Sportul Popular, noiembrie 1952 (Anul 7, nr. 2139-2154)
1952-11-01 / nr. 2139
Ase răspuns prira fapt© criticii©? adus® Articolul critic apărut în ziarul nostru nr. 2029, în care se arăta modul defectuos de controlare a îndeplinirii sarcinilor de către comitetul raional CFS-Griviţa Roşie, îndeosebi în colectivele sportive şcolăreşti şi la unele colective sindicate (Spartac-Zahăr Chitila, Metalul IKEB, Staţia Triaj şi altele) , a însemnat într’adevăr un preţios ajutor în munca comitetului raional CFS Griviţa Roşie. Nu au trecut decât câteva zile de la apariţia acestui articol şi întreg activul obştesc al acestui comitet a analizat temeinic în cadrul unei şedinţe special organizată felul în care a fost executat controlul îndeplinirii sarcinilor. Au ieşit cu acest prilej la iveală multe lipsuri, pentru lichidarea cărora s’au luat hotărîri importante, trasându-se sarcini concrete fiecărui activist al comitetului. Pentru organizarea cât mai bună a controlului sportiv în raion, fiecare activist a primit sarcina să controleze un anumit număr de colective. Munca pe teren dusă de aceşti activişti a făcut să crească fitmul derăspundere al consiliilor colectivelor, care au început să nu mai,,justifice” lipsurile cu obişnuitele cvinte : „Să vedeţi, este just, dar... noi avem condiţii obiective... n’avem cadre... n’avem fonduri... sau, preşedintele este plecat !" Just orientate în munca lor de zi cu zi, sprijinite şi controlate îndeaproape, colectivele sportive din raionul Griviţa Roşie au început să înregistreze numeroase realizări pe linia îndeplinirii sarcinilor de plan, în activitatea din cadrul complexului G.M.A., în angrenarea unui cât mai mare număr de oameni ai muncii în practicarea sportului. In această perioadă, realizările ca şi lipsurile consiliilor colectivelor sportive, au fost concret reflectate în rapoartele prezentate în şedinţele săptămânale de analiză. Fără a considera, ca în trecut evidenţa îndeplinirii sarcinilor drept o problemă birocratică, comitetul raional CFS Griviţa Roşie a întocmit în ultimul timp o situaţie exactă a realizărilor şi lipsurilor fiecărui colectiv în parte. De pildă, din situaţia colectivului sportiv de la Şcoala Profesională Siderurgică nr. 18, reiese că la începutul semestrului al II-lea, atât în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor la aspiranţi G.M.A., cât şi la purtători G.M.A. şi F.G.M.A., colectivul nu se putea lăuda cu o cât de mică realizare, întrucât — până atunci — din toate aceste cifre de plan realizase... zero! Astăzi, în urma controlului efectuat de către activiştii comitetului şi al sprijinului dat de aceştia, sarcinile de plan au fost realizate în proporţie de 118 la sută. O îmbunătăţire a muncii s-a simţit şi la colectivele Spartac- Zahăr Chitila, Metalul IREB, Staţia Triaj şi altele. În prezent, comitetul raional CFS Griviţa Roşie studiază posibilitatea organizării unei întreceri între activiştii care au sub îndrumarea lor un număr de colective sportiva. Aceste realizări nu sunt, desigur, decât un început. Ele arată însă că acolo unde critica a fost pe deplin însuşită şi socotită drept un ajutor tovărăşesc pentru îmbunătăţirea muncii, acolo unde se înţelege că o autocritică sănătoasă înseamnă nu vorbe ci în primul rând fapte, apar tot mai multeşi mai frumoase succese în locul lipsurilor. Şi ei şi-a«asis«isit critica î In urmă cu câtva timp, ziarul nostru a criticat colectivul sportiv Flamura Roşie „Bella Brenner” din Capitală pentru lipsă de preocupare în direcţia asigurării condiţiilor materiale necesare muncitorilor pentru practicarea sportului. In urma acestei critici colectivul sportiv, în frunte cu preşedintele său, Iov. L. Ivanovici, a pornit serios la muncă. Prima măsură care trebuia luată era reamenajarea terenului de sport. Pentru amenajarea terenului, muncitorii din fabrică, mobilizaţi de consiliul colectivului, au prestat 380 ore de muncă voluntară. Inginerul Marcel Gorun, purtător al insignei G.M.A., a sprijinit munca tehnicienilor care s-au ocupat de amenajarea terenului şi astfel terenul de sport a putut fi amenajat. In afara terenului de fotbal, colectivul sportiv a început şi amenajarea unui teren de baschet care poate fi transformat iarna în patinoar, precum şi amenajarea a două terenuri de volei.Ca urmare a creării acestor condiţii materiale, din ce în ce mai bune de practicare a sportului, activitatea sportivă a începuit să cuprindă un număr mai mare de muncitori iar colectivul sportiv obţine zi de zi în munca sa succese tot mai mari. Colectivul sportiv Flamura Roşie „Bella Breiner” are astfel la dispoziţie condiţiile necesare pentru înfiinţarea de noi secţii pe ramură de sport şi în general întreaga activitate a colectivului capătă o dezvoltare mai mare. __ Colectivele sportive din Capitală au reuşit să obţină unele realizări importante in activitatea competiţională, in amenajarea denoi baze sportive, ca şi în noile sectoare ale muncii sportive. In activitatea colectivelor sportive din Capitală mai sunt Insă multe lipsuri pe care „Sportul Popular” le-a semnalat în diverse articole. Criticile aduse au fost în majoritatea cazurilor însuşite. Unele colective sportive ne-au răspuns în scris, altele ne-au confirmat cu prilejul diferitelor şedinţe justeţea criticii făcute de noi. Pentru a vedea felul în care coledivele sportive şi-au însuşit critica făcută de ziar, pentru a urmări acţiunile întreprinse pentru lichidarea acestor lipsuri, o brigadă de reporteri şi corespondenţi ai „Sportului Popular” au întreprins un raidanchet.-Iată mai jos câteva din constatările făcute pe teren în urma efectuării acestui raid-anchetă prin unele colective sportive din Capitală. Asta e o altă atitudine! Atunci când a apărut în ziarul nostru nr. 2095 din 12 August micul foileton: „Iar în excursie?”, tovarăşul N. Ionescu, preşedintele comitetului de întreprindere al Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei, s’a cam supărat. Să fie criticat, admitea. Dar chiar aşa? Şi încă prin ziar! Dacă a interzis odată plecarea în excursie a salariaţilor, doar nu s’a prăpădit lumea. Şi aşa cum fac unii oameni când sunt criticaţi, el a găsit un frumos „buchet” de „argumente’’ cu care să dovedească oricui voia să asculte că a fost criticat pe nedrept. Poate tocmai pentru asta nici n’a răspuns la critica ziarului. Totuşi, după ce i-a mai trecut năduful, a început să privească altfel lucrurile. A început să-şi dea seama că a fost criticat pe drept... măcar în parte. Şi tot aşa, încet - încet, a ajuns azi la concluzia că trebuia să aibă o altfel de atitudine şi deşi, — ce e drept, — n’a răspuns ziarului la critică prin scris, noi suntem totuşi mulţumiţi să aflăm că a răspuns acestei critici prin fapte. Tov. N. Ionescu îşi dă seama acum de importanţa turismului, nu mai interzice plecările în excursie. Astfel din ce în ce mai mulţi salariaţi pleacă Sâmbătă la munte. Tov. Ionescu stă acum de vorbă cu oamenii şi îi lămureşte, aşa cum trebue să facă preşedintele unui comitet de întreprindere. Ba chiar când are timp liber mai mult, el nu pregetă să convingă pe salariaţi că e foarte bine să plece în excursii. Doar... promisiuni In articolul „Ei sunt mulţumiţi“, apărut în ziarul nostru Nr. 2093 din 14 August, colectivul sportiv Metalul „Steaua Roşie“ a fost criticat pentru lipsă de activitate în îndeplinirea sarcinilor de plan. Până acum, lucrurile rău s’au schimbat cu nimic. In schimb, consiliul colectivului a făcut din nou o serie de... promisiuni ! Aceleaşi ca şi acum... 3, 6, 0 luni ! — Ce, crezi că este uşor ca din trei in trei luni să repeţi, din memorie, atâtea angajamente ? Sunt cazuri când unele colective şi-au însuşit critica făcută de ziarul nostru, au pornit chiar la muncă, dar... mult prea încet. Iată un exemplu. Fără să-şi îndrepte întreaga atenţie asupra lichidării lipsurilorsemnalate de ziar, colectivul sportiv Flamura Roşie „Fabrica de Confecţii Gh. Gheorghiu-Dej” a iniţiat doar câteva acţiuni izolate pentru îmbunătăţirea muncii de îndeplinire a sarcinilor de plan. Aceasta a făcut ca numai o parte din lipsuri mult prea încet... să fie lichidate, ca sarcinile de plan să fie îndeplinite până acum numai într’o mică măsură. In timp ce sarcinile de plan pe întreg anul la persoane fizice au fost îndeplinite aproape cu 50 la sută, iar la aspiranţi G.M.A. cu 56 la sută, la cele privind numărul sportivilor clasificaţi şi al purtătorilor de insignă G.M.A. şi F.G.M.A. situaţia se prezintă ca şi înainte, sarcinile de plan fiind departe de a fi îndeplinite. Schimbarea responsabililor sportivi de sectoare este o măsură bună, dar aceşti oameni trebue ajutaţi şi activizaţi, ca dealtfel şi celelalte cadre tehnice care se găsesc în număr suficient la acest colectiv sportiv. Astfel, munca va merge din ce în ce mai bine, lipsurile existente vor fi lichidate mai grabnic şi nu aşa de încet ca până acum. Nu de alta, dar până la sfârşitul anului a mai rămas foarte puţin timp. Aşteptăm răsfsrasss ac® Este de la sire înţeles că sesizările Blatte de „Sportul Popular*” asupra diferitelor lipsuri manifestate in munca activiştilor sportivi pornesc din dorinţa de a contribui la îmbunătăţirea muncii.* La redacţia ziarului nostru sosesc zilnic scrisori de răspuns, în care activiştii şi organele sportive criticate ne scriu fie despre măsurile pe care înţeleg să le ia, fie despre primele lor realizări obţinute de drumul lichidării lipsurilor semnalate. Se întâmplă câteodată să aşteptăm însă timp îndelungat unele răspunsuri. Aceasta înseamnă comoditate. Mai grav este însă alt aspect: aşteptarea „fără speranţe” a scrisorilor de răspuns, pe care cei criticaţi /aici nu se gândesc să ni le trimită. Poate de darii aceasta ne vor răspunde şi: COLECTIVELE SPORTIVE DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIA BUMBACULUI A. REPUBLICA, 23 AUGUST, FABRICA DE CONFECŢII „GH. GHEORGHIU-DEJ” (criticate în articolul „Activiştii sportivi din Capitală nu se grăbesc” nr. 2109 din 9 Septembrie). COLECTIVELE SPORTIVE METALUL STEAGUL ROŞU, METALUL SOVROMTRACTOR, METALUL BELLA BRENNER şi FIACARA, toate din Oraşul Stalin (criticate în articolul „Pentru întărirea activităţii din cadrul complexului G.M.A. la Oraşul Stalin” nr. 2114 din 18 Septembrie). COLECTIVELE SPORTIVE CONSTRUCTORUL, AVÂNTUL, VOINŢA ŞI METALUL din oraşul Făgăraş (criticate în articolul „Realizări şi lipsuri în activitatea sportivă din raionul Făgăraş”, nr. 2117 din 23 Septembrie). COLECTIVUL SPORTIV AL G.A.S. „N. Bălcescu” din Perîş, regiunea Bucureşti, COMITETUL RAIONAL C.F.S. SNAGOV şi COMITETUL REGIONAL C.F.S. BUCUREŞTI (criticate in articolul „Neglijenţă motivată”, nr. 2121 din 30 Septembrie). COMMITETELE REGIONALE C.F.S. CONSTANȚA și CRAIOVA (criticate în articolul „Prima etapă a campionatului regional de călărie”, nr. 2117 din 23 Septembrie). Un răspuns care nu ne mulţumeşte ? Poate exista vreo legătură între sport şi fotografiile de mai sus? Da! Cei, două fotografi infăţişează starea actuală a... „terenullui de sport” al colectivului Flamura Roşie „Filatura Daaa” din Capitală■ In prima fotografie putem vedea „grija” acestui colectiv pentru păstrarea materialelor_ sportive. Cel de al doilea clişeu reprezintă — poate nu vă vine să credeţi —„ gropile pentru sărituri. Şi asta, tocmai acum, în preajma sezonului sportiv de iarnă. Iată un „răspuns la critică” (ziarul nostru a criticat acest colectiv în Nr. 2064 din 1 Iunie) care nu ne mulțumește. COHALuZ11 In cele câteva exemple de mai sus este oglindit felul cum şi-au însuşit unii activişti sportivi critica şi felul în care „înţeleg” alţi activişti să şi-o însuşească. Exemplele bune oferite de colectivele sportive Flamura Roşie „Bella Breiner” şi Avântul- Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei care, în urma criticilor aduse de ziarul nostru, au pornit cu hotărîre la lichidarea lipsurilor sesizate, constituie linia justă de conduită pe care trebue să o urmeze colectivele sportive in asemenea situaţii. ! Nu pe această linie s’au situat colectivele sportive Ramura Roşie „Fabrica de Confecţii Gh. Gheorghiu-Dej”, Flamura Roşie Filatura Dacia. Metalul ,, Boleslaw Bierut” şi altele care, deşi au fost criticate pentru lipsuri mari sesizate în activitatea lor in ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan, amenajarea de noi baze sportive şi buna întreţinere a celor existente, nu au luat totuşi, nicio măsură pentru îmbunătăţirea muncii lor. Este limpede că o asemenea atitudine complect nejustă nu face altceva decât să dăuneze progresului mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră şi să reflecte o mentalitate cu totul greşită din partea unor activişti sportivi. Ei vor trebui să-şi lichideze aceste importante lipsuri, in timpul cel mai scurt, pentru ca prin succesele lor viitoare să contribue la desvoltarea sportului în rândurile oamenilor muncii din întreprinderi. In raidul de faţă ne-am ocupat numai despre câteva aspecte din cadrul colectivelor sportive din Capitală, urmând ca într-un viitor raid să ne ocupăm şi despre felul în care au înţeles să-şi însuşească critica unele colective sportive din ţară.