 4,5 ori pentru BGTO, de 3 ori pentru GTO gr. I şi de 12 ori pentru GTO gr. II. Numărul total al celor care au obţinut insigna este de aproximativ 25 milioane. In şcolile elementare şi medii, în instituţiile superioare de învăţământ, unde educaţia fizică este obiect obligator au fost creiate programe speciale GTO. Complexul G. T. O. constitue ajutorul neprecupeţit al tineretului muncitor din fabrici, uzine, întreprinderi, sovhozuri, colhozuri, ş. a. Despre desvoltarea uriaşe Pe care a luat-o sportul în satul colhoznic vorbeşte în primul rând numărul mare al tinerilor sirieni, care au obţinut insigna G.T.O. Este edificator exemplul regiunii Vinniţa, unde printr-o muncă activă de popularizare a complexului, s’a ajuns la un număr de câteva sute de mii de purtători ai insignei. Pentru sportivii sovietici îndeplinirea normelor GTO constituie baza solidă a perfecţionării sportive în ramura ce şi-au propus să o urmeze. Pregătirea fizică multilaterală pe care o asigură complexul, antrenamentul metodic şi ştiinţific pentru fiecare probă, activitatea teoretică în secţii, toate acestea sunt garanţia creşterii nivelului sportiv al participanţilor. Complexul GTO formează astfel baza sistemului sovietic de educaţie fizică. Şcoala sportivă sovietică bazată pe acest principiu a ajuns cea mai avansată din lume, demonstrându-şi net superioritatea asupra sportului burghez. Complexul GTO a creiat un tineret sovietic puternic şi sănătos, care în Marele Război de Apărare a Patriei a întrecut pe duşman în rezistenţă, abilitate şi putere de luptă, sdrobindu-l şi izgonindu-l. Doi aviatori de trei ori eroi ai Uniunii Sovietice, Alexandr Pocrâşkin şi Ivan Cojedub spun următoarele: „Dacă n’am fi fost sportivi atât de bine antrenaţi nu am fi putut rezista în atâtea lupte aeriene şi am fi fost doborîţi din primele zile ale războiului. Rezistenţa noastră fizică, puterea de luptă, le datorăm în cea mai mare parte complexului GTO“. Sportul n'a fost insă niciodată în Uniunea Sovietică un scop prin el însuşi şi complexul GTO nu este numai o simplă şcoală de perfecţionare sportivă. El oglindeşte fidel problema întregii mişcări sovietice de cultură fizică, care constă în primul rând în pregătirea cetăţeanului sovietic pentru muncă şi apărarea Patriei. Principiile metodice şi ştiinţifice care stau la baza complexului GTO, conţinutul şi minunatele sale rezultate au constituit pentru mişcarea sportivă din ţările de democraţie populară au model viu pentru a creia complexe sportive asemănătoare. In ţara noastră tinerii muncitori utemişti, din iniţiativa cărora a fost introdus complexul GMA, au ca permanent exemplu pe comsomoliştii sovietici, care au fost în primele rânduri ale activităţii GTO. Comsomoliştii au lansat lozinca „Fiecare tânăr un purtător al insignei GTO“ , fiind ei în fruntea acestei acţiuni. Tinerii noştri muncitori sunt fericiţi să le urmeze exemplul. La împlinirea a 20 de ani de existenţă, complexul sportiv de stat GTO are în urma sa un strălucit bilanţ. Toate marile victorii repurtate în Uniunea Sovietică în domeniul sportului şi nu celei mai avansate mişcări de cultură fizică şi sport din lume se datoresc în cea mai mare parte acestui minunat complex sportiv, care oglindeşte grija permanentă a Partidului, Guvernului şi personal a tovarăşului Stalin faţă de sănătatea şi bunăstarea celor ce muncesc. „SPORTUL, POPULAR“ „Vrei să fii ca mine~antrenează~te riattiul pionier priveşte cu adâncă admiraţie puternica musculatură a tânărului muncitor sportiv. El ştie că sportul il va ajubii să devină la fel de bine desvoltat, la fel de viguros ca şi acela pe care acum fără îndoială că-l invidiază. Drumul II deschide complexul B.G.T O. la care va participa cu însufleţire. Fotografia reprezintă afişul lucrat de pictorul V. Kareţki, publicat de editura „Arta". Pag, 7-a In decorul minunat al unui parc sportiv zeci de copii execută ritmic mișcările programului de gimnastică. Pe pârtia înzăpezită un alt copil a pornit la întrecere. Mai sunt câțiva metri și pantofia de sosire va fi ruptă de una din cele două alergătoare. , Complexul BGTO care se adresează tineretului de vârstă şcolară constitue primul pas pe drumul ° perfectionârii multilateralităfii sportive. El se bucură de o mare popularitate printre copia_ so- Si şi Sdintre cei pe care-i vedem in fotografiile montajului de faţă vor deveni sportivi de frunte care vor duce mai departe gloria Patriei lor scumpe. UceCOtöSHfetiZ 4vt3Hynbty)3HWi(i KÓWfUlCHC „rum K Tpyßy k obopohî ccgp*ocHOaa coaeiCKO« CtfqreM« iţjwşMHOCHoro bocrmtőbhr oytiftutcc O&AM« HOf>v Hxt ÄtfftKOK . . fiYAJ» roî08 K TP*W ti OfcflPflHf CCGP' $WT0) t HMhaOHO/i DRUMUL SPRE MAESTRIA SPORTIVA „.Deasupra stadionului Republicii inserarea îşi coborise vălul. Gazonul terenului părea la logina aceasta mult mai închis, de o cotoare ciudată pe care o întâlneşti doar in tablouri. Era o zi obişnuită de lucru, dar care pentru atleţii lotului nostru a constituit prilejul unei mari sărbători. Ei participaseră la primul lor antrenament comun cu sportivii sovietici veniţi in tara noastră. Stactatorului aflat întâmplător în tribună, acel memorabil antrenament i-a lăsat amintiri de neuitat. Nu l-a impresionat numai modul prietenesc în care atleţii sovietici împărtăşeau prietenilor lor români din metodele lor de pregătire ci şi măestria de care au dat dovadă sportivii sovietici în diferitele probe atletice, chiar şi în acelea care nu constituiau specialitatea lor. Dintr’un colţ al marelui stadion am retrăit clipă cu clipă antrenamentul ce avusese loc dimineaţa şi faptele pe care “i l l-am reamintit mi-au insuflat din nou un sentiment de profundă admiraţie faţă de măestria atleţilor oaspeţi. KAN AKI... ALERGĂTOR DE GARDURI La început am crezut că e vorba de o glumă. Discutam cu Gorianov, când afirmaţia de pe teren ne-a atras atenţia. Pe pista de atletism câţiva sportivi sovietici aranjau gardurile pentru o cursă de 110 m. La start Alexandr Kanaki, cunoscutul aruncător de ciocan se pregătea să ia plecarea. — „Probabil e vorba de un pariu?“ l-am întrebat ps Gorianov. __ JtA| să vezi“ îmi răspunse acesta cu un ton care m a făcut să inţeieg că nu spusese totui că-mi mai rezerva o surpriză. O bătae de palme în loc de foc de pistol şi Alexandr Spiridonovici s’a avântat în cursă. trecea obstacolele cu o uşurinţă şi îndemânare care arăta că nu e străin de această probă. N’a dărâmat nici un gard, iar la sfârşitul cursei cronometrul marcase un timp neaşteptat de bun. — ,„Alexandr Spiridonovici este cam de o vârstă cu mine — continuă Gorianov —, pe vremuri a fost alergător de garduri şi a fost recordman al ţării la decatlon. Şi acum când e bine dispus la prăjina şi sare. Eu pe atunei treceam 1 m. 70 la înălţime. Nu-i vorbă că n’aveam chiar 70 de kgr.“, închee râzând Gorianov. Şi apoi, pentru că mai uitase ceva adaogă: „asta se chiamă intr’un cuvânt multilateralitate“. ATLETISM, DAR ŞI HALTERE, INNOT, BASCHET, VOLEI ETC. Vladimir Suhariev, excelentul sprinter a fost la început halterofil. Forţa pe care a acumulat-o ridicând greutăţi îi ajută acum se alerge cu o viteză uimitoare. Desvoltarea frecvenţei şi a rezistenţei în regim de viteză nu a fost o problemă prea mare pentru acest tânăr viguros care, ridica deasupra capului 120 de kg. Şi apoi un muşchi puternic, flexibil, antrenat, este mult mai ferit de elacaje. Denisenco, decatlonist şi săritor cu prăjina este un excelent baschetbalist şi voleibalist, iar colegul său de probă Kniazev e un pasionat innotător. Un excelent craulist este şi recordmanul mondial de haltere Grigorii Novac. Iar fenomenala Alexandra Ciudina în afară de atletism practică voleiul şi hocheiul pe ghiaţă. „SECRETUL“ E COMPLEXUL *’ ’".6. „Nimic fenomenal sau supranatural nu este la mijloc“ — aşa îşi începu cuvintele Gorianov în timp ce ne îndreptam spre maşină — „Secretul“ succeselor noastre stă aici“ — continuă el, arătându-mi o insignă mică de e- mail roşu. „Complexul G.T.O. Eu am fost printre primii care mi-am luat insigna şi Kanaki la fel. Astăzi alături de noi sunt milioane şi milioane. Trecând normele complexului G.T.O., tânărul sportiv capătă repeziciunea sprinterului, rezistenţa înnotătorii lui, agilitatea boxeurului. normele complexului G.T.O. se află bazele pentru însuşirea levitei şi driblingului, necesare footballistului, dar el desvoltă şi toate calităţile pe care trebuie să le aibă un bun minier, strungar sau colhoznic“. Astăzi, în Uniunea Sovietică nu există nici un sportiv calificat care să nu aibe insigna G.T.O. Categoria I-a de calificare a- Bienală sau titlul de maestru al sportului nu se poate acorda decât aceluia care a trecut şi normele complexului G.T.O. gr. II. Dar nici n’ar putea să fie altfel, căci complexul G.T.O. este adevăratul drum care duce spre măestria sportivă. In special G.T.O. gr. II. Normele sale sunt mult mai pretenţioase şi îndeplinirea lor pretinde un grad înalt de pregătire. Totodată în acest stadiu se poate stabili cu precizie faţă de ce sporturi are aptitudine tânărul respectiv. La perfecţionarea pe care o va face acesta în ramura respectivă el se prezintă cu bagajul uriaş al pregătirii multilaterale pe care o asigură complexul G.T.O. gr. I. Drumul celor mai de seamă sportivi ai Uniunii Sovietice a început în timpul întrecerilor pentru insigna G.T.O. Şi de aceea nu-i de mirare că ei preţ trese şi ţin atât de mult la ea, ca la un simbol al puterii, al curajului şi al rezistenţei, un simbol al dragostei nemărginite față de Patrie. Vaier*« Cîiîose