Sportul Popular, noiembrie 1952 (Anul 7, nr. 2139-2154)
1952-11-20 / nr. 2149
Candidaţii F.D.P. — candidaţii vieţii noi GHEORGHE VÎDRAŞCU, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport Viaţa tovarăşului Gheorghe Vidraişcu a început să-şi depene firul în comuna Straoanele de Jos, în părţile Vrancei. In casa de ţărani pălmaşi din comuna aceea s’au născut încă 8 fraţi. Se trăia greu pe acolo, cu toate că satul era aşezat într'o regiune de vii, bogată. Dar munca la chiaburi n’a fost niciodată uşoară. In acest sat a învăţat tovarăşul Vidraşcu clasele primare, terminându-le in preajma primului război mondial. Războiul şi-a purtat mizeria şi moartea şi pe acolo.Satul a fost distrus şi mulţi oameni, printre care şi mama celui despre care scriem, au murit de tifos exantematic. Copilandrul rămas singur a trudit pe la chiaburi până la vârsta de 16 ani. Noaptea citea. Aşa a prins el plăcerea cititului. Pe unde găsea o carte o citea, o citea uneori de mai multe ori. La vârsta de 16 ani s’a înscris la o şcoală de motocultură şi s’a calificat în doi ani ca mecanic agricol. Din clipa aceea a început munca grea pe moşile boereşti, când treburi să are uneori zi şi noapte. Odată cu începerea stagiului militar, tovarăşul Vidraşcu cunoaşte o seamă de tovarăşi ridicaţi, care îi vorbesc despre lupta comuniştilor, despre cauza dreaptă pentru care luptă aceştia. Tot atunci citeşte el ,,Mama”, romanul lui Maxim Gorki, o carte care îl impresionează în mod deosebit, încât şi astăzi işi aminteşte de pasaje Învăţate atunci. După ce îşi termină stagiul militar, vine la Moren, unde se angajează ca mecanic la staţia de desbenzinare. Aci îşi începe activitatea sindicală. Lupta muncitorimii prahovene condusă de partid, împotriva cruntei exploatări a capitaliştilor români şi străini, lupta pentru libertatea de organizare şi pentru o viaţă mai bună a fost grea şi plină de sacrificii. Mulţi au fost acei care, însufleţiţi de cuvântul partidului, de exemplul viu al muncii eroice duse în neagră ilegalitate, au indurat teroarea poliţiei şi jandarmilor, câini de pază ai burgheziei şi moşierenii, care ocroteau nedreapta orânduire burghezo-moşierească. Printre muncitorii conştienţi care luptau cu ardoare revoluţionară pentru realizarea sarcinilor trasate de Partidul Comunist a fost şi tovarăşul Gheorghe Vidraşcu. Nici Doftana în care a fost trimis în 1933 fără judecată, nici bătăile jandarmilor n’au înfrânt voinţa de luptă a tânărului muncitor Gheorghe Vidraşcu. Internat în lagăr la Caracal şi Tg. Jiu, în anii dictaturii antonesciene, tovarăşul Gheorghe Vidraşcu cunoaşte numeroşi comunişti, dârzi luptători pentru cauza clasei muncitoare. Cunoscându-i pe aceştia, el îşi desăvârşeşte pregătirea politică. Trimis de partid să activeze la Ploeşti după 23 August 1944, tovarăşul Gheorghe Vidraşcu reuşeşte să câştige dragostea şi încrederea oamenilor muncii de aci prin modestia, entuziasmul său revoluţionar şi capacitatea sa de muncă. In Noembrie 1944, massele muncitoreşti conduse de partid înlătură prntr’o acţiune revoluţionară rămăşiţele reacţionare din conducerea municipiului Ploeşti şi-l instalează ca primar pe tovarăşul Gheorghe Vidraşcu. Mai târziu i se încredinţează sarcina de prefect al judeţului Prahova. Fiul ţăranilor pălmaşi din Straoanele de Jos, care gustase şi el din fragedă copilărie pâinea amară a celor care slugăreau la chiaburi şi boeri, a pornit cu dragoste şi înflăcărare la muncă în folosul celor ce muncesc, obţinând datorită îndrumărilor partidului numeroase realizări. In anul 1949, partidul îi încredinţează sarcina de preşedinte al Comitetuluipentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri. Roadele muncii depuse de tovarăşul Gheorghe Vidraşcu în fruntea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, pentru aplicarea liniei partidului în vederea transformării sportului nostru într’un mijloc de educare comunistă şi patriotică, într’un ajutor preţios pentru munca de înaltă productivitate şi pentru apărarea păcii, sunt cunoscute de toţi. Rezultatele bune pe care le-au obţinut sportivii noştri fruntaşi în întrecerile nternaţionale, sutele de recorduri care au fost îmbunătăţite, dar mai ales miile şi miile de purtători ai insignei G.M.A., se datoresc în bună parte şi muncii pline de strădanii a tovarăşului Gheorghe Vidraşcu. El cunoaşte, datorită vizitelor făcute în Uniunea Sovietica, minunata organizare a sportului sovietic, care se aplică acum şi la noi, ca şi metodele ştiinţifice pe care le folosesc maeştrii sportului sovietic, în pregătirea lor, metode care sunt astăzi un bun al sportivilor noştri. Tovarăşul Gheorghe Vidraşcu este membru în Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din ţara noastră. Exprimându-şi bucuria că a fost propus candidat în circumscripţia electorală Poiana Câmpina, tocmai în Valea Prahovei unde şi-a dus activitatea mulţi ani în şir, tovarăşul Vidraşcu a spus cu prilejul unei întâlniri cu alegătorii săi : — Mă bucur că m’au propus tovarăşii de pe Valea Prahovei. Sunt doar muncitor dintre ei, îi cunosc şi mă cunosc. Am trăit deopotrivă, cu ei greutăţile şi şuieratele trecutului şi am pornit odată cu ei în viaţa aceasta nouă, plină de bucurii. Pe locurile in care sondele erau exploatate de capitaliştii români şi străini, oamenii trăiesc acum muncind pentru a clădi, pentru a înfăptui o lume nouă, a păcii. Ei luptă pentru ca vremurile domniei capitaliştilor şi moşierilor să nu se mai întoarcă niciodată şi eu vreau să fiu în mijlocul lor, alături de ei, în această luptă şi muncă a dreptăţii, a cinstei, a păcii. întâlniri intre candidaţi şi alegători Zilele trecute, iov. Gheorghe Florescu, candidat al FDP pe circumscripţia electorală Călăraşi, s-a întâlnit la gospodăria agricolă de stat Roşeţi cu un mare număr de alegători. Printre ei se aflau tractorişti, cultivatori de bumbac, îngrijitori de vite etc. Adunarea electorală a fost deschisă de tov. Aurel Ene, din partea consiliului raional al F.D.P., care a vorbit despre marea însemnătate a alegerilor de la 30 Noembrie și despre dragostea cu care massele largi de oameni ai muncii au primit Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare, bilanţ al marilor realizări înfăptuite în ţara noastră sub conducerea partidului, în anii puterii populare. A luat apoi cuvântul tov. Gheorghe Florescu, care a vorbit despre marile realizări ale regimului de democraţie populară, despre viaţa nouă care înfloreşte pretutindeni acum în ţara noastră. ..Fiecare om al muncii priveşte azi cu mândrie marile schimbări care s’au petrecut în ţara noastră în anii regimului democrat-popular — a spus vorbitorul. Datorită muncii pline de avânt a poporului nostru şi datorită puternicului ajutor primit din partea Uniunii Sovietice, industria ţării noastre este de două ori mai puternică decât sub regimul burghezomoşieresc. In agricultură s'au obţinut deasemeni însemnate succese. Am scăpat pentru totdeauna de moşieri,care veacuri dearăndul au trăit din munca şi sudoarea ţărănimii muncitoare. Statul nostru de democraţie populară a ajutat şi ajută necontenit ţărănimea muncitoare împotriva exploatării chiabureşti". Un mare număr de participanţi la adunare au luat apoi cuvântul, manifestându-şi încrederea în candidatul F.D.P. propus pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională. Primul a luat cuvântul tractoristul fruntaş Virgil Neagu. „In trecut, în ţara noastră, toate drepturile aparţineau capitaliştilor şi moşierilor, iar noi, cei care muncim, aveam dreptul numai să robim pentru el. Astăzi statul se îngrijeşte de noi tinerii. Eu am urmat o şcoală de tractorişti în care am învăţat să conduc tractorul şi să lucrez cu el. După ce am ieşit din şcoală, am pornit hotărât la muncă şi cu sfatul tehnicienilor, aplicând cele învăţate în şcoală, am reuşit să fiu printre fruntaşii din gospodărie”. Tânărul Virgil Neagu şi-a luat angajamentul să lucreze cu mai multă râvnă şi să-şi întreţină în bune condiţiuni tractorul. Tov. Dumitru Barbu a arătat că astăzi deputaţii în Marea Adunare Naţională se aleg dintre cei mai buni fii ai poporului muncitor, oameni propuşi de cei ce muncesc, şi care sunt devotaţi intereselor poporului nostru. Să dăm votul nostru cu încredere candidatului F.D.P., a spus el. Tovarăşa Joiţa Barbu, fruntaşă în cutiivarea bumbacului, şi-a luat angajamentul ca în răstimpul care ne mai desparte de ziua alegerii să termine culesul bumbacului pe cele 62 hectare din sectorul ei. Numeroşi alegători care au mai luat cuvântul şi-au exprimat hotărîrea de a lupta cu forţe noi, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin, de a contribui prin munca lor la victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare. In ajutorul consiliilor colectivelor sportive» Pentru înflorirea patriei De nedesaris este entuziasmul cu care a primit poporul muncitor din ţara noastră apariţia Manifestului Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare. Bilanţul marilor cuceriri obţinute în anii regimului de democraţie populară dovedeşte justeţea politicii Partidului Muncitoresc Român, care a condus poporul nostru muncitor din victorie înectorie pe drumul făuririi socialismului în ţara noastră. În sutele şi miile de adunări însufleţite care au avut loc în fabrici şi uzine, pe şantiere şi în instituţii, în S.M.T.-uri şi la sate, oamenii muncii şi-au exprimat hotărirea lor dârză de a asigura victoria Frontului Democraţiei Populare în alegerile dela 30 Noembrie, de a răspunde printr’un avânt sporit în muncă, prin noi şi tot mai însemnate succese în producţie, luminoaselor chemări ale Manifestului. Din sufletele şi din minţile oamenilor cinstiţi din ţara noastră n’a dispărut încă amintirea anilor de îndelungată şi sălbatecă exploatare. Două vieţi, două lumi: lumea luxului şi a desfrâului pentru stăpâni, lumea mizeriei şi a foametei pentru cei exploataţi. Iată cum arăta „egalitatea“ de drepturi pe care slugile odioase ale capitalismului monopolist de la cârma ţării o trâmbiţau cu atâta neruşinare. Au trecut doar câţiva ani de atunci, ani de luptă dârză plini de înfăptuiri, arată Manifestul. Dintr’o ţară înrobită şi exploatată, dintr’o semicolonie a capitalului internaţional, dintr’o ţară înapoiată România s’a transformat într’o ţară liberă şi independentă, cu un regim de democraţie populară, trecând în rândul ţărilor celor mai avansate din punct de vedere politic. Stăpân pe interesele sale, stăpân al ţării întregi, poporul nostru muncitor, condus de partid, construeşte o viaţă nouă, construeşte socialismul. Manifestul Frontului Democraţiei Populare face un strălucit bilanţ al acestor victorii ale vieţii, ale păcii, pe care le-a dobândit poporul nostru muncitor. In anii regimului de democraţie populară, industria noastră a devenit de două ori mai puternică decât in regimul burghezomoşieresc. Se desvoltă noi ramuri ale industriei. Se înalţă marile construcţii ale socialismului: canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocentrala ,,V. I. Lenin“ de la Bicaz, „Casa Scânteii“ şi altele. Marile succese ale poporului muncitor din ţara noastră obţinute în anii regimului de democraţie populară au la bază ajutorul permanent şi dezinteresat al marii noastre prietene şi eliberatoare, Uniunea Sovietică, şi colaborarea strânsă cu ţările de democraţie populară. Bucurându-se de un larg sprijin din partea partidului şi a guvernului tânăra noastră mişcare de cultură fizică şi sport, născută în anii regimului de democraţie populară, a devenit un bun al întregului popor, un mijloc deosebit de important în educarea patriotică a tineretului nostru, vrednic constructor al socialismului. Dacă înainte de 1944 existau în ţara noastră numai aproximativ 300 terenuri de sport, astăzi s-au ridicat, datorită condiţiilor materiale asigurate prin grija partidului şi a guvernului, peste 1000 baze sportive şi construcţii sportive complexe cum sunt Stadionul Republicii, parcul sportiv Dinamo, sala şi bazinul acoperit de la Floreasca şi multe altele cu care nu numai sportivii ci toţi oamenii muncii din ţara noastră se mândresc pe bună dreptate, iar fabricile produc în mod organizat numeroase materiale sportive de tot felul. Evenimentul cel mai important" în desvoltarea pe bază de masse a mişcării de cultură fizică şi sport a fost fără îndoială apariţia, la 26 iunie 1949, a Hotăririi Biroului Politic al C C. al P.M.R. asupra problemei stimulării şi desvoltării continue a culturii fizice şi a sportului, preţios document de partid care a deschis noi perspective şi a dat un puternic avânt mişcării noastre sportive Folosirea minunatei experienţe a sportului sovietic în organizarea şi desfăşurarea activităţii pe linia mişcării d£ cultură fizică şi sport, ca şi introducerea — la 14 Mai 1990 — a complexului sportiv G.M.A. au contribuit din plin la noul aspect pe care l-a căpătat mişcarea noastră sportivă: caracterul de multilateralitate. Sute de mii de oameni ai muncii din întreaga ţară s-au avântat cu însufleţire în concursurile pentru obţinerea normelor G.M.A. şi în celelalte întreceri cu caracter popular. Despre puternicul caracter de massă al sportului din ţara noastră vorbesc cu limpezime cifrele care ne arată că astăzi aproape 1.000.000 de oameni ai muncii practică in mod organizat sportul, ca membri activi în cele 10.000 de colective sportive, că la campionatul de sah din anul trecut, de pildă, au luat parte peste 270.000 de concurenţi, la cel de atletism 200.000, sute de mii de oameni ai muncii au luait parte la concursurile de cros organizate în cinstea zilelor de 1 Mai şi 7 Noembrie, peste 200.000 ţărani muncitori au participat la întrecerile din cadrul „Cupei Satelor” etc. Aceeaşi grijă şi atenţie a fost acordată desvoltării sportului de performanţă. Din rândul oamenilor muncii s-au ridicat sute şi sute de sportivi fruntaşi şi maeştri ai sportului care, beneficiind de minunatele condiţii de pregătire pusela dispoziţie prin grija partidului şi a guvernului, au adus patriei numeroase recorduri (în anul 1949- 451 recorduri, în anul 1951— 521 recorduri, în anul 1952 — in pri-*mele 6 luni — 220 recorduri). In diferite concursuri internaLornale, la Jocurile Olimpice de la Helsinki, pretutindeni peste hotarele' țării, sportivii patriei noastre au luptat cu dârzenie, arătând -- prin frumoasele lor performanţe — progresul pe care-l înregistrează zi de zi tânăra noastră mişcare sportivă. Cu nespusă mândrie privesc oamenii muncii spre sportivi ca Iosif Sârbu, Aurelia Sarkozy, Tereza Szöcs, care au deosebta crisis de a fi propuşi candidaţi pentru Marea Adunare Naţională. Organizând nenumărate şcoli şi cursuri de arbitri, antrenori, instructori sportivi, punând la dispoziţia activiştilor sportivi şi a organelor sportive nenumărate carte, broşuri şi traduceri, îndrumând şi controlând îndeaproape întreaga mişcare sportivă, Comitetul periuu Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri a contribuit în mare măsură la desvoltarea şi întărirea continuă a culturii fizice şi a sportului în ţara noastră De un nepreţuit ajutor în obţinerea acestor succese a fost sprijinul dat de Confederaţia Generală a Muncii, de Comitetul Central al U.T.M. şi de sfaturile populare. Cele trei recente Hotăriri ale partidului şi guvernului cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii îe domeniul arhitecturii, la planul general de reconstrucţie socialistă a oraşului Bucureşti şi la construirea metroului din oraşul Bucureşti sunt un măreţ program de muncă şi se luptă şi ele exprimă in modul cel mai convingător siguranţa cu care poporul nostru muncitor păşeşte pe drumul construirii socialismului, întărind cele arătate şi în Manifestul Frontului Democraţiei Populare în ce priveşte desvoltarea ţării noastre în anii ce vor urma va creşte şi se va desvoltă tot mai mult şi mşcarea de cultură fizică şi sport, va creşte numărul oamenilor muncii care vor practica sportul pe noile baze sportive, tot mai mulţi vor fi aceia pe piepturile cărora va străluci Insigna G.M.A Succesele sportivilor noştri sunt o urmare firească a victorilor politice, economice şi sociale obţinute de poporul muncitor sub conducerea partidului nostru iubit. Iată de ce datoria fiecărui activist, a fiecărui sportiv din patria noastră este de a contribui la întărirea regimului nostru de democraţie populară. Activişti şi sportivi, este o datorie de cinste pentru fiecare din noi să dăm cu toată dragostea şi încrederea votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, candidaţii vieţii noi pe care ne-o făurim astăzi sub conducerea partidului. SPORTUL POPULAR Nr. 2149 Pag. 3-4»