Sportul Popular, noiembrie 1952 (Anul 7, nr. 2139-2154)

1952-11-20 / nr. 2149

Candidaţii F.D.P. — candidaţii vieţii noi GHEORGHE VÎDRAŞCU, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport Viaţa tovarăşului Gheorghe Vi­­draişcu a început să-şi depene fi­rul în comuna Straoanel­e de Jos, în părţile Vrancei. In casa de ţă­rani pălmaşi din comuna aceea s’au născut încă 8 fraţi. Se trăia greu pe acolo, cu toate că satul era aşezat într'o regiune de vii, bogată. Dar munca la chiaburi n’a fost niciodată uşoară. In acest sat a învăţat tovarăşul Vidraşcu clasele primare, terminându-le in preajma primului război mon­dial. Războiul şi-a purtat mi­zeria şi moartea şi pe acolo.­­Satul a fost distrus şi mulţi oa­meni, printre care şi mama ce­lui despre care scriem, au murit de tifos exantematic. Copilandrul rămas singur a trudit pe la chia­buri până la vârsta de 16 ani. Noaptea citea. Aşa a prins el plă­cerea cititului. Pe unde găsea o carte o citea, o citea uneori de mai multe ori. La vârsta de 16 ani s’a înscris la o şcoală de mo­tocultură şi s’a calificat în doi ani ca mecanic agricol. Din clipa aceea a început munca grea pe moş­ile boereşti, când treburi să are uneori zi şi noapte. Odată cu începerea stagiului militar, tova­răşul Vidraşcu cunoaşte o seamă de tovarăşi ridicaţi, care îi vor­besc despre lupta comuniştilor, despre cauza dreaptă pentru care luptă aceştia. Tot atunci citeşte el ,,Mama”, romanul lui Maxim Gorki, o carte care îl impresio­nează în mod deosebit, încât şi astăzi işi aminteşte de pasaje Învăţate atunci. După ce îşi ter­mină stagiul militar, vine la Mo­ren, unde se angajează ca me­canic la staţia de desbenzinare. Aci îşi începe activitatea sindi­cală. Lupta muncitorimii praho­vene condusă de partid, îm­potriva cruntei exploatări a ca­pitaliştilor români şi străini, lupta pentru libertatea de organi­zare şi pentru o viaţă mai bună a fost grea şi plină de sacrificii. Mulţi au fost acei care, însufle­ţiţi de cuvântul partidului, de exemplul viu al muncii eroice duse în neagră ilegalitate, au in­durat teroarea poliţiei şi jandar­milor, câini de pază ai burgheziei şi moşierenii, care ocroteau ne­dreapta orânduire burghezo-moşie­­rească. Printre muncitorii conşti­enţi care luptau cu ardoare revo­luţionară pentru realizarea sarci­nilor trasate de Partidul Comunist a fost şi tovarăşul Gheorghe Vi­­draşcu. Nici Doftana în care a fost trimis în 1933 fără judecată, nici bătăile jandarmilor n’au în­frânt voinţa de luptă a tânărului muncitor Gheorghe Vidraşcu. Internat în lagăr la Caracal şi Tg. Jiu, în anii­ dictaturii anto­nesciene, tovarăşul Gheorghe Vi­­draşcu cunoaşte numeroşi comu­nişti, dârzi luptători pentru cauza clasei muncitoare. Cunoscându-i pe aceştia, el îşi desăvârşeşte pre­gătirea politică. Trimis de partid să activeze la Ploeşti după 23 August 1944, to­varăşul Gh­eorghe Vidraşcu reuşeşte să câştige dragostea şi încrederea oamenilor muncii de aci prin mo­destia, entuziasmul său revoluţio­nar şi capacitatea sa de muncă. In Noembrie 1944, massele mun­citoreşti conduse de partid înlă­tură prntr’o acţiune revoluţionară rămăşiţele reacţionare din condu­cerea municipiului Ploeşti şi-l in­stalează ca primar pe tovarăşul Gheorghe Vidraşcu. Mai târziu i se încredinţează sarcina de prefect al­ judeţului Prahova. Fiul ţăranilor pălmaşi din Stra­­oanele de Jos, care gustase şi el din fragedă copilărie pâinea a­­mară a celor care slugăreau la chiaburi şi boeri, a pornit cu dra­goste şi înflăcărare la muncă în folosul celor ce muncesc, obţinând datorită îndrumărilor partidului numeroase realizări. In anul 1949, partidul îi încre­dinţează sarcina de preşedinte al Comitetului­­pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri. Roadele muncii depuse de tova­răşul Gheorghe Vidraşcu în frun­tea Comitetului pentru Cultură Fi­zică şi Sport, pentru aplicarea li­niei partidului în vederea trans­formării sportului no­stru într’un mijloc de educare comunistă şi pa­triotică, într’un ajutor preţios pentru munca de înaltă producti­vitate şi pentru apărarea păcii, sunt cunoscute de toţi. Rezulta­tele bune pe care le-au obţinut sportivii noştri fruntaşi în între­cerile nternaţionale, sutele de re­corduri care a­u fost îmbunătăţite, dar mai ales miile şi miile de purtători ai insignei G.M.A., se datoresc în bună parte şi muncii pline de strădanii a tovarăşului Gheorghe Vidraşcu. El cunoaşte, datorită vizitelor făcute în Uni­unea Sovietica, minunata organi­zare a sportului sovietic, care se aplică acum şi la noi, ca şi me­todele ştiinţifice pe care le folo­sesc maeştrii sportului sovietic, în pregătirea lor, metode ca­re sunt astăzi un bun al sportivilor noştri. Tovarăşul Gheorghe Vidraşcu este membru în Biroul Comitetu­lui Permanent pentru Apărarea Păcii din ţara noastră. Exprimându-şi bucuria că a fost propus candidat în circumscripţia electorală Poiana Câmpina, toc­mai în Valea Prahovei unde şi-a dus activitatea mulţi ani în şir, tovarăşul Vidraşcu a spus cu pri­lejul unei întâlniri cu alegătorii săi : — Mă bucur că m’au propus to­varăşii de pe Valea Prahovei. Sunt doar muncitor dintre ei, îi cunosc şi mă cunosc. Am trăit deopotrivă, cu ei greutăţile şi şuieratele tre­cutului şi am pornit odată cu ei în viaţa aceasta nouă, plină de bucurii. Pe locurile in care son­dele erau exploatate de capita­liştii români şi străini, oamenii trăiesc acum muncind pentru a clădi, pentru a înfăptui o lume nouă, a păcii. Ei luptă pentru ca vremurile domniei capitaliştilor şi moşierilor să nu se mai întoarcă niciodată şi eu vreau să fiu în mijlocul lor, alături de ei, în a­­ceastă luptă şi muncă a dreptăţii, a cinstei, a păcii. întâlniri intre candidaţi şi alegători Zilele trecute, iov. Gheorghe Flo­­rescu, candidat al FDP pe circum­scripţia electorală Călăraşi, s-a întâlnit la gospodăria agricolă de stat Roşeţi cu un mare număr de alegători. Printre ei se aflau trac­torişti, cultivatori de bumbac, în­grijitori de vite etc. Adunarea electorală a fost des­chisă de tov. Aurel Ene, din par­tea consiliului raional al F.D.P., care a vorbit despre marea însem­nătate a alegerilor de la 30 Noem­brie și despre dragostea cu care massele largi de oameni ai mun­cii au primit Manifestul Consiliu­lui Central al Frontului Democra­ţiei Populare, bilanţ al marilor realizări înfăptuite în ţara noastră sub conducerea partidului, în anii puterii populare. A luat apoi cuvântul tov. Gheor­­ghe Florescu, care a vorbit des­pre marile realizări ale regimului de democraţie populară, despre viaţa nouă care înfloreşte pretu­tindeni acum în ţara noastră. ..Fiecare om al muncii priveşte azi cu mândrie marile schimbări care s’au petrecut în ţara noastră în anii regimului democrat-popular — a spus vorbitorul. Datorită muncii pline de avânt a poporului nostru şi datorită pu­ternicului ajutor primit din partea Uniunii Sovietice, industria ţării noastre este de două ori mai puter­nică decât sub regimul burghezo­­moşieresc. In agricultură s'au obţinut dea­­semeni însemnate succese. Am scă­pat pentru totdeauna de moşieri,­­care veacuri dearăndul au trăit din munca şi sudoarea ţărănimii muncitoare. Statul nostru de demo­craţie populară a ajutat şi ajută necontenit ţărănimea muncitoare împotriva exploatării chiabureşti". Un mare număr de participanţi la adunare au luat apoi cuvântul, manifestându-şi încrederea în can­didatul F.D.P. propus pentru ale­gerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională. Primul a luat cuvântul tractoris­tul fruntaş Virgil Neagu. „In trecut, în ţara noastră, toate drepturile aparţineau capita­liştilor şi moşierilor, iar noi, cei care muncim, aveam dreptul numai să robim pentru el. Astăzi statul se îngrijeşte de noi tinerii. Eu am urmat o şcoală de tractorişti în care am învăţat să conduc trac­torul şi să lucrez cu el. După ce am ieşit din şcoală, am pornit ho­tărât la muncă şi cu sfatul tehni­cienilor, aplicând cele învăţate în şcoală, am reuşit să fiu printre fruntaşii din gospodărie”. Tânărul Virgil Neagu şi-a luat angajamentul să lucreze cu mai multă râvnă şi să-şi întreţină în bune condiţiuni tractorul. Tov. Dumitru Barbu a arătat că astăzi deputaţii în Marea Adu­nare Naţională se aleg dintre cei mai buni fii ai poporului munci­tor, oameni propuşi de cei ce mun­cesc, şi care sunt devotaţi inte­reselor poporului nostru. Să dăm votul nostru cu încredere candi­datului F.D.P., a spus el. Tovarăşa Joiţa Barbu, fruntaşă în cutiivarea bumbacului, şi-a luat angajamentul ca în răstimpul care ne mai desparte de ziua alegerii să termine culesul bumbacului pe cele 62 hectare din sectorul ei. Numeroşi alegători care au mai luat cuvântul şi-au exprimat ho­­tărîrea de a lupta cu forţe noi, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin, de a contri­bui prin munca lor la victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare. In ajutorul consiliilor colectivelor sportive» Pentru înflorirea patriei De nedesaris este entuziasmul cu care a primit poporul muncitor din ţara noastră apariţia Manifestului Consiliului Central al Frontului De­mocraţiei Populare. Bilanţul marilor cuceriri obţinu­te în anii regimului de democra­­ţie populară dovedeşte justeţea politicii Partidului Muncitoresc Român, care a condus poporul nostru muncitor din victorie în­ectorie pe drumul făuririi socia­lismului în ţara noastră. În sutele şi miile de adunări însufle­ţite care au avut loc în fabrici şi uzine, pe şantiere şi în instituţii, în S.M.T.-uri şi la sate,­ oamenii muncii şi-au exprimat h­otărirea lor dârză de a asigura victoria Fron­tului Democraţiei Populare în ale­gerile dela 30 Noembrie, de a răs­punde printr’un avânt sporit în muncă, prin noi şi tot mai însem­nate succese în producţie, luminoa­selor chemări ale Manifestului. Din sufletele şi din minţile oa­menilor cinstiţi din ţara noastră n’a dispărut încă amintirea anilor de îndelungată şi sălbatecă exploa­tare. Două vieţi, două lumi: lumea lu­xului şi a desfrâului pentru stă­pâni, lumea mizeriei şi a foametei pentru cei exploataţi. Iată cum a­răta „egalitatea“ de drepturi pe care slugile odioase ale capitalis­mului monopolist de la cârma ţării o trâmbiţau cu atâta neruşinare. Au trecut doar câţiva ani de a­­tunci, ani de luptă dârză plini de înfăptuiri, arată Manifestul. Dintr’o ţară înrobită şi exploa­tată, dintr’o semicolonie a capita­lului internaţional, dintr’o ţară îna­poiată România s’a transformat în­­tr’o ţară liberă şi independentă, cu un regim de democraţie populară, trecând în rândul ţărilor celor mai avansate din punct de vedere po­litic. Stăpân pe interesele sale, stă­pân al ţării întregi, poporul nostru muncitor, condus de partid, con­­strueşte o viaţă nouă, construeşte socialismul. Manifestul Frontului Democraţiei Populare face un strălucit bilanţ al acestor victorii ale vieţii, ale păcii, pe care le-a dobândit poporul nos­tru muncitor. In anii regimului de democraţie populară, industria noas­tră a devenit de două ori mai pu­ternică decât in regimul burghezo­­moşieresc. Se desvoltă noi ramuri ale industriei. Se înalţă marile con­strucţii ale socialismului: canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocen­trala ,,V. I. Lenin“ de la Bicaz, „Casa Scânteii“ şi altele. Marile succese ale poporului mun­citor din ţara noastră obţinute în anii regimului de democraţie popu­lară au la bază ajutorul permanent şi dezinteresat al marii noastre prietene şi eliberatoare, Uniunea Sovietică, şi colaborarea strânsă cu ţările de democraţie populară. Bucurându-se de un larg sprijin din partea partidului şi a guvernu­lui tânăra noastră mişcare de cul­tură fizică şi sport, născută în anii regimului de democraţie populară, a devenit un bun al întregului po­por, un mijloc deosebit de impor­tant în educarea patriotică a tine­retului nostru, vrednic constructor al socialismului. Dacă înainte de 1944 existau în ţara noastră numai aproximativ 300 terenuri de sport, astăzi s-au ri­dicat, datorită condiţiilor materiale asigurate prin grija partidului şi a guvernului, peste 1000 baze spor­tive şi construcţii sportive com­plexe cum sunt Stadionul Republicii, parcul sportiv Dinamo, sala şi ba­zinul acoperit de la Floreasca şi multe altele cu care nu numai spor­tivii ci toţi oamenii muncii din ţara noastră se mândresc pe bună drep­tate, iar fabricile produc în mod organizat numeroase materiale sportive de tot felul. Evenimentul cel mai important" în desvoltarea pe bază de masse a mişcării de cultură fizică şi sport a fost fără îndoială apariţia, la 26 iunie 1949, a Hotăririi Biroului Po­litic al C C. al P.M.R. asupra pro­blemei stimulării şi desvoltării con­tinue a culturii fizice şi a sportului, preţios document de partid care a deschis noi perspective şi a dat un puternic avânt mişcării noastre sportive Folosirea minunatei experienţe a sportului sovietic în organizarea şi desfăşurarea activităţii pe linia miş­cării d£ cultură fizică şi sport, ca şi introducerea — la 14 Mai 1990 — a complexului sportiv G.M.A. au­­ contribuit din plin la noul aspect pe care l-a căpătat mişcarea noas­tră sportivă: caracterul de multi­lateralitate. Sute de mii de oameni ai muncii din întreaga ţară s-au avântat cu însufleţire în concursurile pentru obţinerea normelor G.M.A. şi în celelalte întreceri cu caracter popu­lar. Despre puternicul caracter de massă al sportului din ţara noastră vorbesc cu limpezime cifrele care ne arată că astăzi aproape 1.000.000 de oameni ai muncii practică in mod organizat sportul, ca membri activi în cele 10.000 de colective sportive, că la campionatul de sah­ din anul trecut, de pildă, au luat parte peste 270.000 de concurenţi, la cel de atletism 200.000, sute d­e mii de oameni ai muncii au luait parte la concursurile de cros orga­nizate în cinstea zilelor de 1 Mai şi 7 Noembrie, peste 200.000 ţărani muncitori au participat la întrece­rile din cadrul „Cupei Satelor” etc. Aceeaşi grijă şi atenţie a fost a­­cordată desvoltării sportului de performanţă. Din rândul oamenilor muncii s-au ridicat sute şi sute de sportivi fruntaşi şi maeştri ai sportului care, beneficiind de mi­nunatele condiţii de pregătire puse­­la dispoziţie prin grija partidului şi a guvernului, au adus patriei numeroase recorduri (în anul 1949- 451 recorduri, în anul 1951— 521­ recorduri, în anul 1952 — in pri-*­­me­le 6 luni — 220 recorduri). In diferite concursuri internaLor­­nale, la Jocurile Olimpice de la Hel­sinki, pretutindeni peste hotarele' țării, sportivii patriei noastre au luptat cu dârzenie, arătând -- prin frumoasele lor performanţe — pro­gresul pe care-l înregistrează zi de zi tânăra noastră mişcare spor­tivă. Cu nespusă mândrie privesc oa­menii muncii spre sportivi ca Iosif Sârbu, Aurelia Sarkozy, Tereza Szöcs, care au deosebta crisis de a fi propuşi candidaţi pentru Marea Adunare Naţională. Organizând nenumărate şcoli şi cursuri de arbitri, antrenori, ins­tructori sportivi, punând la dispo­ziţia activiştilor sportivi şi a orga­nelor sportive nenumărate carte, broşuri şi traduceri, îndrumând şi controlând îndeaproape întreaga mişcare sportivă, Comitetul periu­u Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri a contribuit în mare măsură la desvoltarea şi întărirea continuă a culturii fizice şi a sportului în ţara noastră De un nepreţuit ajutor în obţi­nerea acestor succese a fost spri­jinul dat de Confederaţia Generală a Muncii, de Comitetul Central al U.T.M. şi de sfaturile populare. Cele trei recente Hotăriri ale partidului şi guvernului cu privire la construcţia şi reconstrucţia ora­şelor şi organizarea activităţii î­e domeniul arhitecturii, la planul ge­neral de reconstrucţie socialistă a oraşului Bucureşti şi la construirea metroului din oraşul Bucureşti sunt un măreţ program de muncă şi se luptă şi ele exprimă in modul cel mai convingător siguranţa cu care poporul nostru muncitor păşeşte pe drumul construirii socialismului, întărind cele arătate şi în Mani­festul Frontului Democraţiei Popu­lare în ce priveşte desvoltarea ţării noastre în anii ce vor urma va creşte şi se va desvoltă tot mai mult şi m­ş­­carea de cultură fizică şi sport, va creşte numărul oamenilor muncii care vor practica sportul pe noile baze sportive, tot mai mulţi vor fi aceia pe piepturile cărora va stră­luci Insigna G.M.A Succesele sportivilor noştri sunt­ o urmare firească a vic­torilor po­litice, economice şi sociale obţinute de poporul muncitor sub conducerea partidului nostru iubit. Iată de ce datoria fiecărui activist, a fiecărui sportiv din patria noastră este de a contribui la întărirea regimului nos­tru de democraţie populară. Activişti şi sportivi, este o dato­rie de cinste pentru fiecare din noi să dăm cu toată dragostea şi în­crederea votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, candidaţii vieţii noi pe care ne-o făurim astăzi sub conducerea parti­dului. SPORTUL POPULAR Nr. 2149 Pag. 3-4»

Next