Sportul Popular, octombrie 1952 (Anul 7, nr. 2122-2138)

1952-10-14 / nr. 2128

întreceri de călărie la Tg. Mureş Duminică, pe hipodromul din Sângeorgiu de Mureş, situat la numai câţiva kilometri de oraşul Tg. Mureş, au avut loc întrece­rile din etapa raională a campio­natului regional sătesc de călărie. Peste 70 de călăreţi din gospo­dăriile agricole colective din co­munele Ciba Nicoleşti, Sântana de Mureş, Acăţari, Curteni, Sânt­­ana Niraj, Beu şi altele, şi-au disputat cu dârzenie fiecare pro­bă a concursului. Aproape 6000 de oameni ai muncii din Tg. Mu­reş şi colectivişti din comunele apropiate au aplaudat cu entu­ziasm măestria călăreţilor. Con­curenţii s’au străduit să obţină un rezultat cât mai bun şi deşi întrecerile s’au desfăşurat pe un timp nefavorabil — pista fiind desfundată de ploaie — ele au fost de un bun nivel tehnic. Primul loc în clasamentul pe echipe l-a ocupat echipa colecti­vului sportiv din comuna Ciba Nicoleşti. Locurile 2 şi 3 au re­venit echipelor din comunele Curteni şi Jedu. Dintre călăreţi s-au evidenţiat în mod deosebit­ Sipos A. (GAC „Viaţă Nouă“ din corn. Ciba Nicoleşti), Fabian Ga­bor (GAC „23 August“ din sa­tul Leordeni) şi Szekely Carol (GAC „23 August“ din comuna Stejeriş), care au obţinut cele mai bune performanţe, întrecerile din cadrul etapei raionale a campionatului regio­nal sătesc de călărie au fost ur­mate de întreceri individuale în­tre cei mai buni călăreţi din raion. La sfârşitul concursurilor au avut loc demonstraţii de sări­turi de obstacole. Organizarea şi desfăşurarea fa­zei raionale a campionatului re­gional sătesc de călărie a con­stituit în general o adevărată sărbătoare pentru sportul sătesc din raionul Tg. Mureş, contri­buind în mare măsură la dezvol­tarea şi mai largă a sportului calare în satele şi comunele pa- I­­riei noastre. Cursa se apropie de sfârşit şi lupta pentru victorie este dărză. Primul călăreţ a reuşit însă sa se distanţeze şi va păstra acest avans până la linia de sosire. • FOTBAL. — Jocurile din ca­drul Diviziei A şi B programate Duminică, vor începe la ora 15. — In cadrul campionatului de calificare patru­ Divizia B, Dumi­nică s-au mai înregistrat urmă­toarele rezultate: La Hunedoara: Metalul Hune­­doara-Avântul Codlea 2—0 (0—0). La Galaţi: Locomotiva Galaţi- Focşani 0-0. Duminică, Locomotiva Galaţi şi Metalul Hîunedoara vor juca la Focşani şi respectiv Codlea.­­ SCRIMA.­­- Astăzi, de la ora 9, încep în sala de sport „Dina­mo” din Capitală, întrecerile din cadrul campionatelor individuale de scrimă ale R.P.R. Iată pro­gramul întrecerilor. MARȚI — ora 9: serii elimina­­­­torii și semifinale la spadă elec­trică; ora 16,30: deschiderea oficia­lă a întrecerilor; ora 17,30 finala la spadă electrică. MIERCURI — ora 9: serii eli­minatorii la proba de floretă fete; ora 18,30 sferturi de finală la flo­retă fete. JOI — ora 9: serii eliminatorii la floretă băieţi; 16,30 semifinală şi finală la floretă fete VINERI — ora 9: sferturi de fi­nală şi semifinală la floretă băieţi; 16,30: finala floretă băieţi. SÂMBĂTA—ora 9: serii elimina­torii sabie băieţi; ora 16,30: sfer­turi de finală şi semifinală la sa­bie. DUMINICA — ora 9: finala sa­bie; ora 13: închiderea concursu­lui • VOLEI. — La Arad s’a disputat Duminică o dublă în­tâlnire între reprezentativele ora­şelor Timişoara şi Arad. La fete, selecţionata Timişoarei, a câşti­gat cu 3-0, iar la băieţi arăda­­nii au învins cu 3-2. • HANDBAL. — Colectivul Pro­gresul I.T.B. organizează în Ca­pitală o competiţie de handbal în cinstea Congresului Uniunii Sindi­catelor din Instituţiile Administra­tive de Stat. Această competiţie re­zervată echipelor masculine începe astăzi după amiază, când, pe te­renul Progresul ITB, sunt pro­gramate­ următoarele matchuri: ora 15.15; Constructorul-Ştiinţa I. T.; ora 16.30; Ştiinţa IPO-Progresul I.T.B. • MOTOCICLISM. - Colegiul de arbitri împreună cu subcomisia • de disciplină din cadrul comisiei centrale de automobilism şi moto­­ciclism, analizând actele de indis­ciplină săvârşite de unii arbitri şi alergători la finala campionatului auto-motociclist de viteză pe cir­cuit, a luat următoarele măsuri: — Suspendarea pe timp de o lună a arbitrului Cristina Alexan­­drescu pentru atitudine necorespun­zătoare moralei sportive. — Ridicarea carnetului de arbi­tru și reexaminarea la cerere a ar­bitrului Georgeta Ivanciovici, pen­tru insuficientă pregătire profesio­nală. — Avertisment public arbitrilor: G. Popovici, Tom­a Tudose și Ro­­dica Călinoiu, pentru prezentarea de rapoarte incomplecte. — Avertisment scris arbitrilor: I. Serdeleanu, Mircea Mandea şi Constantin Stoica, pentru neprezen­­tarea în timp util a rapoartelor. — Suspendarea pe timp de o lună a alergătorului Oh. Cluceru de la asociaţia Metalul, pentru traversa­rea traseului în contrasens, în tim­pul desfăşurării ci­r­ei.­­ POPICE.­­ Pe arena de po­pice a fabricii de zahăr „Ilie Pin­­tilie” din Roman au avut loc de curând concursurile masculine ale etapei regionale a campionatului individual de popice al RPR, orga­nizate de comitetul CFS Iaşi şi comisia de specialitate. Competiţia s-a bucurat de un deplin succes organizatoric şi tehnic, majorita­tea participanţilor având o bună comportare. O frumoasă impresie a lăsat Petre Buhăescu, care la proba de 300 bile, a reuşit o va­loroasă performanţă (73’i popice doborîte). Iată primii clasaţi, 100 bile: Tra­­ian Enea (Progresul Roman); 200 bile: Gh. Anuşca (Progresul Iaşi); 300 bile: Petre Buhăescu (C.A. Roman). V. PETROVICI corespondent . r3 • ATLETISM. — Sâmbătă şi Duminică se vor desfăşura la Timi­şoara întrecerile campionatului re­publican de pentatlon pentru se­niori şi senioare, ca şi concursul republican de pentatlon pentru ju­niori şi junioare. • TENIS DE MASĂ. .. Etapa II-a a „Cupei 7 Noembrie” se des­făşoară azi după amiază, începând de la ora 17, în sala Giuleşti. . SPORTUL POPULAR Pag. 6-a Nr. 2129 Una din cele mai importante probleme ale schiului: pârtiile O vor­bă din bătrâni spune că : „înţeleptul îşi face iama car şi­­ vara sanie“, adică nu aşteaptă ca nevoia să-l împingă la o treabă grăbită. De acest proverb ne-am adus aminte când ne-am gândit la pârtiile de schi pe care zăpada le va acoperi in curând, spre bucu­ria schiorilor.­­ Vor fi ele însă aceleaşi de anul trecut? Sau li se vor aduce mo­dificării© d© care au nevoie? Până acum nici o veste bună. Dar, deşi vara înţeleptului a trecut, mai e timp ca ©1© să fie transfor­­­­mata pentru ca să corespundă ne­voilor sezonului de concursuri. Dar care sunt aceste nevoi? Concursurile ultimilor ani şi în special concursurile internaţionale din R. Cehoslovacă (Cupa Tatra 1950) şi Norvegia (J. O. 1952), au fost ’ ,bune prilejuri pentru a se constata că pârtiile moderne­ de schi au multe viraje, multe schim­buri repezi de pantă şi foarte mult© hopuri d® diferite mărimi, că, într’un cuvânt, ele sunt pârtii foarte variate, care pretind concu­renţilor o înaltă măestrie tehnică şi o pregătire fizică deosebit de bună. Accidentele de teren cu care sunt presărate aceste pârtii nu permit realizarea de medii orare­­prea mari (rareori se depăşeşte media de 70 km. pe oră), viteza fiind limitată de prezenţa continuă a lor în drumul schiorului. Pe aceste pârtii, schiorii noştri au fost într’o mare dificultate. In general, buni tehnicieni pe teren neted şi obişnuiţi cu viteze foarte mari, ei nu au­­reuşit să rezolve în cele mai bune condiţii" trecerea peste accidentele de teren, mai ales ■atunci când ele au fost înlănţuite.­­ Şi nu au ştiut fiindcă nu au avut­­ unde să înveţe acest lucru, pârtiile noastre fiind foarte simple din acest punct de vedere. Putem spune, fără a exagera câtuşi de puţin, că schiorii noştri a f au ajuns să parcurgă toate pârtiile­­noastre cu maximum de viteză. Ei au ajuns însă numai la un pla­fon tehnic cerut de aceste pârtii­­uşoare, pe care nu II pot depăşi dacă la antrenamente şi la con­cursuri, mi li se vor pune noi pro­bleme, noi dificultăţi care să le stimuleze munca d© pregătire şi să le ridice măestria sportivă. Oricât s’ar lupta schiorii şi an­trenorii lor, ei nu vor realiza pro­grese atâta timp cât condiţiile de antrenament şi concurs nu vor fi altele, deoarece nu se poate învăţa tehnica trecerii accidentelor de teren pe pârtii fără accidente. Dar ce se poate fac©? Desigur că nu ne gândim ca în acest scurt timp care a mai rămas până la începerea întrecerilor, să cerem să se construiască pârtii noi, fiindcă nici nu est© nevoe. Pârtiile existente pot fi și în viitor de fo­los, dar trebu© să li se aducă a­­n­umite amenajări. Nu este vorba de lucrări de mari proporţii, ci de unele de mică importanţă. Pen­tru a fi mai practici şi în acelaş timp de folos celor care se ocupă cu această problemă, iată câteva sugestii a căror punere în prac­tică suntem siguri că va contribui la o ridicare simţitoare a nivelu­lui tehnic al schiorilor noştri din probele alpine, începem cu pârtiile combinatu­lui de la Poiana Stalin, în jurul căruia gravitează activitatea schio­rilor fruntaşi. Pârtia Lupului, cea mai nouă şi cea mai pretenţioasă pârtie a noastră, socotită foarte grea îna­inte de a se concura pe ea, are în primul rând nevoe de o altă plecare pentru a corespunde total, cea iniţial prosetată (din Kanter) neputând fi întrebuinţată din cauza comtrapantei care reduce total vi­teza şi a traverseui lui, prea încet, de sub staţia finală a funicularu­­lui. Soluţia adoptată la campiona­tele R P.R. din 1952, de a se pleca chiar de la cabana Cristianul nu este rea, dar există alta mult mai bună şi anume de a se pleca de pe stânca din spatele cabanei, elimi­­nându-s© complect traverseul a­­mintit. Această plecare măreşte diferenţa de nivel faţă de plecarea de la cabană, introduc© în traseu două schimbări de pantă (săritori) pretenţioase şi că posibilitatea de a se mai executa două viraje sub 100 grade, foarte necesare şi ele, deoarece pe toată pârtia nu sunt decât patru viraje de acest fel. Da asemenea, pe toate traverseu- rile mai puţin iuţi trebu© nea­părat amenajate hopuri artificiale, asimetrice, care să nu lase timp prea mare de odihnă concurenţilor între porţiunile grele şi să le pună la serioasă încercare atât măestria cât şi rezistenţa. Locurile cele mai potrivite pentru plasarea acestor hopuri sunt: prima­­jumătate a traverseului din dreptul cabanei Postăvarul, traverseul dinaintea Poienii Cristianului şi cele trei care urmează până la ,,­“, traver­seul dinaintea „Gropii“ şi toată porţiunea dinspre sosire. Cu o nouă plecare şi cu aceste hopuri, Pârtia Lupului va deveni mult mai pretenţioasă, rivalizând cu pârtiile pe care se desfăşoară concursurile mari , internaţional.1. Pârtia Sulin­arului, bătrânul „drum al telefonului“, este folosit acum ca pârtie pentru probele fe­minine şi ca pârtie de slalom uriaş. Ea păcătueşte prin simpli­tate. Pentru cei 2700 m. lungime, Sulinarul nu are decât două viraje, dintre care unul larg şi uşor şi micitubn hop. Cum nu totdeauna este folosit în întregime,­ o cursă fără porţi este o probă de echilibru în viteză mare şi o probă de ceară. Pentru fete in special, el este prea iute. De aceea, credem că este ne­cesar ca traseul Sulinarului să fie modificat, introducându-se viraje. Astfel se poate face un „S“ (în „Katepu“ există un început în stânga), se poate face o variantă pe porţiunea dintre „Zid“ şi „Le­man“, care să dea naştere la alte două viraj© şi o alta în „Canal“. Aceste modificări ar reduce vi­teza şi ar pune concurentelor noas­tre noi şi grele probleme de a vira în viteză. Totodată, s-ar pu­tea amenaja şi hopuri mai uşoare, care vor putea fi înmulţite şi în­greuiate peste­­ 2—3 ani. Numai hopuri pa traseul actual nu sunt de recomandat (pentru fete), de­oarece viteza este mult prea mare şi s’ar putea produce foarte multe accidente. Acesta amenajări aduse Sulmna­­ruihii, car© vor lăsa valabil şi tra­seul actual, vor mări posibilitatea de a varria şi dispunerea porţilor pentru slalomul uriaş. Dar pentru acesta, ca şi pentru slalomul s­pecial, avem o altă su­gestie şi anume aceea de a se complecta pârtiile combinatului din Poiana Stalin cu saltele noi, defrişate deja. Este vorba de pârtia Telefericului, care în partea de sus poate fi întrebuinţată pentru slalom special şi in cea de jos — sub Poiana Ruia — pentru slalom uriaş. Pe aceste porţiuni trebue scoase doar buturugile şi lăsate găurile ca accidente de teren, fiindcă, să nu uităm, şi cele două pârtii de stalom existente astăzi sunt prea netede, astfel că numai prin dispunerea periilor se mai pot ridica probleme noi. Odată ame­najate, aceste două pârtii vor complecta în mod ideal reţeaua pârtiilor din Poiana-Staiin, elimi­nând complect lipsa simţită astăzi a terenului variat pentru antre­namente speciale. Pârtiile de fond din Poiana-Staiin corespund in general. Ar fi totuşi de dorit ca să fie marcaţi in mod vizibil kilometrii, să fie alese şi măsurate şi alte variante, pentru ca la concursuri să nu se mai a­­preciez© din ochi distanţele şi să se poată compara, de la an la an, rezultatele. Variantele vor trebui să aibă şi câteva porţiuni de cobo­­rîre mai grele, prin culuoare îm­pădurite. Cu toate aceste amenajări, cu trambulina din Ruia, a cărei con­strucţie a fost începută, cu schi­­liftul de pe pârtia de slalom în stare de funcţionare şi cu cel din Kanter terminat, combinatul din Poiana-Statin va fi complect, ofe­rind o varietate de pârtii cum rar se poate întâlni şi devenind un factor principal în ridicarea mă­es­­triei schiorilor noştri. ■k In afara pârtiilor de la Poiana-Statin, în ultimii ani nu­mai pârtiile din Bucegi au mai fost folosite pentru campionatele R.P.R., pentru concursurile cu caracter republican şi, în mai mică măsură, pentru antrenamentul schiorilor noştri fruntaşi. Şi aceste pârtii au nevoe d© a­­menajări. Cum însă de data a­­ceasta fiind vorba de lucrări mai mari, car© nu mai pot fi efectuata în această toamnă, nu vom mul­ţumi să sugerăm să se studieze de pe acum prelungirea pârtiei de pe „Valea lui Carp“ până în Sinaia şi transformarea ei dintr’o párti© foarte iute şi uniformă în­tr’o pârtie variată. Pentru con­cursurile din sezonul viitor, mar­cajul cu fanioane va putea, la oarecare măsură, să introducă mai mult... viraje pe porţiunile drept® şi prea lungi. Da­r dacă schlorii vor trebui să se mulţumească şi anul acesta cu Bucegii aşa cum îi ştiu, pentru a li se oferi posibilitatea da a fac© antrenamente şi pe alte pârtii de­cât pe cele din Poiana-Statin, există o soluţie care se discută —­ fără a s© ajunge la o rezolvare — de doi ani. Este vorba de centrul de schi de la Borşa-Maramureş, ale cărui pârtii aşteaptă doar schiorii şi concursurile. Comisiei centrale de schi îi re­vine sarcina să studieze temeinic posibilitatea de folosire a acestor pârtii, care au tocmai calităţii® care lipsesc celor de la Poiana-Statin şi din Bucegi. Adică, sunt foarte variat©, pot fi folosite cu un strat subţire de zăpadă — fiind trasate pe fâneaţă — şi dau posibilitatea de a se alege o infinitate d­e va­riante. GH. EPURAN din secţia de schi a C.C.A. Şi asociaţiile Avântul şi Flamura fioşie au dreptul să participe la concursul de nataţie al C.G.M.! Joi, la ora 19, încep întrecerile din cadrul concursului de nataţie la bazinul acoperit, organizat de C.G.M. Acest concurs, prevăzut pentru prima dată anul acesta în calendarul sportiv intern, consti­­tue un pas înainte pe drumul creării unor condiţii mai bune de pregătire pentru înnotătorii din asociaţiile sportive sindicale. In plus, înnotătorii din provincie ai asociaţiilor sportive sindicale au ocazia de a se întrece la ba­zinul acoperit şi de a adăuga ast­fel încă un concurs la numărul de competiţii sportive ale sezo­nului. Evident, aceasta va con­tribui la ridicarea nivelului lor tehnic, iar asociaţiile sportive vor avea astfel ocazia să-şi cunoască mai bine şi să-şi verifice în con­curs cadrele de înnotători care se ridică în toate centrele din ţară şi să le sprijine în viitor. Toate acestea sunt însă vala­bile în măsura în care asociaţiile sportive înţeleg să participe la concursul organizat de C.G.M. Şi am mai arătat că unele asocia­­­ţii — ca Metalul şi Flacăra —­­ s’au rezumat la o participare for­­­­mală, simbolică, înscriind un nu­măr de concurenţi care nu repre­zintă nici pe departe posibilităţile acestor asociaţii nici, mai ales, nevoia lor de noi cadre de înno­tători. Iată însă că aceste două aso­ciaţii apar „fruntaşe“ faţă de a­­sociaţiile Avântul şi Flamura Roşie. Avântul nu a înscris niciun concurent, pe motiv că... nu are înnotători. Aceasta putea consti­tui o scuză acum trei ani, ime­diat după înfiinţarea asociaţiei. Dar azi ? Cât despre asociaţia Flamura Roşie... adresa prin care a răs­­puns invitaţiei de a participa la concurs e scurtă şi mai mult de­cât cuprinzătoare : „Din lipsa unei reprezentative capabile să apere culorile asociaţiei şi din lipsă de fonduri pentru deplasarea înnotă­­torilor, asociaţia nu poate parti­cipa la concurs Lăsând deoparte contradicţia­­ dintre cele două afirmaţii (dacă nu sunt înnotători, pe cine să de­plasezi?), această adresă arată în general situaţia asociaţiei Fla­mura Roşie, care-şi justifică toate lipsurile prin lipsa de fonduri. In realitate, aceasta nu poate con­stitui o scuză, atâta vreme cât con­cursul era prevăzut în calenda­rul sportiv intern, aşa încât aso­ciaţia n’a fost pusă în faţa unui fapt neprevăzut. Dar... participarea unor înnotători la concursul care începe joi ar putea, mai ştii, evi­denţia ceva elemente noi. Şi dacă unele dintre aceste elemente ar face parte din asociaţia Flamura Roşie... asociaţia ar fi pusă în aceeaşi încurcătură ca aceea în care a fost pusă când unele e­­chipe ale sale de handbal s’au calificat în divizie, în mod cu to­tul... neplanificat. In tot cazul, asociaţia Flamura Roşie mai are timp să-şi înscrie concurenţii. Şi poate că, cu pu­ţină osteneală, va trece şi peste greutăţile invocate în adresa a­­mintită.

Next