Sportul Popular, noiembrie 1952 (Anul 7, nr. 2139-2154)

1952-11-01 / nr. 2139

Ase răspuns prira fapt© criticii©? adus® Articolul critic apărut în ziarul nostru nr. 2029, în care se arăta modul defectuos de controlare a îndeplinirii sarcinilor de către co­mitetul raional CFS-Griviţa Roşie, în­deosebi în colectivele sportive şcolăreşti şi la unele colective sindicate (Spar­tac-Zahăr Chitila, Metalul IKEB, Staţia Triaj şi al­tele) , a însemnat într’adevăr un preţios ajutor în munca comitetu­lui raional CFS Griviţa Roşie. Nu au trecut decât câteva zile de la apariţia acestui a­rticol şi în­treg activul obştesc al acestui co­mitet a analizat temeinic în cadrul unei şedinţe special organizată felul în care a fost executat controlul îndeplinirii sarcinilor. Au ieşit cu acest prilej la iveală multe lipsuri, pentru lichidarea cărora s’au luat hotărîri importante, trasându-se sarcini concrete fiecărui activist al comitetului. Pentru organizarea cât mai bu­nă a controlului sportiv în raion, fiecare activist a primit sarcina să controleze un anumit număr de colective. Mu­nca pe teren dusă de aceşti activişti a făcut să crească fitm­ul de­­răspundere al consilii­lor colectivelor, care au început să nu mai,,justifice” lipsurile cu obiş­nuitele c­­vinte : „Să vedeţi, este just, dar... noi avem condiţii o­­biective... n’avem cadre... n’avem fonduri... sau, preşedintele este plecat !" Just orientate în munca lor de zi cu zi, sprijinite şi controlate îndeaproape, colectivele sportive din raionul Griviţa Roşie au înce­put să înregistreze numeroase rea­lizări pe linia îndeplinirii sarcini­lor de plan, în activitatea din cadrul complexului G.M.A., în angrenarea unui cât mai mare nu­măr de oameni ai muncii în prac­ticarea sportului. In această perioadă, realizările ca şi lipsurile consiliilor colecti­velor sportive, au fost concret re­flectate în rapoartele prezentate în şedinţele săptămânale de ana­liză. Fără a considera, ca în trecut evidenţa îndeplinirii sarcinilor drept o problemă birocratică, com­i­­tetul raional CFS Griviţa Roşie a întocmit în ultimul timp o situa­ţie exactă a realizărilor şi lipsu­rilor fiecărui colectiv în parte. De pildă, din situaţia colec­tivului sportiv de la Şcoala Pro­fesională Siderurgică nr. 18, reiese că la începutul semestrului al II-lea, atât în ce priveşte înde­plinirea sarcinilor la aspiranţi G.M.A., cât şi la purtători G.M.A. şi F.G.M.A., colectivul nu se pu­tea lăuda cu o cât de mică reali­zare, întrucât — până atunci — din toate aceste cifre de plan rea­lizase... zero! Astăzi, în urma controlului efectuat de către acti­viştii comitetului şi al sprijinului dat de aceştia, sarc­inile de plan au fost realizate în proporţie de 118 la sută. O îmbunătăţire a muncii s-a simţit şi la colectivele Spartac- Zahăr Chitila, Metalul IREB, Sta­ţia Triaj şi altele. În prezent, co­mitetul raional CFS Griviţa Ro­şie studiază posibilitatea organi­zării unei întreceri între activiştii care au sub îndrumarea lor un număr de colective s­portiva. Aceste realizări nu sunt, desi­gur, decât un început. Ele arată însă că acolo unde critica a fost pe deplin însuşită şi socotită drept un ajutor tovărăşesc pentru îm­bunătăţirea muncii, acolo unde se înţelege că o autocritică sănă­toasă înseamnă nu vorbe ci în primul rând fapte, apar tot mai multe­­şi mai frumoase succese în locul lipsurilor. Şi ei şi-a«a­­sis«isit critica î In urmă cu câtva timp, ziarul nostru a criticat colectivul spor­tiv Flamura Roşie „Bella Brenner” din Capitală pentru lipsă de preo­cupare în direcţia asigurării con­diţiilor materiale necesare munci­torilor pentru practicarea sportu­lui. In urma acestei critici colec­tivul sportiv, în frunte cu preşe­dintele său, Iov. L. Ivanovici, a pornit serios la muncă. Prima mă­sură care trebuia luată era reame­­najarea terenului de sport. Pentru amenajarea terenului, muncitorii din fabrică, mobilizaţi de consi­liul colectivului, au prestat 380 ore de muncă voluntară. Inginerul Marcel Gorun, purtător al insignei G.M.A., a sprijinit munca tehni­cienilor care s-au ocupat de ame­najarea terenului şi astfel terenul de sport a putut fi amenajat. In afara terenului de fotbal, colecti­vul sportiv a început şi amenaja­rea unui teren de baschet care poate fi transformat iarna în pa­tinoar, precum şi amenajarea a două terenuri de volei.­­Ca urmare a creării acestor con­diţii materiale, din ce în ce mai bune de practicare a sportului, ac­tivitatea sportivă a începuit să cu­prindă un număr mai mare de muncitori iar colectivul sportiv obţine zi de zi în munca sa suc­cese tot mai mari. Colectivul sportiv Flamura Ro­şie „Bella Breiner” are astfel la dispoziţie condiţiile necesare pen­tru înfiinţarea de noi secţii pe ra­mură de sport şi în general în­treaga activitate a colectivului ca­pătă o dezvoltare mai mare. __ Colectivele sportive din Capitală au reuşit să obţină unele realizări importante in activitatea competiţională, in amenajarea de­­noi baze sportive, ca şi în noile sectoare ale muncii sportive. In activitatea colectivelor sportive din Capitală mai sunt Insă multe lipsuri pe care „Sportul Popular” le-a semnalat în diverse articole. Criticile aduse au fost în majoritatea cazurilor însuşite. Unele colective s­portive ne-au răspuns în scris, altele ne-au confirmat cu prilejul diferitelor şedinţe justeţea criticii făcute de noi. Pentru a vedea felul în care coledivele sportive şi-au însuşit critica făcută de ziar, pentru a urmări acţiunile între­prinse pentru lichidarea acestor lipsuri, o brigadă de reporteri şi corespondenţi ai „Sportului Popular” au întreprins un raid­­anchet.-Iată mai jos câteva din constatările făcute pe teren în urma efectuării acestui raid-anchetă prin unele colective spor­tive din Capitală. Asta e o altă atitudine! Atunci când a apărut în ziarul nostru nr. 2095 din 12 August micul foileton: „Iar în excursie?”, tovarăşul N. Ionescu, preşedintele comitetului de întreprindere al Mi­nisterului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei, s’a cam su­părat. Să fie criticat, admitea. Dar chiar aşa? Şi încă prin ziar! Dacă a interzis odată plecarea în excursie a salariaţilor, doar nu s’a prăpădit lumea. Şi aşa cum fac unii oameni când sunt criticaţi, el a găsit un fru­mos „buchet” de „argumente’’ cu care să dovedească oricui voia să asculte că a fost criticat pe ne­drept. Poate tocmai pentru asta nici n’a răspuns la critica ziarului. Totuşi, după ce i-a mai trecut năduful, a început să privească altfel lucrurile. A început să-şi dea seama că a fost criticat pe drept... măcar în parte. Şi tot aşa, încet - încet, a ajuns azi la concluzia că trebuia să aibă o altfel de atitu­dine şi deşi, — ce e drept, — n’a răspuns ziarului la critică prin scris, noi suntem totuşi mulţu­miţi să aflăm că a răspuns acestei critici prin fapte. Tov. N. Ionescu îşi dă seama acum de­ importanţa turismului, nu mai interzice ple­cările în excursie. Astfel din ce în ce mai mulţi salariaţi pleacă Sâm­bătă la munte. Tov. Ionescu stă acum de vorbă cu oamenii şi îi lămureşte, aşa cum trebue să facă preşedintele unu­i comitet de în­treprindere. Ba chiar când are timp liber mai mult, el nu prege­tă să convingă pe salariaţi că e foarte bine să plece în excursii. Doar... promisiuni In articolul „Ei sunt mulţumiţi“, apărut în ziarul nostru Nr. 2093 din 14 August, colectivul sportiv Metalul „Steaua Roşie“ a fost criticat pen­tru lipsă de activitate în îndepli­nirea sarcinilor de plan. Până acum, lucrurile rău s’au schimbat cu nimic. In schimb, consiliul colectivului a făcut din nou o serie de... promi­siuni ! Aceleaşi ca şi acum... 3, 6, 0 luni ! — Ce, crezi că este uşor ca din trei in trei luni să repeţi, din me­morie, atâtea angajamente ? Sunt cazuri când unele colec­tive şi-au însuşit critica făcută de ziarul nostru, au pornit chiar la muncă, dar... mult prea încet. Iată un exemplu. Fără să-şi în­drepte întreaga atenţie asupra li­chidării lipsurilor­­semnalate de ziar, colectivul sportiv Flamura Roşie „Fabrica de Confecţii Gh. Gheorghiu-Dej” a iniţiat doar câ­teva acţiuni izolate pentru îmbu­nătăţirea muncii de îndeplinire a sarcinilor de plan. Aceasta a fă­cut ca numai o parte din lipsuri mult prea încet... să fie lichidate, ca sarcinile de plan să fie îndeplinite până acum numai într’o mică măsură. In timp ce sarcinile de plan pe întreg a­­nul la persoane fizice au fost în­deplinite a­proape cu 50 la sută, iar la aspiranţi G.M.A. cu 56 la sută, la cele privind numărul spor­tivilor clasificaţi şi al purtătorilor de insignă G.M.A. şi F.G.M.A. situaţia se prezintă ca şi înainte, sarcinile de plan fiind departe de a fi îndeplinite. Schimbarea responsabililor spor­tivi de sectoare este o măsură bună, dar aceşti oameni trebue ajutaţi şi activizaţi, ca dealtfel şi celelalte cadre tehnice care se gă­sesc în număr suficient la acest colectiv sportiv. Astfel, munca va merge din ce în ce mai bine, lip­surile­­ existente vor fi lichidate mai grabnic şi nu aşa de încet ca până acum. Nu de alta, dar până la sfârşitul anului a mai rămas foarte puţin timp. Aşteptăm răsfsrasss ac® Este de la sir­e înţeles că sesizările Blatte de „Sportul Popular*” asupra diferitelor lipsuri manifestate in munca activiştilor spor­tivi pornesc din dorinţa de a contribui la îmbunătăţirea muncii.* La redacţia ziarului nostru sosesc zilnic scrisori de răspuns, în care activiştii şi organele sportive criticate ne scriu fie despre măsu­rile pe care înţeleg să le ia, fie despre primele lor realizări obţi­nute de drumul lichidării lipsurilor semnalate. Se întâmplă câte­odată să aşteptăm însă timp îndelungat unele răspunsuri. Aceasta înseamnă­­ comoditate. Mai grav este însă alt aspect: aşteptarea „fără speranţe” a scrisorilor de răspuns, pe care cei criticaţi /aici nu se gândesc să ni le trimită. Poate de darii aceasta ne vor răspunde şi: COLECTIVELE SPORTIVE DIN ÎNTREPRINDERILE INDUS­TRIA BUMBACULUI A. REPUBLICA, 23 AUGUST, FABRICA DE CONFECŢII „GH. GHEORGHIU-DEJ” (criticate în articolul „Activiştii sportivi din Capitală nu se grăbesc” nr. 2109 din 9 Septembrie). COLECTIVELE SPORTIVE METALUL STEAGUL ROŞU, ME­TALUL SOVROMTRACTOR, METALUL BELLA BRENNER şi FI­ACARA, toate din Oraşul Stalin (criticate în articolul „Pentru întărirea activităţii din cadrul complexului G.M.A. la Oraşul Stalin” nr. 2114 din 18 Septembrie). COLECTIVELE SPORTIVE CONSTRUCTORUL, AVÂNTUL, VOINŢA ŞI METALUL din oraşul Făgăraş (criticate în articolul „Realizări şi lipsuri în activitatea sportivă din raionul Făgăraş”, nr. 2117 din 23 Septembrie). COLECTIVUL SPORTIV AL G.A.S. „N. Bălcescu” din Pe­­rîş, regiunea Bucureşti, COMITETUL RAIONAL C.F.S. SNAGOV şi COMITETUL REGIONAL C.F.S. BUCUREŞTI (criticate in ar­ticolul „Neglijenţă motivată”, nr. 2121 din 30 Septembrie). COMMITETELE REGIONALE C.F.S. CONSTANȚA și CRAIOVA (criticate în articolul „Prima etapă a campionatului regional de călărie”, nr. 2117 din 23 Septembrie). Un răspuns care nu ne mulţumeşte ? Poate exista vreo legătură între sport şi fotografiile de mai sus? Da! Cei, două fotografi infă­­ţişează starea actuală a... „terenul­lui de sport” al colectivului Flam­ura Roşie „Filatura Daaa” din Capitală■ In prima fotografie pute­m vedea „grija” acestui colectiv pentru păstrarea materialelor­_ spor­tive. Cel de al doilea clişeu repre­zintă — poate nu vă vine să cre­deţi —„­ gropile pentru sărituri. Şi asta, tocmai acum, în preajma sezonului sportiv de iarnă­. Iată un „răspuns la critică” (ziarul nostru a criticat acest colectiv în Nr. 2064 din 1 Iunie) care nu ne mulțumește. C­O­H­A­L­u­Z­11 In cele câteva exemple de mai sus este oglindit felul cum şi-au însuşit unii activişti sportivi critica şi felul în care „înţeleg” alţi activişti să şi-o însuşească. Exemplele bune oferite de colectivele sportive Flamura Roşie „Bella Breiner” şi Avântul- Ministerul Industriei Lemnului, H­ârtiei şi Celulozei care, în urma criticilor aduse de ziarul nostru, au pornit cu hotărîre la lichidarea lipsurilor sesizate, constituie linia justă de conduită pe care trebue să o urmeze colectivele sportive in asemenea situaţii.­­ ! Nu pe această linie s’au situat colectivele sportive Ramura Roşie „Fabrica de Confecţii Gh. Gheorghiu-Dej”, Flamura Roşie Filatura Dacia. Metalul ,, Boles­law Bierut” şi altele care, deşi au fost criticate pentru lipsuri mari sesizate în activitatea lor in ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan, amenajarea de noi baze sportive şi buna întreţinere a celor existente, nu au luat totuşi, nicio măsură pentru îmbunătăţirea muncii lor.­­ Este limpede că o asemenea atitudine complect nejustă nu face altceva decât să dăuneze progresului mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră şi să reflecte o mentalitate cu totul greşită din partea unor activişti sportivi. Ei vor trebui să-şi lichideze aceste importante lipsuri, in timpul cel mai scurt, pentru ca prin succesele lor viitoare să contribue la desvoltarea sportului în rândurile oamenilor muncii din în­treprinderi. In raidul de faţă ne-am ocupat numai despre câteva aspecte din cadrul colectivelor sportive­­ din Capitală, urmând ca într-un viitor raid să ne ocupăm şi despre felul în care au înţeles să-şi în­suşească critica unele colective sportive din ţară.

Next